RED ACŢIUNEA*iiiiiistraţiunea ii Tipografi.SMŞQY, piaţa mat® Hr. 30.

Scrisori ne francate nu m primesc. Manuscripte na ae retrimet.’ 13ERATE se primescla AB-

SliBIISTRAŢIUiVE în Braşov şi k ti»Bîăt(irole Birouri de anunolurî:

îs T ic n a : M. Dakos Naehf. 5sx. Augenfeld & Em&rloh Lesner, >'afnr)oh Sohalek. Rudolf losse. k, Oppellke Nachf. Anton Oppellk. ta B u d a p e s ta : A. V. Bcldiier- gar, Eksteln Bornat. în H am - iaT g .- SSarclyl k Ue':mann.

?REŢUL INSEBŢIUHILOH : o ae­r is i g tu r m o n d p e o e o i o n ă 6 o r. ş i 30 c r . t i m b r u p e n t r a o p u ­b l i c a r e . — P u b l i c ă r i m a i d e s e ' ,u p ă t a r i f ă ş i î n v o i a l ă .

SECLAH E p e p a g i n a a 8. a o a«ri& 13 or. său 30 bani.

wg a z e t a “ iese înMcare iii.ADonaineiLtg pentm Austro -Ungaria:Pe un an 12 fl., pe ş6se luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.

Pentrn România şi străinătate:Pe un an 40 franol, pe $ése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se prenumera la tote ofi-

ciele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentrn BraşovAdmmistraţmnea, Piaţa rrare

T8rgul Inului Nr. 30, etacit I . : Pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SC or, Cu dusul în casă : Pe ur ar 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei lunî 3 fl. — Un esemplar 5 or. v. a. séu 15 bani. — Atât abo­namentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

№. 137. Braşov, Lunl-Marţî 20 Iunie (3 Mie). 1900.

Guvernanţi mici de suflet.Aruncând o privire asupra si-

I tuaţiunei interne şi esterne, fia-care . ( om cu judecată trebue se-şî < icâ, că

mari evenimente se pregătesc, a căror urmări nici că se pot prevedé astăcji-

înăuntru ca şi în afară tóté ces- tiunile la ordinea cailei se află într’un stadiu încă nedesvoltat, ce iăţesce un simţ de îngrijire şi de nesigu­ranţă pretutindeni. A ic i în monarchia nostră toţi se întrâbă cu nedumerire, ce va eşi încă din încurcăturile dua­liste de faţă? Er în politica mare a puterilor se ivesc probleme grele pe câmpul stăruinţelor de a face noué cuceriri, cari pe lângă rivalităţile tradiţionale dintre aceste puteri, mai deştâptă şi reacţiunea periculosă a popórelor, contra cărora se îndrep- téza acţiunea numită „civiiisătore44, cum ne arată conflictul cu Chinesii, care forméza acjî preocupaţiunea de căpeteniă a diplomaţiei europene.

Şi într’un asemenea timp, în faţa unui viitor plin de pericule, guver­nanţii noştri n ’au altă trebă mai ur­gentă, decât a persevera în nenoro cita direcţiune a sistemului şovinist,

>care nemulţămesce şi amăresce tot ^mai mult popórele statului, ale că­

ruia interese n’au pretins nicî-odată mai categoric consolidarea lui prin- tr ’un regim de dreptate şi de liber tate, care sé împace pe toţi factorii ce-1 compun, şi care se-i atragă, éra nu să-i înstrăineze.

Face o impresiune cu totul straniă când vecjî, ce m ici de suflet, ce rancunoşi şi plini de patimă pot fi încă şi în împrejurările critice de ac[i aceia dintre consiliarii tronului, cari cum este şi ministru de culte şi instrucţiune publică Wlassics. sunt chemaţi în primul rend se contribue din tóté puterile, cu spiritul blân­deţii şi al dreptăţii, ca se nu se sgudue basele, pe cari trebue se fiă aşecjată desvoltarea liceră, pacinica şi liniştită a popórelor acestor ţâri.

O dovadă flagrantă de acésta micinimiă, nepricepere şi lipsă de tact, ni-o dă persecuţiunea tine­rilor noştri universitari şi fasele cele mai nouă prin care trece.

In loc de a-se gândi cum se îndrepteze relele causate în trecut de orbia politicei ungurescî şi se lăr- géscá cercul de mişcare pe terenul desvoltării culturale naţionale a R o­mânilor şi la universităţile din Cluşiu şi Budapesta; în loc de a căuta în tot chipul se atragă cât mai multă tinerime română Ja aceste universi­tăţi prmtr’o tractare umană şi prin respectarea individualităţii ei naţio­nale : guvernanţii ungurî continuă sistemul de terorisare aplicat faţă cu tinerimea nóstrá şi, lovind în senti­mentele ei naţionale cele mai deli­cate, o amăresc într’un mod, ce nu se póte descrie.

Ce scop póte avé o astfel de procedere scurt văcjătore, decă nu învrăjbirea pe viaţă pe mórte a ele­mentului român cu cel domnitor ? Căci despre aceea trebue se fiă în clar Wlassics cu tótá céta şovinişti-

lor, că nii mai este cu putinţă în (Jiua de ac|î a stîrpi simţul naţionăl din sînul poporului român.

La procesul ultim din Deva pro curorul a accentuat cu emfasă, că tinerii respectivi, a căror urmărire pentru preamărirea eroului Iancu îegea nu o permite, au fost pedep siţi prealabil de ministrul Wlassics prin cunoscutele sale măsuri de eli minare.

Ce lucru ruşinos şi umilitor pentru un ministru şi pentru un guvern din fruntea unui stat, care se laudă a sta la înăiţimea culurei m oderne!

Aceste sunt apucaturi pătimaşe vrednice de ómenii mici de suflet şi obscuri, dér nu sunt fapte de omeni de stat, cari trebue se se înalţe peste astfel de ticăloşii şi pre* ţuindu-se pe sine, se scie preţui po siţia lor înaltă, de care este legată o chemare atât de mare şi grea.

Cu astfel de guvernanţi nici odată nu va ajunge acest stat se fiă asigurat şi scutit contra periculelor viitorului.

Jubileul de 50 de anîal gimnasiului român din Braşov.

In totă tăcerea se pregătesce de cătră corpul profesoral al şcolelor române din Braşov o serbare mare şi înalţătore şcolară, jubileul de 50 de ani dela înfiinţarea gimnasiului român gr. or. din Braşov.

Seim, că în vederea acestei ani­versări s’a decis a-se scrie şi publica „ Monografia şcolelor medii gr. or. ro­mâne din B r a ş o v care va apáré f i ­lele acestea. Acésta lucrare s’a să­vârşit sub redacţiunea d-lui prof. Andreiü Bârseanu, cu concursul mai multor profesori.

S ’a decis tot de-odată ca serba­rea însa-şi se se ţină în cadrele şco­lare, fără de a-şi pierde înse din solemnitatea cuvenită.

Ciclul obicinuit al serbărilor dela finea anului şcolastic se va în­cheia deci de astă dată cu jubileul de 50 de anî al esistenţii şcolelor nóstre medii.

Suntem în posiţiune de-a pu­blica ac[î întreg programul aniver­sării, care aşa, după cum este com­pus, ne dă dovada cea mai viă, că corpul nostru profesoral a căutat în cadrul, ce şi-l’a formulat, să ţină festivităţile la nivelul cuvenit marei lor importanţe pentru cultura nos­tră naţională.

Etă programul:

Programul festivităţilorpentru jubileul de 50 de anî al gim­

nasiului gr. or. român din Braşov.

1. In filele de Luni şi Marţi, 26 şi 27 Iunie v. (9 şi 10 Iulie n.) 1900

esposiţiunea şcolară aranjată în localele şcolei (etagiul I) va sta deschisă publicului a. m. dela 9— 12 óre ; p. m. dela 3— 6 óre,

I I . M iercuri, în 28 Iunie v. (11 Iulie n.) 1900.

1. La 9 óre a. m. Parastas festiv îu

biserica Sít. Nicolae din Seheiü pentru eterna odihnă a fericiţilor întemeiătorî, bine­făcători şi profesori repausaţl ai şcolelor nó?fre centrale.

