1
GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII
NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.OBIECTUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII.
Mediul financiar al intreprinderii constituie o serie de procese care antreneaza 5 categorii dinstincte
de componente:
Instrumente de plata de finantare si acoperire a riscurilor Institutii financiare( bancile, societatile de finante, institutii specializate in tranzactii bursiere0 Piete de active financiare (pite financiare, piete bursiere) Procedeuri juridice de reglare (reglementari juridice, care vizeaxza organizarea si reglarea
comportamentului financiar al primelor componente)
Variabile de reglare ( dobanda, cursul de schimb cotabile la bursa, acesta regleaza raporturile financiare)
Obiectul gestiunii financiare ale intreprinderii poate fi definit prin referinta la cele 5 componente. In
concluzie GFI trebuie sa asigure coordonarea instrumentelor sau a activelor financiare, a variabilelor
de reglare si a procedurilor in vederea realizarii relatiilor cu partenerii financiari intalniti pe pietele
financiare.
2. ROLUL GESTIUNII FINANCIARE A INTREPRINDERII
Rolul GFI este de a stapanii totalitatea mijloacelor si instrumentelor de eficientizare a intreprinderii.
De regula rolul GFI este:
a) Maximizarea valorii intreprinderii. GFI urmareste in primul rand maximizarea valorii intreprinderii. Aceasta valoare nu poate fi apreciata doar
ca patrimoniu net, ea trebuie sa fie in egala masura analizata in raport cu proiectele si activitatile viitoare, de
aceea trebuie avute in vedere rezultatele asteptate in viitor ca urmare a valorificarii patrimoniului acumulat,
drept urmare valoarea este o valoare anticipata care corespunde valorii actuale pe care o putem aduna
veniturilor viitoare scontate. Deci valoarea unei intreprinderi nu poate fi considerata numai valooarea
patrimoniului net ci trebuie apreciata in raport cu urmatoarele 3 aspecte:
1) Valoarea intreprinderii este o valoare actuala si se mai numeste valoare financiara (Vf) si se determina pe baza sperantelor de castig pe care le va aduce intreprinderea.
2) Riscurile succeptibile de a afecta nivelul performantelor 3) Patrimoniul prezent acumulat
b) Mentinerea nivelului performantelor financiare GFI trebuie sa asigure mentinerea unui rezultat satifacator pe termen mediu si lung. Astfel pentru
desfasurarea activitatii intreprinderii angajeaza resurse costisitoare a caror renumerare trebuie sa se realizeze
din veniturile sale. In acest context gestiunea financiara are rolul de a verifica daca activitatea intreprinderii
este suficient de rentabila pentru a genera venituri care ii vor permite achitarea tuturor obligatiilor.
Cercetarea unui anumit nivel al performantelor financiare trebuie sa tina cont de durata . GFI nu
preconizeaza obtinerea cu orce pret a unui profit maxim pe termen scurt ci aprecieaza din contra stabilirea
performantelor financiare.
c) Stapanirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii financiare. Potrivit unor formulari generale riscul activ sau a unei intreprinderi poate fi definit prin referinta la variabilitatea
rezultatelor succesibilr de a fi asigurat.
Formele specifice riscului financiar sunt:
2
Riscul de exploatare care masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate( aprovizionare, productie, vanzare)
Riscul de indatorare este legat de structura de finantare a intreprinderii. Cand o intreprindere se angajeaza la credite mai mari trebuie sa obtina profituri suplimentare pentru a putea rambursa creditul
Riscul de faliment este o consecinta a insolvabilitatii intreprinderii. Evaluarea riscului de faliment se poate face printr-o analiza a echilibrului financiar pe baza bilantului patrimonial (statica ) fie prin analiza
fluxurilor financiare (dinamica).
Riscul valutar si riscul de rata al dobanzii , sunt riscuri financiare specifice legate de evolutia monedei nationale si de evolutia posibila a ratei dobanzii.
BILANTUL CONTABIL
Prin continutul sau, bilantul contabil ofera informatiile necesare pentru aprecierea gestiunii
financiare a intreprinderii, precum si pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizand marimea
resurselor si a utilizarilor la care a recurs un agent economic in cursul unei perioade de gestiune.
Deoarece reflecta starea patrimoniala a intreprinde3rii, bilantul se incheie la sfarsitul perioadei de
gestiune, pe elemente de activ, respectiv pasiv.
Activul cuprinde bunuri detinute de intreprindere si creante, iar pasivul cuprinde capitaluri proprii si
datorii contractate de intreprindere si nerambursate inca, adica sursele de finantare a capitalului.
Fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti in vederea constituirii unei structuri
de productie adecvate. Elementele de activ sunt structurate dupa gradul lor de lichiditate ( posibilitatea de a
fi transformate in bani) si intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite. Din acest
motiv in bilant vor fi trecute mai i]ntai activele cele mai putin lichide 9 imobilizari necorporale, imobilizari
corporale,imobilizari financiare), iar apoi acctivele circulante care se caracterizeaza printr-un grad mult mai
ridicat de lichiditate.
Prima grupa de active,datorita rotatiei lente a capitalurilor investite se mai numeste si alocari
permannente (stabile), iar cea de-a doua grupa se numeste alocari ciclice (temporare), deoarece recuperarea
capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu de exploatare.
Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul de exigibilitate, adica dupa insusirea acestora de a
deveni scadente la un anumit termen. In primul rand in pasiv sunt inscrise capitalurile proprii ( capital social,
rezerve, subventii si provizioane). Aceste resurse, in afara situatiei de faliment, nu au scadenta , deci nu sunt
exigibile, si de aceea mai sunt numite surse permanent (stabile). In categoria surselor permanente mai sunt
inscrise si datoriile financiare ( imprumuturi pe termen lung) pentru ca scadenta lor este indepartata.
Cele mai exigibile elemente ale padivului sunt datoriile pe termen scurt ( credite, furnizori, decontari)
si din aceasta cauza ele mai sunt numite si surse ciclice temporare.
In teoria si practica economica se remarca mai multe abordari conceptuale ale bilantului si anume:
Bilantul patrimonial Bilantul financiar Bilantul functional
BILANTUL PATRIMONIAL
Conceptia originala a bilantului este conceptia patrimoniala dupa care bilantul este inventar al averii
intreprinderii, realizat in vederea masurarii valorii reale a patrimoniului. In acest caz bilantul patrimonial
prezinta interes, pe de-o parte, pentru actionarii care doresc sa cunoasca valoarea patrimoniului lor, iar pe de
alta parte, pentru creditori, deoarece activul intreprinderii constituie pentru ei garantia dreptului lor.
Criteriile de constituire a bilantului patrimonial sunt:
-pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente
-pentru pasiv: gradul de exigibilitate
3
1. Structura generala a activului
Activul bilantului, pe de o parte, bunurile si disponibilitatile detinute de catre intreprindere si, pe de alta
parte, drepturile de creante asupra tertilor. Din necesitati de informare activul bilantului se regasesc si
soldurile conturilor de regularizare si asimilate lor,precum si primele privind rambursarea obligatiunilor.
In activul bilantului sunt cuprinse numai valori nete grupate in functie de gradul lor de
lichiditate,respectiv a posibilitatii de a fii transformate in numerar ( in ordinea inversa a lichiditatii).
Valoarea neta contabila se obtine din valoarea de intrare in patrimoniu a activelor, denumita si valoarea
contabila, din care au fost deduse sumele reprezentand amortismentele si provizioanele aferente acestora.
Potrivit legii contabilitatii din decembrie 1991, posturile de activ sunt structurate in bilant astfel:
(a) Active imobilizantr (b) Active circulante (c) Conturi de regularizare si asimilate (d) Prime privind rambursarea obligatiunilor a) Activele imobilizate sunt bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale,
achizitionate sau produse de intreprindere, care intra in patrimoniul unitatii ca urmare a deciziilor
investitionale fiind destinate sa serveasca o perioada indelungata activitatea unitatii. Din punct de vedere
financiar sunt elemente stabile, care se uzeaza si se inlocuiesc lent si a caror depreciere se reflecta prin
amortizare, la formarea si asigurarea capacitatii de autofinantare a unitatii
La randul lor activele imobilizate se compun din:
1.imobilizari necorporale sau tangibile
2.imobilizari corporale
3.imobilizari financiare
a 1. Imobilizari necorporale cuprind posturi ce nu sunt omogene, precum:
Cheltuieli cu constituirea societatii Cheltuieli de cercetare dezvoltare Concesiuni, brevete, licente, marci de fabricatie Alte imobilizari necorporale Cheltuielile de constituire a societatii reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea societatii
concretizate in:
-taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare
-cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni
-cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate
cheltuielile de constituire se recupereaza pe calea amortizarii pe o perioada de cel mult cinci ani.
Cheltuieli de cercetare dezvoltare cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de
cercetare, insa pentru a fi inscrise in bilant trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-proiectele de cercetare sa fie foarte bine individualizate
-proiectele sa aiba sanse de reusita tehnica si de rentabilitate economica
ca si cheltuielile de constituire , cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt amortizate intr-o perioada de cel
mult cinci ani.
Cesiunile cuprind valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu decatre unitatea primitoare si se pot
referi fie la ocuparea sau exploatarea unei proprietati a domeniului public fie la acordul primit de la o firma
de a fi reprezentantul sau pe un teritoriu geografic precis, in legatura cu comercializarea anumitor produse
sau servicii.cesiunea se amortizeaza pe o durata egala cu cea a contractului de cesiune.
Fondul comercialreprezinta acea parte a fondului de comert care nu figureaza in celelalte elemente de
patrimoniu dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii, concretizate in
clientela, vadul comercia, debusee, reputatie, etc.
Fondul comercial se constituie numai prin achizitie sau ca aport, cel creat de intreprindere nefiind
contabilizat in cursul vietii unei intreprinderi. El se evalueaza cu ocazia determinarii pretului de vanzare al
unei intreprinderi care include alaturi de cativul net si aceste elemente necorporale si care devin la
intreprinderea cumparatoare elemente constitutive ale fondului comercial
4
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de achizitie a fondului de comert si valoarea
contabila a acestor elemente.
Programele informatice nu se refera la elementele materiale, ci la prestatia intelectuala necesara elaborarii
programelor, fiind considerate bunuri necorporale, create de unitate sau achizitionate de la terti si supuse
amortizarii, in functie de durata probabila de utilizare, insa nu pe o perioada mai mare de trei ani.
Modificarea valorii imobilizarilor necorporale la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune si
evolutia in timp a ei este influentata de:
Amortizarea anuala calculata, care determina tendinta de reducere a valorii imobilizarilor necorporale Achizitionarea de imobilizari necorporale ( cheltuieli de emitere a noi actiuni, a obligatiunilor, noi studii
de cercetare-dezvlotare, cesionari, know-how, elaborarea sau achizitionarea de noi programe
informatice) care conduce la cresterea valorii acestora.
