Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

93

EXPLICATIA ULTIMA ÎN STUDIUL SOCIETATII

Ana BAZAC

Abstract. If Gödel’s theorems have demonstrated that the consistency of the axioms cannot be proven within the system, i.e. the truth of a system is outside the system itself, the dialectic philosophy1 did show that the social ideas people develop and believe in reflect the historical level of society as well as the social place they assume. There is shown that the truth of the social ideas is proven, through and despite complicated inferences inside the theories, by the real social phenomena and processes. For this reason, the rebel dialectic philosophy is philosophy of praxis, as Gramsci preferred to name it. If the real social world is that does falsify the social theories, even though these ones are not “copies of the facts, without pre-suppositions,” 2 the referential suppositions are connected just to the ideal and real features which constitute all together their ground.

Aspectele de mai jos sunt aratate dintr-o perspectiva de filosofie

sociala, si nu de filosofia matematicii. „Poate ca nu întâmplator, matematica a fost si ramâne atât în imaginarul savantilor cât si în acela al publicului larg, stiinta prin excelenta, mitizata, uneori supralicitata - tocmai pentru ca, în principiu, obiectul sau de studiu nu are legaturi manifeste si directe cu realitatea empirica”3. Desi filosofia sociala opereaza cu ceea ce Popper a denumit lumea a treia – teorii, concepte etc.4 -, ea nu se poate desfasura ca o critica (asa cum ceruse Kant filosofiei în genere) decât daca îsi asuma prezumtiile unor conceptii despre lume foarte strâns legate de societate. Iar în acest cadru, tentatia de a circumscrie aceste conceptii prin deducerea unor

11 VVee zzii ss ii AA llbbeerrttoo BBuurrgg iioo ,, SSttoorriiaa ee ssttoorriiee ddii ““ddiiaalleett tt iiccaa””.. SSuu ll llaa sseemmaanntt iiccaa ddii uunnaa ppaarroo llaa--cchh iiaavvee ,, îînn DDiiaa lleetttt iiccaa .. TTrraaddiizziioonnii ,, pprroobblleemmii ,, ssvvii lluuppppii ,, AA ccuurraa dd ii AAllbbeerrttoo BBuurrgg iioo ,, MMaacceerraattaa,, QQuuddlliibbee rr SSttuudd iioo ,, 22000077.. 22 II ll iiee PPââ rrvvuu ,, IInn ttrroodduucceerree îînn eepp iisstteemmoolloogg iiee ,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa SStt iiiinn tt ii ff iiccaa ss ii eenncciiccllooppeedd iiccaa,, 11998811,, pp .. 440099.. 3 Ionut Isac, Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine, în NOEMA, volumul VI, 2007, p. 192. 44 KK.. RR.. PPooppppeerr,, OO tteeoorriiee oobb iieecctt iivvaa aa ccoommpprreehheennssiiuunn iiii ii ssttoorriiccee ((11996688)),, îînn KK.. RR.. PPooppppeerr,, IInn ccaauuttaarreeaa uunneeii lluummii mmaaii bbuunnee.. CCoonnffeerriinn ttee ssii eesseeuurrii dd iinn tt rreeii ddeecceenn ii ii ,, BBuuccuurreess tt ii,, HHuu mmaanniittaass ,, 11999988,, pp .. 117700..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

94

explicatii ultime/ prin conducerea ratiunii spre explicatii ultime ce le-ar legitima a fost nu doar mare (ca mod de manifestare a capacitatii ratiunii de a ajunge la „limanul certitudinii date de principii ultime”), ci a corespuns unei întregi istorii a abordarii filosofice a societatii. Asadar, pentru a defini de la început obiectul investigatiei de fata, explicatia ultima în studiul societatii este un construct ideal care este tacit sau explicit inserat în teoriile sociale si reprezinta un element esential a ceea ce constituie filosofia de la baza lor, aceea Weltanschauung care a fost, la rândul ei, asumata sau respinsa tacit sau explicit de catre cercetatori5. În acest sens, explicatia

55 TTeerr mmeennuull ddee WWeell ttaannsscchhaauuuunngg aa ffoosstt ffoo llooss iitt pprriimmaa ddaattaa ddee ccaatt rree KKaanntt ((CCrrii tt iiccaa ffaaccuu llttaa ttii ii ddee jjuuddeeccaarree,, 11779900 ,, ss ttuudd iiuu iinn tt rroodduucctt iivv MMiirrcceeaa FFlloorriiaann ,, tt rraadduucceerree ddee CCoonnss ttaann tt iinn NNooiiccaa,, VVaass ii llee DDee mm.. ZZaa mmff iirreess ccuu ,, AAllee xxaannddrruu SSuurrdduu ,, nnoo ttee ss ii ccoommeennttaarrii ii,, bb iibb ll iiooggrraaff iiee ss eelleecctt iivvaa,, iinndd iicc ii ddee aauu ttoorrii ss ii ddee ccoonncceeppttee RRooddiiccaa CCrroo iittoorruu ,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa SStt iiiinn tt ii ff iiccaa ss ii eenncciicc llooppeedd iiccaa 11998811)) ,, rree lluuaatt ddee DDiilltthheeyy îînn aarrtt iiccoo lluu ll WWeell ttaannsscchhaauuuunngg ,, PPhhii lloossoopphhiieess uunndd RReelliigg iioonn îînn 11991100 ss ii aa ffooss tt îînn tteelleess ,, ddee eexxee mmpplluu ,, ddee ccaatt rree HHeeiiddeeggggeerr ddrreepp tt uunn ss iiss tteemm ddee ooffeerrttaa aa iimmaaggiinn iiii ddeess pprree lluu mmee ss ii ccaarree eess ttee ooppuuss ffiillooss ooffiieeii ss tt ii iinn tt iiff iiccee –– ss iinngguurraa ppee ccaarree oo aacccceepp ttaa ss ii ccaarree ccoonnss ttaa îînn cceerrcceettaarreeaa ffeennoommeennee lloorr,, ss ii nnuu îînn aavvaannss aarreeaa uunnuuii ccaaddrruu mmiitt iicc aapprriioo rriicc .. AAcceeaass ttaa ooppoozziitt iiee dd iinn tt rree ff ii llooss ooffiiee ss ii WWeell ttaannsscchhaauuuunngg ((vveezzii HHee iiddeeggggeerr,, TThhee BBaassiicc PPrroobblleemmss oo ff PPhheennoommeennoollooggyy ((11995544)),, hhtt ttpp ::// //wwwwww.. mmaa rr xxiiss tt ss ..oorrgg // rreeffeerreennccee// ssuubbjjeecctt //pphh iillooss oopphhyy// iinnddeexx..hh tt mm)) aa rreeff lleeccttaatt ss ii iiddeeeeaa ddee aa ddeeppaass ii ss ii „„iinn ttuu iirreeaa lluu mmii ii îînn ss eennss uu ll ccoonntteemmppllaarr ii ii lluu mmiiii ddaattee ddee ss iimmttuurr ii ss aauu ,, aass aa ccuumm ss ppuunnee KKaanntt ,, mmuunndduuss sseennssiibb llii ss”” ((ppeerrss ppeecctt iivvaa ffoo llooss iittaa ddee GGooeetthhee ss ii AAllee xxaannddeerr vvoonn HHuummbboolldd tt )) ss ii uunn ccoonncceepp tt aall lluummii ii ddaatt îînn mmoodd iinnccoonnss tt iieenn tt ddee iinn tteelliiggeenn ttaa ((SScchheellll iinngg ,, 11779999)),, aass aaddaarr uunn ccoonnsstt rruucctt iiddeeaall ss ii oo pprreess ccrriieerree aa ccoommppoorrttaa mmeennttuu lluu ii ooaa mmeennii lloorr// iinn tteerrpprreettaarrii ii lluu mmii ii.. ((FF iiiinndd „„oo iinn tteerrpprreettaarree aa ss eennss uu lluu ii ss ii ss ccooppuulluu ii lluu ii DDaass eeiinn ss ii iiss ttoorriieeii”” ,, „„ccoonncceepp tt iiaa ddeess pprree lluu mmee nnuu eessttee oo cchheess tt iiuunnee ddee ccuunnooaass tteerree tteeoorreett iiccaa””,, ccii ddee „„ccoonnvviinnggeerree ccooeerreenn ttaa”” lleeggaattaa ddee ccoonntteemmppoorraanneeiittaattee,, ccaarree,, îînnss aa,, eess ttee „„cchh iiaarr ss ccooppuull ss ii nnaattuurraa ffii llooss ooffiieeii..”” AAss tt ffeell îînnccââtt ee xxiiss ttaa ccoonncceepptt iiaa ccoommuunnaa ccaa ffiillooss ooffiiaa „„tt rreebbuuiiee ss aa ffoorr mmeezzee vv iizziiuunn ii ddeess pprree lluummee îînn mmoodd ss tt iiiinn tt iiff iicc..”” OOrr ,, ddeess ii „„ffii llooss ooffiiaa îînnss aass ii eess ttee oo ffoorrmmaa pprriimmaa rraa dd iiss tt iinncctt iivvaa ddee ccoonncceepptt iiee ddeesspprree lluu mmee””,, „„ffoorr mmaarreeaa aacceess tteeiiaa nnuu eessttee ss aarrcciinnaa ffiillooss ooffiiee ii..”” ((ss aarrcciinnaa eess ttee ddee aa ffaaccee oonn ttoo lloogg iiee,, aadd iiccaa îînn tteelleeggeerreeaa FFii iinn tteeii,, îînn ss eennss uu ll ggrreecceess cc pprriimmaarr aa ll tteerr mmeennuulluu ii ..)) )) DDuuppaa ccuumm,, ooppoozziitt iiaa dd iinn tt rree ffii llooss ooffiiee ccaa oonn ttoo lloogg iiee ss ii ccaa WWeell ttaannsscchhaauuuunngg ((aadd iiccaa ‚‚ppuunneerreeaa îînn ppaarraann tteezzee’’ aa ss oocciiaalluu lluu ii ccoonnccrreett ccaa mmaanniiffeess ttaarree ccoonnccrreettaa aa FFiiiinn tteeii )) aa rreelleevvaatt ss ii rreeffuuzzuu ll ddee aa ccoonncceeppee sstt iiiinn ttaa ffii llooss ooffiieeii ‘‘ss ii ccaa ss oocciioo lloogg iiee’’,, tteeaa mmaa ddee aa rraassppuunnddee ddee ssoo lluu tt iiiillee

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

95

ultima în studiul societatii contribuie la crearea unui cadru (inclusiv formal) de realizare a teoriilor sociale si de evaluare a lor. Dar cadrul este istoric, are, deci, caracteristicile legate de contexte calitative în evolutie si, astfel, se constituie în limite istorice ale teoriilor sociale. Iar coexistenta conceptiilor despre lume, cu atât mai mult în timpul pluralismului post-modern de astazi, implica o data mai mult, confruntari abrazive asupra limitelor reciproce6.

Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel (1931) au avut în vedere evidentierea limitelor principiale ale oricarei formalizari: caci prima teorema se refera la imposibilitatea demonstrarii completitudinii într-un sistem (teoria logica a numerelor naturale a lui Peano) iar a doua teorema – la faptul ca nu poate fi demonstrata consistenta aritmeticii în cadrul sistemului aritmetic însusi. Imaginea mea este ca teoremele se pot aplica, în fond, la orice sistem de transpunere a realitatii într-un cod de semne si semnificatii ce sta la baza unui sistem formal de explicatie – este sensul pe care l-am retinut/imaginat eu din descrierea sumara a teoremei în primul an de facultate, la Filosofie, unde am audiat un curs de Probleme teoretice ale matematicii. Asadar, ca explicatia ultima a unui sistem, oricare ar fi acesta, se afla în afara sistemului. Ca doar în fiecare sistem conceptual – circumscris de paradigmele sale – pot fi deduse enunturi demonstrabile, a caror proba a focului se afla, însa, în afara sistemelor respective, auto-referentialul7 nefiind, deci, suficient.