2. La 10 óre a. m. încununarea mor­mintelor fericiţilor întemeiătorî, binefăcători şi profesori repausaţl:

a) în cimiterul bisericei Sf. Nicolae.b) în celelalte cimitere române din

Braşov.3. Séra la 8V2 óre: Conductul de

lampióne cu musică al şcolarilor în faţa edificiului gimnasial. Corul şcolarilor va cânta un imn festiv. Un student va ţinâ un dis- ours. Răspuns din partea directorului gim­nasial.

Iluminarea edificiului gimnasial.

111. Jo i, în (ţiua de Sân-Petru 29 Iunie v. (12 Iulie n.) 1900.

1. La 9 óre a. m. Serviciul divin fes­tiv în biserica Sf. Nicolae, la care şcolele vor participa în corpore.

2. La 10 óre *20 min. a. m. Mecep- ţiu n ea corpului profesoral din partea pre­şedintelui Eforiei şcol. şi a preşedintelui Delegaţiunilor şcolare.

3. La 11 óre a. m. festivitatea şco­lară în sala festivă a edificiului gimnasial, după următorul program :

a) S fin ţirea apei.b) D esch id erea fe s t iv i tă ţ i i prin pre­

şedintele Eforiei şcolare, protopopul V a- si 1 e V o i n a.

c) „ C anta tăa la jubileul de 50 de anî al -gimnasiului (text de A. B â r s e a n u ) compusă pentru cor mixt solo de tenor şi orchestră, de G. Dima, esecutată de corul şcolarilor şi de orchestra oraşului sub condu­cerea d-lui profesor de musică G. D i m a.

d) D is cu rs fe s tiv , rostit de directo­rul gimnasiului V i r g i l On i ţ i u .

e) D is c u rs u l JEscelenţei Sale M e - t ro p o litu lu i séu a Representantului său, care va săvârşi premiarea şcolarilor dis­tinşi.

f) nM a g ă c iu n e u pentru cor mixt şi orchestră, esecutată de corul şcolarilor sub conducerea d-lui profesor de musică G. D im a.

Notă. Intrarea în sala festivă în diua de Sân-Petru se va face cu bilete numerotate pentru cari se vor face prenotărl Jo i, Vineri, Sâmbătă şi Duminecă în 22, 23, 24 şi 25 Iunie v. dela 1— 12 óre a. m. la domnii profesori G. Chelariu şi A. Banciu, în edificiul gimnasial; în diua de Miercuri (28 Iunie v.) se vor elibera biletele prenotate. — J o i în 29 I u n i e v. edificiul şcolar se va des­chide pentru publicul cu bilete precis la 103/4 óre a. m.

reservat 1500 de locuri pentru studenţi), representanţiă de gală la Operă şi la Co­media francesă, representaţie a „AiglonM- ului, oferită studenţimei de d-na Sarah Bernhardt, recepţie la preşedintele Repu- blicei, sérbátóre de nópte la Versailles, vi- sită şi sérbátóre nocturnă la esposiţiă, banchet de adio pe terasa dela St. Ger- main.

Escursia dela St. Germain promite a deveni fórte frumósá. Studenţii vor ajunge în orăşel cu trenul pe la 2 după masă şi vor fi primiţi în mod oficios de municipa­litate, care îi va conduce prin museu şi prin pădure; la cinci o „amicale14 dată la extremitatea terasei; la 7 pe semiluna te­rasei banchet cu 1500 de tacâmuri.

Invitaţii vor benefioia de 50°/0 pe téren franţuzesc, începând dela graniţă, cu condiţia de a voiaja în grupuri de eel puţin 10 inşi şi de a adresa pănă la 15 August Asociaţiei lista membrilor grupu­rilor, vizată de rectorul universităţii lor.

Studenţimea romanésoá va fi repre- sentată în anul ăsta într’un mod strălucit.- Sp. ___________

Quota. Fóia oficială ungară publioă decisiunea monarehului în afacerea cvotei, care susţine proporţia de pănă acum încă pe un an întreg, adecă pănă la 30 Iunie1901. Ungaria va contribui aşa-dér la ohel- tuelile comune ou 33 3/49 procente.

Congresul studenţesc interna­ţional. „Le Journal“ de Vineri scrie, că programul congresului internaţional stu­denţesc, oare se va ţin0 la Paris în vara acésta a fost statorit de curând de d-1 Cord, preşedintele comisiunei speciale şi de d-1 Reveilland, preşedintele comitetului aso­ciaţiei generale de studenţi. Preşedintele republicei a promis că va primi în visită pe representanţii diferitelor ţări. Programul e următorul:

Delegaţiunile studenţesc! din străină­tate şi din departamente vor sosi Vineri şi Sâmbătă în 3 şi 4 August. Delegaţiile pa- risiene le vor primi la gări.

In 4 August sóra Asociaţia din Paris va oferi un banchet şefilor de grupuri.

Duminecă în 5 August, după prân4 la trei ore se va viné in marele amfiteatru ai Sorbonei şedinţa festivă de deschidere a Congresului Federaţiei internaţionale de studenţi. Va presida d-1 Georges Leygues, ministrul instrucţiei publice.

Programul séptémánei urmfttóre s’a statorit cum urmézá:

Recepţie la ministerul Instrucţiunii publice, recepţie ia Prefectură (în 7 August va fi (}iua serbării soiinţelor, la care s’au

Ordonanţe de limbă în Austria. ţ)iarului polon „Slovo Polski“ din Lemberg ’i-se telegrafézâ din Viena următorele: Nouele ordonanţe de limbă, cu oarl vor să împace naţionalităţile (din Austria), se vor publica la sfîrşitul verii. Despre octroarea de nouă regulamente pentru cameră nu este vorba acum.

Convocarea dietelor provinciale.Din Viena se anunţă, că la t6mnă vor fi convocate t6te dietele provinciale din Aus­tria pentru a desbate budgetul. Multe din aceste diete sunt numai amânate şi aşa pot uşor să-şi reîno^pă aotivitatea. Convocarea dietelor provinoiale este un semn, că gu­vernul Koerber n’are prospecte de a face „Reichsrathu-ul capabil de lucrare pănă la tomnă.

Partida poporală în Săcuime.Pe clilele de Vineri, Sâmbătă şi Dumineca treoută au fost publicate ţinerea a şfyte adunări în comitatul Ciuc, t6te convocate de partida poporală maghiară. Adunările acestea au fost convocate cu scop de a-se organisa partida poporală maghiară şi în Săcuime. Foile „liberaleH ungurescî sunt cătrănite foc din pricina acestor adunări, fiind-că văd cum partida Ini Zichy cuoe- resce din oe în oe teren tot mai mare în faţa viitorelor alegeri pentru dietă.

„Concordia între naţionalităţi44a fost din nou stabilită şi proclamată la masa episcopului din Arad, Goldiş. De astă- dată e vorba de un prân^ dat Vinerea tre cută în onorea deputatului oraşului Arad, a fostului ministru Carol Hieronymi, şi despre oare &’a raportat neamâoat prin te­legraf foilor ungurescî. Toastanţii principali au fost: episcopul Goldiş, care a preamărit „spiritul liberal44, de caro se condaoe acti­vitatea lui Hieronymi, a acelui Hieronymi, cara a rămas faimos de când cu ordonan­ţele sale contra partidului naţional român, prin care a vrut să sugrume eu desăvîrşire ori ce libertate constituţională a cetăţenilor

J agina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 137.— 1900

de naţionalitate română. A urmat apoi toastul fişpanului Fabian şi a notarului re- geso eşit din gă6ce în era Szell, Beleş, am­bele pentru „conoordie între naţionalităţi1*. Tabloul e oompleot. Oomentarul p6te să şi-l fâoă fiă-cine.

Résboiü în China.Puţine soiri au sosit erl şi alaltăerî

din China. Telegraful dă s0mă mai mult despre evenimentele din сЩе10 trecute şi despre paşii, ce vor să-i facă puterile.