Actiuni de reevaluare care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor necorporale Vanzare active Pentru intreprinderile romanesti se observa ca :
In prezent valoarea si ponderea imobilizarilor necorporale in totalul imobilizarilor este relativ mica Predominanta este tendinta de scadere a valorii imobilizarilor necorporale ca urmare a amotizarii
acestora
Tendinta de crestere a valorii imobilizarilor necorporale se va manifesta prin: -extindrea practicii de emitere de noi actiuni pentru cresteri de capital care vot genera cheltuieli specifice
-apelarea la emiterea de obligatiuni pentru sustinerea financiara a unitatii
-comercializarea si contabilizarea corecta a know-how-ului, ca o ocnditie de progres a firmei
-extinderea utilizarii programelor informatice performante
a2) imobilizari corporale constituie substanta unei agent economic si determina capacitatea de productie a
cestuia. In acesta grupa se include :
Terenuri si amenajari terenuri Mijloace fixe grupate in; -cladiri
-constructii speciale
-masini, utilaje si mijloace de transport
-alte imobilizari corporale
in imobilizarile necorporale si corporale se introduc si imobilizarile in curs, adica investitiile neterminate
pana la finele exercitiului, bunuri facturate de furnizori dar nereceptionate etc.
terenurile nu sunt supuse amortizarii si deci isi pastreaza constanta valoarea in timp, cu exceptia actiunilor de
reevaluare.
Celelalte categorii de imobilizari corporale isi modifica valoarea sub influenta urmatorilor factori:
Amortizare calculata annual, diminueaza valoarea acestora Achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, constructii speciale, utilaje, instalatii, mijloace de
transport etc, carte sporesc valoarea imobilizarilor corporale cu valoarea lor de intrare
Actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale.
A3) Imobilizari financiare sunt formate din:
Titluri de participare Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu Alte titluri si creante imobilizate
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor
unitati patrimoniale, care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control, respectiv realizarea unui profit.
Detinerea titlurilor de participare ofera posibilitatea de a avea reprezentanti in structurile de conducere a
unitatilor emitente sau de a intretine relatii tehnice sau comerciale privilegiate cu aceasta.
5
Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sau dobandite de catre unitatea patrimoniala in vederea
realizarii unor venituri financiare, fara ca acestea sa poata interveni in gestiunea unitatii patrimoniale care le-
a emis.
Creantele imobilizate sunt formate din:
-creante legate de participatii ( acordarea de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de
participatii)
-imprumuturi acordate pe termen lung
-alte creante imobilizate ( garantii si cautiune depuse de unitate la terti in vederea garantarii bunei executii a
unei obligatii)
Modificarea valorii imobilizarilor financiare este determinata de:
Cresterea valorii prin: -investitii financiare in noi titluri de participare
-dobandirea de titluri imobilizate
-acordarea de imrumuturi
-activarea creantelor imobilizate
Diminuarea valorii prin: -vinderea titlurilor de participare a celor imobilizate
-restituirea imprumuturilor
-lichidarea creantelor imobilizate
b) Activele circulante sunte elemente patrimoniale necesare realizarii ciclului de exploatare, supuse in majoritatea cazurilor unei rotatii rapide. In cadrul fiecarui ciclu ele trec din forma de active fizice, in cea
de creante si apoi de disponibilitati.
Activele circulante au in componenta lor:
-stocuri
-creante
-disponibilitati si plasamente
b1) Stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, baracamente
Stocurile reprezinta acea parte a activelor circulante aflate la incheierea exercitiului sub forma activelor
fizice: marfuri, materii prime, materiale consumabile, productie neterminata, produse finite, ambalaje,
obiecte de inventar
Avand in vedere ca stocurile la inceputul perioadei sunt identice cu stocurile de la sfarsitul perioadei
precedente modificarea stocurilor in cursul perioadei reflecta variatia stocurilor in perioada curenta
comparativ cu perioada precedenta.
Variatia valorii stocurilor de la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei se explica prin actiunea
modificarii urmatorilor factori:
-cantitatea de materiale aflate in stoc
-structura materialelor aflate in stoc
-pretul materialelor
b2) Productia in curs de exercitiu
In bilantul contabil se consemneaza valoarea, la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor aflate
in curs de executie la sfarsitul perioadei, diminuata cu provizioanele aferente.
