D~RUIM LUMIN~ {I IUBIRE
PENTRU VINDECAREASUFLETULUI {I A TRUPULUI
BUCURE{TI - 2002
1
Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca DumitracheDesign coperta: Tipar: Tipografia Everest 2001Culegere text: Spectrum Media & Advertising
Edi]ie PrincepsTiraj: 1200 exemplare
Toate drepturile rezervate Aceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`, par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al
d-lui Cezar Dumitrache - produc`tor exclusiv -
ISBN: 973-0-02851-6
2
MOTTO
}ine]i minte!Tot ceea ce facem, de la gnd,
privire, gest, vorb`, fapt`, se \nre-gistreaz` undeva, \n finitul care ne \ncon-joar`, [i cnd plec`m din via]` ne \ntl-nim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pen-tru tot ce am f`cut.
VALERIU POPA
3
4
MAI |NTI A FOST
CUVNTUL
5
6
Cuvnt omagial
Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]`lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve),fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie,cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi.
Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de cndVeve a devenit o veveri]` de lumin` printre cei iubi]i de Dumnezeu.
Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine, A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde .....
Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia formabucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`.
{i mntuit` de suferin]` s` te \nal]i ct mai sus \n |mp`r`]iaCerului.
Vreau s` fi fericit` acolo sus, Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place, Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`, Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti.
Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`,iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie.
Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ned`ruiasc` bucuria rentlnirii.
CEZAR DUMITRACHE
7
S` ne rug`m:
Iubirea [i Lumina Divin`S` te \nconjoare ve[nicVeveri]` de Lumin`.
Amin.
Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii,Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat,Puternic` |n]elepciune, Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve,{i ajut-o prin subalternii T`i,|n numele Sfintei Treimi,S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`,|n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale,C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator.
Amin.
8
Cuvnt despre finan]are
Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorarea semenilor, a fost finan]at` integral din contul personal al celei ce a fostRaluca Dumitrache (Veveri]a-Veve), [i este un dar de lumin` [i iubire pecare ea ni-l face de acolo din \naltul Cerului, al`turi [i sub \ndrumareamarelui Spirit de Lumin` - Valeriu Popa -.
Iubirea [i Lumina Divin` S`-i \nconjoare ve[nic.
Amin.
9
10
CUVNT DESPRE VALERIU POPA
|ntreb`rile nelini[titoare de unde venim?, cine suntem? [i \ncotrone ducem n-au \ncetat s` str`bat` genera]iile una dup` alta. |nc` din tim-puri antice omul s-a aplecat plin de interes asupra tainelor lumii. |n anti-chitate, cei dota]i cu o inteligen]` ascu]it` [i capacit`]i native, se orn-duiau sub conducerea unui mare preot cunosc`tor, exersat al tainelornaturii [i cu \ndemnare \n cuno[tin]e oculte. Zeci de ani, ace[tia seinstruiau \n locuri retrase \n mijlocul naturii practicnd cu ri-gurozitateritualuri de cur`]ire trupeasc` [i sufleteasc`. |n mijlocul materiei pip`ibileconcrete \[i dezvoltau capacit`]ile prin care deslu[eau codurile [i sem-nalele trimise de lumea invizibil`. Numai \n momentul \n care discipolulrespectiv reu[ea s` comande sim]urile [i dorin]ele sale, s` resping` influ-en]ele nefaste ale unor contacte sociale, \n aceast` faz`, dotat cucuno[tin]ele [tiin]ifice apar]innd tuturor domeniilor cercetate atunci [iposednd virtutea de a fi lucid, discipolul devenea el \nsu[i o Lumin`.
|ntreb`rile privitoare la OM, la sensul vie]ii, la na[tereaUniversului au c`p`tat noi r`spunsuri prin intermediul celui care a fostOMUL Valeriu Popa.
A fost un semen [i contemporan al nostru, n`scut pe 4 iunie 1924,jude]ul Dolj.
A fost un copil care adesea \i \ncurca pe cei mari cu \ntreb`ri maideosebite \nc` de la vrsta de 3-4 ani: de ce e paznic la vie?, de ce earmata, cnd zici cuvntul OM; cine este omul, de unde vine, [i undemerge?.
C`ut`rile pentru a doua parte a corpului uman - partea energetic` -au \nceput s`-i preocupe tot din fraged` copil`rie. La vrsta de 7 ani led`dea copiilor, prietenilor lui de joac` s` mannce dovleac spunndu-lec` este pepene, ace[tia mncndu-l cu nesa] chiar cu coaj` cu tot. Maitrziu, la liceu cnd diver[i colegi se \mboln`veau l` f`cea frec]ii(masaje) dup` care ei spuneau c` se simt foarte bine. {i-a fixat \n mintetot felul de de ce - uri \n c`ut`rile sale de mai trziu.
|n anul II de facultate a luat cuno[tin]` cu o femeie - medium, care\n stare de trans` i-a spus: A ! Cine a venit \n casa noastr`! Tu [tii sauvei [ti ce se \ntmpl` cu mine \n anii care urmeaz`. |nc` un de ce.
Apoi pe la 23 de ani, a aflat de lucrarea Din tainele vie]ii [i ale
11
Universului - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multer`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au c`utat din totdeauna.Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posi-bilitatea ca att pe linie profesional` ct [i psihic s` se dezvolte putnd\n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis paranormale.
A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gndire inginereasc`plecnd de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, con-cluzionnd astfel c` nimic nu este \ntmpl`tor, c` totul este programat decineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma.
A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii\n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie.
Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul t`u vindec`tor,eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci maimult dect \]i spun eu o s` c[tigi. A[a c` : mingea e la tine..., le spuneamereu bolnavilor.
Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [ipe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodificainforma]iile din corpul pacientului.
Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natu-ra.
Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nuavea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceri-tatea. Via]a sa a fost mesajul s`u.
Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvntare. |n afar` de s`n`tateam mai \nv`]at de la dnsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru c`avea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte.
A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]iatranscedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe caremedicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimulcomunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri.
Adrian P`unescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [is`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respec-tiv`.
|n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacentevindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre ren-carnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, sta-bilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncredereaextraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i.