Din aceeasi perspectiva a non-matematicianului, faptul ca o teorema din matematica demonstra ceea ce deja au aratat oarecum, pe de o parte, o anumita specie de bun simt comun si, pe de alta parte, istoria cunoasterii (a cunoasterii filosofice) întareste imaginea completarii reciproce a cunostintelor între ele, a domeniilor între ele, imaginea inexistentei vreunei ierarhii absolute a acestora, ca si temeiul celui mai viu interes pentru întelegerea problemelor sociale.

Într-adevar, daca tehnicile si instrumentele de cunoastere, inclusiv limba, ca si daca mecanismele de cunoastere pot fi cercetate si în sine, în

ppooss iibb iillee aallee oonn ttoo lloogg iieeii îînn WWeell ttaannsscchhaauuuunngg ,, aadd iiccaa ddee aa cceerrcceettaa ccuu mmii jjllooaacceellee ffii llooss ooffiieeii ss tt ii iinn tt iiff iiccee ss ii ‘‘tteerr mmeennuull mmeeddiiuu’’ dd iinn tt rree ee xxiiss tteenn ttaa ss ii ccoonnsstt iiiinn ttaa.. 66 VVee zzii ss ii WWoorrlldd vviieewwss:: FFrroomm FFrraaggmmeennttaa tt iioonn ttoo IInn tteeggrraa ttiioonn bbyy DDiieeddeerriikk AAeerrtt ss ,, LLeeoo AAppoosstteell,, BBaarrtt DDee MMoooorr,, SSttaaff HHeell llee mmaannss ,,,, EEddeell MMaaee xx,, HHuubbeerrtt VVaann BBee llllee ,, JJaann VVaann ddeerr VVee kkeenn ,, VVUUBB BBrruuss ss eellss ,, 11999944,, hh tt ttpp ::// //wwwwww..vvuubb ..aacc..bbee//CCLLEEAA//ppuubb//wwoorrllddvv iieewwss ..hh tt mmll (( 2200-- VVIIII II-- 22000000)) .. 77 DDeess pprree rreeffeerreenn tt iiaa ll,, iinncc lluuss iivv ddeess pprree rreeffeerreenn tt iiaalluurr ii ccoo lleecctt iivvee –– ccaa iiddeeoo lloogg ii ii eettcc.. –– vveezzii VVaass iillee TToonnooiiuu ,, DDiiaa lleecctt iiccaa ssii rreellaa ttiivvii ssmm,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa SStt ii iinn tt iiff iiccaa ss ii eenncciicc llooppeedd iiccaa,, 11997788..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

96

logica lor interna ce are, mai degraba, pecetea universalului – si daca, desigur, adevarul în apropierea de acestea este relativ si dinamic (istoric), rezulta ca în afara sistemului mintii si al produselor-instrumente ale acestuia se afla un complex ce constituie conditionarea sistemului de mai sus: societatea – interesanta8 cel putin prin multiplicarea sistemului om. Desigur ca nici societatea ca atare nu este „explicatia ultima”: ea însasi este complexul superior al raporturilor individ-societate, în du-te-vino-ul acestora, ea însasi are drept cel putin caramizi de întelegere constructele ideale si materiale ale individului inerent si ineluctabil social. Dupa cum, nici unul dintre elementele asupra carora se focalizeaza diferite discipline nu poate fi privit, deci, drept fundamentul ultim. Mai mult, sesizarea de catre oameni/cercetatori a esentelor si preocuparile de ontologie – originar, tocmai studiul principiilor „prime” ale existentei/ universului/ lumii/ fiintei – au aratat, prin multitudinea de raspunsuri, caracterul istoric al acestora si vulnerabilitatea conceptului însusi de explicatie ultima.

Teoremele incompletitudinii ale lui Gödel – socotite a fi între cele mai semnificative achizitii ale logicii, dupa cele ale lui Aristotel9 - ca si alte teorii contemporane sofisticate (vezi teoria haosului) care au formalizat intuitii vechi si au corespuns pattern-ului sistemic (dezvoltat „în maniera gödeliana” în studiul societatii de catre Marx) permit întelegerea mai buna a cunoasterii si, desigur, a lumii.

Dupa cum se stie, filosofia a aparut tocmai ca reflectie asupra lumii în totalitatea sa, asupra structurarii acesteia (asupra logicii acesteia). Tocmai diferenta dintre nivelul istoric concret si limitat al instrumentelor cunoasterii si, pe de alta parte, imensitatea si complexitatea lumii a generat ideea de explicatie ultima/principiu prim: apa lui Thales (640-546 î. e. n.), „primul barbat caruia i s-a dat numele de întelept”10 în cultura europeana, apeiron-ul lui Anaximandru, aerul lui Anaximene, nous-ul lui Anaxagora, dar si la Platon si Aristotel, ideile lui Platon, homeomeriile lui Anaxagora, atomii lui

88 VVee zzii dd iiss ccuu tt iiaa ddeess pprree nneecceess iittaatteeaa aass uummpptt iiiilloorr oonn ttoo lloogg iiccee ddee llaa bbaazzaa lleegg iilloorr ss tt iiiinn tt iiff iiccee,, ll iippss aa ddee iinn tteerreess ppeenntt rruu aacceess ttee aass uummpptt iiii ccoonnss tt iittuu iinndd oo lliimmiittaa aa aabboorrddaarriiii ccoonnss tt rruucctt iivv iiss tt --iinnss tt rruummeennttaalliiss ttee aa lleegg iilloorr ss tt iiiinn tt iiff iiccee,, ccff .. GGeerraa rrdd SSttaann ,, CCoonnsstt rruuccttiiaa ssoocciiaa llaa aa lleeggii lloorr sstt iiiinn tteeii ,, îînn HHee rrmmeenneeiiaa ,, 66 ,, 22000066,, pp .. 9911.. 9 Juliette Kennedy, „Kurt Gödel”, Stanford Encyclopedia of Philosophy, First published Tue 13 Feb, 2007, http://plato.stanford.edu/entries/godel, p. 1 1100 DDiiooggeenneess LLaaeerrtt iiooss ,, DDeesspprree vviieett ii llee ssii ddooccttrriinneellee ffii lloossoo ffii lloorr ((ss eeccoo lluu ll IIIIII ee..nn ..)),, tt rraadd .. dd iinn ll iimmbbaa ggrreeaaccaa ddee CC.. II.. BBaallmmuuss ,, ss ttuudd iiuu iinn tt rroodduucctt iivv ss ii ccoommeennttaarr iiii ddee AArraamm MM.. FFrreennkkiiaann ,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa AAccaaddeemmiieeii ,, 11996633,, pp .. 112211..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

97

Democrit si ai lui Epicur, focul lui Heraclit, substanta divina la Spinoza, ideea suprema a lui Hegel, nominalismul si realismul medieval, natura lui Böhme, materialismul vulgar al lui Cabanis, lucrul în sine, idealismul logic si normativist al lui Kant, dar si materia si forma lui Aristotel, eul absolut si non-eul lui Fichte, arhetipurile perfecte ale lui Nikolai Hartmann, sau aerul, focul, apa si pamântul lui Empedocle 11 (490-430 î. e. n.) ilustreaza diferite feluri de monisme, dualisme si pluralisme. Este, aceasta, si o istorie a recesivitatii – persistentei unor valori în contextul în care cele opuse lor sunt dominante – adica a complexitatii descrise prin dualisme,12 dar si a ideii însasi de explicatie ultima în filosofie. Iar pentru a nu da impresia unei directii prea unilaterale si concrete a criticii, sa retinem ca, si datorita, în ultima instanta, conditiilor istorice de separare dintre munca fizica si cea intelectuala (inclusiv a filosofiei), deci dintre comanda si executie, traditia filosofiei occidentale s-a dezvoltat în „interminabila succesiune a dualismelor si a dihotomiilor...teorie/practica, gândire/Fiinta, subiect/obiect, pentru sine/în sine, conceptii despre lume/cunoastere factuala, imanenta/transcendenta, noumenal/fenomenal, esenta/aparenta, esenta/existenta, forma/continut, valoare/fapt, trebuie/este, ratiune/emotie, Ratiune/Întelegere, libertate/necesitate, individ/specie, privat/public, politic/social, stat/s ocietate civila, de jure/de facto...”13 Toate acestea s-au rasfrânt în tensiunea interna filosofiei sociale: între „aspectele sale structurale (sau sincronice/ sistematice/ structural-functionale) si cele istorice (sau diacronice sau genetice)”14.

Oricum, trebuie sa nu uitam ca tocmai constituirea conceptului ca atare în limbajele naturale – ca general, ca universal – a fost demonstratia ca oamenii au sesizat, cum a observat Aristotel, ca deoarece lucrurile, diferite,

1111 LLaa ccaa rree aa aaddaauuggaatt ss ii ddoouuaa pprriinncciipp ii ii aa llee mmiiss ccaarrii ii,, PPhhii ll iiaa ((iiuubb iirreeaa )) –– ccaarree llee uunneess ttee ppee pprriimmeellee –– ss ii NNeeiikk ooss ((uurraa)) –– ccaarree llee ss eeppaarraa.. 1122 MMiirrcceeaa FF lloorriiaann ,, RReecceessiivvii ttaa tteeaa ccaa sstt rruuccttuurraa aa lluummii ii ,, BBuuccuurreess tt ii,, EEddiittuurraa EEmmiinneess ccuu ,, 11998833.. VVee zzii ss ii dd iiss ccuu tt iiaa ddeess pprree dd iiaalleecctt iicc ii,, ccaa mmeettooddee lloogg iiccee ddee aabboorrddaarree--îînn tteelleeggeerree--ee xxpp ll iiccaatt iiee-- iinn tteerrpprreettaarree aa lluu mmii ii,, ((bb iinnaarree ,, tt rr iiaadd iiccee,, tteett rraadd iiccee ss ii ppeenn ttaadd iiccee)),, llaa AAllee xxaannddrruu SSuurrdduu ,, PPeennttaammoorrffoozzaa aarrtteeii ,, BBuuccuurreesstt ii,, EEdd iittuurraa AAccaaddeemmiieeii RRoo mmâânnee,, 11999933,, pp .. 2233-- 4400.. 13 István Mészáros, A key problem of method: dualism and dichotomies in philosophy and social theory in Capital’s epoch, în “Critique”, (Great Britain) no. 34, 2004, p. 73. Aceste dihotomii ramân “ininteligibile fara variatele dualisme practice si antinomii ale ordinii socio-economice”, ibidem. 1144 IIbb iiddeemm,, pp .. 2299..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

98

concrete si singulare, nu pot fi aduse în locul si timpul discutiilor dintre fiintele omenesti, aceste lucruri singulare trebuie înlocuite cu entitati abstracte ce constituie tocmai simbolul lor. Pentru ca „singularul este în el însusi infinit, adica indefinit prin el însusi si, prin urmare, ininteligibil: singulare autem infinitum et sub scientia non cadens”, „ultima explicatie” a singularului - care este substantial, concret, contingent, ininteligibil (inefabil), nepredicabil - se afla în generalul ce îl reprezinta ca obiectivitate, idealitate, necesitate, inteligibilitate, predicabilitate. Tocmai aceste entitati universale/generale/abstracte sunt obiectul stiintelor: scientia est universalis et per necessaria15. Se pare ca disputele în jurul acestora sunt legate de idealul si iluzia explicatiei ultime.

