09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 1/20
Evaluarea functiilor vitale.
Evaluarea functiilor vitale
Functiile vitale:
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau deboala
Cand se masoara functiile vitale
Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
Cand este admis intro unitate spitaliceasca
Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
Inainte si dupa interventii chirurgicale
Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asuprasistemului respirator si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care potinfluenta functiile vitale
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale
Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in starede functionare
Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
Sa pregateasca psihic pacientul
Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiilevitale
Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie desex si varsta
Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului sitratamentele prescrise
Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport custarea pacientului
Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 2/20
vitale
Masurarea si notarea respiratiei
Scop:
evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , alapariiei unor complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat
Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii
Ritmul
Frecven
Materiale necesare
Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu past verde
Interveniile asistentei
Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fiefectuat
Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printrun punct pe foaia de temperatur(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei
in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct icaracteristicile respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 3/20
simpla observare a micrilor respiratorii
Masurarea si notarea pulsului
Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plandur, osos i este sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz:
Ritmul
Amplitudine
frecvena
Celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate ficomprimat pe un plan osos:
a.temporal_superficial (la copii)
a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral
a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 4/20
a.tibial
a.pedioas
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 1015 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterialpn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute
se face printrun punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linieorizontal reprezint 4 pulsaii.
i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinereacurbei. n unele documente se noteaz cifric.
Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat depauz
Amplitudinea (volumul)
este determinat de cantitatea de snge existent n vase
este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
modificri de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena
n.n. 130140 p/m
copil mic 100120 p/m
la 10 ani 90100 p/m
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 5/20
adult 6080 p/m
vrstnic >8090 p/m
modificri de frecven a pulsului
tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.
Masurarea si notarea tensunii arteriale
TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilorarteriali.
Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistenadeterminat de elasticitatea i calibrul vaselor).
elemente de evaluat se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i ceadiastolic(minim
loc de msurare
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 6/20
artera humeral
a.radial(electronic)
Materiale
tensiometru(RivaRocci, cu manometru, electronice)
stetoscop biauricular
tampon de vat
alcool
pix de culoare roie
metode
auscultatorie
palpatorie
oscilometric
Tehnic
metoda auscultatorie
pregtire psihic
repaus timp de 5 minute
se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie
se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub margineainferioar a manetei
se introduc olivele stetoscopului n urechi
se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn ladispariia zgomotelor pulsatile
se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pncnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arterialemaxime). Se reine valoarea indicat continunduse decomprimarea pncnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)
metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identicemetodei auscultatorii;
se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop
valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului nmomentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cutens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:
TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2
are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate
metoda oscilometric
Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 7/20
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.
Aparatul este alctuit dintrun cadran gradat n uniti, o manetpneumatic i par de cauciuc.
Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, deunde pulsaiile se transmit la manometru.
Pregtirea bolnavului
Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor
Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare
Se descoper membrele superioare sau inferioare
Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
Tehnica
Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.
Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului
Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.
Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsetevaloarea maxim a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.
Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile
Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2regiuni simetrice care nu trebuie s depeasc 2mmHg
Valori normale
Adulti: 115140 / 7080 mmHg
Copii: 91110 / 6065 mmHg
Nounascuti: 6580 / 4050 mmHg
Valori peste cele normale hipertensiune.HTA
Valori sub cele normale hipotensiune. hTA
notare
se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontalade culoare rosiesocotinduse pentru fiecare linie a foii o unitate coloan demercur
se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat
n alte documente medicale se noteaz cifric.
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 8/20
Masurarea si notarea temperaturii
Scop
evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare
axila,
plica inghinala,
cavitatea bucala,
rect, vagin
Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interventiile asistentei
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
se ridica bratul pacientului
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 9/20
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cutoracele
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara atoracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut inaceasta pozitie de catre asistenta
termometrul se mentine timp de 10 minpentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 45 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe laturaexterna a arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de 5 min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii,pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin10 min inainte de determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asiguranduiintimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul 3 min
copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,40,5 grade
masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la ceicu afectiuni rectale
pentru masurarea in vagin
se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandusetermometrul in vagin
este contraindicata in bolile aparatului genital
valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, sesterge cu o compresa sterila
se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
se spala termometrul, se scutura
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 10/20
se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei,socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbeitermice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 78 si dupaamiaza intre orele 1819
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometrecutanate si termometre electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 1 grd C; temp dimineata intre orele 45 ; si intreorele 910 a.m. si seara 1620
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. i copil mic 36,137,8 C
adult 3637 C n axil
vrstnic 3536 C
temp. < 36 C : hipotermie
3738 C subfebrilitate
3839 C febr moderat
3940 C febr ridicat
Peste 40 C hiperpirexie
Tipuri de febra
Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintretemperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nudepaseste 1 grad C.