12
Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era\nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrareapn` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea obser-va att \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau audito-rilor, ct [i asupra pacien]ilor [i mai presus dect att, chiar [i asupra pu-blicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]iidespre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor.
Oferea ajutoare necondi]ionate att prietenilor ct [i pacien]ilor pecare-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis.
Va r`mne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vin-decarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`,putnd s` spun` cnd a \nceput boala [i dac` are continuitate din ren-carn`rile precedente.
|i mul]umim marelui OM c` ne-a \nv`]at s` tr`im \ntr-un echili-bru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul maide pre] - s`n`tatea - care se afl` \n minile fiec`ruia pentru c` dezechili-brele vin din propriul s`u interior.
A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acelade l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m c`este de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s`\nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru ceice vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt c`ut`tori pe acest drum.
Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` maiaduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele eso-terice care au luat un adev`rat avnt dup` anul 1989.
Dac` am respecta toate \nv`]`turile dnsului, via]a noastr` ar fi maibun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire.
SANDA {TEFAN
13
Cteva cuvinte ale lui Valeriu Popa (extrase din \nregistr`ri video)
- Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, darfizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a douaparte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic- pip`ibil [i bioenergetic - demonstrabil mine dup` ce [tiin]a \l vaaccepta.
Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiindcorpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul som-nului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mine.Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele deimportan]` deosebit` nu le putem lua dect din zona (corespunz`toareevolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`.
- Un copil cnd vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz`\n materia care cre[te \n pntecul mamei, ia energia din alimentele pe caremama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam`\n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor constru-iesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`.
- Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conec-ta cu Energia Universal`, trebuie s` ai tr`irea de conectare cu EnergiaDivin`, nu numai prin vorbe.
- O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobn-dite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi aju-tate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare,acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`mDivinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce amgre[it.
- |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [iautoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ caredatorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face ce-i spun [i chiar mai mult dect \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat,care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se facec` face [i nu reu[e[te.
- S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete.Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de
14
s`n`tate n-o po]i \nv`]a dect de la natur`, de la nimeni altcineva.- Medicul de mine trebuie s` \nve]e atta religie \nt s` [tie mai
mult dect preotul, preotul trebuie s` \nve]e atta medicin` \nct s` [tiemai mult dect medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [idespre factorul s`n`tate.
- Din via]` nu r`mi dect cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulatedin toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu carepleci sus, asta e toat` averea ta.
- Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nusuntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva saude cineva, va fi demonstrat mine.
- Spritismul [tiin]ific va lumina lumea.- De la gest, gnd, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se
computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntlnim cu noi.- Nimic nu este \ntmpl`tor, totul este programat.- Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n
fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal`fizic`.
15
Cuvnt de mul]umire
Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lng` at]ia oameni mi-nuna]i.
Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi deVeve, un suflet att de ginga[ [i pur, lng` care am \nva]at multe desprevia]`.
Mul]umesc att \n numele meu ct [i al Raluc`i, tuturor celor carecu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noiatt ct a permis Programul Divin, ajutnd-o pe veveri]a mea, s`tr`iasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]acumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici att lacolectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, ct [ila oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - att din capital` ct [i din\ntreaga ]ar`.
Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua ori-entare a destinului meu.
Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase(Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voiaSfintei Treimi \n scrierea acestui volum.
Mul]umesc prietenilor de pe P`mnt, care au pus um`rul la editarea[i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici:
- Sanda {tefan - autor- Dan Abraham - patronul Tipografiei Everest 2001- colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la pro-
duc]ia acestui volum- Spectrum Media & Advertising - culegere text
CEZAR DUMITRACHE
Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvnteze pe to]i ace[tia. Amin.
16
Cuvnt \nainte(relansarea unui concept)
Am editat aceast` carte [i o ofer gratuit pentru a-i omagia pe ceacare a fost scumpa mea so]ie, Raluca Dumitrache (Veve), [i pe mareaFor]` de Lumin` Valeriu Popa, a[a cum am gndit eu [i prietenii mei c`ar fi pe m`sura dorin]elor lor, [i \n spiritul pentru care au tr`it ei aici pep`mnt.
Credem cu toat` fiin]a c` cea mai bine primit` form` de omagiueste \ntr-ajutorarea semenilor, \ndrumndu-le pa[ii c`tre vindecareasufletului [i a trupului, f`r` nici un interes material, concept propriumarelui Om Valeriu Popa.
Sper`m c` apari]ia acestui volum, s` duc` la relansarea acestuiconcept, deoarece exist` mult` suferin]` [i s`r`cie \n jurul nostru [i mul]ioameni sunt nevoi]i s` renun]e la tratamente datorit` costurilor insuporta-bile pentru ei.
Noi credem c` dreptul la via]` al oamenilor nu trebuie s` fie legatde condi]ia lor material`.
De aceea, aceast` carte se dore[te a fi [i un apel la \ntrajutorarec`tre medicii alopa]i [i vindec`torii autentici pe de o parte, [i compatrio]iino[tri cu o situa]ie material` bun` [i foarte bun` pe de alt` parte.
S` nu-i ignora]i pe cei afla]i \n suferin]` [i f`r` posibilit`]i.Dac` sunte]i medici sau terapeu]i, consulta]i gratuit cu mult`
c`ldur` sufleteasc` [i compasiune pe cei bolnavi [i f`r` posibilit`]i.Dac` sunte]i \nst`ri]i, apleca]i-v` asupra celor nevoia[i din jurul
dumneavoastr` [i oferi]i-le cele trebuincioase din inim` cu mult`dragoste (hran`, \mbr`c`minte etc).
V`d adesea la televizor, \n special \n campaniile electorale sau \npreajma lor, oameni politici de toate culorile care se deplaseaz` la diferitec`mine de copii sau de batrni, d`ruind diverse (hran`, juc`rii, televizoarecolor, etc.), dar numai \n prezen]a camerelor de luat vederi [i dac` sepoate s` fie prezente toate televiziunile sunt [i mai mul]umi]i.
Eu numesc aceast` atitudine \ntrajutorare \n stil politicianist.Sigur exist` [i un fapt pozitiv \n aceste ac]iuni, \n sensul c` poate
vizionnd secven]ele respective, le vin [i altora idei de generozitate, decompasiune.