Despre isprăvile espediţiei internaţio­nale a lui Seymour trimite el însu-şl un ra­port din Cifu la Londra. Seymour descrie luptele şi neajunsurile, ce le-a avut în dru­mul său spre Peking. El constată în primul rend, că neputând să ajungă cu trenul la Peking, s’a reîntors ârăşî la Tien-Cin. In13 Iunie Boxerii l’au atacat de două-orl, dér i-a respins. In 14 Iunie Boxerii au atacat în Langfang trenul ou care mergea espediţia, dér i-a respins şi de astă-dată. In aceeaşi ф după amiacj! Boxerii au atacat garnisóna englesă, ce o lăsase Seymour în Lofa şi care primind ajutóre, i-a respins pe Boxeri. Ajungând espediţia în Amting, a aflat linia ferată atât de stricată, încât era imposibil să mai înainteze, din care pricină a hotărî t să se reîntoroă în Jeanciang. De aici a plecat din nou la Langfang, unde Boxerii şi trupele chiuese sosite din Pe­king, au atacat două trenuri, cari aveau să urmeze trupele. Aici Seymour şi-a sfirşit provisiunile şi a trebuit să se reîntorcă la Tien-Cin.

Seymour spune, că în drumul său a întâmpinat resist.enţă la tóté satele. In nóptea de 23 Iunie a ajuns în fine la ar­senalul din Tien-Cin, unde Chinesii l’au întâmpinat amical, dér îndată au început să descarce focuri asnpră-i. Internaţionalii însă au cucerit în curând arsenalul, pe care Chinesii au înoercat zadarnic să-l reooupe. In 26 Seymour a întrat în Tien- Cin. Perderile lui au fost: de 58 morţi şi 231 răniţi. Intre aceştia se află şi 1 austro- ungar eăcjut şi 1 rănit.

*

Despre sortea ambasadorilor din Pehing nu se scie încă nimic positiv. Se vestise, oă li-s’au dat paşap0rte să p6tă pleca din Peking, dér soirea acăsta nu se confirmă. Din contră o telegramă din Bruxella фее, că ambasadorii se află încă şi acum în stare fórte strîmtoratâ şi nu pot e§i din Peking.

*

încât despre atitudinea puterilor agen­ţia „ Havasu comunicase din Londra soirea, oă în urma tratărilor dintre puteri, armata internaţională va oonsta în curând din80,000 soldaţi în China, din care Rusia şi Anglia vor avé câte 12,000, Francia 8000,

Germania şi oelalte puteri oâte 5000. Soirea agenţiei „HavasK e combătută din Yiena.

Se scie însă, oă pănă aoum au de­barcat în China 3200 EnglesI, 1300 Ger­mani, 4500 Ruşi, 500 FranoesI, 200 Ita­lieni, 150 austro-ungarl, 3600 JáponesI şi 330 Americani. In numărul acesta sunt a-se socoti şi 500 soldaţi din Peking.

*

Intr’aceea se vestesce din Wasshington, că între „trupele liberatóreu din China au întrat discordii mari şi mai ales Ruşii sunt, cari nu vor să tolereze operaţiunea Ja­poniei în China cu forţe armate prépon­dérante.

„Coucertul“ european pare însă a fi periclitat şi mai mult prin rivalităţile dintre Rusia şi Anglia. Piarele rusesc! şi englese se gratifică împrumutat de un timp încoce, cele englese bănuesc pe Rusia de a fi pus la cale răscola Boxerilor, ér cjiarele rusesc! împută Angliei, că asmuţă pe JaponesI oontra Rusiei şi aţîţă mereu focul discor­diilor.

Şi pe când astfel încep a-se desfăşura lucrurile între Europeni, China şi Boxerii îşi fac calea lor înainte, pórtá flacăra marei revoluţinl în tóté părţile şi mai ales în Mandsuria a început să isbucnéscà cu pu­tere rëscôla.

Cronica externă.JEJnglesi ş i B u r i . Păr’ că-i un făcut.

Evenimentele, ce se petrec аф în Africa sudică fac pretutindeni impresia, că Anglia se găsesce erăşl în situaţia indentică ace­leia, când Burii dedeau una după alta lo­vituri simţite „trupelor vitezeu ale Aîbionu- lui. Ese tot mai mult la ivâlă, că raportele despre ultimele „victorii englese“ sunt un neadevăr sfruntat şi oă acele „mic! hăr- ţuelitt, despre cari telegrafeză mareşalul Roberts aduc morte cumplită în rândurile oştirilor sale. „Daily Chronicleu se plânge amar, că censura lucrâză erăşl şi încă în- tr’un mod puţin de invidiat. Ea împiedecă publicarea soirilor din isvor adversar.

Ce s’a întâmplat? Mareşalul Roberts ârăşl se vede silit a telegrafa la Londra, că trupele lui au avut de furcă cu Burii. Generalul engles Paget s’a „încurcat11 în luptă cu Burii dela Lindley, cari erau f6rte număroşl şi resultatul a fost, că dintre En- glesî au căcjut 10, au fost răniţi cam 60, între cari 4 ofiţeri. Intr’o altă „ciocnireu pierderile Englesilor au fost de 3 morţi şi 23 răniţi.

Cum-că răsboiul buro-engles nu se va sfirşi curând, o spune şi o telegramă din Lourenzo-Marqueze. Burii şi străinii, cari sosesc din Transvaal, фее depeşa, sunt convinşi, că vor trece încă 3—4 luni de ф1е pănă când englesii vor fi în stare să subjuge pe Buri. Preşedintele Krtiger nu vrâ odată cu capul să depună armele şi el

se va îngriji să aibă trupe suficiente pen­tru a continua luptă de guerillă faţă de Roberts.

S p o r ire a f lo te i francese. Din Paris se telegrafâză ou data de 30 Iunie, că par­lamentul a primit partea primă a proiec­tului de lege referitor la procurarea a 6 corăbii panoerate şi 5 înorucişat6re. Con­form proiectului ’i s’a votat guvernului un credit de 118 miliőne franci. A desbătut şi primit apoi partea a doua din proiect, care prevede construiri de corăbii nouă pănă la 1908.

H u ş i în P ra g a . pilele trecute au plecat 100 studenţi ruşi la Paris pentru a visita esposiţia. Ei s’au oprit alaltăerî şi în Praga, unde au fost ospeţii Cehilor. Aici au fost întîmpinaţl fórte călduros. Oratorul studenţilor ruşi răspun4ând la s&lutarea, ce li-a adresat’o preşedintele clubului slav, a 4is, oă Ruşii au venit bucuros în Praga, légánul culturei slave apusene. Au trecut prin ţinuturi germane, oultivate de străbuni slav! şi fructificate cu sânge slav şi care ac I formézá sîmburele imperiului german. Au esperiat, ce deosebire este între primi­rea, ce li-au făcut’o Germanii şi între pri­mirea, ce li-o fac Cehii. In Germania i-au primit urban, dér s’a văclut totuşi, că străini salută pe străini. In Boemia însă sunt pri­viţi ca fraţi. „Inima nosfcrău, 4ise oratorul, „ni-a chemat în Praga şi Praga ne pri- mesce cu iubire frăţâscăK.

Metropolitul Iosif Gheorghian la Caransebeş. „F6ia Diecesanău din Caransebeş aduoe în numărul său, oe ne sosesce acjî, următorea scire îmbucurătore:

„Metropolitul-Primate al României In. Pr. Sânţitul D-n losif Gheorghian în tre­cerea Sa la Kissingen a binevoit a se abate la Caransebeş, ca să visiteze pe Prea S. Dn. Episcop diecesan Nicolae Popea. Vestea despre sosirea ueaşteptată a înalt Prea Sânţiei Sale a umplut de buouriă atât pe credincioşii bisericei nostre din Caransebeş, cât şi pe ceilalţi concetăţeni. Nu seim, ca să se fi împărtăşit Caransebeşul vre-odată de asemenea on6re. înalt Prea Sânţia Sa a sosit în Caransebeş Vineri di- minâţa eu trenul accelerat, însoţit fiind de Preaouvioşia Sa d-1 Arhimandrit al Sinaei Nifon şi de d-1 director al cancelariei me­tropolitane Dr. loan Cornoiu.