Febra intermitentadiferenta de cateva grade intre valorileinregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele maimici valori scazand sub 37 grade C
Febra remitentadiferenta de cateva grade intre valorileinregistrate dimineata si seara,inperioada de stare a bolii,cele maimici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii pulmonare)
Febra recurentaperioade febrile de 46zile ce alterneaza cuperioade de afebrilitate de 46zile,trecerile facanduse brusc
Febra ondulantaperioade febrile ce alterneaza cu perioadeafebrile,trecerea facanduse lent
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 11/20
Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala estemai ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonaragrava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.
Termometrul tip suzeta.
Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu casuzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata asuzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, Bulbulsuzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire
Masurarea Si notarea diurezei
Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.
Scop:
Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupraaltor mbolnviri
Cunoaterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitateatotal de urin emis
Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul(intrri ieire).
Materiale necesare
se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltitecu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; sepoate utiliza orice borcan de 24 litri pe carel vom grada noi cu creiondermograf sau pe benzi de leucoplast
se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupraprocedeului
colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziuaurmtoare, la aceeai or
Pentru o determinare corect
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 12/20
1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin,de la prima emisie, se arunc
2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn adoua zi, la aceeai or, pstrnduse i urina de la ultima emisie
golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urinacolectat, cristale de timol
recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon,numr pat, se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 deore
pentru examene chimicese recolteaz 100ml de urin
Notarea diurezei
Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului
prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zileirespective
spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 mlde urin
cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este deaproximativ 1500 ml
Se noteaza in foaia de temperatura:
cantitatea de lichide ingerate;
cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;
graficul evolutiei greutatii corporale.
Cantitatea urinei
valori fiziologice normale femei = 1.0001.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.2001.800 ml/24 ore;
valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore
oligurie = sub 1.000 ml/24 ore
anurie = absenta urinei in vezica;
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 13/20
aromatic de fructe in diabet;
aspectul normal clar transparent;
patologic tulbure
Se vor observa tulburarile de mictiune:
polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;
enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent lacopii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor sicantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
hematurie
Notarea scaunelor
Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semneconventionale
Normal=I (linie verticala)
Moale=/ (linie oblica)
Diaree (apos)= (linie orizontala)
Mucus=X
Puroi=P
Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intro zi este foarte mare,se noteazanumarul total urmat de semnul conventional respective.Ex 12
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 14/20
Masurarea greutatii si inaltimii corporala
Scop:
aprecierea starii de nutritie a pacientului
stabilirea necesitatilor calorice
stabilirea dozei terapeutice de medicament
urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficientacardiac)
Indicatii
Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activeeste contraindicate
Contraindicatii
pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc,traumatisme
Materiale necesare:
cantar antropometric,taliometru
Pregatirea pacientului:
se anunta sa nu manance
pacientul isi goleste vezica urinara
Masurarea greutatii
se verifica functionalitatea balantei
se imobilizeaza acul balantei
se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului
se solicita pacientului sa se aseze pe cantar
se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile
se citesc valorile obtinute
se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se
conduce la salon
se noteaza greutatea in foaia de temperature
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 15/20
Masurarea inaltimii
se solicita pacientului sa se descalte
se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept
se coboara cursorul pana la vertex
se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate
se invita sa coboare
se ajuta sa se incalte
este condus la pat
Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertexpana la sol
cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi
cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare
Observarea si notarea varsaturilor
v pregtire materiale
2 tvie renale curate i uscate
pahar cu soluie aromat
muama, aleza
v pregatire pacient
psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
fizic: se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral
se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului
se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
v Executie
se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 16/20
i se ofer tvia renal sau o susine asistenta
sprijin fruntea bolnavului
dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit sicomprime uor cu palma plaga operatorie
dup vrstur se ndeprteaz tvia
i se ofer paharul cu ap si clteasc gura (arunc n alt tvi).