Problema este însa mai complicata. În afara unei determinari în ultima instanta si care nu este întotdeauna obiectul sau de interes, filosofia s-a aplecat asupra unor probleme, specializându-se si fragmentându-se si ajungând de multe ori la „explicatii ultime” legate de ele. Exista, astfel, si monisme, dualisme si pluralisme în teoria cunoasterii, etica, estetica, stiintele sociale, dupa cum si în diferite probleme din cadrul acestora. De exemplu, în domeniul filosofiei sociale - dualismul si monismul metodologic cu privire la specificul cunoasterii în stiintele social-umane fata de cele ale naturii16, sau cu privire la explicatia cauzala si explicatia[ functionalista în stiintele sociale 17, sau cu privire la pozitivism si hermeneutica în întelegerea societatii18, sau în legatura cu explicatia intrinseca si cu aceea extrinseca si cu tipurile de abordare a problemelor

1155 AAtthhaannaass ee JJoo jjaa,, PPrroo llééggoommèènneess aauu ssttaa ttuu tt ddeess eenn ttii ttééss aabbsstt rraaii tteess,, îînn „„NNooeess iiss ””,, 11,, 11997733,, pp .. 2200 ,, 2233 .. 16 Mircea Flonta, Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice, în Epistemologia stiintelor sociale, (coord. Angela Botez, Vasile Tonoiu, Catalin Zamfir), Bucuresti, Editura Politica, 1981; dar si Gilles Ferréol, L’interprétation dans les sciences sociales. Retour sur le débat explication/compréhension , în „Hermeneia”, 6, 2006. 17 Catalin Zamfir, Explicatia cauzala si explicatia functionalista. O propunere de unificare, Epistemologia stiintelor sociale, (coord. Angela Botez, Vasile Tonoiu, Catalin Zamfir), Bucuresti, Editura Politica, 1981 1188 CCaa ss aa nnuu mmuulltt iipp ll iicc bb iibb lliiooggrraaff iiaa,, ss aa rreett iinnee mm mmaaii ddeeggrraabbaa îînn tt rreebbaarreeaa ddaaccaa iinn tteerrpprreettaarreeaa,, mmeeccaann iiss mmuu ll ccoo mmppllee xx aa ll iimmpprreess ii ii lloorr,, aa rr ppuu tteeaa ddeeppaass ii ccaaddrruu ll mmaaii rreess tt rrâânnss aall ee xxpp lliiccaatt iiii lloorr ss oocciiaallee ddee mmoonnss tt rraabb iillee// tteess ttaabb iillee?? DDeeccii ddaaccaa,, ee xxppll iiccaatt iiaa uu lltt iimmaa ff ii iinndd pprroobblleemmaatt iiccaa,, hheerr mmeenneeuu tt iiccaa aarr ppuu tteeaa lluuaa llooccuu ll aacceess tteeiiaa,, ccaa uu lltt iimmaa rreeffee rriinn ttaa..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

99

sociale19, sau cu aceea a detectarii si transcenderii datelor istorice20, sau cu privire la modelele de echilibru si conflict în politica, sau cu privire la perspectiva endogena si cea exogena asupra politicului21, sau în legatura cu pluralismul paradigmatic în sociologie 22 si stiintele politice23. De fapt, nu exista problema sociala - ce genereaza, de cele mai multe ori, studii circumscrise, deci aparitia sub-disciplinelor – care sa nu fie vital dependenta de cercetarea si controversele asupra prezumtiilor metodologice concrete, ca si de reducerea la unele sau altele dintre acestea. În acest sens, de exemplu, în studiul societatii a avut loc cearta dintre tendinta de reducere a socialului la activitatea individului – la psihologie, iar aceasta, în ultima instanta, la chimie si fizica – si, pe de alta parte, si totalitarismul sociologic, dar si perspectiva integrata si contextualista; în alte concepte: dintre individualism si holism.

Asa cum teoremele lui Gödel au fost rezultatul cercetarii de catre el a / si în cadrul a ceea ce s-au numit principia mathematica, asa si filosofia a fost dezbaterea problemelor de cunoastere a complexitatii existentei, asadar de ordonare ideala a acestei complexitati. Urmarea a fost, mereu, infirmarea completitudinii teoriilor si a reprezentarilor explicatiilor ultime. Mai degraba imaginea care s-a conturat este aceea a arhitecturii , vazuta chiar ca o metoda de a stabili cerintele unui sistem format din ansamblul functiilor sale, adica „structura functiilor externe ...structura functiilor în relatie cu alt

19 Gabriel Nagât, Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale, în Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XIV, Bucuresti, coord. Alexandru Boboc, N.I. Maris, Editura Academiei Române, 2006. 2200 SSoorriinn VViiee rruu ,, FFuunncctt ii ii aa llee tteeoorreett ii zzaarriiii îînnaauunnttrruull iinnvveessttiiggaatt iieeii ii ssttoorriiccee ,, îînn EEppiisstteemmoollooggiiaa sstt iiiinn tteelloorr ssoocciiaa llee ,, ((ccoooorrdd .. AAnnggeellaa BBootteezz,, VVaass ii llee TToonnooiiuu ,, CCaattaall iinn ZZaa mmffii rr)) ,, BBuuccuurreess tt ii,, EEddiittuurraa PPooll iitt iiccaa,, 11998811.. 21 Ana Bazac, Critica politicii. (I). Elemente de epistemologie a politicii, Bucuresti, Editura Tempus, 1994, p. 187-189, 138-141, 178-180. 2222 IIbb iiddeemm,, pp .. 115588-- 115599.. 2233 AAnnaa BBaazzaacc ,, DDeesspprree sscchh iimmbbaarrii llee îînn ppaarraaddiiggmmeellee sstt ii iinntteelloorr ppoo ll ii ttiiccee îînn uu ll tt iimmaa ddeeccaaddaa aa sseeccoolluu lluu ii XXXX ,, îînn „„SSoocciieettaattee ss ii ccuu llttuurraa””,, 44 ,, 11999977,, ss ii AAnnaa BBaa zzaacc,, „„PPoosstt --mmooddeerrnn iizzaarreeaa”” ssii rraammâânneerreeaa îînn uurrmmaa aa ppaarraaddiiggmmeelloorr sstt iiiinn tteeii ppoo ll iitt iiccee ,, îînn vvoo ll.. PPaarraaddiiggmmee îînn aaccttuuaa ll ii ttaa ttee ,, eedd .. GG.. GG.. CCoonnss ttaannddaacchhee,, BBuuccuurreess tt ii,, MMiilleennaa PPrreess ss ,, 22000066..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

100

sistem sau cu un observator într-un punct dat, la un nivel dat sau interfata a sistemului” 24.

Desigur ca premisa inteligibilitatii treptate a lumii25 – iar într-un anumit cadru spatio-temporal este evident ca inteligibilitatea nu este absoluta, adica nu este previzibila si predictibila în sensul laplacean – este constitutiva acestei perspective. Ideea incompletitudinii trebuie, astfel, acceptata pozitiv, „desi mai domneste înca atractia certitudinii” 26. S-au dezvoltat, astfel, teorii care au aprofundat vechile puncte de vedere ale dialecticii: antagonismul ca generator si logica dinamica a contradictoriului27, ca si necesitatea de a depasi legitimarea doctrinelor filosofice (si politice) doar în cadrul doctrinelor28.

24 Vezi modelul arhitectonic al psihicului uman, ce consta din trei componente: eu pentru mine însumi, eu pentru celalalt, celalalt pentru mine, în Mikhail Bakhtin, Toward a Philosophy of the Act (~ 1924s, 1986); de asemenea si în gândirea româneasca, paradigma arhitecturii la Mihai Draganescu, „Architectural thought”, în Dialectics, System, Science, Dumitru Ghise and Angela Botez (editors), Bucuresti, Editura Academiei, 1981, p. 41, 40. Sau Ilie Pârvu, Introducere în epistemologie, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica, 1981, capitolul despre arhitectura „Capitalului”. Ca si Athanase Joja, Logos architékton , Cluj, Dacia, 1971; Ilie Pârvu, Arhitectura existentei , vol. I – Paradigma structural-generativa în ontologie, Bucuresti, Humanitas, 1990, Arhitectura existentei, vol. II – Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii, Bucuresti, Paideia, 2001; Angela Botez, Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene, Târgu Mures, Editura Ardealul, Biblioteca de filosofie, 2006. 25 Astazi deja în tendinta unei perspective integrative a stiintelor, prin relevarea unei metodologii comune, cf. Menas Kafatos, Mihai Draganescu, Principles of Integrative Science, Bucuresti, Editura Tehnica, 2003. Vezi si Ilya Prigogine, Isabelle Stangers, Noua alianta. Metamorfoza stiintei (1979), Bucuresti, Editura Politica 1984. 2266 IIoonnuutt IIss aacc,, iibb iiddeemm,, pp .. 119988.. 2277 VVee zzii rree lleevvaarreeaa eeff iicciieenn tteeii aacceess tteeii aabboorrddaarrii llaa YYvveess DDuurraanndd ,, LL ’’aappppoorrtt ddee llaa ppeerrssppeecctt iivvee ssyyssttéémmiiqquuee ddee SS ttéépphhaannee LLuuppaassccoo àà llaa tthhééoorriiee ddeess sstt rruuccttuurreess ddee ll ’’iimmaaggiinnaa iirree eett ddee ssoonn eexxppéérriimmeennttaa tt iioonn ,, BBuull lleett iinn nnoo 1133 ,, mmaa ii 11999988,, CCII RREETT,, hh tt ttpp ::// //nn iiccoo ll..cclluubb ..ffrr//ccii rreett //bbuu lllleett iinn //bb1133//bb1133cc 33..hh tt mm ((1155--IIII II-- 22000077)) .. 28 Ana Bazac, Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger, în vol. Studii de istoria filosofiei universale, vol. XV, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2007.

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

101

Aceasta perspectiva este din ce în ce mai fructuoasa: vezi în mod deosebit imaginea despre problemele de integrare a identitatilor (culturilor) într-o singura civilizatie universala 29. Refuzând patul lui Procust al reductionismului monist, s-a atras atentia si asupra multiplicarii slabe a teoriilor sociale în cadrul relativismului30.

