ETICĂ JURIDICĂ
Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti
Lector.univ.dr. DANIEL FODOREAN
[email protected] www.eticajuridicaromania.wordpress.com
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti
PRESUPOZITII
1. Orice absolvent al Facultatii de Drept este drept/corect.
2. Orice jurist este drept/corect.
3. Deci, Romania are o justiție corectă.
TERMINOLOGIE
ETICĂ
JURIDICĂ
DEONTOLOGIE
TERMINOLOGIE
Ethos (gr)= obicei, morav, caracter
Jus/juris = drept justus = conform dreptului -- JUSTIȚIA
ARISTOTEL - Virtuți Etice
Justiţia este virtutea prin care fiecăruia i se acordă drepturile.
TERMINOLOGIE
Deontos (gr.) Deontologia = știința datoriei
Deon (gr.)= Datorie
Logos (gr.) = Știință
În mod simplu
Etica Juridică
1. SĂ FII MORAL!
2. SĂ ACȚIONEZI DREPT!
3. SĂ ÎȚI FACI DATORIA !
OBIECTUL ETICII JURICIDE
RAPORT DE CONDIȚIONARE RECIPROCĂ
RAPORT DE COMPLEMENTARITATE
DEFINITIE
Etica juridică este o ramură a ştiinţelor juridice care studiază conduita personală şi profesională a juristului pentru a-şi dobândi şi menţine respectul şi încrederea societăţii, cât şi manifestă preopcupare pentru etica normelor juridice.
Caracterul Eticii Juridice ¨ Caracter ştiinţific
¨ Caracter interdisciplinar
¨ Caracter Holistic/ Integrator
¨ Caracter Particular / Specific
¨ Caracter normativ
Caracterul Eticii Juridice Caracter ştiinţific
Etica juridică este o ramură a ştiinţelor juridice, fiind tratată ca o ştiinţă independentă; un sistem de norme morale aplicat la activitatea juridică .
Elucidează două categorii de probleme:
• Teoretice - natura şi esenţa morală
• Practice – principiile şi normele după care omul ar trebui să se conducă în viaţă
Metode de cercetare: • Metoda speculativă • Metoda empirică • Metoda prospectivă
Caracter interdisciplinar
Caracterul Eticii Juridice
- Curs de filozofie
- Curs de teologie
- Curs de sociologie
Caracter Holistic/Integrator
Caracterul Eticii Juridice
- ţinteşte la o integrare a vieţii publice cu cea particulară;
persoana juristului cu profesia juristului
- ţinteşte la o integrare a aspectelor teoretice cu cele
practice
- ţineşte la o integrare a convingerilor cu conduita;
aspectele interne cu cele externe;
- ţinteşte la integrarea culturii juridice cu conştiinţa juridică
Caracter Particular/Specific
Caracterul Eticii Juridice
- Personalitatea juristului cu totalitatea calităţilor omeneşti şi profesionale
- Conceptul datoriei în conduita juristului
- Categoriile generale ale deontologiei ca bine şi rău, dreptate, adevăr, onoare, cinste, demnitate, libertate şi responsabilitate.
Caracter normativ Profesorului Mihai Bădescu – concepția lui Mircea Djuvara cu privire la raportul morală şi drept ....
”Cea mai importantă trăsătură comună dreptului şi moralei, este cea care determină specificitatea acestor două ştiinţe în raport cu celelalte ştiinţe sociale: normativitatea etică şi juridică.”
¨ Funcţia de conservare, apărare şi garantare a prezenţei valorilor etice fundamentale atât în conţinutul normelor juridice, cât şi la nivelul profesiilor juridice
¨ Funcția cognitivă ¨ Funcţia normativă ¨ Funcția persuasivă ¨ Funcția educativă
Funcţiile eticii juridice
¨ Principiul răspunderii şi
responsabilităţii
¨ Principiul ordinii morale şi sociale
¨ Principiul echităţii şi justiţiei
¨ Principiul eticii integrate
Principii specifice
PARTEA I ETICA PERSONALĂ
Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti
Ipoteza de lucru: Nu poți să obții rezultatele comportamentale dorite în
domeniul eticii profesionale fără o etică personală bună.
ÎNTREBĂRI FUNDAMENTALE ÎN DOMENIUL ETICII PERSONALE
1. De ce să am un comportament etic?
2. Cine stabilește ce este etic și ce nu este etic? 3. Cum se obține comportamentul etic? 4. Ce să fac pentru a-mi schimba comportamentul?