„înaltul ospe cu suita Sa a luat parte la esamenele elevilor de teologiă şi privind oraşul a visitat bisericele locale. In on6rea înaltului 6spe Prea Sânţitul Episcop die- oesan a binevoit a da un prân^. După amâdi înaltul 6spa a luat parte la esa- menul de musica vocală a elevilor de teo­logiă şi pedagogiă, cu care ooasiune re- presentanţa oraşului, în frunte cu d-1 I. Bartolomeu, s’a presentat înalt Prea Sânţiei Sale aduoendu i omagiile sale, esprimân- du-şl sincera mulţămită, pentru înalta vi-

sită, cu oarea a binevoit a onora oraşul nostru şi cerendu-i archiereasoa binecu­vântare. înalt Prea Sânţia Sa a părăsit Caransebeşul Sâmbătă diminâţa cu trenul accelerat.

S C L R I L E D L L E L»— 19 Iunie v.

Parastas pentru Şaguna. Vineri Ia11 ore a. m. s’a oficiat în biserica paro- chială din Sibiiu-Cetate un parastas solemn pentru sufletul neuitatului archiereu An­dreii! Şaguna. Era present întreg institutul „Andreian“ înfiinţat şi dotat de nemurito­rul prelat şi un număros public din Sibiiu, în frunte cu funcţionarii consistoriali, pro­fesorii seminariall, erau şi mulţi ţărani. A pontificat P. S. Sa metropolitul cu o nu- mărosă asistenţă. Cântările le-a esecutat corul seminarial ftmebral condus de d-1 prof. D. Cunţau.

Monarchul în Ischl. Alaltăerî aple­cat Majestatea Sa monarchul din Viena la Ischl, unde va petrece oât-va timp.

Reapariţiunea „Patrieia. „Deştep- tareau din Cernăuţi este informată, că фa- rul „PatriaM va reapare în scurtă vreme şi va începe din nou lupta.

Cununia arcliiducelui Francisc Ferdinand CU contesa Sofia Ghotek s’a fă­cut erl în Reichstadt. Noua părechiă şi-a fă­cut intrarea în oraş Sâmbătă după агшаф. îndată după eununiă, mirii au plecat la Konapist. Amănunte despre ounuuiă vom aduce mâne.

„Prinţesa de Hohenburgu. Acest titlul se va da soţiei archiduoelui Franciso Ferdinand. Din Viena se anunţă, că f6ia oficială va publica un autograf împărătesc datat din Ischl, prin care se dă aoest titlu contesei Chotek şi fiilor năsouţî din căsă­toria ei cu arehiducele Francisc Ferdinand.

La şcola superioră de fete aAso- ciaţiunei esamenele s’au terminat în 14 (27) Iulie. Ele au fost conduse de d-1 protopop al Sibiiului loan Papiu ca delegat al co­mitetului Asociaţiunei. Decursul şi succesul esamenelor a fost laudabil, ceea ce s’a ac­centuat din partea tuturor participanţilor, фее „Tel. Rom.u. Joi a fost înoheiarea so­lemnă a anului împreunată ou oântărl co­rale şi la pian, şi cu declamaţiunî. Mai ales acestea din urmă au fost bine alese şi po­trivite a deştepta şi întări sentimentele, ce trebue să le aibă o femeiă română. La fes­tivitate a luat parte şi I. P. S. Sa metro­politul loan Meţianu. După terminarea pro- ducţiunilor, a rostit d-1 director al şo61ei Dr. V. Bologa un frumos discurs de închi­dere a anului şoolar. I. P. S. Sa metropo­litul a luat apoi ouvântul, âr publioul s’a ridicat în pioiore pentru a asculta cuvin-

FO ILETO NUL „GAZ. TRANS.“

Sportul la EnglesI.Sportul, sub diferitele-i forme, a atât

de înrădăcinat în obiceiurile poporului en­gles, încât vorbind de unul eşt! nevoit să Vorbesc! şi de celalalt.

La ei sportul nu e o simplă petrecere, ci o patimă. Cine n’a văcjut grupurile de ómen!, din clasele cele mai misere ale Lon­drei, înghesuindu-se în jurul unui „cricketu séu „fooibáll* , urmărind cu suflarea reţinută tóté peripeţiile jocului, acela nu-şî póte face o icóná clară despre patima sportului.

Dintre tóté sporturile, boxul (boxing) e cel mai popular, fiind-că n’are nevoiă de pregătiri, nici de unelte. Ori-oine posede pumni destul de viguroşl spre a administra ghionturî, şi cap destul de gros, spre a-le primi, e boxor de drept. Duelul cu arme © necunoscut la EnglesI, şi individul care, îotr’o cértá, ar îndrăsni să tragă cuţitul séu revolverul, ar fi cu siguranţă sfăşiat de mul­ţimea indignată. Chiar militari! afară din servicitt, nu portă decât un bastonaş detres- tiă. In schimb, boxing-ul „the noble art

of seif defânoeK, e la ordinea 4^ei Pe stra­dele Londrei, cu deosebire printre munci­torii şi birjarii y)intoxicat.edu (beţi). Pentru o privire piezişă, pentru un nimic, îi ve^i pe aceşti voinicoş! suflecându-se cu un aer grav şi esecutând un duo de ghionturî după t6le regulele artei. In asemenea ooasii, de regulă, în jurul luptătorilor se formeză un oero de privitori (outsiders), oari fac prin- sori pe capul unuia sâu altuia din luptători, îndîrjindu-i cu câte-un : „umflă-i cefa bolo- canului44, seu „mută-i fălcile lunganului14 etc., pănă ce vre-un policeman îi împrâsciă pe toţi ou un intransigent: „now then, move on !u

Dâcă boxul e sportul prin escelenţă al tuturor claselor de jos „cricketw-ul e sportul favorit al tuturor claselor. Membrii familiei regale, aristocraţii, membrii parla­mentului, universităţile, burgesii, bătrânii şi tinerii, toţi rivaliseză în zel, Uri unde vom îndrepta ochii în Regatele Unite, în colonii, peste tot unde răsună graiul englesesc, vom găsi acest sport. Crieket ul e un joc cu mingea, oare se esecută pe un loo anumit (oricket-ground), de două partide de oâte11. Mingea e de piele, forte dură şi are o

greutate de 180 grame. Jucătorii la fluerul pioi6relor sunt apăraţi de o curea gr6să, căci loviturile sunt violente şi s’au ve4ut răniri grave, chiar caşuri de m6rte. Regu­lile acestui joc sunt fixate de „ Marylebone Clubu, care e autorisat în materiâ, şi care ac6rdă pensiuni membrilor săi îmbătrâniţi. Din ordinul guvernului, cricket-ground uri s’au înfiinţat pe lângă tote casărmile. O bună dovadă de imensa popularitate a aoestui sport e, că mulţi din termenii teh­nici întrebuinţaţi aici au întrat în limba- giul 4ilnio sub formă de dicătorl, proverbe. In asemenea împrejurări ora firesc, că mulţi s’au gândit să esploateze acâstă pasiune na­ţională ca un câştig bănesc. Ast-fel esistă jucător! de profesiune cari, în anotimpul favorabil, cutreerâ comitatele, primesc pro- vocaţiunl, fac prinsorî, âr pe timpul ceţelor redevin paclnicl cismar! seu dulgheri, întoc­mai ca acei oontopişti din oraşele nostre de provinciă, cari învârtesc cu egală virtu- ositate pana de gâscă în biurou, şi pumna­lul lui Iago sâu spada lui Hamlet, ârna, la representaţiunile fără abonament.

Locul de frunte în sportul întrecerii cu luntrea (boat-race) ocupă renumita în-

trecere anuală dintre studenţii universită­ţilor Oxford şi Cambridge. Fie-care delégá8 din vîşlaşii ei cei mai buni.

