Denumirea activității: ISTORIA SMART: integrarea dispozitivelor inteligente în
lecția de istorie
Tipul activității: lecție demonstrativă (activitate metodică)
Data: 18 noiembrie 2017
Propunător: prof. Bazon Diana
Locul desfășurării: Școala Gimnazială „Mihu Dragomir”
Grup țintă:
Elevi ai clasei a VIII-a A
Profesori de istorie din municipiul și județul Brăila
Aria curriculară: Om-societate
Disciplina: Istoria românilor
Scopul activității:
Prin acest demers s-a urmărit prezentarea câtorva instrumente ce pot fi utilizate în predarea-învățarea-
evaluarea disciplinei istorie, pornind de la ideea că elevii noștri utilizează zilnic noile tehnologii:
computere, telefoane smart, tablete, ajungându-se la o oarecare dependență față de acestea. În același timp,
s-a dorit conștientizarea elevilor că noile tehnologii pot fi, și trebuie să fie, utilizate nu doar ca divertisment
și petrecere a timpului liber, ci și pentru propria educație. Conexiunea la Internet și posesia dispozitivelor
smart fac ca educație să fie accesibilă oricui, oriunde. Pe de altă parte, acestă formă modernă a educației
poate fi considerată mai atractivă de către beneficiarii direcți ai actului educațional.
Competențele generale urmărite:
Creșterea interesului elevilor față de disciplina istorie prin realizarea unor activități atractive
Integrarea noilor tehnologii în procesul instructiv-educativ la disciplina istorie
Implicarea activă a elevilor în propria educație.
Descrierea activității:
Activitatea a urmat pașii firești ai unei lecții la disciplina istorie, respectând momentele lecției, integrând ca
resurse materiale dispozitive de nouă tehnologie – laptop, videoproiector, telefoane smart, platforme
educaționale, aplicații Android.
1. Moment organizatoric
Primul pas - se precizează care sunt resursele necesare desfășurării lecției – se pregătesc dispozitivele, se
realizează conexiunea la Internet. Sunt menționate, în scris, pe tablă, platformele și aplicațiile ce vor fi
utilizate, în mod gradual: Kahoot, Nearpod, QRCode, Learningapps (https://app.nearpod.com
https://create.kahoot.it https://ro.historylapse.org/institutii-medievale-romanesti http://www.qr-code-
generator.com https://learningapps.org/).
2. Revitalizarea cunoștințelor
Participanții la lecție se conectează pe platforma Kahoot, în calitate de elevi, în același timp cu moderatorul
lecției (profesorul). Elevii răspund, individual, unui test tip Quiz pe tema lecției anterioare – Formarea
statelor medievale românești. Avantajele acestui tip de test sunt că răspunsurile corecte sunt aflate pe loc, iar
la final aplicația permite realizarea unui clasament cu răspunsurile copiilor, reflectând performanțele lor.
Quiz-ul este contracronometru, ceea ce ajută profesorul să se încadreze în timp cu evaluarea și să poată nota
mai ușor prin vizualizarea rezultatelor la sfârșitul quiz-ului. În același timp, elevii se pot autoevalua, pot
înțelege de ce au primit o anumită notă, știind exact unde au greșit. Feedback-ul evaluării este imediat, nu
apare ca variabilă timpul, ce uneori poate crea percepții diferite asupra performanțelor proprii în rândul
elevilor.
3. Transmiterea noilor cunoștințe
S-a realizat prin accesarea platformei Nearpod. Aceasta permite utilizarea prezentărilor de tip Powerpoint,
în care profesorul poate să insereze diverse activități, pe măsură ce sunt transmise noile cunoștințe, facilitând
fixarea acestora prin exerciții de tip întrebări cu răspuns deschis, jocuri de memorie, quiz, exerciții de
colaborare, desen, etc. Impactul vizual este ridicat, elevii folosind propriile telefoane pentru a participa
efectiv la lecție. Profesorul impune ritmul lecției și activitatea, platforma permițând acestuia să controleze
inclusiv dispozitivele elevilor pe parcursul utilizării ei. În desfășurarea demersului didactic se realizează
simultan fixarea cunoștințelor. Fiecare elev în parte participă la lecție, toate răspunsurile la exerciții fiind
înregistrate și, la finalul sesiunii, sunt descărcate în Google Drive-ul profesorului pentru consultarea
ulterioară a activității elevilor. Verificarea răspunsurilor se face și în timp real, după fiecare exercițiu în parte
– elevii pot verifica greșelile, le pot corecta. Notarea se poate face pe tot parcursul lecției, în acest mod.
4. Fixarea cunoștințelor
Practic, acest moment al lecției se suprapune cu cel anterior, tocmai prin participarea activă și permanentă a
elevilor la desfășurarea lecției.
5. Tema pentru acasă
Pentru a incita și mai mult curiozitatea elevilor, tema pentru acasă ia forma unui QRCode, pe care aceștia îl
descifrează cu ajutorul aplicației pe care o au deja în telefonul propriu. Formatul temei este atractiv atât prin
modalitatea de prezentare, cât și prin cerința prorpiu-zisă: fiecare elev va realiza un joc folosind platforma
Learningapps.
Pentru reperele informaționale, profesorul recomandă site-ul https://ro.historylapse.org/institutii-medievale-
romanesti care oferă aceleași cunoștințe transmise la clasă, în timpul lecției.
Concluzii:
Deși poate părea o utilizare spre saturație a noilor tehnologii într-o singură oră de curs, scopul activității a fost acela de
a prezenta cât mai multe astfel de instrumente de lucru. Se recomandă introducerea lor în demersul didactic în
proporție moderată, pentru anumite secvențe. Ele motivează elevul să acorde mai multă atenție activității la clasă și,
uneori pot avea și rolul de recompensă pentru implicarea în desfășurarea procesului instructiv-educativ, așa cum sunt
jocurile de pe platformele educaționale amintite. Se mai pot adăuga ca instrumente și alte platforme:
https://www.peardeck.com , https://www.plickers.com , https://www.polleverywhere.com ,
https://www.symbaloo.com , dar și aplicații precum:. Quiver, Aurasma, Google goggles. Ele trebuie stăpânite foarte
bine de profesor pentru a putea fi utilizate în mod eficient în cadrul lecției.