Dar a[ dori s`-i \ntreb pe cei ce se f`lesc pe posturile de televiziune17
cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici): A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?.
Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nos-tri s` urmeze calea credin]ei.
S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`ms`-l ating` editarea acestui volum.
Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]` afirma mareleOm Valeriu Popa.
*
Lecturnd paginile din cuprins, v` ve]i \ntlni cu un limbaj popu-lar, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s`ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laudevis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m,noi fiind de forma]ie tehnic`.
*
Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spir-itual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentrudn[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase.
|i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntre-bare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i.
Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`.Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]i
c` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elorpersonale prin care am trecut.
R`mne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cumv` dicteaz` probabil propriul instinct.
*
Ne-am gndit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nuau g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`.
|n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v`sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cudoamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dnsa v` poate ajuta cu
18
sfaturi \n mod gratuit, avnd o bogat` experien]` acumulat` al`turi de celce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit deLumin`.
|n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte dinele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-oform` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culesedin popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie acesteinforma]ii \n mod gratuit.
Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete natur-iste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit\n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic`meseria cu abnega]ie [i d`ruire.
Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v`rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulte-rioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare.
*De ce titlul D`ruim Lumin` [i Iubire?Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i
iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s`dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \nevolu]ia noastr` spiritual`.
Gndi]i-v` c]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast`dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mngierealor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare avnd propri-ul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pep`mnt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiuneaDivinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic`esen]a Crea]iei. Noi, la rndul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celordragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mnt continuu aceea[i Lumin` [iIubire.
Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mnt va fi mult mai bun`, noivom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [itrupe[te.
Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire.
CEZAR DUMITRACHE
19
20
CUVINTE DE LUMIN~
21
22
IISUS HRISTOS
Iisus Hristos a cobort \n lume acum 2000 de ani pentru a ajutaomul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`-[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul s`u exact \nRegatul lui Dumnezeu.
CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t`u, s` nu ai al]i dumnezei afar` deMine.
2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor.3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului t`u \n de[ert.4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te.5. Cinste[te pe tat`l t`u [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani
s` tr`ie[ti pe p`mnt.6. S` nu ucizi.7. S` nu fii desfrnat.8. S` nu furi.9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui t`u.
10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui t`u.
TAT~L NOSTRU
Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri,Sfin]easc`-se nemele T`u,Vie \mp`r`]ia Ta,Fac`-se voia Ta, Precum \n cer a[a [i pe p`mnt.Pinea noastr` cea de toate zilele,D`-ne-o nou` ast`zi,{i ne iart` nou` gre[alele noastre,Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[triCi ne izb`v`[te de cel r`u.C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava,A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfntului Duh,Acum [i puterea [i \n vecii vecilor
Amin.23
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI IISUS HRISTOS
Omul nu poate tr`i numai cu pine, el are nevoie de fiecarecuvnt pe care \l roste[te Dumnezeu.
Ferici]i cei ce plng, c`ci Dumnezeu \i va alina. Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu. Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine
ca acest copil. Ferici]i sunte]i cnd lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot
felul de minciuni r`u-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i peMine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au tr`it\naintea voastr` a[a au fost persecuta]i.
Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor vafi Regatul Cerurilor.
V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu.Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului.Fiul omului a venit s` caute [i s` mntuiasc` ce era pierdut. Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim
unii pe al]ii, Dumnezeu r`mne \n noi.Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este
iubire.Dumnezeu este dragoste. Cine r`mne \n dragoste, r`mne \n
Dumnezeu. Vei iubi pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i. Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.
24
SRI SATHYA SAI BABA
Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de mi-lioane de persoane din \ntreaga lume ca Avatar. |n hinduism, Avatarulreprezint` \ncarnarea uman` a Divinit`]ii care posed` prin \ns`[i natura safacult`]ile de omniprezen]`, omnipoten]` [i atot[tiin]`.
De fiecare dat` cnd domne[te \n lume dezordinea, Domnul se\ncarneaz` [i ia chip de om, astfel \nct s` le arate oamenilor calea p`cii- spune Sai Baba.
Acest sfnt indian este o m`rturie vie a minunilor sale care trecdincolo de legile [tiin]ifice cunoscute [i sunt comparabile cu cele ale luiIisus. A \nf`ptuit miracole [i continu` s` le fac` vindecnd mul]i bolnavi,ajutndu-i pe s`rmani, materializnd diverse obiecte, ca [i cenu[a divin`numit` vibhuti ce serve[te \n tratarea tuturor maladiilor.
Sai Baba n-a venit s` r`spund` intereselor unei comunit`]i sau uneireligii anume, ci pentru a sluji omenirea \ntreag` prop`v`duind o religieunic`, cea a iubirii [i a p`cii.
Este un maestru divin al timpurilor noastre, a[a cum au fost la vre-mea lor, Budha, Krishna, Iisus.
Mesajul lui Sai Baba este acela de unitate [i iubire \ntr-o lumesf[iat` de contradic]ii. El s-a \ntors pentru \n`l]area spiritual` a omenirii.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA
Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \n devo]iune c`tre tine.
Doamne! Ia-mi minile [i las`-le s` munceasc` f`r` \ncetare penru tine.
Doamne! Ia-mi mintea [i gndurile [i las`-le s` fie \n acord cu tine.
Doamne! Ia-mi totul [i las`-m` s` fiu instrumentul t`u.
Iubirea e Dumnezeu, iar Dumnezeu e iubire. Dumnezeu se ma-nifest` acolo unde e Iubire. S` iubi]i tot mai mul]i oameni, cu tot maimult` for]`. Preface]i aceast` iubire \n ajutor [i ajutorul \n rug`ciune, iat`
25
disciplina spiritual` cea mai \nalt`. S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i. |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea
exprima \n toat` plenitudinea sa. Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iunea
uman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal als`u. Religia este una \n UNITATE.
Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`. Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune. Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme. Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul
interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie. |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a
noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune. Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci cnd armonia [i
\n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni. Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El
n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc`manifestnd aceast` iubire cum poate mai bine.
Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [ic` Dumnezeu, atunci cnd faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine.Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte,prin v`i [i de[erturi, printre lacrimi [i zmbete, prin moarte [i na[tere,prin morminte [i pntece.
Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]iplace ceea ce trebuie s` faci.
Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care sin-gur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omuluiaflat` sub paternitatea lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. Eleste mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efor-tul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s`fie alert` [i activ` pn` ce ]elul este atins.
AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acestaeste Adev`rul, Eu sunt Adev`rul [i Adev`rul este Unul. Sunetul OM estemereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitateainimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii s`i.
Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul s`u.26
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul OmraamMikhael Aivanhov (1900-1986) ne propune o nou` religie: solar` [i uni-versal`, dndu-ne posibilitatea s` cuno[tem adev`rurile cele mai sublimepe care religiile [i filozofiile le-au ]inut prea mult timp ascunse explicn-du-ne astfel existen]a noastr` pe acest p`mnt conform marilor legi alelumii divine. Aceast` \n]elegere privind des`vr[irea omului va penetrapu]in cte pu]in spiritele, via]a devenind universal`, nemaiexistndsepar`ri \ntre oameni, nemaiexistnd frontiere [i r`zboaie. |n noua safilozofie nu exist` dect iubire, abnega]ie, lumin` [i puritate.
|nv`]`mntul s`u se aplic` \n Fraternitatea Alb` Universal` pecare a \nfiin]at-o \n Fran]a, precum [i \n alte societ`]i din \ntreaga lume,sub aceea[i denumire.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM
Cnd o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, dea-supra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari trans-form`ri interioare, devenind o lume organizat`.
Cnd a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[tiun punct de echilibru stabil. Cnd un obiect este foarte bine fixat, \l pute]iface s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]iade echilibru. La fel se \ntmpl` [i cu fiin]a uman`. Att timp ct nu [i-astabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce vainterveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[ipun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice s-ar \ntmpla, ea va r`mne solid` [i rezistent`.
Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntlniobligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de prob-leme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fimult mai rea dect prima.
Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la27
trezire trebuie s` fie: - |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [is`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s` \ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntruslava Ta [i \n numele T`u.
Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele. Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci cnd te culci cu
inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rataIni]iere.
Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucrezef`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`.
Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nicicum s` le pronun]`m corect. Cnd v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fic`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pn`cnd ele vor vibra [i vor c`uta s` p`trund` \n toate celulele corpuluivostru. |n acel moment, totul se va lumina...
Ura creeaz` leg`turi la fel de strnse ca [i iubirea. Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \i
dispre]ui]i sau \i ur]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iunidestr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, dis-trug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate r`ut`]ile lor, ura lor, care o dat`declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`.
Lumina .... acest cuvnt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este maipur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i.
Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`,cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare.
Cnd omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile aparpentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci cnd lucreaz` f`r` lumin`,toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.
28
VALERIU POPA
Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mne marele vindec`tor alRomniei, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [ibioenergeticii \n ]ara noastr`.
Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pecalea medical` alopat` - s-au autovindecat.
Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorulnecondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntr-un mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriilefor]e.
A fost promotorul c`l`uzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei prac-tici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea me-dical`.
Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunos-cut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste.
Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni,Valeriu Popa, tr`iesc ast`zi mii de fo[ti pacien]i [i se bucur` de via]`.
SANDA {TEFAN
CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA
Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire. Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`. Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate
formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie. Dac` medicina de mine vrea s` fie medicina viitorului, trebuie
s` \nve]e omenirea instictoterapia. Fugind de natur`, fugim de noi. Binele de azi este binele de mine, r`ul pe care-l faci azi \l
prime[ti mine. }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi. Gndul e for]`, dac` ai emis un gnd [i nu ai dreptate se \ntoarce
contra ta cu dubl` intestitate. Ori de cte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor
29
consecin]e de la nefaste pn` la dezastruoase. Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea. Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i
este un p`cat. Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie
accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale alevie]ii.
Drag` romne, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vinedin afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.
* * *
Analiznd fiecare fraz` din rug`ciunea de capati Tat`l Nostru,vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul estef`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoias` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cutecu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate.
O problem` care l-a fr`mntat mult` vreme a fost \n leg`tur` cufraza: ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`.
Dnsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:Cine ne duce \nispit`, binele sau r`ul? Binen]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [ifiresc, c` r`ul ne duce \n ispit`.
La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i t`iar`suflarea:{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m`duce \n ispit`. ?
Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de c]iva ani a studiattraducerile rug`ciunii Tat`l nostru [i din alte limbi, cernd \n acela[itimp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limbaaramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`,iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, romnii, am f`cut tra-ducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\nfrancez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`.
Astfel, sensul acestei fraze este:{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit`sau {i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`.
Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostin-du-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe
30
o ipotez` desprins` din preocup`rile sale. Cnd cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau : Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni?Valeriu Popa le explica: Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor s`i, care sunt
entit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri)[i au misiunea de la Sfnta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` nesus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`.
Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul cnd vine la via]`este \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` estespirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiindautoprogram) [i cu liber arbitru.
Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcnd legile divine omul sepoate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`znd \ngre[eal`.
|n aceste idei, dnsul a formulat rug`ciunea Tat`l nostru astfel:Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele T`u, vie
\mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mnt. Pineanoastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elilenoastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {ine ajut` prin subalternii T`i s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]`de programul dat sau autoprogramul luat cnd am revenit la o nou` via]`.{i ne izb`ve[te de cel r`u.
C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.
OVIDIU HARB~D~CEZAR DUMITRACHE
31
32
PLEDOARIE PENTRU GNDIREA POZITIV~
De la gnd, privire, gest, vorb`, fapt`, totul se \nregistreaz` [i se com-puterizeaz` undeva \n finit, [i suntem direct r`spunz`tori pentru c` minene \ntlnim cu noi spunea marele Om Valeriu Popa.
Da, dup` ce plec`m din aceast` via]`, ne \ntlnim cu noi, adic`vom fi judeca]i pentru tot ceea ce am tr`it aici pe p`mnt [i bine [i r`u.C`vrem noi s` credem sau nu, c` ne place sau nu ne place, aceasta este real-itatea: totul pleac` de la gnd.