Înainte de a trece la subiectul propriu-zis al articolului, se cade sa retinem un precursor al ideii de completitudine relativa si doar în cadrul sistemelor de sisteme: Gianbattista Vico31. Construind o viziune integrata32 a cercetarii istoriei – institutiilor, traditiilor, relatiilor –, a limbii (a discursurilor – într-o adevarata viziune post-moderna33) si a întelegerii societatii, prin punerea în lumina a raporturilor între raspunsurile la istorie a

29 Mircea Malita, Zece mii de culturi, o singura civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI, (1998), Bucuresti, Nemira, 2001. 3300 VVee zzii RRaayymmoonndd BBoouuddoonn ,, MMiissèèrree dduu rreellaa ttiivvii ssmmee ,, îînn „„CCoo mmmmeennttaaiirree”” ,, 111166 ,, hh iivveerr 22000066-- 22000077:: ddee llaa îînnddooiiaallaa îînn iinnffaaii ll iibb ii ll iittaatteeaa ssoo lluu tt iiii lloorr mmoonniiss ttee ss ii iinnss eerraattee îînn ccaaddrree ddee ee xxpp ll iiccaatt ii ii uu lltt iimmee,, ss eemmaannaattaa ddee MMaarr xx,, NNiieettzzss cchhee ss ii FF rreeuudd ,, mmaa ii aa lleess îînn aa ddoouuaa jjuummaattaattee aa ss eeccoo lluu lluu ii XXXX ss --aa aacccceenn ttuuaatt rreellaatt iivv iiss mmuull dd iinn ss tt iiiinn tteellee uummaannee;; ss ii „„rree llaatt iivv iiss mmuull aa ddaatt nnaass tteerree llaa uurr mmaa uurr mmeeii uunneeii iimmaaggiinn ii pp llaattee aa lluu mmii ii,, uunnddee vv ii iittoorruu ll nnuu mmaa ii eess ttee llooccuu ll pprroo iieecctteelloorr ccoo lleecctt iivvee mmoobbii ll iizzaattooaarree””,, uunnddee tt rreeccuu ttuu ll ee ddeess ccrriiss mmoonnoo--ccoo lloorr;; „„ss ee ppooaattee aaffii rr mmaa ccaa ttooaattee aarrgguummeenntteellee ppee ccaarree ss ee bbaazzeeaazzaa rree llaatt iivv iiss mmuull aarrtt iiss tt iicc,, ss tt ii iinn tt iiff iicc,, mmoo rraall ss aauu ppoo lliitt iicc ddoovveeddeess cc hh iippeerrbboollaa,, ccoonnffuuzziiaa ccaatteeggoorriiii lloorr ,, ss ooffiiss mm ss aauu eerree zziiee””;; îînn bbuunnaa ppaarrttee rreezzuu llttaattuu ll ccoonnffoorrmmiiss mmuu lluu ii iinn tteelleeccttuuaall ss ii aa ss llaabb iirrii ii ss eelleecctt iieeii rraatt iioonnaallee aa iiddeeii lloorr,, 887788,, 888855 ,, 888888,, 889900-- 889911 .. 3311 GGiiaannbbaatt tt iiss ttaa VViiccoo ,, PPrriinncciipp ii dd ii sscciieennzzaa nnuuoovvaa dd ii ...... DD’’iinn ttoorrnnaa aa ll llaa ccoommuunnee nnaa ttuurree ddeellllee nnaazziioonnii ,, II,, IIII ((11772255)),, iinn NNaappooll ii,, 11774444,, pp .. 66:: „„cceeeeaa ccee aaddoorraatt ii ee vvoo ii îînnss iivvaa,, pprroopprr iiii llee vvooaass tt rree ccoonncceepp tt iiii””.. 3322 JJuu lleess MMiicchheelleett ,, «« DDiiss ccoouurrss ss uurr llee ss yyss ttèèmmee eett llaa vv iiee ddee GGiiaannbbaatt tt iiss ttaa VViiccoo »» ,, OOeeuuvvrreess cchhooiissii ss ddee VViiccoo ccoonntteennaanntt sseess mméémmooiirreess,, ééccrrii tt ss ppaarr lluu ii --mmêêmmee ,, llaa sscciieennccee nnoouuvveellllee,, lleess ooppuussccuulleess,, lleetttt rreess eettcc..,, pprrééccééddééeess dd’’uunnee iinntt rroodduucctt iioonn ssuurr ssaa vviiee eett sseess oouuvvrraaggeess ppaarr MM.. MMiicchheelleett ,, PPaarriiss ,, LLiibbrraa iirr iiee cc llaass ss iiqquuee ddee LL.. HHaacchheett ttee,, 11883355,, pp .. IIII ,, II VV :: „„tteennddiinn ttaa nnooaasstt rraa iiss ttoorriiccaa ……eess ttee ddee aa ssttuudd iiaa uummaanniittaatteeaa îînn tt rreeaaggaa ……VViiccoo ppeenn tt rruu pprriimmaa ddaattaa aa ttoopp iitt ttooaattee ccuunnooss tt iinn tteellee ccaarree îîll aauu ppee oomm ddrreepp tt oobb iieecctt îînn tt rr --uunn vvaass tt ss iisstteemm ccaarree aapprrooppiiee uunnaa ddee aallttaa iiss ttoorriiaa ffaapp tteelloorr ss ii aacceeeeaa aa ll iimmbbii lloorr””.. 3333 CCaa uunn iiuunnee aa ffiillooss ooffiieeii –– ddeeooaarreeccee iiss ttoorriiaa uunn iivveerrss aallaa eerraa nnaarraattaa îînn mmoodd ffii llooss ooffiicc,, ccaauu ttâânndduu--ii ss tt rruuccttuurriillee,, mmoott iivvaatt iiii llee,, rreegguullii llee –– ccuu ffii lloo lloogg iiaa ,, ccff.. BBeenneeddeett ttoo CCrrooccee,, LLaa ffii lloossoo ffiiaa dd ii GGiiaannbbaatt ttii ssttaa VViiccoo ((11992211)) ,, qquu iinn ttaa eedd iizziioonnee,, BBaarr ii,, GGiiuuss ,, LLaatteerr zzaa,, 11995533,, pp .. 225511

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

102

indivizilor (raspunsuri practice) si, pe de alta parte, trasaturile si motivatiile generale ale creatiei istorice, Vico a evidentiat unitatea întelepciunii (sapienza) realizata în actiunea practica34: certitudinea provine din actiunea voluntara a omului, „certul este obiectivitatea practica a adevaratului” iar întelepciunea devine justitie 35.

În cele ce urmeaza si, amintim înca o data, dis cutând exclusiv în cadrul filosofiei sociale, voi descrie trei tipuri de raspuns la întrebarile conjugate – care stau la baza oricarei Weltanschauung a cercetarilor sociale, asadar le constituie referentialele -: „De ce este societatea asa cum este?” si „Încotro se îndreapta ea?”

Daca este adevarat ca aceste întrebari au fost explicite sau au întovarasit în surdina toate textele de filosofie focalizata asupra societatii (sau asupra istoriei universale, cum am vazut), în acelasi timp apare determinarea lor istorica. Dupa cum, aceasta este contextuala, sociala: asa se explica si coexistenta, inclusiv astazi, a diferitelor tipuri de raspunsuri, structurând Weltanschauung-uri ce apartin curentului/curentelor principale sau secundare36.

În acest sens, primul tip de raspuns în ordine cronologica, este cel creationist: în fond, la originea a tot ce are loc în societate, a raporturilor sociale, a bucuriilor si suferintelor unor oameni aflati în mod concret în pozitii sociale diferite, se afla Forta Extramundana. Iar acest lucru înseamna si ca dinamica sociala are forma unui model circular, de tipul éternel retour : nu exista avans, sau cadere, în istorie, deoarece miscarea are loc în forma prestabilita, indiferent de faptul ca omul cunoaste (Oedip, Cassandra) sau se revolta (Antigona). Sistemul de explicatie este, astfel, închis. Dar el nu este defel linistitor. Asa se explica aglomerarea dovezilor de falsifiere si, desigur, criza generata de acestea.

În cadrul acestui raspuns, explicatia ultima are în vedere ceea ce s-a numit causa finalis si apasa asupra conceptului de libertate sociala. Nu întâmplator protestantismul si, evident, Contrareforma au insistat asupra libertatii umane posibile în cadrul explicatiei creationiste.

Aceasta explicatie, daca este peste tot în judecata comuna – chiar daca oamenii presupun tacit ca lucrurile sunt complexe, ei cred ca toata

3344 NNee vv iinnee îînn mmiinn ttee ccoonncclluuzziiaa ff ii llooss ooffiieeii pprraaxxii ss--uu lluu ii :: „„pprraacctt iiccaa eess ttee ccrriitteerriiuu ll ddee vveerriiff iiccaarree aa ll aaddeevvaarruu lluu ii ssoocciiaa ll ..”” 35 Francesco Botturi, La sapienza della storia. Gianbattista Vico e la filosofia pratica, Milano, Vita e Pensiero, 1991, p. 220, 209. 3366 AAss aaddaarr,, aattuunnccii ccâânndd ss ee rreeffeerraa llaa aallccaattuu ii rreeaa ss oocciieettaatt iiii ss ii llaa vvaa lloorrii llee ee ii,, aacceeaa „„WWeell ttaannsscchhaauuuunngg”” eess ttee iiddeeoo lloogg iiee..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

103

învalmaseala sociala are o cauza finala dincolo de explicatia rationala – este si mai pregnanta în filosofia sociala, în judecata savanta. Astazi exista o evidenta presiune pentru întarirea prezumtiilor creationiste în reprezentarile sociale37.

Al doilea tip de raspuns este cel cauzal mecanicist. Aparut în mod deosebit odata cu modernitatea, modelul cauzal este deja naturalist si partial deschis: fenomenele sociale sunt generate tot de cauze din societate. Dar datorita caracterului liniar si fragmentat al inferentelor cauzale – o cauza este, la rândul sau, efect al altei cauze (modelul fiind cel sintetizat de Blaise Pascal, în Pensées (postum 1670), VI, 18) – „Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, toata fata lumii ar fi fost schimbata”) – deci în linii cauzale separate unele de altele, modelul cauzal ajunge tot la cauza ultima. Iar miscarea sociala are aici doua forme, la fel de liniare: una – optimista („societatea progreseaza”), cealalta - pesimista („asistam la un regres social”). Desigur ca ambele forme reflecta interese si pozitii, morfologii si traiectorii sociale diferite: ale fortelor sociale câstigatoare (modelul optimist), ale perdantilor sau ale celor care transfigureaza crizele istorice (modelul pesimist).

Al treilea tip de raspuns, al filosofiei dialectice rebele constituite la jumatatea secolului al XIX-lea, este cel „structural-organizational”38, inerent asupra complexitatii, în care libertatea actiunilor umane, deci