De sigur nu e lucru uşor a fi ales printre aceşti 8 (the eightsj, şi onórea d’a fi aclamat de blondele vergure, d’aşi vedé poza în tóté revistele ou cele mai mic! amă­nunte biografice, e fórte scump plătită. Timp de mai multe luni, tinerii studenţi sunt supuşi unui regim regulamentat ou esaotitatea unui ceasornic. Tutunul, spirtó- sele le sunt oprite. Deprinderi sistematice, făcute sub priveghierea unor instructori îucercaţi, le oţelesc muşchii pentru 4’ua cea mare, atât de dorită, atât de temută. Apoi, cu câte-va 4'le îuainte de data fixată, vîşlaşii rivali se transpórtá la Putney, o suburbie a Londrei, spre a se obişnui cu ourentul fluviului. Din acel moment, Lon­dra s’a împărţit în două tabere: osfordişti şi cambridiştl. Prăvăliile pun în ven4are cocarde, rozete cu colorile Universităţilor respective, cu cari se împodobesce lumea după simpatii particulare, piarele cele mai grave aduc cjilnio dela Putney rapórte mi- nuţiose, notézá şi comenteză fie-care pas al concurenţilor, fac prognosticuri în pri-

Nr. 137— 1900. GAZETA TRAKSILVANIEI. Pagina 3.

tele mult instructive,, oe archiereul le-a adresat mai ales fetiţelor, vorbind despre chiămarea femeii. A arătat, o* nisuinţele nóstre spre cultură şi progres vor fi numai atunci închiegate, când tote femeile nea­mului vor contribui în măsura cuvenită la crescerea viitórelor generaţiunl, şi acésta ou atât mai mult, cu cât influinţa mame­lor este mai mare, decât a orl-oărui insti­tut de crescere. Termina binecuvântând in­stitutul şi elevele lui. La urmă a vorbit protopopul Ioan Papiu, ca delegat al co­mitetului Asociaţiunei, esprimându-şl mul­ţumirea pentru marile progrese, oe le-a constatat la acéstá şc01ă şi mulţumind Me- tropolitului pentru presenţa la acéstá ser­bare, er corpului profesoral aducându-i laudele cuvenite pentru zelul şi devota­mentul arătat.

Ministrul de esterne Golucliowski şl-a început Duminecă concediul. El a ple­cat la Paris.

Serbarea unui regiment. Regimen­tul de infanteriă 6, care garnisonézá în P ilis -Ciaba şi portă numele Majestăţii Sale Regelui C'arol al României, a aranjat Vi­neri o serbare în amintirea luptei dela KönigshofF. In 29 Iunie 1866, câte-va cjile iuainte de desastrul dela Königgrütz (3 Iu­lie ), a fost o luptă mai mioă la Königs­hoff, în care mai mult de jumătatea regi­mentului, 600 feciori şi 24 ofiţeri, au că- 4ut. In lupta acésta au învins trupele aus­triaco, ínső regimentul 6 fu aprópe cu de- săvîrşire nimicit. In fooul luptei stégul re­gimentului a ajuns în mânile unui gardist prusian. Oând sergentul Witriburszky ve^u acésta, a împuşcat pe gardist, a luat stégul, l’a rupt de pe prăjină şi s’a încins cu el, mergând la ai séi. Acest stég, găurit şi •sdrănţuit se portă şi a4* în fruntea regi­mentului. Vitézül sergent fu decorat ou medalia de aur pentru fapta lui de bravură. La sérbarea de Vineri a fost de faţă şi Witriburszky. Colonelul regimentului a adresat feciorilor o vorbire însufleţitore. La amiac I feoiorii au fost bine ospătaţi.

f Esainenele de notari. Ministrul de interne Coloman Szell a făcut cunoscut, printr’o ordinaţiune, tuturor autorităţilor municipale, că acei, cari s’au însciinţat la esamene de notari, séu cari petiţionâză pentru a fi admişi la esamen, pot sé facă esamenul după sistemul vechia numai până la 1 Septemvre, când întră în vigóre cursu­rile administrative.

Spirit maghiar la graniţa română.Sub titlul acesta sorie „Magyarorszagu, oă în Petroşenî este un institut de crescere şi Învăţământ susţinut de ordul călugăresc St. Francisc, în oare' educaţia şi instrucţia «levilor o dau nisce maioe călugăriţe de origine bavareză. Cu mare satisfacţiă cons­tată numita foiă, că călugăriţele acestea

„împlinesc în mijlocul ţinutului locuit de naţionalităţi şi la graniţa română misiunea maghiarisării*. Ele educ pe copii în „spi­rit patriotic maghiar şi la serbarea de în- oheierea anului soolastio toţi elevii au apă­rut împodobiţi ou pantlicl tricolore ma­ghiare. Accentuézá îndeosebi fóia ungu- réscá faptul că călugăriţele devenite din Bavareze Maghiare cresc Unguri din co­piii români şi au mare merit în activi- tea „patriotică4* şi în viaţa culturală din Petroşenî. — Credem. Dér după tóté acestea, nu li-se va deştepta óre min­ţile, ca sé nu-şt mai dea copiii pe mâna unor călugăriţe, oarl vor să-şi câştige „me­rite patriotice4* prin maghiarisare ?

In Lechinţa saséscá se va arangia o petrecere Duminecă în 15 Iulie n. 1900 în otelul opidan. începutul la 6 óre d. a. Intrarea: de persóná 1 cor. 60 b., ér de-o pers0nă în familiă 1 cor. 40 b. Venitul e destinat spre scop cultural:

„Ediţia a IV-a44 din Cura de apă de preotul Kneip a apărut şi se găsesce de vân4are la toţi librarii şi la editorul Ig. Hertz, Bucurescl. Atragem atenţiunea tu­turor de-a nu confunda acâstă ediţiă ou ediţiile veohî, cari portă un simplu titlu, deóre-ce ediţia IV-a are 4 titluri şi anume:1) Cura de apă, 2) Cum trebue ső trăiţi,3) Testamentul meu şi 4) Conferinţele pu­blice. Preţul broşat fr. 3, legat fr. 4.

Raportul gimnasiului din Năsăud.Din Năsăud primim al 37-lea raport

al gimnasiului superior fundaţional de-aoolo pe an. şcolar 3899 — 1900 publicat de Ion Ohetie director gimn. substitut. Conţine „oronioa anuală44, în care se arată între altele, oă gimnasiul din Năsăud a întrat în al 37-lea an al esistenţei sale, fiind deschis în 4 Oct. 1863. In oursuljjanului postul de direo- torafost vacant şi agendele direotoriale le-a avut profesorul I. Ghetie. Postul de profe­sor devenit vacant în urma depărtărei lui I. Ciocan a fost susţinut vacant şi în an. soolar 1899 — 1900, fiind suplinit prin cei­lalţi profesori etc.

Au funcţionat la gimnasiu în cursul anului oa profesori: I. Gheţie, Dr. I. Mă- laiii, Dr. Const. Moisil, Dr. P. Tanoo, Ga vrii Scridon, Ion Lup6e, Gr. Pletos, Iaoob Pop, Pompeitl Grigoriţă, Al. Haliţă, Em. Domide, I. Păourariu, Virgil Şotropa, Em. Stefanuţiu şi T. Simon. CatecheţI : pentru gr. cat. Iao. Pop, pentru gr. or. Gr. Ple tos. A mai fost câte unul pentru rom. cat., reformaţi ev. lut. şi un rabiner pentru ji dani. — Medio Dr. Emil Filipan.

Gimnasiul se susţine din fondul cen trai şcolastio diu distriotul Năsăud şi în 1899 s’au spesat pentru trebuinţele perso­nale şi reale ale gimnasiului 36.983 cor. 72 bani.

vinţa şanselor, prevestesc timpul. In fine 4iua întrecerii a sosit.

Cu o tenacitate anglo-săsâsoă, des de dimineţă, lumea aştâptă speotacoluf de mult promis. Pe o întindere de 4 km., ţărmurile Tamisei, podurile şi acoperişele oaselor sunt •ocupate. V&pórele încărcate pănă la scu­fundare, trenurile înţesate aduc din 5 în 5 minute şiruri neîntrerupte de curioşi, pe câtă vreme alţii, pe jos, călări séu în tră­suri, vin, soseso mereu mărind potopul de lume nemărginit. Aoum semnalul cursei s’a dat. Un strigăt titanic, eşit din sute de mii de pepturl, cutremură aerul.