Factorii de care depinde nivelul si evolutia productiei neterminate sunt:
1. Volumul fizic al productie, influenteaza direct nivelul productiei neterminate. Modificarea volumului fizic influenteaza in acelasi sens nivelul productiei in curs. Comparand indicele productiei fizice (
IQf=Qf1 ) cu indicele in curs de executie
Qf0
(IQce= Qce1 ) se pot mentiona urmatoarele situatii:
Qce0
IQf > IQce
~ semnificatie indicele productiei fizice devanseaza pe cel al productie neterminate ~cauze -reducerea duratei ciclului de fabricatie
6
-diminuarea costului de productie
~efecte -accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante
-eliberarea absoluta sau/si relativa de active circulante
-cresterea profitului brut aferent productiei stocate
IQf=IQce
~semnificatie -productia neterminata se modifica in acelasi ritm cu produsele finite
~cauze -in perioada curenta se reproduc conditiile din perioada de baza ( durata de productie,
structura productiei, viteza de rotatie)
~efecte -entinerea nivelului de eficienta si eficacitate la parametrii realizati in perioada precedenta
IQfIQl-stocurile finale sunt in crestere, daca livrarile nu sunt compensate pe baza produselor aflate
in stocurile initiale
7
-daca IQab=IQl-stocurile finale se mentin constante, daca si ritmul livrarilor din stocurile initiale este egal cu
ritmul fabricatiei
-daca Iqfab1, valoarea stocurilor finale este mai mare decat a celor initiale
-daca Ic=1, influenta costurilor unitare asupra valorii stocurilor este nula
-daca Ic
8
-nivelul absolut si ponderea fiecarei categorii in totalul creantelor
-evolutia in timp
-durata medie de incasare a lor
In al doilea rand creantele se grupeaza pe principalii beneficiari, urmarinde-se: -nivelul creantelor pe beneficiari si ponderea lor in totalul creantelor
-vechimea creantelor si durata medie de incasare
-natura relatiilor cu beneficiarii
In al treilea rand este necesar clasificarea creantelor in functie de vechimea lor, alegand intervale de timp specifice activitatii de comercializare a agentului economic. Cea mai uzuala este clasificarea in :
-creante sub 30 de zile
-creante intre 30-60 zile
-creante intre 60-90 zile
-creante peste 90 de zile
Cea mai utila analizei este clasificarea creantelor folosind cele trei criterii simultan cand se obtine gruparea
creantelor dupa natura lor, pe beneficiari si dupa vechime.
Evolutia nivelului creantelor actuale fata de periada precedenta este determinata in principal de:
-modificarea cifrei de afaceri
-modificarea duratei medii de incasare
-influenta unor factori aleatori
creantele sunt analizate si in corelatie cu evolutia cifrei de afaceri, cand se pot distinge urmatoarele situatii:
Ica>Icr, respectiv indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele de modificare a creantelor, aceasta
insemnand reducerea duratei medii de incasare, cu efecte benefice pentru firma:
Ica=Icr, cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie si deci se realizeaza aceasi durata medie de
incasare ca si in perioada precedenta:
Ica
9
-cheltuieli constatate in avans care urmeaza a se include esalonat pe cheltuieli, in perioada urmatoare:
diferente de conversie activ,adica, diferentele nefavorabile intre valoarea de intrare a creantelor si datoriile in
devize si valoarea acestora in cursul ultimei zile a exercitiului/
d) Primele privind rambursarea obligatiilor reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea
de rambursare. Aceste prime sunt cheltuieli financiare ce trebuie amortizate pe durata imprumutului.
2 .STRUCTURA GENERALA A PASIVULUI
Pasivul bilantului grupeaza resursele de care dispune agentul economic pentru a finanta utilizarile sale, care
sunt grupate in ordinea exigibilitatii crescatoare.
Elementele patrimoniale de pasiv sunt formate din:
a) capitalul propriu b) provizioane pentru riscuri si cheltuieli c) datorii d) conturi de regularizare de pasiv a) Capitalul propriu cuprind fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se finanteaza
cea mai mare parte a cativelor imobilizate a unei intreprinderi. In componenta lor intra:
Capitalul social, reprezinta ansamblul aporturilor in bani si natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital.
In cadrul societatilor comerciale pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni el este reprezentat de
catiuni, egale ca valoare, iar in cadrul societatilor in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere
limitata este reprezentat de parti sociale.
Primele legate de capital, formate din primele de emisiune, de fuziune si de aport, ele rezultand din operatii de crestere a capitalului, realizata fie in numerar, fie prin aporturi in natura, fie cu ocazia unei
fuziuni, ceea ce presupune emisiunea de actiuni noi.
Primele de emisiune a actiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea nominala a unei actiuni si pretul de
emisiune a noilor actiuni. Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati cand se
stabileste valoarea matematica sau intrisecta a ctiunilor si marimea primelor de fuziune. Primele de aport
apar in cazul cresterii de capital prin aport in natura.
Dupa evaluarea acestor aporturi si stabilirea numarului de actiuni noi de emis se determina prima de aport ca
diferenta intre valoarea matematic-contabila a actiunii si valoarea nominala.
Diferente din reevaluare , reprezinta di8ferenta dintre valoarea actuala si valoarea inregistrata a activului reevaluat. Operatia de reevaluare a activelor nu se efectueaza decat asupra imobilizarilor corporale si
financiare.
Rezervele,sunt formate din: -rezerve legale, constituite annual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din
capitalul social
-rezerve statutare, constituite din profitul net conform statutului.
-alte rezerve nepravazute de lege sau statut care pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru
acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau alte scopuri potrivit hotararilor Adunarii generale a
actionarilor.
Rezultatul reportat, reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent, a carei repartizare a fost amanata de Adunarea generala a ctionarilor.
Rezultatul exercitiului, este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale ale unui agent economic, putand fi favorabil , caz in care reprezinta un profit , sau nefavorabil, reprezentand o pierdere.
Calculul analitic al rezultatului exercitiului se prezinta in anexa la bilant Contul de profit si pierdere.
Fondurile sunt constituite din surse, de regula bine delimitate si intr-un scop precizat. Acestea sunt: - fondul de dezvoltare constituit din amortizarea mijloacelor fixe, din profitul net repartizat si din
vanzarea activelor, a carui destinatie principala este finantarea activelor fixe achizitionate.
-fondul de participare la profit, constituit pe seama profitului net si destinat recompersarii
salariatilor.