3377 VVee zzii ddooaarr RRoonnaalldd FF.. TThhiieemmaannnn ,, RReell iigg iioonn iinn PPuubbll iicc LLii ffee:: AA DDii lleemmmmaa ffoorr DDee mmooccrraaccyy ,, GGeeoorrggeettoowwnn UUnniivveerrss iittyy PPrreess ss ,, 11999966,, NNiicchhoollaass WWooll tteerrssttoorrffff ,, RRoobbeerrtt AAuuddii,, RReell iigg iioonn iinn tthhee PPuubblliicc SSqquuaarree,, RRoo wwmmaann && LLiitt tt lleeff iiee lldd PPuubbll iiss hheerrss ,, IInncc..,, 11999966,, PPaauu ll JJ.. WW eeiitthh mmaann ((eedd iittoorr)),, RReell iigg iioonn aanndd CCoonntteemmppoorraarryy LLiibbeerraa llii ssmm,, UUnn iivveerrss iittyy ooff NNoott rree DDaa mmee PPrreess ss ,, 11999977,, NNaannccyy LL.. RRooss eennbblluumm ((eedd iittoorr)),, OObbll iiggaa tt iioonnss oo ff CCii tt ii zzeennsshhiipp aanndd DDeemmaannddss oo ff FFaaii tthh ,, PPrr iinncceettoonn UUnniivveerrss iittyy PPrreessss ,, 22000000,, BBrreennddaann SSwweeeettmmaann ,, WWhhyy PPooll ii tt iiccss NNeeeeddss RReell iigg iioonn:: TThhee PPllaaccee oo ff RReell iigg iioouuss AArrgguummeennttss iinn tthhee PPuubbll iicc SSqquuaarree,, IInn tteerr VVaarrss iittyy PP rreess ss ,, 22000066 3388 EEll ffaaccee ppaarrttee dd iinn tteeoorriiaa lluu ii MMaarr xx,, ccuumm aa ffooss tt ccaarraacctteerriizzaattaa aacceeaass ttaa dd iinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall eepp iiss tteemmoolloogg iicc ddee ccaatt rree II ll iiee PPââ rrvvuu ,, IInn ttrroodduucceerree îînn eepp iisstteemmoolloogg iiee ,, pp .. 446644-- 446699.. „„OObb iieeccttuu ll ddee ss ttuudd iiuu aall aacceessttuu ii ggeenn ddee tteeoorriiee îîll ccoonnss tt iittuu iiee ‘‘oorrggaann iizzaarr ii llee’’,, ss iiss tteemmeellee ccoo mmppllee xxee,, ‘‘ttoo ttaalliittaatt ii llee oorrggaann iizzaattee’’ ,, ccaarree pprreess uuppuunn îînn aacceellaass ii tt iimmpp eellee mmeennttee ss tt rruuccttuurraallee ss ii ffuunncctt iioonnaallee,, dd iinnaa mmiiccee ss ii ss ttaatt iiss tt iiccee,, iinnffoorr mmaatt iioonnaallee ss ii ss uubbss ttaann tt iiaallee eettcc..,, ffii iinndd ddeess cchh iiss ee llaa mmeeddiiuu ,, ggeenneezzaa ss ii iiss ttoorriiee””,, pp .. 446644..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

104

imprevizibilul, coexista cu determinismul39, sau, mai degraba, acesta este rezultatul constrângerilor din existenta sociala. Modelul explicatiei cauzale 40 nu mai este liniar si fragmentat, ci integrat, sistemic41, de forma coroanei unui arbore, si lasa deschisa istoria42, nu o prestabileste, anulând astfel orice explicatie ultima43. Asezarile umane si traiectoriile acestora – institutii, relatii, valori – sunt rezultatul a ceea ce s-a numit mai târziu consecinte neasteptate44, adica, în fond, rezultatul istoriilor reale si

3399 DDaarr ddeetteerr mmiinn iiss mmuull nnuu ccoonnssttaa îînn tt rr--oo tteeoorriiee îînn ccaarree „„îînn tt rr --aaddeevvaarr,, ‚‚rreeaa lluu ll ’’ ssee iiddeenn tt iiff iiccaa ccuu ‚‚ mmaass uurraabb iilluu ll ’’,, ‚‚ee xxpp lliiccaatt iiaa’’ ccuu ss uubbss uummaarreeaa ddeedduucctt iivvaa ddee lleegg ii eemmpp iirr iiccee.... .. ((AA BB,, aabboorrddaarreeaa ss tt rruuccttuurraalliiss ttaa aa ddeetteerr mmiinn iiss mmuu lluu ii ss oocciiaall ccoonnss ttaa îînn aacceeeeaa ccaa)) „„ee xxpp ll iiccaatt iiaa ffeennoo mmeenneelloorr ss ee rreeaall iizzeeaa zzaa pprriinn ddeetteeccttaarreeaa ss tt rruuccttuurriiii ,,lloorr ss uubbiiaacceenn ttee ccaarree nnee ppeerrmmiittee ss aa llee ccoonnss tt rruu iimm ccaa ””eeffeeccttee aallee eeii””,, II lliiee PPââ rrvvuu ,, IInn ttrroodduucceerree îînn eeppiisstteemmoolloogg iiee,, pp .. 444400.. 4400 EEss ttee uunnuull aall „„ccaauu zzaall iittaatt ii ii ss tt rruuccttuurraallee””,, aadd iiccaa aall „„ss uupprraaddeetteerrmmiinnaarr ii ii”” ((„„ddeetteerr mmiinnaarreeaa uunnuuii eellee mmeenntt ss aauu aall uunneeii ss tt rruuccttuurrii ddee ccaatt rree oo aallttaa ss tt rruuccttuurraa””)).. „„EExxpp ll iiccaatt iiaa ss tt rruuccttuurraallaa rreess pp iinnggee ccaa iinnaaddeeccvvaattee îînn ddoommeenniiuu ll ccoo mmppllee xxiittaatt iilloorr oorrggaann iizzaattee aattââtt ee xxppll iiccaatt iiaa ccaauu zzaall --ll iinn iiaa rraa,, ccââtt ss ii ee xxpp ll iiccaatt ii iillee oonn ttoo lloogg iiss tt --eess eenntt iiaalliiss ttee..””,, IIll iiee PPâârrvvuu ,, IInn ttrroodduucceerree îînn eeppiisstteemmoollooggiiee,, pp .. 443399 ,, 444400.. 41 Incluzând si izvorând din ceea ce a fost formalizat sub numele de dialectica a bazei si suprastructurii; vezi si Ana Bazac, Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre, simpozionul international Grandi pensatori di novecento - Gramsci si Sartre, 20-21 aprilie 2007, Universitatea «Ovidius», Constanta. 4422 IInncclluuss iivv pprr iinn tt rraannss llaarreeaa ss oocciieettaatt iiii îînn lluu mmeeaa vv ii rrttuuaallaa –– ee xxtt iinnddeerree aa lluu mmii ii ccuunnooaass tteerriiii –– ss ii îînn CCooss mmooss .. 43 Karl Marx, Ideologia germana (1845-1846, prima publicare - 1932), § I, 1,2,4, § II, 1,3,4,5,6,7,8,9, § III, § 4, 1,4,5,6,7,8,9,12 4444 RRaayy mmoonndd BBoouuddoonn ,, EEffffeett ss ppeerrvveerrss eett oorrddrree ssoocciiaall ((11997777)),, îînn RRaayy mmoonndd BBoouuddoonn ,, TTeexxttee ssoocciioo lloogg iiccee aalleessee ,, BBuuccuurreess tt ii,, HHuu mmaann iittaass ,, 11999900,, aa aarraattaatt ccaa tt rraadd iitt iiaa aannaall iizzee ii ee ffeecctteelloorr ppeerrvveerrss ee aa ffooss tt ppaasstt rraattaa ss ii îîmmbbooggaatt iittaa ppâânnaa llaa MMaa rr xx iinncclluuss iivv ,, dduuppaa aacceeeeaa cceerrcceettaarreeaa ccoonnss tt iieenn tt iizzâânndd ccuu iinn tteerrmmiitteenn ttee aacceesstt ffeennoommeenn ((AA BB,, vveezzii ppeerrss ppeecctt iivveellee ddooggmmaatt iiccee dd iinn tteeoorr iiii llee ppoo ll iitt iiccee aallee ss ttaalliinn iiss mmuu lluu ii ss ii aann tt iiccoommuunniiss mmuu lluu ii ,, îînn eeggaallaa mmaass uurraa..)).. BBoouuddoonn ss --aa rreeffeerriitt llaa tteexxttuu ll lluu ii RRoobbeerrtt MMeerrttoonn dd iinn 11993366 ,, TThhee uunnaanntt iicciippaatteedd ccoonnsseeqquueenncceess oo ff ppuurrppoossiivvee ssoocciiaa ll aacctt iioonn ..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

105

intelectuale ale indivizilor ce se „întâlnesc” (Althusser)45 Aceasta „întâlnire” înseamna definirea societatii, omului, lucrului drept relatie sociala46, dar aceasta implica ciocniri, clinamen-uri, schimbari de directie (pentru a nu folosi termenul de deviere), libertate si creatie, inclusiv în a urma idei legate de societate47. Modelul nu omite, astfel, principiul indeterminismului, pe care însa nu îl absolutizeaza 48. Cunoasterea societatii

45 Vezi si (sous la dir. de Eustache Kouvélakis et Vincent Charbonnier), Sartre, Lukács, Althusser: des marxistes en philosophie,, Paris, PUF, 2005 ; Ana Bazac, Sartre, Lukács, Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste, în „Revista de filosofie”, 5-6, 2006, p. 1065-1088, Ana Bazac, Sartre and the adventure of the concept of rarity, in Revue roumaine de philosophie, 3-4, 2008; Yoshiyuki Sato, Pouvoir et Resistance : Foucault, Deleuze, Derrida, Althusser, Paris, L'Harmattan, 2007. 4466 VVee zzii ss ii BBee rrtteell ll OOll llmmaann ,, DDaannccee oo ff tthhee DDiiaa lleecctt iicc:: SS tteeppss iinn MMaarrxx’’ss MMeetthhoodd,, UUnniivv .. oo ff IIll ll iinnoo iiss PPrreess ss ,, 22000033,, pp .. 2233-- 5522 ,, 6699-- 7733 ,, ccaa ss ii lleeggaattuurraa dd iinn tt rree ccoonncceeppeerreeaa rreellaatt iiiilloo rr ss oocciiaallee ss ii pprroocceess uu ll ddee aabbss tt rraacctt iizzaarree,, pp .. 6600-- 6688 ,, 7733-- 111144.. LLuuccrraa rrii llee lluu ii OOll llmmaann llaa hh tt ttpp ::// //wwwwww..nnyyuu ..eedduu//pprroo jjeecctt ss//oo llllmmaann//ddooccss .. 4477 LLaa îînn tt rreebbaarreeaa :: „„ddee ccee ccrreedd ooaa mmeenn iiii îînn iiddeeii ddeess pprree ss oocciieettaattee ffrraagg ii llee ss ii ffaallss ee””,, RRaayy mmoonndd BBoouuddoonn ,, AA „„ssaa tt ii ssffyyiinngg”” tthheeoorryy oo ff ssoocciiaall kk nnoowwlleeddggee ,, 11999988,, hh tt ttpp ::// //wwwwww..tt ff ..uu iioo ..nnoo //eett iikkkk//aarrtt iikk lleerr//bboouuddoonn ..hhttmm (( 22-- IIII --22000066)) aa rraass ppuunnss eevv iiddeenn tt iiiinndd ccaa ooaammeennii ii ccrreedd cceeeeaa ccee ccoonnss iiddeerraa eeii aa aavveeaa rraatt iiuunn ii ppuu tteerrnn iiccee,, ffaarraa aa mmaaii ccaauu ttaa aallttee rraatt iiuunn ii//ee xxppll iiccaatt ii ii.. AA BB,, eess ttee eevv iiddeenn tt ccaa mmoott iivvaatt iiaa ppss iihhoo lloogg iiccaa –– ss aa nnuummiimm tteeoorriiaa lluu ii BBoouuddoonn ddrreepp tt aacceeeeaa aa mmiinn iimmuulluu ii ee ffoorrtt iiddeeoo lloogg iicc –– nnuu eess ttee ss uuffiicciieenn ttaa;; mmaa ii ddeeggrraabbaa eess ttee vvoorrbbaa ddee uunn pprroocceess ddee ccoorreellaarree ccuu iinn tteerreess eellee ss oocciiaallee ccoonnccrreettee,, ccoonnss tt iieenn tt iizzaattee îînn dd iiffeerr iittee ffeelluurr ii// llaa dd iiffeerr iittee nn iivveelluurr ii,, ss ii ddee aaddeeccvvaarree llaa iiddeeii ss oocciiaallee aann tteerriioorr pprriimmiittee ss ii aass uummaattee;; dduuppaa ccuumm,, eess ttee mmee rreeuu ppooss iibb iillaa pprreelluuaarree aa nnoo ii iiddeeii ss oocciiaallee.. 4488 EEss ttee iinn tteerreess aann tt ccaa –– ppeenn tt rruu aa ddeemmoonnss tt rraa oorriizzoonnttuu ll îînnddeelluunnggaatt ddee tt iimmpp aa ll ccaapp iittaalliiss mmuulluu ii (( rroo mmâânneess cc)) –– SStteeffaann ZZeelleett iinn aa ppoorrnn iitt ttoocc mmaa ii ddee llaa iippoo tteezzaa lluu ii MMaarr xx:: „„OO ffoorr mmaatt iiuunnee ss oocciiaallaa nnuu pp iieerree nn iicc iiooddaattaa îînnaaiinn ttee ddee aa ss ee ff ii ddee zzvvoollttaatt ttooaattee ffoorrtteellee ddee pprroodduucctt iiee,, ppeenntt rruu ccaarree eeaa ooffeerraa ssuuffiicciieenn tt ccââmmpp lliibbeerr ,, ss ii nnoo ii rreellaatt ii ii ddee pprroodduucctt iiee,, ss uuppeerriiooaarree,, nnuu aappaarr nn iicc iiooddaattaa îînnaaiinn ttee ccaa îînn ss âânnuull vveecchh iiii ss oocciieettaatt ii ss aa ss ee ffii ccoopptt ccoonnddiitt iiiillee mmaatteerr iiaallee aallee ee xxiiss tteenn tteeii lloorr.. DDee aacceeeeaa oommeennii rreeaa îîss ii ppuunnee îînn ttoo ttddeeaauunnaa nnuummaaii ss aarrcciinn ii ppee ccaarree llee ppooaattee rreezzoo llvvaa,, ccaaccii llaa oo ee xxaa mmiinnaarree mmaa ii aapprrooffuunnddaattaa ss ee vvaa ccoonnss ttaattaa îînn ttoo ttddeeaauunnaa ccaa ss aarrcciinnaa îînnss aass ii ss ee nnaass ttee nnuummaaii aattuunnccii ccâânndd ccoonnddiitt iiii llee mmaatteerriiaa llee aallee rree zzoo llvvaarr ii ii eeii ee xxiiss ttaa ddeejjaa ss aauu ,, cceell ppuutt iinn ss uunntt îînn pprroocceess ddee ddeevveenn iirree..””,, KKaarr ll MMaarr xx,, CCoonnttrriibbuu tt iiii llaa ccrrii tt iiccaa eeccoonnoommiieeii ppooll ii ttiiccee.. PPrreeffaa ttaa ((11885599)),, îînn KK MMaa rr xx,, FF EEnnggeellss ,, OOppeerree ,, vvoo ll.. 1133,,