Cele două imbarcaţiunl şi-au ocupat loourile. Starterül ridică un stég. Luntrile, mânate de bratöle vínjóse, porneso, despi­când valurile cu iuţâ!a săgeţii. In acest mo­ment, o învălmăşâlă ne mai pomenită se produce. Bărcile şi vapórele îmflămurate de pe fluviu se iau după luntrii. Mulţimea de pe maluri se pune în mişcare spre a afla, ua minut mai înainte, resultatul cursei. Din când în când se aud hurale puternice ve­nind din depărtări tot mai mari, indicând trecerea vîslaşilor.

Iucă câte-va lovituri de lopeţl, o ul­timă şi supremă forţare a braţelor amorţite

şi ei ajung la ţell, adesea cu o deosebire de o lungime, séu chiar o jumătate lungi­me de luntre (boat's length). Acesta e clipa oea mai pasionantă a spectacolului. Vuetul mulţimei eşite din minţi devine straniü, ai 4ice ameninţător, când apoi stégul albas- tru-deschis (Cambridge) séu albastru închis (Oxford) înălţat repede, pune capăt nesigu­ranţei.

Scriind aceste rîndurl, am înaintea mea numărul dela 31 Martie din „Graphic* care a reprodus tabloul acestui sport nautic din anul ourent. Privind aceste corpuri să- nátóse, aceste feţe tinere şi serióse pe care voinţa şl-a imprimat deja pecetea, îţi aduci aminte de bătaia dela Colenso unde loco­tenentul Roberts, unicul fiu al mareşalului, s’a espus la o mórte sigură, te gândescl la voluntarii britanici cari, ţanţoşi, cuohipiul pe crescetul capului, rezistă tururor clime­lor, înfruntă tote noiseriile resboiului şi, vrând nevrând, ajungi laconclusie, că una din căuşele tăriei rasei anglo-saxone e pa­tima sportului.

P l o e ş t l , Iunie 1900.

Aurel Şuluţ-Carpenişanu.

In administrarea directorului se află urmatórela fonduri: Fondul peutru ajuto­rarea şoolarilor bolnavi de 11.805 cor. — Fondul pentru rechisite la gimnasiu 10.508 oor. — Fond pentru biblioteca şi societa­tea şcolarilor 9.832 cor. Mai sunt vreo trei deposite mai miol.

Stipendii din diferite fundaţiunî (de oâte 40—80—120 — 200 şi unul chiar de 600 oor.) au fost împărţite la 14 tineri cu suma totală de 2266 oor. — Dela societa­tea „Vasile Naşoutt din Năsăud au primit ajutore de câte 10 cor. 14 tineri.

Societatea de ajutorare, Vasile Naşcu, ou an. scol. 1898—99 a întrat în anul al 10 dela înfiinţare. Ea s’a înfiinţat cu scopul de-a ajutora şcolari gimnasial! din Năsăud şi stu­denţi universitari, oarl au absolvat acel gimnasiu. Averea aoestei societăţi la finea an. 1898 era: 5514 cor. fond nealienabil, 1538 cor. fond disponibil. La olaltă 7053. Fondul pentru monumentul lui Vas. Naşcu 821 oor. — Societatea în an. scol. 1899— 1900 a împărţit ajutórede câte 10 oor. între 14 şcolari a cumpărat cărţi scolastice mai scumpe în sumă de 410 cor.; aceste cărţi s’au dat spre folosinţă şcolarilor mai săraci, dili­genţi şi cu purtare bună. — Cei oe voeso a se face membri la acéstá societate au de-a plaţi ca membri fundatori 40 cr. pen­tru tot-déuna, ér oei ordinari 2 oor. pe an.

Numérul şcolarilor eseminaţî la finea anului a fost în tóté 8 clasele 293. Dintre aceştia au fost după confesiune 210 gr. cat., 75 gr. or., 3 rom. cat., 1 ev. lut-, 2 ev. calvini, 2 israeiiţl. După limba maternă: români 285, maghiari 4, germani 4. (Jidanii unde sunt?)

Programa, din care am luat aceste date, conţine în partea primă 66 pag. ér în partea a doua urmézá un text unguresc de 49 pag.

întrunire de invétatorí.De lângă Rodna vechiă, Iun. 1900.

O frumosă adunare de învăţători s’a ţinut în mijlocul bravilor locuitori din co­muna románéscá fost grâniţărâscă Maieru la 3 Iunie c. A fost adunarea despárfémén- tului I I (Rodna-veohiă) al reuniunei „Ma­riana44, cu care de-odată s’a ţinut şi esa­menul ou elevii şc01ei confesionale române.

înainte de-a trece la amănunte ţin să amintesc, că Maierul este o comună mare, are peste 2000 suflete, toţi Români harnici, afară de câţl-va Armeni şi Jidani specu­lanţi. Posiţia locului e plăcută. In comună se află 2 biserici frumóse edificate din pétrá şi un edificiu nou de şo01ă, terminat numai în anul treout. Acestea 2 monu­mente, biserica şi şcola, dovedeso îndeajuns, că conducătorii poporului, dér şi poporul însu-şl îşi cunosc misiunea lor. Mai mult: bărbaţii inteligenţi din aceea comună, deşi puţini la număr, în unire cu fruntaşii poporu­lui au înfiinţat şi o reuniune de lectură şi au o prăvălia şi o ospătăriă románéseá.

Pe la 7 óre dim., fiind şi timpul fru­mos, a sosit învăţătorimea din tóté părţile şi a descălecat în noul edifioiu al şc01ei, oare era îmbrăcat într’un pompos covor de verdâţă şi fiori, ér în stradă mulţime de popor îmbrăcat în haine de sérbátóre; cu deosebire era bătător la ochi frumosul port al ţărancelor nóstre. Dela edificiul şc01ei şi pănă la portalul bisericei era postat po­porul în şire regulate, aşteptând cu nerăb­dare începerea esamenului cu şcolarii.

La 8 óre, s’a înoeput serviciul divin celebrat prin paroohul Lazar Avram şi ca­pelanul său Ieronim Groze. Casa bisericei, deşi e destul de mare şi spaţi0să, era în­desată de oredincioşl. După terminarea s. liturgii, ne-am adun*t cu toţii în edificiul şcolei, trecând şi aoum printre şirurile de popor aşezat pe ambe marginile stradei: la drépta şi la stânga.

La 10 óre preşedintele filialei, d-1 Silvestru Mureşianu, prin o cuvântare fórte alésá şi potrivită locului şi timpului a des­chis şedinţa, punând îndată la ordinea cji- lei alegerea comisiunilor pentru critioă, în­scrierea de membri noi şi verificarea pro­tocolului, după care urmând o pausă scurtă, s’au început esamenele cu pruncii de şcolă, cari de-asemenea aşteptau cu nerăbdare.

In decursul esamenului între alte obiecte s’au tractat şi lecţiunl practice prin învăţătorii şcolei din loc: Vasile lofan , Demetrie Rosca, Alexandru Jarda, cari toţi au soiut să facă pe deplin grelei lor ohiă- mărl, dovedind hărnioiă şi cunoscinţă de causă şi cu acâstă ocasiune.

Am observat, oă în decursul esamenu­lui, vrednioul înv. S. Mureşianu a pus mul­ţime de întrebări şoolarilor, la oarl ei răs­pundeau ou o uşurătate de admirat. Am fost au^it dela cunoscuţii mei, că d-1 S. Mureşianu ar fi un învăţător, asemenea că­ruia numai rar se pot afla şi ou acâstă ocasiune m’am convins pe deplin, oă d-sa în adevăr este unul dintre învăţătorii cei mai harnici ai acestui ţinut, şi posede fru- mose şi multe cunoscinţe pe terenul peda­gogic.

După terminarea esamenului, la care au luat parte şi părinţii copiilor şi mul­ţime de popor şi alţi iubitori de progres, s’a continuat şedinţa reuniunei sub condu- oerea preşedintelui sus amintit.