10
-alte fonduri
Subventii pentru investitii, reprezinta sume de bani alocate de la Bugetul de stat sau din alte surse pentru finantarea unor activitati pe termen lung, cat si resursele formate ca urmare a primirii de imobilizari sub
forma de donatii, cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere.
Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale, deduse din EBE si care servesc pentru autofinantarea intreprinderii ( provizioane privind majorarea preturilor
aferente stocuirilor, calcularea amortismentului accelerat).
Intre notiunea de provizion si rezerva exista o distinctie clara, deoarece:
-o rezerva reprezinta o parte din profitul repartizat destinat sa acopere efectele negative ale factorilor
aleatori, cat si pentru a contribuii la dezvfolktarea globala a intreprinderii.
-un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, deci este o prelevare din EBE , chiar in absenta profitului
si este destinat sa acopere o cheltuiala sau pierdere precisa, asupra careia exista o marja de incertitudine a
producerii.
Modificarea capitalului propriu in perioada curenta fata de perioada precedenta poate avea loc:
In sensul cresterii capitalului propriu: -aportul actionarilor in numerar si / sau in natura
-cresterea rezervelor pe seama repartizarilor din profitul net
diferente favorabile din reevaluarea elementelor de activ si pasiv, potrivit normelor legale
-cresterea soldului profitului nerepartizat
-alocarile la fondul de dezvoltare din amortizari, valorificarea materialelor din dezmembrarea
mijloacelor fixe, vanzarea de active si din profitul net
-sporirea fondului de participare la profit neutilizat
-cresterea soldului altor fonduri( cont 118) neutilizat
-atragerea de subventii pentru investitii
-marimea provizioanelor reglementae
In sensul diminuarii capitalului propriu: -retragerea de capital de catre actionari si asociati
-acoperirea pierderilor din exercitiile precedente
b) Provizionane pentru riscuri si cheltuieli sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele survenite sau in curs de desfasurare le fac profitabile. Astfel de evenimente privesc cazuri
precise, dar realizarea lor este nesigura.
Provizioanele reflecta politica de prudenta economica, de anihilare sau reducere a riscurilor care apar in
activitatea firmei.
Cazurile cele mai tipice sunt:
-provizionane pentru litigii
-provizioane pentru garantii acordate clientilor
-provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii
provizioane pentru pierderi din schimb valutar
alte provizioane
modificarea sumei provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli are loc prin:
-cresterea valorii provizioanelor constituite
-diminuarea valorii provizioanelor prin utilizarea lor sau anularea ca urmare a neproducerii riscului
Analiza provizioanelor provizioanelor trebuie sa reliefeze, pe categorii de provizioane, factori obiectivi sau
subiectivi care determina constituirea, preluarea la venituri, anularea sau diminuarea provizioanelor.
c) Datoriile exprima resursele straine, apartinand agentilor economici o perioada mai mult sau mai putin indelungata si regasite sub forma de ;
-imprumuturi si datorii asimilate
-furnizori si conturi asimilate
-avansuri primite de la clienti
11
-alte datorii
imprumuturi si datorii asimilate regrupeaza mai multe categorii de imprumuturi:
-emisiunea de obligatii
-credite bancare pe termen lung si mijlociu
-datorii privind concesiunile, brevetele, licentele preluate in patrimoniu
-datorii legate de participatii
-alte imprumuturi ( credite primite prin conturi curente la banci si dobanzile aferente, precum si creditele
bancare pe termen scurt).
Soldul imprumuturilor ( datoriilor financiare si asimilate):
-creste prin contractarea de noi credite intr-o suma mai mare decat rambursarile din aceeasi perioada
-scade prin rambursarea creditelor intr-o suma mai mare decat eventualele imprumuturi contractate in cursul
perioadei.
Conform anexei nr.5 din bilant datoriile financiare se urmaresc pe categorii de imprumuturi si din punct de
vedere al termenului de exigibilitate (sub un an, intre 1-5 ani si peste 5 ani).
Pentru aprecierea incidentei folosirii capitalului imprumutat asupra rezultatelor agentului economic este
necesar sa se analizeze efectul de indatorare. Prin efect de indatorare se intelege rezultatul financiar pozitiv
sau negativ care rezulta ca urmare a folosirii creditului in calitate de capital.
El se obtine comparand rentabilitatea economica cu costul capitalului imprumutat (d=dobanda)
Daca Re>d- efect de indatorare pozitiv
Daca Re
12
-modificarile cotelor de impunere prin dispozitii legale
-acorduri, in cursul perioadei, a unor facilitati fiscale
-nerespectarii termenelor de plata
conturi de regularizare si asimilate se refera la veniturile inregistrate in avans si diferentele de conversie
pasiv
Veniturile realizate in avans reprezinta incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrarii sau
prestari servicii neefectuate si care nu afecteaza veniturile exercitului.
Diferentele de conversie-pasiv reprezinta profiluri latente din conversiile de schimb la sfarsitul exercitiului si
sunt diferente favorabile de curs valutar intre data de intarre a creantelor si datoriile exprimate in devize si
data inchiderii exercituilui financiar.
Suma veniturilor incasate in avans creste prin extinderea activitatilor prin care se solicita avansuri si scade
prin livrarea produselor pentru care s-a incasat avansul sau restituirea lui.
Totalul diferentelor din conversie creste sau scade ca urmare a modificarilor valomului datoriilor si
creantelor in valuta si a raportului de schimb valutar.
Structura bilantului patrimonial se prezinta in tabelul urmator:
ACTIV PASIV
Imobilizari Capitaluri prorii
Stocuri Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Creante Datorii
Disponibilitati
Conturi de regularizare si asimilate lor
Primele de rambursare a obligatiilor Conturi de regularizare si asimilate lor
Principalele corelatii din bilantul patrimonial pot fi sintetizate astfel:
Activul unui bilant este intodeauna egal cu pasivul sau. Drept consecinta a acestei egalitati rezulta ca modificarile ce intervin in sursele de provenienta a capitalurilor trebuie sa fie egale ( ca valoare) cu
modificarile survenite in utilizarea acestor capitaluri.
Egalitatea se poate formula si prin suma posturilor de cativ care este egala cu suma posturilor de pasiv, de aici rezulta ca :
-variatia oricarui post de activ este suma algebrica a variatiilor tuturor celorlalte pozitii din bilant
-variatia oricarui post de pasiv este suma algebrica a tuturor celorlalte pozitii din bilant.
Modificarea posturilor din bilant inseamna: -folosirea de capital pentru:
-orice crestere a unei pozitii din activ
-orice diminuare a unei pozitii din pasiv
-sursa de capital pentru:
-orice diminuare a unei pozitii de activ
-orice crestere a unei pozitii de pasiv
BILANTUL FINANCIAR
Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal fara a raspunde cu
promptitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decat problemele
trecute.
Pentru a raspunde acestor obiective se construieste bilantul financiar, plecand de la bilantul patrimonial, fie
prin agregarea anumitor date, fie prin divizarea altora, astfel incat sa se obtina marimi semnificative pe plan
financiar.
13
Pe baza datelor si a detaliilor prezentate in Anexa la bilant privind lichiditatea activelor si exigibilitatea
pasivelor se vor modifica datele contabile astfel incat ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca
exclusiv pe criterii de lichiditate, respectiv exigibilitate.
Corelatiile care se vor aduce vor opera atat asupra activului cat si asupra pasivului bilantului.
Asupra activului corelatiile urmaresc obtinerea a doua marimi, si anume:
Imobilizari nete
Active circulalte Pentru aceasta se disocieaza in doua grupe respectiv, o grupa cu o durata mai mare de un an si o a doua
grupa, cu o durata mai mica de un an, urmatoarele elemente de activ:
Imobilizari financiare
Creante
Cheltuieli constatate in avans Dupa ce s-a realizat aceasta grupare, prima grupare cu o durata mai mare de un an se include la imobilizari
nete, iar cea de-a doua grupa la active circulante.
Schematic , corelatiile activului se prezinta astfel:
Imobilizari necorporale Imobilizari nete
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare mai mari de un an
Stocuri Active circulante
Creante mai mari de un an
Titluri de plasament
Disponibilitati banesti
Conturi de regularizare si asimilate mai
mari de un an
Primele de rambursare a obligatiunilor
ACTIV ACTIV-CORELAT
Activele imobilizate vor cuprinde:
Imobilizari necorporale, in cazul imobilizarilor necorporale trebuie sa tina seama de faptul ca , cheltuielile de constituire sunt considerate elemente de activ fictiv.
Activul fictiv cuprinde elemente care nu participa la calculul activului net. Tocmai din aceasta cauza pentru
determinarea bilantului financiar ele se scad de la activele imobilizate necorporale si de asemenea , cu
aceeasi suma din capitalul propriu.
Imolizarile corporale
Imobilizarile financiare mai mari de un an
Creante mai mari de un an
Cheltuieli constatate in avans pe o perioada mai mare un an
Prime de rambursare a obigatiunilor Asupra pasivului corelatiile urmaresc obtinerea a trei marimi, si anume:
Capitalul propriu
Datorii pe termen mediu si lung
Datorii pe termen scurt In acest caz, se impart in doua grupr, in functie de durata, urmatoarelor elemente de pasiv:
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Datorii
Conturi de regularizare si asimilate Schematic corelatiile pasivului se prezinta astfel:
Capitaluri proprii Capitaluri proprii
14
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii pe termen lung si mediu
Din care mai putin de un an
Datorii Datorii pe termen scurt
Din care pe termen scurt
Conturi de regularizare
Din care mai putin de un an
PASIV PASIV-CORELAT
Corelatiile pasivului
Dupa aceste corectii bilantul financiar se prezinta in urmatoarea structura
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capital propriu
Active circulante Datorii pe termen mediu si lung
Datorii pe termen scurt
BILANTUL FUNCTIONAL
Conceptia functionala a bilantului considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse, ceea
ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea
intreprinderii.
Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea si angajamentele intreprinderii , ci sa
inteleaga nevoile acesteia si modul de finantare, sa dea imaginea delurarii diferitelor cicluri.
In practica financiara, bilantul functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se fac dupa apartenenta
la un ciclu sau altul astfel:
Ciclul de investitii, careia ii corespunde activul aciclic stabil si respectiv, resursele stabile
Ciclul de exploatare, careia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare
Ciclul de finantare, careia ii corespunde ansamblul resurselor Imobilizarile care formeaza activul ciclic stabil sunt luate in calcul la valoarea bruta pentru a pune in
evidenta decizia initiala. In acest caz in pasiv vom intalni amortizarea ca sursa proprie de origine interna.
De data aceasta nu se mai ia in considerare notiunea de activ fictiv.
Activul ciclic este format din:
Activul ciclic de exploatare
Activul ciclic din afara exploatarii
Trezoreria de activ
INDICATORII DE POTENTIAL FINANCIAR
1.SITUATIA NETA (SN) este expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a intreprinderii la sfarsitul
exercitiului financiar. Se mai numeste activul net contabil .
se calculeaza cu relatia
SN = ACTIV DATORII TOTALE
Situatia neta mai restrictiva , exclude din capitalurile proprii subventiile pentru investitii si provizioane.
Situatia neta devi evidentieaza sumele ce vor revenii actionarilor in caz de lichidare. Situatia neta poate fii
pozitiva sau negativa. Valoarea pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa, normala iar valoarea
negativa , o situatie de faliment.
15
Analiza dinamica a situatiei nete de la un an la altul ne arata daca este pozitiva ca s-a reinvestit o parte din
profit, iar daca este negativa am inchis cu pierdere. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din
bilantul financiar.
ACTIV= NEVOI PASIV = RESURSE
120 CAPITAL PROPRIU 50
DATORII 70
SN = 120- 70 = 50 UM
2 FONDUL DE RULMENT reprezinta valoarea absoluta a resurselor permanente utilizate pentru
finantarea activelor circulante sau altfel spus partea surselor stabile alocate finantarii activelor circulante.
Modul de calcul recurge la 2 procese:
Pe baza parti de sus ca diferenta intre capitalul permanent si imobilizarile fixe nete
FR = Cpm -Ai
In acest caz fondul de rulment ne arata plusul de capitaluri permanente peste valoarea imobilizarilor care
poate fi alocat finantarii activelor circulante.
Pe baza partii de jos a bilabtului ca diferenta intre activele circulante (stocuri+creante+disponibilitati) si datoriile totale pe termen scurt.
FR = Ac -Dts
De data aceasta fondul de rulment ne arata activele circulante finantate din surse stabile sau excedentul de
active circulante fata de datoriile pe termen scurt. Formele sub care se regaseste FR sunt in functie de
apartenenta capitalurilor astfel:
Fond de rulment propriu (FRp) care aprecieaza cuoantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante si se calculeaza astfel;
FRp = Cpr - Ai
Fondul de rulment imprumutat care pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.
FRs = FR- FRp
Interpretarea fondului de rulment se bazeaza pe urmatoarele considerente:
Activele circulante reprezinta lichiditati potentiale cu durata de realizare mai mici de un an. Datoriile pe termene mici reprezinta exigibilitati potentiale pe o perioada mai mica de un an. Duratele medii de lichiditate si exigibilitate de cele mai multe ori sunt diferite.
1. Fondul de rulment permite urmarirea respectarii de catre intreprindere a echilibrului financiar prin masurarea marjei de securitate de care dispune intreprinderea pentru a face fata unor factori perturbatori.
2. Marimea in sine a fondului de rulment nu ne spune daca acesta este adaptat sau nu unor nevoi ale intreprinderii. Problema la care trebuie sa se raspunda este daca acesta este suficient in raport cu nevoile
ciclului de exploatare.
Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi: minima si maxima
Marimea minima a fondului de rumnent este data de nivelul mediu al fluctuatiei, a nevoii de fond de
rulment.
Marimea optima a fondului de rulment este data de fondul care mentine echilibrul financiar al interprinderii
la cel mai scazut cost al procurarii capitalului. Daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri atunci
marimea optima va trebuii sa reprezinte o treime.
16
3 .Pentru realizarea echilibrului financiar pe termen lung trebuie luate in considerare si gradul de lichiditate a
activelor. Pentru a ne da seama de pozitia intreprinderii in cadrul ramurii de activ, va trebuii ca marimea
fondului de rulment sa fie comparata cu marimi identice inregistrate de intreprinderi similare.
Fondul de rulment poate inregistra 3 situatii.
Fond de rulment pozitiv (mai mare de zero) inseamna ca capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, aceasta denota o realizare a echilibrului financiar pe termen lung si a contributie
acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.
Fond de rulment negativ (mai mic decat zero) reflecta absorbtia unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente contrar principiului de finantare (nevoilor permanente li se aloca
resurse permanente) in acest caz situatia este periculoasa mai ales pentru intreprinderile industriale.
Problema:
Active imobilizante
35 um
Capitaluri proprii
50 um
Active circulante
65 um
Datorii mai mari de un an
10 um
Datorii mai mici de un an
40 um
FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE
FR=60-35=25 UM
FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE
FRp=50-35=15 UM
Fri= FR-FRp
Fri=25-15=10 UM
Active imobilizante
60 um
Capitaluri proprii
30 um
Active circulante
40 um
Datorii mai mari de un an
10 um
Datorii mai mici de un an
60 um
FR= CP-IMOBILIZARI PERMANENTE
FR=40-60= - 20 UM
FR p= CPp-IMOBILIZARI PERMANENTE
FRp=30-60= - 30 UM
17
Fri= FR-FRp
Fri= -20+30 =10 UM
3. NEVOIA FONDULUI DE RULMENT ( NFR)
Necesarul de fond de fond rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul
de rulment respectiv activele circulante ( cu termen de lichiditate sub un an) care urmeaza sa fie finantate din
surse stabile ( cu exigibilitate mai mare de un an) daca activitatea unei intreprinderi poate fi restransa la 3
faze principale si anume aprovizionarea, productia, desfacerea, atunci functionarea ei presupune urmatoarele
cicluri:
Achizitionarea de materii prime si materiale
Stocarea de materii prime si materiale
Productia
Stocarea produselor finite
Vanzarea produselor
Prin desfasurarea fiecarei faze sunt necesare surse financiare care trebuie asigurate de intreprindere. Cum
insa, intre plati si incasari exista un decalaj sursele financiare sunt in cea mai mare parte acoperite din surse
temporare.