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

106

este deschisa, corespunzator sistemu lui deschis al societatii. Miscarea istorica este ne-liniara, include si suisuri si coborâsuri, si întoarceri, si salturi, într-un sistem deschis si auto-creat prin libertatea si responsabilitatea oamenilor, manifestate în interactiuni fertile sau limitative. Referentialul este, astfel, dialectica sociala în care, iata, istoria este rezultatul actiunii oamenilor – din acest punct de vedere, toti alegând mereu, în indiferent ce conditii (Sartre) – si, în acelasi timp, istoria este rezultatul conditiilor sociale, create de oameni, desigur, dar determinându-i: presupozitia ce îi împarte pe oameni în decidenti si pioni devine, ca urmare, failibila, adica pur si simplu istorica.

Acesta este raspunsul care anuleaza principiul explicatiei ultime a societatii49. Este vorba de ceea ce s-a numit metoda lui Marx50. Ea a fost

BBuuccuurreess tt ii,, EEddiittuurraa ppoo ll iitt iiccaa,, 11996622,, pp .. 99 .. DDaarr aacceeeeaass ii ppeerrss ppeecctt iivvaa ss ee ggaass eessttee ddeejjaa îînn MMaannuussccrrii sseellee eeccoonnoommiiccoo--ffii lloossoo ffiiccee dd iinn 11884444 .. 4499 DDeeooaarreeccee îînn aacceess tt tt iipp nnoouu ddee tteeoorriiee,, dd iinnaa mmiiccaa ccoonnss tt rruucctt iieeii iinn tteerrnnee aa tteeoorriieeii eess ttee ccoorreellaattaa ccuu eevvoolluu tt iiaa oobb iieeccttuu lluu ii,, „„aa iiss ttoorriieeii rreepprree zzeenn ttaarrii lloorr ss tt iiiinn tt iiff iiccee aallee oobb iieeccttuu lluu ii ccuu ddeess ccrriieerreeaa tteeoorreett iiccaa aa ss iiss tteemmuulluu ii ddeezzvvoollttaatt ,, aa ee xxpp lliiccaatt iieeii ss tt rruuccttuurraall--ggeenneett iiccee aa oobb iieeccttuu lluu ii ccuu ccrr iitt iiccaa ss aa......ccoonnss iiddeerraatt ii iillee ‚‚ddee ccoonntt iinnuu tt ’’ vvoorr rreepprreezzeenn ttaa uunn ‚‚pprr iinncciipp iiuu mmeettooddoolloogg iicc’’””,, II lliiee PPâârrvvuu ,, IInn ttrroodduucceerree îînn eepp iisstteemmoolloogg iiee,, pp .. 446633.. 5500 EEss ttee oo oonnttoo lloogg iiee aa uummaannuulluu ii îînn ccaarree ss --aauu ss cchh iimmbbaatt ppaarraadd iiggmmee llee ff ii llooss ooffiieeii :: ddaaccaa,, ddee llaa DDeess ccaarrtteess ss ii KKaanntt ,, pprroobb llee mmaa oonnttooss--uu lluu ii ,, aadd iiccaa aa ss eess iizzaarr iiii ffii llooss ooffiiccee aa lluummii ii//uunn iivveerrss uu lluu ii,, ddeepp iinnddee ddee ccuunnooaass tteerree,, llaa rrâânndduull ss aauu aacceeaass ttaa aa ddeevveenn iitt llaa MMaarrxx rree zzuu llttaattuu ll ddeezzvvoollttaarr iiii ss oocciiaalluu lluu ii,, eeaa îînnss aass ii ccoonnss tt iittuu iinndduu--ss ee îînn tt rr--oo ppeerr mmaanneenn ttaa rreett rrooaacctt iiuunnee iinnvveerrss aa dd iinn aaffaarraa ss oocciiaalluu lluu ii aass uupprraa aacceess ttuu iiaa,, ccaa ss ii îînn ccaaddrruu ll ssoocciiaalluu lluu ii .. FFii iinn ttaa nnuu mmaaii eess ttee iinndd iivv iidduu ll îînn ss iinnee 88ggâânnddiirreeaa ccaarree ccoonnss tt rruu iieess ttee eess eenn ttaa uummaannaa)),, ccii dd iiaa lleecctt iiccaa iinndd iivv iidd --ss oocciieettaattee.. SSoocciieettaatteeaa eessttee uunn ss iiss tteemm ddee ss iiss tteemmee ss ii îînn aacceesstt ccaaddrruu eexxppll iiccaatt iivv eess ttee ppooss iibb iillaa eevv iiddeenn tt iieerreeaa ss tt rruuccttuurriilloorr .. AAcceess tteeaa aauu ffuunncctt iiaa ddee aa ppuunnee oorrdd iinnee îînn ccuunnooaass tteerreeaa ss ii iiss ttoorriiaa uummaannaa,, ss ii cchh iiaarr ddaaccaa nnoo tt iiuunneeaa ddee mmeeddiieerree eess ttee ffuunnddaammeennttaallaa –– vveezzii GGeeoorrgg LLuukkááccss ,, HHiissttoo ii rree eett ccoonnsscciieennccee ddee ccllaassssee.. EEssssaa iiss ddee ddiiaa lleecctt iiqquuee mmaarrxxii ssttee ((11992233)),, PPaarr iiss ,, LLeess ÉÉdd iitt iioonnss ddee MMiinnuuiitt ,, 11996600 --,, eess ttee ll iippss iittaa ddee ppuu tteerree îînnaaffaarraa aarrtt iiccuu llaarr ii ii ppaarraadd iigg mmeeii mmaatteerr iiaall iiss ttee aa iiss ttoorriieeii ,, ddaarr aacceess tteeaa nnuu lluuaattee îînn ss iinnee,, îînn mmoodd ss ppeeccuu llaatt iivv :: lloogg iiccaa îînnss aass ii aa ccuunnooaass tteerriiii iimmppuunnee ccoonnffrruunn ttaarreeaa ccuu lluummeeaa ee xxtteerriiooaarraa --iinn tteerr iiooaarraa ccaarree eess ttee iiss ttoorriiccaa ss ii ss oocciiaallaa.. ÎÎnn aacceess tt ss eennss ,, mmeettooddaa lluu ii MMaarr xx eess ttee „„oo rrttooddooxxaa””,, aadd iiccaa aaddeeccvvaattaa îînn tteelleeggeerr iiii ffeennoo mmeenneelloorr ss oocciiaa llee ((ccuu mm aarr ff ii rraa zzbbooiiuu ll )) îînn ccaaddrruu ll ss iiss tteemmuulluu ii,, aadd iiccaa îînn mmoodd ccooeerreenn tt ss ii uunn iittaarr ,, ddaarr nneeddooggmmaatt iicc (( LLuukkááccss ,, HHiissttoo ii rree...... ,, AAvvaanntt pprrooppooss,, pp .. 1111)) AAcceellaass ii ss eennss ll--aa ddaatt „„oorrttooddooxxiiee ii”” mmaa rr xxiiss ttee ss ii GGrraa mmss ccii ((aass aaddaarr,, ccuu ttoo ttuu ll ooppuuss „„mmaarr xxiiss mmuu lluu ii”” ss aauu

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

107

înteleasa în diferite feluri: în orice caz, selectiv - în functie de diferitele Weltanschauung-uri, dogmatic si predictiv (sau istoricist si profetizând, cum a caracterizat Popper falsa stiinta pe care a criticat-o din perspectiva rationalismului evolutionist) - din pacate, si neasteptat pentru aceia care echivaleaza perspectiva dogmatica exclusiv cu teoria lui Marx, punând semnul egal între aceasta si „marxism”, si în partea stânga dar si în partea dreapta a ideologiilor51. A „dezideologiza” interpretarea metodei lui Marx -adica a o disjunge de „aplicarea” ei52, adica de constructii teoretice mai mult sau mai putin elaborate dar relative la contexte istorice diferite (si noi), deci conditionate de acestea - este maniera de a întelege mai bine specificul tuturor acestora, ca si a interpretarilor lor, de-altfel.