Ca loc pentru adunarea viitore s’a hotărît comuna Sângeorgiul-român; âr bi­roul reuniunei filiale ou aolamaţiune s’a reales: preşedinte Silvestru Mureşianu, 6r secretar Nicolae Mureşianu, ambi învăţă­tori în istorica comună opidană Rodna- vechie.

Fiind timpul forte înaintat, la 3 6re p. m. preşedintele prin o vorbire scurtă închise şedinţa.

După acestea a urmat prân4ul, la care s’au ridicat mai multe toaste, âr la fine, musica din loc începând a cânta, cei mai tineri şi sprinteni de picior au înoeput ca jocul, care s’a continuat pănă ’n 4orI de 4i, oând drăgălaşa Aurora, cu ra4ele ei binefăcăt6re, i-a învitat la puţină odihnă— după o nopte plină de veseliă.

Toţi, câţi au luat parte, s’au depărtat ducând ou ei cele mai frum6se suvenir! din drăgălaşa comună Maier.

8. M. P.

ULTIME SCIRI.Londra, 2 Iulie. Biuroul „Reu-

ter“ anunţa din Shanghai ou data de 1 *Iulie: Ambasadorul german în Peking, Ketteler, pe drum dela am­basadă la Ciung-li-jamen, a fost ata­cat şi omorît. — Ambasada germană din Peking anunţă, că tote clădirile ambasadelor, cu escepţiunoa celei fran- cese, englese şi germane, au fost in­cendiate. T o ţi membrii diplomaţiei s’au refugiat la ambasada englesă.

„A LB IM " institut ie creflit şi ie economiiFiliala Braşov.

Conspectul operaţiunilor în luna lui Iunie 1900.

I n t r a t e :

Numărar ou 1 Iunie 1900 . Depunerii spre fructificare Cambii răscumpărate Conturi curente . . . . împrumuturi pe efecte şi

aice împrumuturi . . .M o n e t ă ............................Comisiunl, cupone şi efecteBănoi............................Interese şi provisiunl . . D iv e r s e ............................

cor. 9,136.31 „ 331,568.45 „ 259,335.80 „ 57,468.46

7,203.—5,330.58

12,760.5811,764.—17,531.446,033.60

cor. 718,132.22E ş i t e :

Depuneri spre fructificare . Cambii escomptate . . .Conto c u r e n t ...................împrumuturi pe efecte şi alte

împrumuturi...................M o n e t ă ............................Comisiunl, cupone şi efecte Interese şi provisiunl . . Spese şi salare . . . .BauoI ..............................D iv e r s e ............................Numărar cu 30 Iunie 1900 .

cor. 258,996.83 „ 267,947.16 „ 30,932.96

18,479.—5,269.94

31,336.993,740.672,956.99

70,189.7712,861.8515,420.06

cor. 718,132.22

N. P. Petrescu m. p. C. Aisër m. p.dirigent. cassar.

losif Oncioiü m. pcomptahil.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 137.— 1900.

O carte valorosă, scrisă de d-1 loan Popea, profesor la şcolele române din Bra­şov. Cartea este întitulată: „ C aractere m o ra le , esemple şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile poporelor vechi şi moderneu. Acesta carte, atât prin este- riorul sSu elegant, cât şi prin cuprinsul sSu bogat, de aprope 400 pagine, este o ade­vărată podobă în literatura nostră. Atra­gem asupra ei atenţiunea tuturor Româ- nilor iubitori de carte; în ea cetitorul va găsi o comoră nespus de preţiosă de în­văţături, de mângâieri, de însufleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos. Preţul 1 fl. 25 cr. (cu posta 1 fl. 35.) Pentru România 3 Lei, la care este a se adauge şi portul postai. — Se află de vendare la Tipografia „A. Mureşianuw, la librăria N. I. Ciurcu şi la librăria H. Zeidner în Braşov.

*

O carte de legi. „Amicul Popo­rului “ îndreptar în cause administrative şi judecătoresc! pentru poporul românu de Titu VucuJescM, pretor în Pecîca maghiară. Cartea e întocmită la înţelesul ţăranilor, aşa că din ea ori-ce plugar, ori-ce măestru, orl-ce om, care scie oeti, p6te să înţelâgă lă­murit, se-i este după lege ertat să facă şi eş nu; cum are să-şi câştige anumite drep­turi, la cine să se îndrepte cu plângerea ori cu rugarea. Costă 50 cr. (cu posta 55.)

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Gregoriu Ma/o?.

Cursul Ba bursa din Viena.Din 29 Iunie 1900.

Renta ung. de aur 4 % ...................115.60Renta de corone ung. 4°/0. . . . 91.20 Impr. căii. fer. ung. în aur • 119.75Impr. căii. fer. ung. în argint. 4 1/2% 99 .-

Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 116.80 Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . . 90.65 Bonuri rurale croate-slavone . . . 92.50Impr. ung. cu p r e m i i ...................Ic 8.—Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.75Renta de argint austr...................... 97.60Renta de hârtie austr.......................97.35Renta de aur austr...........................115.90Losurî din 1860................................ 134.40Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 17.47 Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 726.— Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 694.50N a p o leon d o rI.................................19.30Măre! im p er ia le ............................ 118.52!/2London vista................................... 242.35Paris v i s t a ......................................96.45Rente de corone austr. 4°/0 . . . 97.60 Note italiene . .............................90.90

Cursul pieţei Braşov.Din 1 Iulie 1900.

Bancnota rom. Cump. 19.04 Vend. 19.12 Argint român. Cump. 18.90 Vend. 19.— Napoleond’ori. Cump. 19.26 Yend. 19.30 Galbeni Cump. 11.30 Yend. 11.40Ruble Rusesc! Cump. 127.— Yend. — .— Mărci germane Cump. 58.50 Yend. — .— Lire turcesc! Cump. 10.72 Yend. — .— Scris. fonc. Albina 5°/0 100.— Yend. 101.—

M e d . i i i i i v .

, i L f *'

specialist pentru morburile interne. Karlsbad, A lte Wiese „StraussK.

Consultatiun! din 1 Maiu — 15 Ocfcomvre.

@xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx©X

Avi s !

aСЙ

Societatea FOLIES-BERGERES,constătătore din 24 persone

va da o mare

representaţiune de deschiderepe locul dinaintea Porţii Vămii, M a rţi în 3 Iu lie n. 1900.

Societatea este de primul rang în t o t e spec i a l i t ă ţ i l e .

Representaţiile se pot ţine fiă timpul frumos seu ploios.

— o o b A menim te a se vede pe placate.nms i_i.i

oro,

Ш

"ÜCBt=f

t=i:

P l e c a r e a si so s i r ea t ronur i lo r Ho s lat m me. l i Braşov .Valabil din t Maiu st. n. ftBOO.

Plecarea trenurilor din BraşoviJeia B ra şov la B udapesta :

I. Trenul mixt la óra 5'8 min. dimin.II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó. 2*45 m.p. m.III . Trenul de pers. la óra 7*48 min. sóra.IV . Tr. acc. la óra 10-26 min. séra. (Arad)

Dela Braşov la Bneiirescî:

I. Trenul de persóne la óra 3-55 m. dim. II. Trenul mixt la órele 11 a. m.

III. Trenul accel. la óra 219 min. p. m.(ce vine pe la Cluşiu).

IV . Tr. acc. la óra 5-14 m. dim. (dela Arad).

Delu Braşov la Kezdi Oşorheiu:

I. Trenul de pers. la óra 5-19 min. dim. (are legătură cu Tuşnad, Ciuc-Szereda, la óra 3’20 min. nóptea.

IL Trenul mixt la óra 8 50 min. a. m. III. Trenul de pers. la óra 3*15 m. p. m.

(are legătură cu Knia T şnad-Cluc-Szereda).

Dela Braşov la Zérnesci (gar. Bartolomein).

I. Trenul mixt la óra 9*2 min. a. m.II. Trenul mixt la óra 5 26 min. p. m.

III. Tr. mixt, la óra 9 30 min. séra.

Dela Braşov ia Ciuc-Gyimes:I. Trenul de pers. la óra 5’19 min. dim.