ETICA PERSONALĂ – TEMATICĂ 1. Rațiunea comportamentului
etic 2. Autoritatea și standardul etic. Analiza sistemelor etice 3. Procesul formării și dezvoltării profilului moral al personalității 4. Matricea schimbărilor etice
ETICA PERSONALĂ – TEMATICĂ
Rațiunea comportamn
tului etic
Umanitatea și condția
etică Autoritatea în etică Formării și
dezvoltării profilului moral al
personalității
Matricea schimbării
etice
Reforma morală și
schimbprile sociale
De ce?
Autoritatea în Etică AUTORITATEA
SECULARĂ / FILOZOFICĂ RELATIVISTE Autonomia Morală Sisteme etice nereligioase
RELIGIOASĂ/ DIVINĂ ABSOLUTISTE Porunca Divină Sisteme etice religioase
Sisteme Etice
¨ Legitimitatea normatorului/legiuitorului
¨ Legitimitatea normei
Doua categorii de probleme:
Doua categorii de sisteme etice: RELATIVISTE
ABSOLUTISTE
AUTORITATE
Sisteme Etice RELATIVISTE
ABSOLUTISTE
ceva ”care are o valoare dependentă de anumite condiții, de un sistem de referință etc.” DEX
ceva ”care este independent de orice condiții si relații, care nu este supus nici unei restricții, care nu are limite; necondiționat, perfect, desăvârșit” DEX
Sisteme Etice RELATIVISTE
- Nu există standarde absolute, universale.
- Standardele etice diferă în funcție de comunitate și istorie. - Standardele sunt fundamentate pe filozofia umanistă.
- Sunt numite sisteme filozofice.
Sisteme Etice ABSOLUTISTE
- Există standarde absolute având un caracter universal și imperativ.
- Standardele etice vin din intuiția, conștiința și revelația divină.
- Standardele sunt fundamentate pe filozofia creaționistă.
- Sunt numite sisteme religioase.
Sisteme Etice RELATIVISTE
1)Relativismul Cultural
2)Utilitarismul
3)Etica Situațională
Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural
- Adevărul etic este condiționat de sistemul de valori și obiceiuri morale determinate de o anumită cultură.
- Fiecare societate își are propriul sistem moral.
- Nu exista standard ultim sau absolut de bine sau rău prin care sa poată fi judecată o anumită cultura
Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural
• John Dewey - părintele educației Americane
• William Graham Sumner - Universitatea Yale.
Folkways
• Melville J. Herskovits - Cultural Relativism
”judecățile sunt bazate pe experiență și experiența este interpretatș de fiecare în mod individual în termenii propriei lui culturi”
” filozofia lumii, stilurile de viață, binele, drepturile și moralitatea sunt produsul tradițiilor (unui grup social)”
Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural
ADEVĂRAT SAU FALS ???
ANALIZĂ CRITICĂ
Sisteme Etice - Relativiste Relativismul Cultural
AVANTAJE & DEZAVANTAJE
• Un punct tare al acestui sistem etic este că nici o cultură nu deține monopolul asupra adevărului. Relativsimul cultural ne permite nouă să fim reținuți în judecați morale cu privire la practicile sociale ale altei culturi.
• Slabiciunea relativismul cultural constă în faptul că nu dorește să evalueze valorile și practicile morale ale unei altei culturi, alunecând într-o toleranță excesivă.
• Relativismul cultural nu a reușit să explice afirmația paradoxală că valoarea și-ar găsi originea în non valoare deci, nu a reusit să explice care este prima cauză care a generat sistemul valorilor morale.
• Relativismul cultural ridică următaorea întrebare: Dacă valorile absolute nu există transcultural sau extern unui grup , cum poate o cultură diferită formată din diferite grupuri sociale să-și păstreze unitatea fără a se dezintegra?
Sisteme Etice - Relativiste Utilitarism
- Un sistem ”teleologic” : telos (gr.) = sfârșit,scop
- Determină moralitatea prin intermediul rezultatelor; conceptul central este cel al utilității.
- Întrebarea fundamentală pe care o ridică o abordare utilitarită a morale este: Care este beneficiul unei acțiuni?
Sisteme Etice - Relativiste Utilitarism
• Jeremy Bentham (1748-1832) – fondator
• John Stuart Mill (1806-1873) – dezvoltă acest sistem filozofic
Introduction to the Principles of Morals and Legislation (1781)
Un sistem etic in jurul ideii de placere, zidind acest sistem pe hedonismul antic, care căuta împlinirea plăcerii și evitarea durerii fizice.