v ngrijirea ulterioar a pacientului
se terge gura pacientului
se ndeprteaz materialele folosite
se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
se aerisete salonul
se supravegheaz pacientul n continuare
v Pregtirea produsului pentru examen de laborator
se completeaz buletinul de recoltare
se trimite produsul la laborator
Observarea varsaturilor
Frecventa : ocazionale,frecvente,incoercibile
Orarul: matinale,postprandiale,tardive
Cantitatea : se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric
Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente
Culoarea: galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zatde cafea)
Miros: fad,acru,fecaloid,ranced
Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata
Simptomele care insotesc varsatura : dureriabdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare
Notarea propriuzisa in foaia de observatie:
fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand saprodus
varsaturile alimentare culoare albastra
varsaturile bilioase culoare verde
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 17/20
varsaturile sanguinolente culoare rosie
daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva
Observarea si notarea expectoratiein Definitie Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz dincile respiratorii prin tuse.
n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare instabilira diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare
n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu
n Pregatirea bolnavului
se anun i i se explic necesitatea examinrii
se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n recipientul dat
s nu introduc n vas i saliva
se aseaza bolnavul in pozitia care saI permita sa expectoreze cuusurinta
se va sprijini capul bolnavului daca este necesar
se observa cantitate,aspect,culoare
n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia detemperature cu culoare rosie ,identic cu diureza.
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 18/20
Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnuluibolnavuluiScop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acesteadetermina bolnavului un anumit comportament,tradus prin catevaelementecare,impreuna cu caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fiappreciate prin observatie .
n Expresia fetei bolnavului
fata anxioasa,cianoticala bolnavii cu insuficienta circulatory grava
fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cucearcane albastre,nas ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)inperitonita,ileus,alte afectiuni abdominal grave
fata congestionata,agitate,cu oci sclipitoriin boli infectioase grave
fata tradeaza spaimain boala Basedow
fata rotunda ,asemanatoare cu luna plinain mixedem
trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza unranjet,fruntea incretita adanc,intristatain tetenosras sardonic
n Starea psihica a bolnavului
bolnavul isi pasreaza constienta
stare tificaconstienta tulburata,privirea absenta,sta in patnemiscatin formele grave de febra tifoida
carfologiestare tifica insotita de miscari automate,asemanatoarecu prinderea mustelor din aer
obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeazapartial evenimentele di jurul lui
soporhipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cuexcitanti foarte puternici
apatiedezinteres fata de mediu si persoana proprie
stupoarebolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poatefi trezit dar nu raspunde la intrebari
somnolentnecesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezesteusor dar adoarme imediat
delir stare de obnubilatie insotita deiluzii,halucinatii,hiperexcitatiiin boli infectioase acute,afectiunicerebrale,intoxicatii
n Somnul bolnavului
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 19/20
Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat
Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala
Somnolent instalata imediat dupa alimentarein insuficientahepatica
Stare de insomniareala sau falsaraportul dintre somn de zi sinoapte inversat
Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fefoame,diaree,,necessitate de mictiune,star de tensiune nervoasa)
n Durerea
intensitate mica,suportabiladureri articulare reumatismale
durere de mare intensitatecolica biliara,renalaetc
spontana sau provocata prin palpare se poate define cajena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura
de duratade la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avandcharacter de permanenta sau intermitanta
localizarea si iradiereain ulcerul gastric sau duodenal durereairadiaza din epigastru in spate;in colelitiaza in hipocondruldrept;in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc
n Convulsiile si contractile
Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelormusculare
Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unorgrupe musculare
convulsii locale sau generale
convulsii clonice scurte
convulsii tonicoclonicescurte,ritmice associate cualtele cu character permanent
Se va inregistra ora cand sa produs,durata caracterul,localizare daca aaparut sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta uneiexcitatii,enervare,daca au fost insotite de pierderea starii deconstienta,tulburari sfincteriene etc.
n Parezele si paraliziile
parezascaderea functiei motorii musculare
paraliziadisparitia totala a functiei motorii muscular
09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.
data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 20/20
Labels: Tehnici de nursing si investigatii.
paralizii perifericescade tonusul muscular,miscarile passive se potefectua cu amplitudine mai mare
paralizii centraltonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa
Se disting:
monoplegiaparalizia unui singur membru
hemiplegiaparalizia unei jumatati laterale a corpului
paraplegiaparalizia membrelor inferioare
tetraplegiaparalizia celor patru membre
Notifyme
Commentas:
Publish
Preview
Create a Link
No comments:
Post a Comment
Links to this post