Gndul este o mare for]`, au afirmat [i afirm` to]i oamenii lumi-na]i de pe acest p`mnt. Realmente, prin gndirea noastr` putem generao for]` benefic` nou` sau o for]` negativ` ce va ac]iona \n detrimentulnostru.
|n ziua de azi, din nefericire, facem multe gre[eli de gndire, uneledin ne[tiin]`, la care concur` [i lipsa de credin]` (cel pu]in \n plancon[tient) la unii dintre noi.
Se \ntmpl` \ns`, [i este mult mai grav s` gndim \n mod premed-itat cu rea inten]ie, iar consecin]ele pot fi fapte reprobabile dintre cele maipericuloase pentru lumea \nconjur`toare.
{i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, aceste defec]iuni de gndire formeaz`a[a numita gndire negativ`, care pe lng` faptul c` matematic creeaz`dizarmonie \n Univers, ne poate conduce \n multe cazuri la boal`, iar \nunele situa]ii chiar la o boal` grav`.Sunt a[a numitele boli prin autoacci-dentare ( de la Valeriu Popa citire) care pot fi vindecate chiar dintr-oform` mai grav` (la formele foarte grave [ansele sunt de 10-15%) cutratament sau terapii [i regimuri adecvate, dar numai cu condi]ia obliga-torie ca persoana \n cauz` s`-[i schimbe radical modul de gndire, implic-it modul de via]`. Excep]ie fac bolile karmice, a[a numitele boli autopro-gramate (tot de la Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferentde calea pe care o alegem, dar aici intr`m \ntr-o zon` delicat` pe care nune-am propus s` o atingem acum (poate \ntr-o apari]ie viitoare).
Deoarece modul de gndire pozitiv este vital pentru o via]` plin`de armonie [i s`n`tate, mi-am permis prin cele cteva paragrafe ceurmeaz`, s` aduc, sper eu, o pic`tur` de lumin` \n universul cunoa[teriidumneavoastr`.Poate, parcurgndu-le se va \nfiripa m`car un \ndemn lamedita]ie pe aceast` tem` pentru unii dintre cititori.
* * *33
Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gndi]i pozitiv.Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gndirea,
dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce maimulte gnduri pozitive.
Ce semnific` aceasta?|nseamn` s` fim ferici]i c` tr`im, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot
ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d`[i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurulnostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace inte-rioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti.
Cum?Prin conectare permanent` la Cel de Sus.
* * *
Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilulpe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiuneadumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc.
A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` oeroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Celce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divinefunc]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`.
Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea uncopil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntr-un moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau asuferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i s-au \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus sepl`te[te foarte scump.
Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi.Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferitemomente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cul`comia noastr` atunci cnd suntem subjuga]i interesului material, adorin]ei de \navu]ire cu orice pre].
Ne apar cteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin dinsenin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c`sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse formeenergetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i.
34
Pentru c` totul se pl`te[te.
* * *
Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnuluicu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment lacea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vomacumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care neva ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene.
Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTEDE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, c`utnd s` v` con-centra]i ct mai bine astfel \nct acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a.
Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`.
* * *
Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea demul]umire.
Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`:D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi
Doamne cas`, ma[in` etc. ajungnd pn` la cereri hilare (d`-mi Doamnenoroc s` c[tig la Loto) etc.
Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, cnd mul]umimoameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noinu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim?
Recuno[tin]a noastr` unde e?Oricum degeaba cerem noi cte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu
tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-lavem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mnt. Aceste rug`ciuni de cererenu fac, prin multitudinea lor, dect s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` peCei de Sus.
|n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primitede Cer.
C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, suntsemeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac`unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart`totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \nct s` dispar`diferen]ele.A
CE
ST
VO
LU
M O
MA
GIA
LE
ST
E O
FE
RIT
GR
AT
UIT
35
Nimic mai fals.Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m
[i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ peP`mnt sau ct a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acu-mulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe cadavrele alto-ra, ceea ce este dificil, dar posibil).
Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zipl`tit, \n consecin]` tot u[or [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc dediminea]` pn` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [ipreiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat.
Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept.Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umim
Domnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem dect s` muncimmai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dis-pun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trni,bolnavi).
* * *
Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac`aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`.
Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gnduri de sinucidere.Doar c` ne gndim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Ct despre sinu-cidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte:
Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i peacest P`mnt.
Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizicpe P`mnt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfnta Treime estemaxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele maiaspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mnt, care se sinucid \nmod incon[tient.
* * *
Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul celmai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mnt.
Din p`cate mul]i dintre noi, pn` cnd nu ne \mboln`vim nu apreciems`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m ct mai
36
multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitndu-ne propriul organ-ism, lucrnd \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnimsuficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[telimite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, creznd (grav` eroare) c` nimicnu ni se poate \ntmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc.
Dar, vine o zi cnd inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei\n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pelumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac`ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat\n repetate rnduri s` te potole[ti).
Abia acum abordezi o gndire corect`, dar de multe ori este prea trziu.Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugeriis`n`t`]ii.
Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliuridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitateapreferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altce-va. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci cnd acesteaapar).
Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]inevoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nuare nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctordocent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impre-sia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazidin picioare cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct,parez` sau ajungi direct la o boal` grav`.
A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci cnd organismul nostruinteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it.Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`,ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput deulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent,oboseal` accentuat` att la efort fizic ct [i intelectual, scaun dereglat, dureride inim`, de bil`, de spate, etc.
De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gndimcare este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gndire carecomand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntmpl`ribizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire,\n unele cazuri nu fac dect s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul`A
CE
ST
VO
LU
M O
MA
GIA
LE
ST
E O
FE
RIT
GR
AT
UIT
37
durerea), dar cauza simptomelor r`mne nerezolvat`, [i gre[eala este numai anoastr`.
Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit capentru orice afec]iune, orict de minor`, s` recurg` imediat la medicamente.
Este o metod` superficial` prin care c`ut`m rezolvarea problemelorprintr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi[i este profund`.
Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]easc`o perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducnd de multeori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele desintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta uneleorgane.
Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schim-barea modului nostru de gndire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier.
Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primulrnd pentru a ne \nv`]a cum s` tr`im ca s` nu ne \mboln`vim, punnd mareaccent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci cnd avemdureri de cap s` lu`m calmante.
Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pen-tru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort,are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \nsine.
Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii dect s` iei opilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim[i ne min]im singuri.
Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ?S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la
care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]iiactivitatea impus`, dar apoi, cnd ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m careeste cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m laun medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`mcu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist.
Procednd a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli. Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la
ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` cas-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac`cur`]enie \n propria ograd`, eliminnd o parte a r`ului din el (guturaiul, expec-torarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de
38
expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se\nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [idup` cteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un can-cer.
|n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iileexcep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alteproceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.).
Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste,deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismuluman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentulprescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea decare suferi]i.
Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist`vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun c[tigul pe primul plan [i cndinteresul material primeaz`, puterea de vindecare scade.
Sunt impostori care vnd tot felul de leacuri cu sume mari de bani carechipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas`de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante pre-sate \n valoare de cteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majori-tatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`.
Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal. Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist`
\ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [iluminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vinde-care.
Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minunebolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vin-deca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[aun pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur.
De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c`prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, binen]eles numai dac`ai dreptul de Sus s` te vindeci.
Dar c]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindecanumai muncind mult cu noi.
* * * AC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
39
Cum putem s` ne rec[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate cene-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurulnostru, iubindu-ne [i ajutndu-ne semenii, implicndu-ne \ntr-o activitatebenefic` din care s` aib` [i al]ii de c[tigat, dozndu-ne corect efortul pe care-l facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentndu-ne f`r` l`comiedar s`n`tos (ct mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]`carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitnd alimentele [i b`uturicu multe E-uri, bnd multe lichide - ap`, ceai din plante), f`cnd mult`mi[care \n aer liber [i punnd pe primul plan credin]a \n Creator manifestat`prin fapte.
* * *
Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem\mboln`vi. Sunt [i alte metode prin care se poate pierde cu u[urin]`s`n`tatea.
Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[careduc \n aceea[i direc]ie.
Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca unvehicul pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noiexperien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vinepe P`mnt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui.
De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane,boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul laparametri normali.
* * *
Nemp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cinenu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei dinjurul s`u. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia neg-ativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toatetr`s`turile de caracter negative.
Oamenii mndri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om),invidio[i, r`ut`cio[i, brfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[ise auto\mboln`vesc.
Mul]i, atunci cnd dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-ofunc]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mndri, foarte orgolio[i, \n
40
loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \nsuferin]`.
Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracterreprobabile ct mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i maidrag pe lume.
* * *
Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[escde cteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentruc` \i iart` Dumnezeu.
Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[irecunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[ipurific` sufletul dac` nu mai repet` r`ul f`cut.
|ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntemimacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate,prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva r`ulf`cut.
Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpulslujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbndu-i (cel pu]in energetic)pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mna s` v`purta]i ca [i cnd nu a]i avea nici un Dumnezeu, v` pierde]i timpuldegeaba.
Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult,spun unii lumina]i: Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`.
Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar`ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe dincele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c`\[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]iipentru bog`]ia dobndit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nicnemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`.
|n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia deDumnezeu. Mult mai credincios dect fariseii este cel care nu merge labiseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multedin cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prinfaptele sale.
A[adar, c`uta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie[i atunci energia purificatoare a Sfntului Duh, pogort` \n timpul slu-A
CE
ST
VO
LU
M O
MA
GIA
LE
ST
E O
FE
RIT
GR
AT
UIT
41
jbei v` va p`trunde fiin]a. Gusta]i astfel sentimente de \n`l]are, de beati-tudine [i v` ve]i \ntoarce acas` mai buni ca \nainte.
* * *
Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-lpedepseasc` Dumnezeu pe .....), comit un mare p`cat. Indiferent dac` ar aveadreptate sau nu, asemenea oameni se joac` cu focul [i \[i vor atrage multenenorociri (majoritatea cad de multe ori asupra copiilor lor), pentru c` \n CasaDomnului trebuie s` intr`m cu gnduri de iubire nu cu dorin]` de r`zbunare.S` l`s`m judecata \n voia Domnului.
De aceea una din cele mai puternice rug`ciuni este : Fac`-se Doamne voia Ta
Aceasta este \ntradev`r, una dintre rug`ciunile de mare for]` [i ne poateajuta mult \n m`sura \n care pleac` din inim`, pentru c` am reu[it s` neconvingem toat` fiin]a noastr` de acest adev`r.
Fac`-se Doamne voia Ta, \nseamn` s` ne supunem f`r` crcnirevoin]ei Divine, s` privim dificult`]ile vie]ii ca pe ni[te datorii ale noastre sauca pe \ncerc`ri ale Celui de Sus, pe care dac` le accept`m [i le rezolv`m \nspiritul credin]ei, cre[tem din punct de vedere spiritual.
Sunt unii \ns`, care nu vor \n ruptul capului s`-[i accepte soarta, iaraceast` nemp`care cu sine ia cteodat` forme foarte periculoase.
{i a[a ajung unii s` blesteme.Blestemul este unul dintre cele mai grele p`cate pe care le poate comite
cineva, indiferent de motiva]ia invocat`.El poate s` loveasc` sau nu, \n func]ie de protec]ia Divin` de care se
bucur` cel vizat, dar \n mod sigur, blestemul va lovi mai devreme sau maitrziu \n cel care l-a formulat [i \n familia acestuia.Practic, v` autodistruge]iblestemnd [i \i distruge]i [i pe cei dragi din jurul dumneavoastr`.
Dac` ave]i cumva \n familie sau printre cunoscu]i indivizi care recurgla asemenea practici, [i considera]i c` pute]i fi ]inta lor, singur` protec]ie posi-bil` [i eficient` este conectarea la Divinitate prin rug`ciune, post, spune]i cteo rug`ciune [i pentru sufletul lui r`t`cit (s`-l lumineze Dumnezeu s` nu maicad` \n gre[eal`).
Sub nici o form` \ns`, nu r`spunde]i cu ur` la ur` c`ci ve]i pierde. L`sa]i aceast` lupt` \n sarcina Domnului. Iar dumneavoastr` cu ct ve]i
face mai multe fapte de credin]` care s` \ndulceasc` via]a celor \n suferin]`, cuatt ve]i deveni mai puternici, ve]i deveni o for]` pe care nimic r`u nu o va
42
p`trunde, pentru c` r`ul nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` pro-tector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntmpl`. Mai mult dect att, or`utate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care aemis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomeneenergetice.
Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte alecunoa[terii spirituale.
* * *
A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d....pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greus` scriu aceste rnduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie trasneap`rat acest semnal de alarm`).
Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod pe-riculos de frecvent cuvntul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi saupur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au unlimbaj mai interesant.
Nu este deloc interesant s` te conectezi att de des la energia celui\ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`.Apelndu-l foarte des pe d...., nu face]i dect s` v` \ndep`rta]i de ceea ce\nseamn` Bine.
}ine]i minte !Acest cuvnt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dum-
neavoastr`.
* * *
Viciile: tutunul (orict de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici numai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea.
Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` gravficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`.
Tutunul afecteaz` grav c`ile respiratorii, pl`mnii, periclitnd bunafunc]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[itimp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii\n organism, lund fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cufumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lng` dum-neavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul.
Chiar nu v` gndi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]iAC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
43
via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ?Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample dect s`n`tatea fizic`; el
ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i cnd neretragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noiaceast` \nc`rcare energetic` nociv`.
O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : care este diferen]a din-tre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?. R`spunsul este: Diferen]a esteenorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planulcorespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iarmortul intoxicat cu tutun, alcool, gnduri [i fapte urte ajunge acolo undemerit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizicnepermi]ndu-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare. {i abia atunci, celce a gre[it pe P`mnt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]acorpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` dectsuferin]a \n corp fizic.
Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, carem`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestuivolum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare.
Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul ne-gativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun:Dar bunicul a tr`it 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`!Da, dar bunicul dumneavoastr` a tr`it probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aercurat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut[ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dum-neavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum tr`i]i \n cu totul altecondi]ii dect a tr`it bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz`grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic.
Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de lao vrst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s`se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care eiviseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo.
Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amndoi, care s-au \ntors decurnd din America au \ntmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prietenamerican), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sis-temul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` erade-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gnd din ]igar` \n zonele civi-lizate.
44
* * *Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l
asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gn-deasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medicalc` stresul se acumuleaz` \n timp, [i cnd atinge un anume nivel critic, omulse \mboln`ve[te.
Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte beneficeasupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres.
Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nuating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea.
* * * St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din
motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruricare nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pealtcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr`a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc.
Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m,dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea carenu le putem schimba.
Se \ntmpl` ca atunci cnd conduci un autoturism, un altul s`-]i taiefa]a. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este de a com-plimenta pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, unadev`rat schimb de amabilit`]i. Constat`m c`, dup` un asemenea meci,suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]iepiere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de strescare putea s` lipseasc`.
Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` maifacem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem\ntlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecnd printr-unmoment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem.
* * *
Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]igre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` uniisemenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inulA
CE
ST
VO
LU
M O
MA
GIA
LE
ST
E O
FE
RIT
GR
AT
UIT
45
pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorbaaceea nu-[i v`d brna din propriul ochi).
Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe BunulDumnezeu s` ne judece. Noi nu c[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne br-fim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice[i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism.
* * *
Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutndu-i pem`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte decredin]` pe placul Bunului Dumnezeu.
S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese dect s` nefie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atta suferin]`. Sunt oamenicare trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, unsfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rndul lui s`ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important`[i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes.
Cnd ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragostedin toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este ati-tudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oamenis`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuin-cioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`minede copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrni, mul]i pensionari care, dup`o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-iajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`ddect propriile lor interese.
Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`r]i, s` se aprind` flac`rabucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu v va rsplti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui,cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci cnd face]i o poman` pentru sufletul cuivadrag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente decalitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material`delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la felde bine primit. S` nu v` zgrci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia[i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gndului,la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]iede fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i\nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mnt, iar
46
noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]`[i nu cu plnsete care n-ajut` pe nimeni.
Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi,pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ`pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, eirecepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i dedragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars delacrimile noastre.
* * *
Atunci cnd suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei uncadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i\n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite ener-getic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de c[tigat prin recep]ionare unei ast-fel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult.
Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pevremuri (anii 60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fosttrimis \n interes de serviciu \n Japonia [i cnd s-a \ntors, pe lng` alte aten]ii,tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amndou`fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-aufost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziuade azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`torde conserve pentru c` sunt mai bune dect altele noi, de firm`. {i de fiecaredat` cnd le utilizez, m` gndesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc.S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-llumineze dac` a p`r`sit P`mntul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dnsul dezeci de ani.
A[a c` domnule Ni]u, dac` mai e[ti printre noi [i sim]i cteodat` o starede bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` des-fac eu o conserv`.
Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat`via]a !
* * *AC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
47
La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria caregenereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i cnd se va face drep-tate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor\ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare.
Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump. Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat`
pentru r`ul creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spiritualeve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mnt, nici nu sesimte la nivel universal [i, cu ct pl`tim mai trziu, exist` riscul s` acumul`mmai multe gre[eli.
|n multe tranzac]ii, afaceri, vnz`ri de case, autoturisme, cnd estevorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascun-zndu-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pn` cnd cel`lalt realizeaz`c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmiteenergetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau prob-leme de s`n`tate.
A[a c`, \ntr-o afacere c[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \nacela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amndoi se pot privi \n ochi f`r`resentimente, atunci cnd se vor mai \ntlni.
Sau altfel spus, \nvinge \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce c[tig` ener-getic (pot fi ambii parteneri deopotriv`).
* * *
|n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, decolegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci cnd am gre[it (cugndul, cu vorba , cu fapta). O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`,spune un vechi proverb romnesc. Sunt foarte penibile situa]iile cnd cineva\[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pen-tru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat`[tiin]ific nu este pe placul lui.
Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze dect c` sunt orgo-lio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu arecunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informasau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]innici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie,dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent.
48
Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]ipunctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresnd energeticni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la surs`.
Pentru c`, noi primim ceea ce emitem.Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntlnit, au fost cele
\n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am tr`it euprin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastr`ave]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicndu-v` pe un tonsuperior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eucaraghios ? Procednd a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentruc` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unordiscu]ii, \ncep s` se vaite la nesfr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cunecazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform`\n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntlnire pleci cum se spune golitde energie.