O prima observatie aici este legata de filosofia sociala a lui Marx. Aceasta a constat în rasturnarea paradigmelor creationiste si mecaniciste despre societate53. Deoarece rationamentele – sau povestirile, în formularea post-moderna – au în vedere societatea reprezentata ca un sistem (un sistem de sisteme) deschis, în complexitatea sa, ele, rationamentele (teoriile, doctrinele) se verifica prin confruntarea cu rationamente din scoli de gândire diferite si opuse, prin confruntarea cu practica si, astfel, si prin autocritica lor. Într-o asemenea perspectiva, presupozitiile cauzelor ultime

„„mmaa rr xxiiss mm-- lleenn iinn iiss mmuulluu ii””,, ddeeccii iiddeeoo lloogg ii ii lloorr lleeggaattee ddee ddooggmmaatt iiss mmee llee iinneerreenn ttee pprriimmee lloorr îînncceerrccaa rrii ddee rreevvoolluu tt iiee ss oocciiaall iiss ttaa)) ((AAnnttoonn iioo GGrraa mmss ccii,, IIll mmaatteerriiaa ll ii ssmmoo ssttoorriiccoo ee llaa ffii lloossoo ffiiaa dd ii BBeenneeddeett ttoo CCrrooccee ,, TToorriinnoo ,, GGiiuu ll iioo EEiinnaauuddii eedd iittoorree,, 11995522,, (( NNoottee ccrriitt iicchhee ss uu uunn tteenn ttaatt iivvoo dd ii «« SSaaggggiioo ppooppoollaarree »» dd ii ss oocciioo lloogg iiaa,, QQuuaadd .. XXVVII IIII )),, pp .. 115577.. )) 5511 DDeeooaarreeccee aacceeaass ttaa dd iinn uurrmmaa iinncclluuddee ccoommpp llee xxiittaatteeaa,, ddaarr îînn ccaaddrruu ll pprreezzuu mmtt iiee ii// rree ffeerreenn tt iiaa lluu lluu ii eetteerrnn iittaatt ii ii tt iippaa rreelloorr ss oocciiaallee.. 5522 CChh iiaarr ccoonncceepp ttuu ll ddee „„aapp lliiccaa rree aa uunneeii tteeoorr ii ii ss oocciiaallee””,, îînn ccaa zzuu ll ddee ffaattaa aacceeeeaa aa lluu ii MMaa rr xx,, eess ttee ddooggmmaatt iicc.. 53 Ilie Pârvu, Semantica si logica stiintei, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1974: teoriei lui Marx i se poate abstrage logica unitara, corelatia dinamicii constructiei interne a teoriei cu evolutia obiectului, metodologia neformala ce ne permite abordarea cu ajutorul conceptului de teorie structural-organizationala asupra sistemelor complexe, a totalitatilor organizate, care presupun în acelasi timp elemente structurale si functionale, dinamice si statistice, informationale si substantiale, etc., fiind deschise la mediu, p.. 462-464; vezi si Ana Bazac, Critica politicii..., p. 48-63, 145-157, 187-197; Ana Bazac, The analysis of Popper on Marx’s method. Some nonconformist remarks, în „Romanian review of political science and international relations”, 2, 2005, p. 13-23.

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

108

devin inconsistente. Gramsci a remarcat ca Benedetto Croce, în critica sa contra dogmatismului „marxist”, a aratat diferenta dintre filosofia lui Marx si acest dogmatism: „Croce adauga apoi ca fondatorul filosofiei praxis-ului nu si-a propus niciodata aceasta cautare a cauzei ultime a vietii economice: « El nu ‚flirtase‚ în van cu dialectica lui Hegel, pentru a pleca pe urma în cautarea cauzelor ultime .»”54

Dar principiul ca practica este criteriul de verificare a adevarului nu trebuie caricaturizat: doar în ultima instanta raporturile si pozitiile sociale verifica teoriile sociale ce au o legatura indirecta si multiplu mediata cu socialul. Mai degraba istoria acestor teorii permite, între altele, relevarea conexiunii lor – înca o data, multiplu mediate – cu socialul. Dar principiul se refera doar la adevarul social, adica la falsifierea teoriilor direct legate de acesta (cele sociologice, politologice) si prin, si obligatoriu si prin, confruntarea cu realitatea sociala. În sfârsit aici, filosofia sociala a lui Marx include cerinta de asumare deschisa a prezumtiilor/re ferentialelor ideologice, adica a acelora care descriu pozitia sociala si interesele diferitilor actori si cântareti din istorie – si care reprezinta prealabili inconstienti pentru teoriile sociale care nu se refera deschis la acestea -, tocmai pentru a aparea clara legatura dintre reprezentarile despre societate si, pe de alta parte, pozitia sociala si interesele reflectate de aceste reprezentari.

Filosofia sociala a lui Marx nu este reductibila la prezumtiile ideologice: dimpotriva, acestea însesi sunt mereu supuse falsifierii – nu sunt axiome (si doar acolo unde exista axiome pot fi demonstrate limitele formalizarilor) – si permit critica teoriilor în cadrul unei imagini sociale integrate (deci si from outside diferitelor teorii). Daca demonstratiile lui Gödel au aratat ca nici metoda axiomatica nu reprezinta garantia pentru certitudine deplina, filosofia sociala a lui Marx exclude, cum a aparut mai sus, aceasta metoda, dar, în acelasi timp, în tot cadrul cunoasterii deschise – plina de relativ, de indecidabil, deci de indeterminat55 - exista totusi certitudini, mereu contrapuse însa istoricitatii sociale concrete. Altfel spus, filosofia sociala a lui Marx nu este o hermeneutica ce ar substitui indeterminismul generat de contemplarea puzzle -ului social.

5544 AAnnttoonn iioo GGrraa mmss cc ii,, «« NNootteess ss uurr MMaacchh iiaavveell,, ss uurr llaa ppoo ll iitt iiqquuee ee ss uurr ll’’ ÉÉttaatt mmooddeerrnnee »» (( 11992299-- 11993355)) îînn AAnnttoonn iioo GGrraa mmss cc ii,, ŒŒuuvvrreess cchhooiissii ss,, tt rraadduucctt iioonn eett nnoo tteess ppaarr GGiillbbeerrtt MMooggeett eett AArrmmaanndd MMoonnjjoo ,, PPrrééffaaccee ddee GGeeoorrggeess CCooggnniioo tt ,, PPaarriiss ,, ÉÉdd iitt iioonnss ss oocciiaalleess ,, 11995599,, pp .. 116677.. 5555 EExxiiss ttaa,, îînn aacceesstt ss eennss ,, oo ffiill iiaatt iiee aa ppooss ttmmooddeerrnn iiss mmuu lluu ii dd iinn ffii llooss ooffiiaa ss oocciiaallaa aa lluu ii MMaa rr xx..

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

109

(Nu este vorba de o simpla amendare a mitului inteligibilitatii integrale: inteligibilitatea sociala este nu numai istorica, ea este rezultatul deschis, deci nesigur, al confruntarilor dintre societate si mediu, al confruntarilor din cadrul societatii. Proble ma este, însa, ca, desi într-un moment istoric sau altul exista aspecte sociale care nu sunt cunoscute/nu sunt cognoscibile/” care scapa”, ele nu sunt astfel în principiu: confruntarile amintite mai sus sunt cele care anuleaza caracterul necunoscut al unor fenomene sociale. Tendinta de optimism în cunoasterea societatii nu este rezultatul unui pozitivism din stiintele naturii, ci al demonstrarii caracterului istoric al cunostintelor despre societate. Tocmai acest caracter istoric contureaza „ideal-tipul” filosofiei sociale marxiene.)

În acelasi timp, materialismul lui Marx nu anuleaza rolul determinant al teoriilor si credintelor: acestea reflecta, desigur, într-un fel sau altul, conditiile sociale istorice, dar ele constituie factori obiectivi, reali ai fenomenelor sociale: sunt/fac parte din conditii date pentru existenta oamenilor într-un moment istoric oarecare. (Cu alte cuvinte, materialismul accepta si platonismul, adica geneza ideilor din idei, anamneza, constructiile ideale ca realitati date, alaturi de altele, în societate si de care nu se poate sa nu tinem seama.) În acest sens: a. fara transformarea acestor factori nu are loc nici transformarea aspectelor materiale, institutionale si culturale; si b. un obiectiv esential al teoriilor sociale, inclusiv marxiste, este tocmai controlul acestor factori.

Dar teoriile si credintele sunt relative deoarece reflecta si locurile sociale concrete din care/pe baza carora s-au format (si nu doar momentele istorice diferite). Din acest punct de vedere, schimbarea locului social al persoanelor antreneaza si conceptii sociale noi. Dupa cum, desigur, oamenii pot avea convingeri sociale care sunt, în mod obiectiv, în opozitie cu pozitiile lor sociale concrete: dar aceste convingeri corespund evident altor pozitii sociale, ale altor oameni (grupuri). De aceea, de exemplu, certitudinea si incertitudinea afirmate dintr-o pozitie sociala nu sunt „ultime”: ele trebuie contrapuse rezultatelor cunoasterii societatii din alte pozitii sociale. În sfârsit aici, nu doar un feed-back permanent între cunostintele sociale de diferite tipuri (emise din diferite pozitii sociale/în numele acestora) permite un anumit grad de certitudine în cunoasterea societatii: dezbaterii si certificarii în cadrul comunitatii stiintifice – deci si între scoli diferite de gândire – trebuie sa i se adauge, de fapt i se adauga, falsifierea prin confruntarea cu praxis-ul social.

O întrebare care se impune: daca adevarul unui sistem se afla în afara acestuia, nu este oare întemeiata prezumtia divinitatii? Teoriile sociale si filosofiile sociale sunt, fireste, împartite în fata acestei întrebari. Dar daca

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

110

avem în vedere explicatiile pentru societatea concreta si istoria acesteia, divinitatea este greu demonstrabila drept cauza ultima a derularilor sociale. Dar, desigur, credinta religioasa, cu forta ei si cu institutiile ei, joaca un rol de determinare a motivatiilor actiunilor oamenilor, deci a fenomenelor din societate56.

Teoriile sociale nu sunt jocuri, ci se pot/sau nu, dovedi, pornind de la prezumtia sistemicitatii, adica se falsifica (Marx si Popper: prin practica si prin argumente logice). Ca urmare, falsifierea implica si critica logicii interne a teoriilor, si confruntarea lor cu teorii diferite si cu practica sociala. În acest sens, teoriile sunt mai mult sau mai putin consistente. Predominanta lor sociala nu este însa dependenta doar de trecerea testului falsifierii, ci de functiile lor sociale, în ultima instanta – de relatiile de putere din societate pe care le reflecta.

Teoriile sociale sunt, desigur, incomplete, deoarece se refera la aspecte prin natura lucrurilor partiale. Astfel, teoriile sociale se si completeaza si se si critica reciproc. Filosofiile sociale care dubleaza aceste teorii – din discipline sociale precise – sunt constituite în jurul unor prezumtii epistemologice si ideologice diferite si au aceeasi functie sociala ca si teoriile sociale particulare. Functia lor critica este ceea ce, la acest nivel, a generat tendinta de închidere a dialogului în cadrul scolii filosofice. În final, sa remarcam cele doua sensuri ale conceptului de supozitii tacite pe care îl includ deschis filosofiile si teoriile sociale care nu îsi asuma explicit prezumtiile: cel de cunostinte ne-explicitate, dar care constituie premise verificate, ca urmare a specializarii, a competentei achizitionate, si cel de trecere sub tacere („spirala tacerii” din comportamentul legat de raporturile de conducere, inclusiv de conducere ideologica.) Bibliografie [1]. Diederik Aerts, Leo Apostel, Bart De Moor, Staf Hellemans,, Edel Maex, Hubert Van Belle, Jan Van der Veken, “World views: From Fragmentation to Integration”, VUB Brussels, 1994, http:/ /www.vub.ac.be/CLEA/pub/worldviews.html (20-VIII-2000). [2]. Ana Bazac, “Critica politicii. (I). Elemente de epistemologie a politicii”, Bucuresti, Editura Tempus, 1994.

5566 DDaarr ss aa nnuu uu iittaa mm ccaa tteerr mmeennuull ddee iiddeeee,, eeiiddooss,, aa ddeerriivvaatt dd iinn iiddeeiinn ,, aass ppeecctt ee xxtteerriioorr ,, ffoorr mmaa vv iizziibb ii llaa.. CCoonnvviinnggeerrii llee îînnss eess ii aauu ffoosstt îînn tteelleess ee ddee ooaammeennii ccaa rreeff lleeccttâânndd .. ((DDeess ii nnuu tt rreebbuuiiee,, ffii rreess ttee,, ss aa aabbss oo lluu tt iizzaa mm pprr iinncciipp iiuu ll rreeff lleeccttaarrii ii.. EExxiiss ttaa ss ii cceell ddee ccoonnsstt rruucctt iiee –– ccoonnttuurraarree aa ccoonncceepp tteelloorr ss ii iiddeeiilloorr dd iinn ddeemmee rrss uu ll lloogg iicc îînn ccuunnooaasstteerree..))

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

111

[3]. Ana Bazac, “Despre schimbarile în paradigmele stiintelor politice în ultima decada a secolului XX”, în “Societate si cultura”, 4, 1997 [[44]].. AAnnaa BBaa zzaacc,, TThhee aannaallyyssii ss oo ff PPooppppeerr oonn MMaarrxx’’ss mmeetthhoodd .. SSoommee nnoonnccoonnffoorrmmiisstt rreemmaarrkk ss,, îînn „„RRoo mmaanniiaann rreevv iieeww ooff ppoo ll iitt iiccaa ll ss cciieennccee aanndd iinn tteerrnnaatt iioonnaall rree llaatt iioonnss ””,, 22,, 22000055 [[55]].. AAnnaa BBaazzaacc,, „„PPoosstt --mmooddeerrnn iizzaarreeaa”” ssii rraammâânneerreeaa îînn uurrmmaa aa ppaarraaddiiggmmeelloorr sstt ii iinntteeii ppooll ii tt iiccee””,, îînn vvoo ll .. „„PPaarraaddiiggmmee îînn aaccttuuaall ii ttaa ttee””,, eedd .. GG.. GG.. CCoonnss ttaannddaacchhee,, BBuuccuurreess tt ii,, MMii lleennaa PPrreess ss ,, 22000066.. [6]. Ana Bazac, “Sartre, Lukács, Althusser sau critica radicala a ortodoxiei marxiste”, în „Revista de filosofie”, 5-6, 2006. [7]. Ana Bazac, „Note cu privire la unele perspective critice asupra lui Heidegger”, în vol. “Studii de istoria filosofiei universale”, vol. XV, Bucuresti, Editura Academiei Române, 2007. [8]. Ana Bazac, ”Autour du problème des causes structurantes: l’ontologie gramscienne des forces de production et la théorie de la rareté de Sartre”, simpozionul international Grandi pensatori di novecento - Gramsci e Sartre, 20-21 aprilie 2007, Universitatea «Ovidius», Constanta. [9]. Ana Bazac, “Sartre and the adventure of the concept of rarity”, în ”Revue roumaine de philosophie”, 3-4, 2008. [10]. Angela Botez, ”Arhitectura sistemului si conceptele integrative blagiene”, Târgu Mures, Editura Ardealul, Biblioteca de filosofie, 2006. [11]. Francesco Botturi, ”La sapienza della storia. Gianbattista Vico e la filosofia pratica”, Milano, Vita e Pensiero, 1991. [12]. Raymond Boudon, ”Effets pervers et ordre social (1977)”, în Raymond Boudon,”Texte sociologice alese”, Bucuresti, Humanitas, 1990. [13]. Raymond Boudon, A „satisfying” theory of social knowledge, 1998, http://www.tf.uio.no/etikk/artikler/boudon.htm (2-II-2006). [14]. Raymond Boudon, ”Misère du relativisme”, în „Commentaire”, 116, hiver 2006-2007. [[1155]] .. AAllbbeerrttoo BBuurrgg iioo ,, ””SSttoorriiaa ee ssttoorriiee dd ii ““ddiiaalleett ttiiccaa””.. SSuull llaa sseemmaanntt iiccaa ddii uunnaa ppaarroo llaa--cchh iiaavvee””,, îînn ””DDiiaa lleett tt iiccaa .. TTrraaddiizziioonn ii ,, pprroobblleemmii ,, ssvvii lluuppppii””,, AA ccuurraa dd ii AAllbbeerrttoo BBuurrgg iioo ,, MMaacceerraattaa,, QQuuddll iibbeerr SSttuudd iioo ,, 22000077.. [16]. Benedetto Croce, ”La filosofia di Gianbattista Vico” (1921), quinta edizione, Bari, Gius, Laterza,1953. [17]. Diogenes Laertios, ”Despre vietile si doctrinele filosofilor” (secolul III e.n.), trad. din limba greaca de C. I. Balmus, studiu introductiv si comentarii de Aram M. Frenkian, Bucuresti, Editura Academiei, 1963. [18]. Mihai Draganescu, „Architectural thought, Dialectics, System, Science”, Dumitru Ghise and Angela Botez (editors), Bucuresti, Editura Academiei, 1981.

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

112

[[1199]] .. YYvveess DDuurraanndd ,, „„LL’’aappppoorrtt ddee llaa ppeerrssppeecctt iivvee ssyyssttéémmiiqquuee ddee SS ttéépphhaannee LLuuppaassccoo àà llaa tthhééoorriiee ddeess sstt rruuccttuurreess ddee ll ’’iimmaaggiinnaaiirree eett ddee ssoonn eexxppéérriimmeennttaa ttiioonn””,, BBuull lleett iinn nnoo 1133 ,, mmaaii 11999988 ,, CCIIRREETT,, hh tt ttpp ::// //nn iiccoo ll..cclluubb ..ff rr// cciirreett //bbuu lllleett iinn //bb1133//bb1133cc33 ..hh ttmm (( 1155--II IIII --22000077)) [20]. Gilles Ferréol, ”L’interprétation dans les sciences sociales. Retour sur le débat explication/compréhension”, Hermeneia, 6, 2006. [21]. Mircea Flonta, „Controverse actuale cu privire la metoda stiintelor social-istorice, Epistemologia stiintelor sociale”, (coord. Angela Botez, Vasile Tonoiu, Catalin Zamfir), Bucuresti, Editura Politica, 1981. [[2222]] .. MMiirrcceeaa FF lloorr iiaann ,, ””RReecceessiivvii ttaa tteeaa ccaa sstt rruuccttuurraa aa lluummii ii””,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa EEmmiinneess ccuu ,, 11998833.. [23]. Antonio Gramsci, ”Il materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce”, Torino, Giulio Einaudi editore, 1952, (Note critiche su un tentativo di «Saggio popolare» di sociologia, Quad. XVIII). [24]. Antonio Gramsci, Antonio Gramsci, ”Notes sur Machiavel, sur la politique e sur l’État moderne”, dans Antonio Gramsci, ”Œuvres choisis”, traduction et notes par Gilbert Moget et Armand Monjo, Préface de Georges Cogniot, Paris, Éditions sociales, 1959. [25]. Martin Heidegger, “The Basic Problems of Phenomenology” (1954), http://www.marxists.org/reference/subject/philosophy/index.htm. [26]. Ionut Isac, „Etica cercetarii si aspiratia stiintei spre completitudine”, în NOEMA, volumul VI, 2007. [27]. Athanase Joja, ”Logos architékton”, Cluj, Dacia, 1971. [28]. Athanase Joja, „Prolégomènes au statut des entités abstraites”, în Noesis, 1, 1973. [29]. Menas Kafatos, Mihai Draganescu, ”Principles of Integrative Science”, Bucuresti, Editura Tehnica, 2003. [30]. Immanuel Kant, ”Critica facultatii de judecare” (1790), studiu introductiv Mircea Florian, traducere de Constantin Noica, Vasile Dem. Zamfirescu, Alexandru Surdu, note si comentarii, bibliografie selectiva, indici de autori si de concepte Rodica Croitoru, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica 1981. [31]. Juliette Kennedy, „Kurt Gödel”, Stanford Encyclopedia of Philosophy, http://plato.stanford.edu/entries/godel. [32]. Georg Lukács, ”Histoire et conscience de classe. Essais de dialectique marxiste” (1923), Paris, Les Éditions de Minuit, 1960. [33]. Mircea Malita, ”Zece mii de culturi, o singura civilizatie. Spre geomodernitatea secolului XXI”, (1998), Bucuresti, Nemira, 2001. [34]. Karl Marx, ”The German Ideology” (1845-1846), http://www.marxists.org/archive/marx/cw/volume05/index.htm.

Ana Bazac _________________________________________________________

_________________________________________________________ NOEMA VOL. VII, 2008

113

[35]. Gabriel Nagât, „Explicatie prin întelegere? Optiuni metodologice în abordarea fenomenelor sociale”, în ”Studii de istorie a filosofiei universale”, vol. XIV, Bucuresti, coord. Alexandru Boboc, N.I. Maris, Editura Academiei Române, 2006. [36]. Bertell Ollman, ”Dance of the Dialectic: Steps in Marx’s Method”, Univ. of Illinois Press, 2003, http://www.nyu.edu/projects/ollman/docs. [37]. Ilie Pârvu, ”Semantica si logica stiintei”, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1974. [38]. Ilie Pârvu, ”Introducere în epistemologie”, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica, 1981. [39]. Ilie Pârvu, ”Arhitectura existentei”, vol. I - Paradigma structural-generativa în ontologie, Bucuresti, Humanitas, 1990, ”Arhitectura existentei”, vol. II - Teoria elementelor versus structura categoriala a lumii, Bucuresti, Paideia, 2001. [40]. Ilya Prigogine, Isabelle Stangers, ”Noua alianta. Metamorfoza stiintei” (1979), Bucuresti, Editura Politica 1984. [41]. Yoshiyuki Sato, ”Pouvoir et Resistance : Foucault, Deleuze, Derrida, Althusser”, Paris, L'Harmattan, 2007. [42]. Gerard Stan, „Constructia sociala a legilor stiintei”, Hermeneia, 6, 2006. [[4433]] .. AAllee xxaannddrruu SSuurrdduu ,, ”” PPeennttaammoorrffoozzaa aarrtteeii””,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa AAccaaddeemmiiee ii RRoo mmâânnee,, 11999933.. [[4444.... VVaass ii llee TToonnooiiuu ,, ””DDiiaa lleecctt iiccaa ssii rreellaa tt iivvii ssmm””,, BBuuccuurreess tt ii,, EEdd iittuurraa SStt iiiinn tt ii ffiiccaa ss ii eenncciiccllooppeedd iiccaa,, 11997788.. [45]. Gianbattista Vico, ”Principi di scienza nuova di...D’intorno alla commune natura delle nazioni”, I, II, in Napoli, 1744. [46]. Gianbattista Vico, ”Oeuvres choisis de Vico, contenant ses mémoires, écrits par lui-même, la science nouvelle, les opuscules, lettres etc., précédées d’une introduction sur sa vie et ses ouvrages par M. Michelet”, Paris, Librairie classique de L. Hachette, 1835. [47]. Sorin Vieru, „Functii ale teoretizarii înauntrul investigatiei istorice, Epistemologia stiintelor sociale”, (coord. Angela Botez, Vasile Tonoiu, Catalin Zamfir), Bucuresti, Editura Politica, 1981. [48]. Catalin Zamfir, „Explicatia cauzala si explicatia functionalista. O propunere de unificare, Epistemologia stiintelor sociale”, (coord. Angela Botez, Vasile Tonoiu, Catalin Zamfir), Bucuresti, Editura Politica, 1981.