Cele mai morale acțiuni sunt acelea care maximizează plăcerea și minimalizează durerea, numit și ”calculus utilitarian”.
• Utilitarismul a condus la mentalitatea ”scopul scuză mijloacele”. Dacă această abordare este adevărată atunci Holocaustul a fost un lucru bun pentru că scop ultim a fost purificarea rasei umane. • Utilitarismul nu poate să faciliteze promovarea și protejarea dreptului minorităților datorită orientării spre obținerea celui mai mare bine pentru cei mai mulți, iar cei cei mai puțini nu mai contează. • Utilitarismul nu poate prevedea consecințele. Dacă moralitatea se bazează pe rezultate atunci noi ar trebui să fim omniscienți pentru a putea cu acuratețe să anticipăm rezultatele unei acțiuni. • Utilitarismul nu asigură o temelie obiectivă și consistentă pentru a judeca rezultatele pentru că rezultatele sunt mecanismul folosit pentru a judeca acțiunea în sine.
Sisteme Etice - Relativiste
Etica situațională este o formă destul de populară a utilitarismului avându-l ca și promotor pe Joseph Fletcher (1905-1991) prin cartea sa Situation Ethics: The New Morality. Cu toate că a stiut faptul că etica situațională este în esența ei o etică utilitaristă el a înlocuit principiul plăcerii cu principiul dragostei.
Etica situațională
Sisteme Etice - Relativiste
Etica situațională O analiză a acestui sistem etic a condus la următoarele concluzii: • La fel ca utilitarismul etica situațională tinde să definească moralitatea după mentalitate ”scopul scuză mijloacele”. • Etica situațională suferă de aceeași problemă a faptului că nu poate fii predictibilă în mod absolut cu privire la consecințe sau rezultate. Chiar Fletcher a recunoscut că ”noi nu putem întotdeauna să ghicim viitorul, dar chiar și așa noi suntem forțați să încercăm”. Joseph Fletcher, Situation Ethics: The New Morality, Westminster, Philadelphia, 1966, p. 136
Sisteme Etice - Relativiste
Sisteme Etice - Absolutiste ABSOLUTISTE
- Există standarde absolute având un caracter universal și imperativ.
- Standardele etice vin din intuiția, conștiința și revelația divină.
- Standardele sunt fundamentate pe filozofia creaționistă.
- Sunt numite sisteme religioase.
Sisteme Etice - Absolutiste
Depinde moralitata de religie?
Sisteme Etice - Absolutiste Depinde moralitatea de religie?
DOUĂ RĂSPUNSURI POSIBILE :
a) Teza autonomiei
b) Teoria Poruncii Divine
• Dreptatea și nedreptatea nu sunt bazate doar pur și simplu pe
voia lui Dumnezeu .
• Moralitatea nu își are originea în Dumezeu.
• În esență sunt argumente pentru a acționa fie într-un mod, fie în
alt mod, care ar putea fi percepute ca independent de voia lui
Dumnezeu
Teza autonomiei
Sisteme Etice - Absolutiste
Sisteme Etice - Absolutiste
Teoria Poruncii Divine
• Moralitatea își are originea în Dumnezeu
• Dreptatea morală înseamnă în mod simplu ”voința lui
Dumnezeu
• În mod esențial moralitatea se bazează pe voința divină și nu
pe un argument independente pentru acțiune.
Sisteme Etice - Absolutiste
a) Dumnezeu este unul singur, creator al cerurilor și
pământului și conduce lumea cu milă și dreptate;
b) Torah este Cuvântului lui Dumnezeu către omenire;
c) Cuvântul lui Dumnezeu a venit mai întîi la poporul
Israel.
IUDAISMUL
Sisteme Etice - Absolutiste ISLAMUL
Fazlur Rahman oferă două argumente pentru urmarea eticii din Coran: ”Mai întâi musulmanii cred faptul că Coranul este Cuvântul lui Dumnezeu. În al doilea rând ei cred faptul că Coranul conține răspunsuri la toate problemele actuale și potențiale”[1] .
Sisteme Etice - Absolutiste CREȘTINISM
Etica creștină are ca punct de plecare ipoteza că
Dumnezeu există și s-a revelat (descoperit) pe sine
umanității.
El a ales să se reveleze pe sine în natură, conștiința
umană și în persoana Mântuitorului Iisus.
Caracterul lui Dumnezeu este standardul ultim de bine
și rău, iar Biblia, cu toate că a fost scrisă cu mult timp
înainte, conține principii actuale și universale de evaluare a
moralității.
ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE
COMPORTAMENTUL ETICO-JURIDIC
Cum ajungem să producem un astfel de comportament?
NORME COMPORTAMENT
Cum se transformă o normă în comportament etico-juridic?
ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE
Prăpastia funcțională
I NTERNALIZARE
ALE LOR ALE NOASTRE
NORME COMPORTAMENT
Modalitati de internalizare:
ȚINTA ETICII PERSONALE ȘI PROFESIONALE
Prăpastia funcțională
I NTERNALIZARE
ALE LOR ALE NOASTRE
• Constrângere
• Convingere
• Modelare
ELEMENTE DEFINITORII ÎN INTERNALIZAREA NORMELOR
CONDUITA ETICO-JURIDICA
CONSTIINTA
DECIZIA ETICA
CARACTER
CONȘTIINȚA
Definiție și Modul de acțiune
CONȘTIINȚA
LEGEA MORALĂ
Definiție și Modul de acțiune
Norma obiectivă
Regula externă
CONȘTIINȚA MORALĂ
Norma subiectivă
Regula internă/nescrisă
Suneidesis Cunoaștere în raport cu
un standard moral
CONȘTIINȚĂ
Care din imaginiile de mai jos reprezintă cel mai bine rolul conștiinței morale în viața omului? De ce?
Martor
Mantetă de frână
Felurile Conștiinței morale
Funcțiile conștiinței se deosebesc după conținutul imperativelor lor sau după raportul acestora cu faptele omenești.
Felurile Conștiinței morale
Din punct de vedere al conținutului ei:
• Conștiința obligatorie – când poruncește sau oprește
• Conștiința permisivă sau sfătuitoare
Felurile Conștiinței morale
Din punct a rolului ei în raport cu legea morală :
• Conștiința legiuitoare sau antecedentă
• Conștiința judecătoare sau consecventă
Felurile Conștiinței morale
Conștiința legiuitoare sau antecedentă : • Dreaptă • Rătăcitoare • Singură • Îndoielnică
Felurile Conștiinței morale
Din punct de vedere al intensității funcționale : • Trează • Adormită • Scrupuloasă • Fariseică
O conştiinţă bună este ca o santinelă bună! Ea te păzeşte şi te avertizează când apar problemele!
EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE
Poate fii educată conștiința morală?
EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE
Eroările conștiinței își au izvorul în primul rând în ignoranță.
• Invincibile – provine din împrejurări mai puternice decât voința subiectului
• Vincibile – provine din împrejurări care pot fi înlăturate
EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE
¨ Cunoașterea Legii Morale
o Cunformarea la Legea Morale- punerea conștiinței sub autoritatea normei morale
o Deprinderea cu decizii și conduita
EDUCAREA CONȘTIINȚEI MORALE
¨ FAMILIA
o ALEGEREA UNUI MEDIU SĂNĂTOS
o BISERICA
CONCLUZIE
¨ Omul are responsabilitatea de aș lăsa conștiința să fie educată în așa fel încât mereu să fie trează.
DECIZIA ETICĂ
A decide asupra unei acțiuni, asupra unei atitudini morale înseamnă a alege, a adopta o soluție dintre mai multe posibilități.
Dilema Etică
REZOLVAREA DILEMEI ETICE
CINCI FAZE ALE REZOLVĂRII DILEMEI ETICE
CE ESTE CARACTERUL?
¨ O MARCĂ SAU UN SIMBOL FOLOSITĂ ÎN ÎNREGISTRAREA LIMBII
- The New Century Dictionary of the English Language
CE ESTE CARACTERUL?
¨ SUMA TOTALĂ A TRĂSĂTURILOR DISTINCTIVE ALE UNEI PERSOANE
- The New Century Dictionary of the English Language
CE ESTE CARACTERUL?
¨ O MĂRTURIE A COMPORTAMENTULUI SAU OBICEIURILOR CUIVA…
- The New Century Dictionary of the English Language
Abraham Lincoln:
¨ “Caracterul este ca un copac şi reputaţia ca o umbră. Umbra este ceea ce credem că este, copacul reprezintă lucrul real.”
Nu subestima consecinţele alegerilor tale!