S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n contin-uu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli.
Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i\n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` tr`iasc` invol-untar pe energia altora.
Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` esteo mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacreenergia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i dect s`v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune.
Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneav-oastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de lacare eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la min-imul posibil [i, pe viitor, r`ri]i ct se poate de mult contactele cu el.
Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de mama focului c` nu leajung banii pentru mncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamentesau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute\n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mnia]i peDumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plnge]i.Gndind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i,pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pn` la sfr[itul vie]ii.
Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [iepisoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de cte ori te \ntlnesc, chiar dac`tu le [tii pe dinafar`, dar pn` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vrstniciiA
CE
ST
VO
LU
M O
MA
GIA
LE
ST
E O
FE
RIT
GR
AT
UIT
49
au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [inici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vreis` le spui [i tu cteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai peei.
|nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`,dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at.
Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina\n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntmpl` lor, ei n-au gre[itniciodat` cu nimic.
Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care auajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea,dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([inici nu afl` \n multe cazuri) ct de mult pierd prin neseriozitate \n via]`.
Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune ]i-a[\ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pen-tru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y. {i uite a[a, suport`mconsecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea cegre[im pe acest p`mnt, pl`tim.
Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]iivie]ii.
* * *
Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, dela [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` dinindiferent ce motive.
Ne adres`m cu zmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nos-tru fierbem, iar aceast` stare l`untric` se transpune printr-o agresiune ener-getic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`,r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi ne-am fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac`dolean]a.
Ce se \ntmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cuvorbele alese, este corect perceput` de cmpul energetic al celui c`ruia neadres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precummerit`m.
De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu nesatisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic,
50
conflictul energetic se amplific` [i, cteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor.Vinova]i pentru ceea ce se \ntmpl`, suntem \ns` numai noi, cei caregener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gndim anapoda [i n-am\nv`]at c` nu avem voie s` urm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`carpe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni.
Cnd cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respec-tivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru ceimai mul]i dintre noi, pn` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflexs` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntmpl`, nici m`car o secund`, maieste o cale lung`.
Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de aierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz`energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort devoin]` s` ne \mp`c`m \n adncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu sur-prindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea unr`spuns mult mai avantajos pentru noi.
{i dup` cteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` necost` prea mult s` urm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \nmodul nostru de gndire.
* * *
Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mnt \n mod inutil prinfel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \nceea ce prive[te spiritualitatea.
Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in)dac` credem sau nu \n rencarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]`imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facemaici pe p`mnt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acu-mul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire).
Adic` s` facem ct mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pen-tru ce urmeaz` mine.
Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nuconstruim nimic valoros pentru sufletul nostru.
* * *AC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
51
Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil,datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii deboal` ), modul de gndire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectivgndirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spir-itului universal.
Trebuie s` gndim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i ceiinteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patruclase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual.
* * *
Este absolut obligatoriu s` gndim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceeace am gndit ieri , iar mine vom deveni ceea ce gndim acum.
CEZAR DUMITRACHE
P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideilecomentate anterior, \nseamn` c` am c[tigat \mpreun`.
R`mne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie vadecide.
52
TERAPII ADIACENTE TRATAMENTULUI NATURIST
AC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
53
AVERTISMENT
Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac`nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopatspecialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu expe-rien]` \n astfel de proceduri.
|n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de ocondi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrarputnd surveni afec]iuni grave, mergnd ( Doamne fere[te !) pn` ladeces.
Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vin-dec`rii.
* * *
Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, amurm`rit s` relat`m ct mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice,dovedindu-se extrem de eficiente atunci cnd s-a lucrat corect cu ele.
Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter infor-mativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iarregimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`).
Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \nmod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.
54
POSTUL
Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de lahran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare afiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp.
Cel mai des \ntlnit, cu o larg` r`spndire \n rndul popula]iilor dediferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru romni postulcre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie ela devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant.
Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, pre-cum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se]ine \n diferite perioade ale anului, avnd durate [i grade de severitatediferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`.
Se subn]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [ipurificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal`se altereaz` rapid l`snd multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]iacre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excese-le alimentare din timpul iernii permi]ndu-i rena[terea la o condi]ie maipur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la felpostul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta esteforma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de orig-ine animal` (carne, ou`, icre, lactate).
O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpuluman utiliznd tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii,chimiei, [.a.m.d.
|n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s`p`c`leasc` o serie de boli considerate incurabile printr-un mijlocfoarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postulnegru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele dinAustria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]ide medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiindasociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s`\i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonatcare \ncalc` legile naturii.
Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind te-rapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide att pentru vinde-carea trupului, ct [i a sufletului.
Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarteAC
ES
TV
OL
UM
OM
AG
IAL
ES
TE
OF
ER
ITG
RA
TU
IT
55
puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]iepentru a recurge la acest tip de tratament.
Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mailung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de trata-ment, avnd rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul dis-per`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`,aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toatebolile grave este considerat principala terapie-[oc a medicinii naturiste,prin aceasta stopndu-se evolu]ia lor [i chiar vindecndu-se.
Postul negru nu este recomandat \n primul rnd persoanelor sub-ponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de min-erale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri delegume [i fructe.
De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de postcu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult.Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: Omule, fizic e[ti mort,energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa.Dnsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: Eu nu sunt Dumnezeu,nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]isemeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acumtr`iesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii.
|n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz ali-mentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai demu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichidpentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]acolonul.
Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darulde a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej decur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual`.
Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual`moderat` (att ct este posibil), s` se evite statul \n pat peste limitafireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii con-tradictorii.
|mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [icere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul c[tig` mult \n efi-cien]`.
Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile nega-tive cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea.
56
Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn(coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` cnd limbadevine \nc`rcat`.
La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentnd riscuri maripentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post.
De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \ncare se consum` \n continuare 1 pn` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic,la care se adaug` :
- \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-tilat` timp de 10 minute
- \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-tilat` timp de 10 minute
- \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap`distilat` timp de 10 minute
- \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-unlitru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguride fiertur` treptat pe parcursul zilei.
- \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute.