12 pagini

n Alex Morar, CEO NEPI Rockcastle: „Tehnologia vacontinua sã schimbe industria de retail”

PAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Civilizaþia cãrþiiPAGINA 11

n MINIªTRII EUROPENI AIFINANÞELOR / Modificãrileregulilor bugetare ale UE - sãpermitã o traiectorie realistãpentru reducerea datoriei publice

PAGINA 4

5 lein Temerile de inflaþie pun pe scãdere

bursele europene ºi americanePAGINA 2

n Coterii ºi nãravuri politicePAGINA 3

n IIF: Fluxurile de capital cãtrepieþele emergente s-au redus pânãaproape de dispariþie

PAGINA 12

Luni, 13 septembrie 2021, nr. 176 (6956), anul XXXI

GRAM AUR = 241,4689 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5595 RON EURO = 4,9432 RON DOLAR = 4,1754 RON

Jumãtate din românispun cã România estepe drumul greºit

Þara noastrã merge într-o direcþiegreºitã, susþin 50% dintre respon-denþii Eurobarometrului publicat,la finalul sãptãmânii trecute, deParlamentul European, în timp ce

numai 20% considerã cã direcþia trasatãde guvernul Cîþu este cea bunã. Frapantla aceste procente este faptul cã sondajula fost realizat în perioada 17-25 august,cu o sãptãmânã înaintea declanºãrii cri-zei politice de la Bucureºti prin ieºireaUSRPLUS de la guvernare ºi introduce-rea moþiunii de cenzurã împotriva gu-vernului Cîþu. Cu alte cuvinte, situaþia arputea fi, în aceste zile, mai dramaticãdecât aceea prezentatã de ParlamentulEuropean în urmã cu trei zile ºi numãrulromânilor care considerã cã þara noastrãnu se îndreaptã în direcþia corectã sã fiemult mai mare.

Vasile Dîncu: “Încrederea înguvern este de doar 21%”

Deputatul Vasile Dîncu, preºedinteleConsiliului Naþional al PSD, considerãcã percepþia privind direcþia greºitã în

care merge þara noastrã, conform celor50% din respondenþii la Eurobarometrulîntocmit pentru Parlamentul European,este cauzatã de lipsa de încredere a cetã-þenilor faþã de tot ce înseamnã structurãpoliticã, guvernanþã în România,instituþii, programe ºi proiecte deguvernare.

“În general, constatãm aceastã pãrereprivind direcþia greºitã în care mergeþara, de mai multã vreme, de peste douãdecenii. Întrebarea respectivã este una deatmosferã, pentru a vedea nivelul de sati-sfacþie colectivã faþã de regimul politic.Acest nivel este în general negativ, înaproape toate sondajele 80% din respon-denþi considerând cã þara merge spre odirecþie greºitã. Aceastã percepþie, acestprocent se îmbunãtãþeºte în preajma ale-gerilor, mai ales dupã alegerile preziden-þiale, când se constatã, pentru o perioadãde trei luni cã 40% dintre cetãþeni consi-derã cã direcþia estea cea bunã.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

POVESTEA MEA CU SIFONARII ªI CU “MARELE ELVEÞIAN”

Elon Musk are ºanse marisã ajungã pe Marte înainte sã pot

convinge statul româncã drepturile investitorilor

trebuie sã fie respectate

Vã spun sincer cã nu m-aº fi bãgatîn toatã aceastã încrengã-turã putredã dacã aº fiºtiut nivelul extrem de

scãzut al management-ului SIFMuntenia (SIF4). Acum îi nu-mesc “sifonari”, deoarece princi-pala lor preocupare este sifona-rea unui pa t r imoniu , ca reaparþine altora, ºi nu urmãrirea interese-

lor acþionarilor adevãraþi. Dar aveam sãrealizez acest lucru abia în lunamartie a acestui an, când dejaacumulasem aproape 4% dinSIF4. În momentul în care am in-vestit am avut o intenþie fireascãºi banalã pentru orice investitor:doream sã acumulez câteva pro-cente din SIF4, dupã care sã cer

management-ului societãþii câteva

schimbãri corecte ºi legitime în favoareatuturor acþionarilor. Aºa se procedeazãîntr-o piaþã de capital normalã. Nu m-amaºteptat nicio clipã la primirea pe caremi-au fãcut-o. O voi descrie în conti-nuare: este experienþa mea cu mocirlaSIF-urilor, cea care m-a determinat sãîntreprind tot ce s-a vãzut în spaþiul pu-blic în ultimele luni.

În martie l-am contactat pe Nicu Bui-

cã, directorul SAI Muntenia (adminis-tratorul SIF4), ale cãrui contacte leaveam datoritã unei cunoºtinþe comu-ne, Mihai Chiºu. L-am rugat pentru oîntâlnire cu el ºi cu ºeful dumnealui,Bogdan Drãgoi. Rãspunsul primit adoua zi a fost un refuz. Presupun cã adurat ceva sã se consulte cu domnulDrãgoi.

(continuare în pagina 4)

UN NOU AN ªCOLAR ÎN PANDEMIE

Clopoþelul sunãtot mai trist

Atrecut vacanþa mare ºi, de astãzi,elevii ºi copiii revin în ºcoli, li-cee sau în unitãþile de învãþâmântpreºcolare. În urmã cu un an,

aproape 2,8 milioane de copii ºi adoles-cenþi intrau în unitãþile de învãþãmânt.Condiþiile procesului educaþional nus-au schimbat semnificativ faþã de celedin 2020, dar este de notat faptul cã ma-joritatea elevilor încep anul ºcolar înbãnci, prin prezenþa fizicã în ºcoalã, faþãîn faþã cu cadrele didactice, din care –conform datelor prezentate de Ministe-rul Educaþiei – doar 61% (193.430 depersoane) au fost vaccinate împotrivaSars-Cov 2.

Cu toate acestea, situaþia unitãþilor deînvãþãmânt din mediul rural este aproapeaceeaºi cu cea de anul trecut, când, deºine aflam în plinã pandemie, ni se trans-mitea zilnic cã guvernul se ocupã de in-vestiþii în toate tipurile de infrastructurã,inclusiv în cea educaþionalã. Acum, cândne aflãm în plin val 4 al pandemiei, maiavem în mediul rural sute de ºcoli care auWC-ul în fundul curþii, a cãror conexiunela internet este sublimã, dar lipseºte cudesãvârºire ºi zone în care, din cauza

problemelor sociale, a lipsei locurilor demuncã ºi a nivelului de trai scãzut, pregã-tirea copiilor pentru noul an ºcolar a re-prezentat aproape o corvoadã greu detrecut, mai ales prin prisma creºterii pre-þurilor produselor în urma majorãrii tari-felor la energie, gaze naturale ºicarburanþi (care a atras o creºtere atarifelor de producþie ºi transport).

Peste toate acestea se adaugã ºi amâ-narea demarãrii programului naþionalRomânia Educatã, pentru care guvernulnu a aprobat încã hotãrârea necesarã, de-oarece la ºedinþa de vineri dupã-amiazãnu avea avizul Consiliului Economic ºiSocial necesar pentru acest act.

Noul an ºcolar care începe astãzi se vaîncheia în 10 iunie 2022 ºi este împãrþitîn douã semestre. Primul semestru estealcãtuit din 14 sãptãmâni de cursuri, dis-puse în intervalul 13 septembrie 2021 –22 decembrie 2021. Vacanþa de iarnã vafi în perioada 22 decembrie 2021-9 ia-nuarie 2022. Semestrul al II-lea al anuluiºcolar 2021-2022 dureazã 20 de sãp-tãmâni, iar vacanþa de primãvarã va fi înperioada 15 aprilie - 1 mai. (I.Ghe.)

(continuare în pagina 11)

ÎNCÃ UN AN DE PANDEMIE

Industria luxului,nevoitã sã-ºi schimbemodelul de afacerica sã supravieþuiascãlAnalizã Jing Daily: Marile branduri, obligate sãaccelereze trecerea la lumea digitalãlDiferite mãrci voramâna expansiunea magazinelor fizice ºi îºi vor consolidaprezenþa virtualã, ca sã facã faþã unui nou val de mãsuri delockdownl Pandemia va inversa unele tendinþe, precum“democratizarea” luxului

Pandemia de Covid-19 a remode-lat industria luxului, obligândmarile branduri sã-ºi reinventezemodelele de afaceri ºi sã-ºi acce-

lereze schimbãrile cãtre lumea digitalã,conform unei analize realizate de JingDaily. Aceasta subliniazã cã un modelde vânzare cu amãnuntul bazat pe expe-rienþã, care s-a dovedit de succes ante-rior pandemiei, a trebuit sã fie regânditastfel încît sã fie mult mai prezent în do-meniul digital.

Dar, dupã 20 de luni cu restricþii, re-tailerii ºi consumatorii vor sã ºtie cândpot reveni la normalitate, menþioneazãsursa, adãugând: “Din pãcate, apariþiavariantei Delta a coronavirusului, ex-trem de transmisibilã, a transformat Co-

vid-19 într-un punct de atenþie înmiºcare, iar singurul lucru la care ar tre-bui sã se aºtepte marile branduri estemai multã incertitudine ºi întreruperifãrã precedent în lanþurile de aprovizio-nare ºi producþie”.

Revenirea la un stil de viaþãpre-pandemic nu poate avealoc pânã în 2022 - 2023

Conform profesorului Jean-FrancoisDelfraissy, ºeful unui consiliu ºtiinþificcare sfãtuieºte liderii lumii cu privire laCovid-19, revenirea la un stil de viaþãpre-pandemic nu poate avea loc pânã în2022, chiar 2023. (V.R.)

(continuare în pagina 12)

"Corabia nebunilor" (circa 1490-1500), Hieronymus Bosch, Muzeul Luvru, Paris

BENMADADI