II. Trenul mixt la óra 8-50 min. a. m. III. Trenul de pers. la óra 3-15 min. p. m.

Sosirea trenurilor în Braşov:Dela Budapesta la Braşov:

I. Tr. acc. peste Arad la óra 5*7 m. dim. II. Trenul de persóne la óra 8 dim.

II I . Tr. accel. peste Cluşiă la ó. 2-9 m. p. m.IV . Trenul mixt la óra 10*25 min. séra.

Dela liucuresd Ia Braşov:I Trenul mixt, la óra 6.58 min. dim.

(care circulă numai Vinerea dela Predeal .II. Trenul accel. la óra 2*18 min. p. m.

III. Trenul mixt, la óra 9 27 min. p. m.(din Maiu 15 — 15 Sept.)

IV . Trenul acelerat, la óra 10* 14 m. séra.V. Tren de pers. la óra 2.10 min. p. m.

(din 1 Iulie, Joia şi în tóté sărbătorile).

Dela KezfSi-0ş«îrlieiu la Braşov:I. Trenul de persóne la óra 8*25 m. dim.

(are legătură cu St.-Georgîu, Ciuc-Sereda şi Ciuc-Gryimes).

II. Trenul de pers. la óra 1*51 m. p. m.III. Trenul mixt, la óra 6-48 m. séra

(are legătură cu Ciuc-Sereda).IV. Tr. mixt, la óra 10-4 m. săra

(pi. dela St -Georgiu, în Iul. 1 — 15 Sept. în tóté serbătorile\

Dela Zernesei la Braşov (gai\ Bartolomeiu).I. Trenul mixt la óra 7*2 min. dim.

li. Trenul mixb la óra Г12 min. p. m. III. Tr. mixfc la óra 8* î 8 min. séra.

Dela Ciuc-Ghimes la Braşov:I. Trenul de pers. la óra 8*25 m. dim.

III. Trenul de pers. la óra 1*51 m. p. m. III. Trenul mixt la f ra 6*48 min. séra V. Tr. mixt la óra 10'04 min. séra.

(din Palanca dela 1 Iulie— iö Sept. în tót9 sărbătorile).

< ? 'f i l tra SES01TU L I® Prim ă.vară, şi V a ră

1 Э O O 95.22—40STOFE veritabile de Brun.

Un coupon de metri 3.10 Iun- | fl- 2.75, 3.70, 4.80 din stofă bună ţjime pentru un costum corn- j si 6.90 mai bunăplet roc, pantaloni şi gfletcă ) fl; 8;JJ ™ flnă

costa numai ( fl. 10 _ ,6l te flnftUn coupon pentru costum de salon f l . f © . — cum şi s t o f e de pardiseuri, L o ­

d en pentru turişti, K a m g a rn fln etc. etc. — T r i m i t e cu preţurile fabricci re­numita şi cunoscută ca solidă si reela fabrică de postavuri

SIEGEL-IMHOF in вшшк- и в Mostre gratis şi franco. Liferaţie conform mostri se garanteză. sbh —

Avantagiile clienteli private, a comanda direct la firma de sus, sunt mari.

«a

Sz. 263-1900. bvógrh.

Á r v e r é s i h i r d e t m é n y .Alulirfc bírósági végrehajtó az 1831 évi L X . t. ez. 102 §-за ér­

telmében ezennel közhírré teszi, liogy a brassói kir. törvényszék 1900 évi D. 58 számú végzése következtében Dr. Mo$oiu János brassói ügy­véd által képviselt Mo?oiu Moisze uj-toháni lakos javára Mándru Ba- curné szül. Babes uj-toháni lakosnö ellen 434 koroua s jár. erejéig 1900 évi Május hó 1-én foganatosított kielégítési végrehajtás utján lefoglalt és 766 korona 92 fillre becsült kővetkező ingóságok u. m.: ökrök, te­henek, 1 szekér, fenyő tőnkök, deszkák, házi bútorok, ruhaneműk, stb. nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a zernestí kir. járásbíróság 1900. évi V. 147/2 számú végzése folytán 434 kor. — fii. tőkekövetelés, ennek 1894. évi Február hó l-ső napjától járó 8°/0 kamatai és eddig összesen 458 kor. 29 fillérben biróilag már megállapított költségek erejéig Uj-Tohánban Mándru Buciimé házában leendő eszközlésére 1900. évi Juiüus hó 13-ik napjának délelőtt 9 Órája határidőül kítüzetik és ahhoz a venni szándé­kozók oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881. évi L X . t.-cz. 107. és 108. § sa értelmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet ígérőnek szükség esetén becsáron alul is el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felülfog' laltatták s azokra kielégítési jogo t nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi L X . t. ez. 102 §. érteimében ezek jávára is elrendeltetik.

Keit Z e r n e s t e n , 1900 évi Junius hó 27-ik napján.

Huszár Vilmoskir. bírósági végrehajtó.

Sz 2693-1900.ükvi.

Árverési hirdetményi kivonat.A brassói kir. törvényszék, mint tiknyvi hatóság, közhírré teszi,

hoyy Stochetoiu Bucur végrehajtatnak Tóbiás János és neje végrehaj­tást szenvedők elleni 100 frfc tőke-követelés és járulékai iránti végre­hajtási ügyében a brassói kir. törvényszék (a brassói kir. járásbíróság) területén lévő és a volkányi 139 sz. tjkvben foglalt 636 hrsz. fekvőn 820 koronában, a 7536 hrsz. fekvőkre 12 koronában, 2) a volkányi 638 tljkvben foglalt 4738 hrsz. fekvőre 10 kor.-ban, 3) a volkányi 996 tljk- ben foglalt 1850 hrsz. fekvőre 52 kor.-ban, a 4747 hrsz. fekvőre 10 kor­ban, az 5254 hrsz. fekvőre 38 kor.-ban, a 7215 krsz fekvőre 26 kor.- ban, a 7645 hrsz. fekvőre 22 kor.-ban, a 7899 hrsz. fekvőre 54 kor.-ban. a 319 hrsz. fekvőre 4 kor., a 6206 hrsz, fekvőre 46 kor.-ban, 4) a vo l­kányi 1287 tljkvben foglalt 1073 hrsz. fekvőre 6 kor., a 317 hrsz. fek­vőre 4 kor., a 3914 hrsz. fekvőre 28 kor., a 3962 hrsz. fekvőre 26 kor., a 4748 hrsz. fekvőre 5 koronában az árverést elrendelte, és hogy a fen- nebb megjelölt ingatlanok az 1900. évi julius hó 9-ik napján d. e. 9 óra­kor a volkány község házoál megtartandó nyilvános árverésen a megál­lapított kikiáltási áron alól is eladatni fognak.

Árverezni szándékozók tartoznak az ingatlanok becsárának 10% -át készpénzben, vagy az 1881. LX . t. ez. 42 § bán jelzett árfolyammal s z á ­mított és az 1881 évi november hó 1-én 3333 sz. alatt kelt igazság­ügy miniszteri rendelet 8 § ában kijelölt óvaiékképes értékpapírban a kiküldött kezéhez letenni, avagy az 1881. LX . t- ez. 170 §, értelmében a bánatpénznek a bíróságnál előieges elhelyezéséről kiállított szabály­i é rü elismervényt átszolgáltatni.

B r a s s ó , 1900 évi március hó 2-án.

A kir, törvényszék, mint tíkvi hatóság. 1006.1 —1

■А. T7" S .Premmieraţiunito ia Gazeta Transilvaniei se potti face şi remol

m şi când Jtk 1-ma şi 15 a fiă-cărei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesc-

ea espedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, o© se abonexă din nou să binevoiască a scrie adresa

lâaiurit şi s6 arate şi posta ultimi.

Âdministraţ. „Gaz. Trans.“iS T „Gazeta Transilvaniei“ cu numerul & 10 fii. se vinde

la librăria Mc. I. Chircii şi la Eremias Nepoţii.Tipografia A. Mureşianu; Braşov.