Relatia de calcul a nevoii fondului de rulment este:
NFR=ACTIVE CIRCULANTE-RESURSE CICLICE
NFR=(AC-DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE)-(OBLIGATII PE TERMEN SCURT)-
(CREDITE CURENTE+SOLD CREDITE LA BANCI ).
Daca determinam NFR atunci datele necesare sunt prezentate dupa cum urmeaza:
ACTIV PASIV
Stocuri de materii prime si materiale Productia in curs de executie si produse Marfuri Avansuri acordate furnizorilor Clinti si conturi asimilate Alte creante
Furnizori si conturi asimilate Clienti creditori Datorii fiscale si sociale Datorii asupra imobilizarilor Venituri inregistrate in avans
TOTAL 1 TOTAL 2
NFR= TOTAL 1- TOTAL 2
Problema:
1.Pe baza bilantului contabil din 31.12.N se prezinta urmatoarele date:
ACTIV PASIV
Active imob. Net 918,1 UM Stocuri 17.2 UM Clienti 696.6 UM Creante diverse 335.9 Um Valori mobiliare de plasament 1254.6 UM
Disponibilitati 350.5 Um
Capital propriu 930.3 UM Provizionane pentru risc 72.6 UM Imprumuturi pe termen lung 513.2 UM Furnizori 97.2 UM Alte datorii pe termen scurt 1586.7 UM Dividende datorate 81.3 UM Credite bancare curente 291.6 UM
TOTAL A 3572.9 TOTAL P 3572.9
Sa se determine: SN, FR, NFR.
18
SN= 3572.9-2570=1002.9UM
FR=1516.1-918.1=598 UM
NFR=2304.3-2056.8=247,5 UM
2. Determinati indicatorii de echilibru financiar pe baza bilantului la 31.12. N
ACTIV PASIV
Active imob. Net 2200 UM Stocuri 1800 UM Clienti 1200 UM Disponibilitati 300 Um
Capital social 2500 UM Rezerve 500 UM Profit nerepartizat 600 UM Datorii financiare mai mari de un an
930 UM
Furnizori 850 UM Credite bancare curente 100 UM
TOTAL A 5500 TOTAL P 5500
SN=5500-1880=3620
FR=4550-2200=2350
NFR=3000-850=2150
CONCLUZII: 1. Necesarul de FR urmareste echilibrul curent prin compararea necesitatilor de finantare a ciclului de
exploatare cu datoriile aferente exploatarii
2. Marimea optima a necesarului de fond de rulment stabilita in practica pe baza raporturilor dintre necesarul de FR si cifra de afaceri nu trebuie sa depaseasca o rata de 10-15%
3. Ca si influenta asupra modificarii NFR ponderea cea mai mai mare o are NFR din exploatare 4. Desi pot fi identificati mai multi factori de influenta asupra NFR, influenta cea mai mare o are modul de
gestionare a stocurilor.
4.TREZORERIA NETA
Analiza trezoreriei nu este alceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt , cand se
compara o marime relativ constanta ( FR) cu o marime fluctuanta (NFR). Trezoreria la nivelul unei
intreprinderi este imaginea disponibilitatii monetare si a plasamentelor pe termen scurt aparute din evolutia
incasarilor si platilor respectiv din plasarea excedentului monetar.
Trezoreria se poate determina in 2 modalitati:
1. ca diferenta intre
TN = FR - NFR
Acest mod ne arata ca marimea trezoreriei depinde de modificarile aduse FR si ale NFR
2. ca diferenta intre trezoreria de Activ si cea de Pasiv
TN = TA - TP
Trezoreria de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa , precum si plasamentele pe termen
scurt
19
Trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldurile creditoare ale bancii.
Trezoreria neta poate inregistra 2 situatii tipice:
trezoreria neta pozitiva trezoreria neta negativa Trezoreia neta pozitiva -este generata de faptul ca fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de
rulment (FR>NFR) asigurand posibilitatea efectuarii de plasamente si disponibilitati banesti. In acest caz
intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila , desi nu intodeauna trezoreria pozitiva indica situatia
sanatoasa a intreprinderii pentru ca scopul intreprinderii nu este detinerea unei trezorerii ci antrenarea
resurselor in activitati eficiente.
Trezoreria neta negativa evidentieaza ca nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din fondul de rulment ci trebuie sa se apeleze la credite.
Problema:
Bilantul la finele anului N:
ACTIV PASIV
imobilizari necorporale 100.000 um imobilizari corporale 150.000um imobilizari financiare 42.600um stocuri 253.000um clienti 393.000um alte creante pe termen scurt 221.200um valori mobiliare de plasament
173.100um
capitaluri proprii 631.200um rezultatul reportat 16.000um provizioane de risc 46.800um datorii financiare pe termen lung
104.900um
furnizori 156.000um dividende datorate 10.400um alte datorii pe termen scurt
117.600um
credite de trezorerie 50.000um TOTAL 1.132.900 UM TOTAL 1.132.900 UM
Se cere: SN,FR, FRp, Fri, NFR, TN
SN=1.132.900-438.900=694.000 UM
FR=798.900-292.600=506.300 UM
FRp=694.000-292.600=401.400 UM
Fri=506.300-401.400=104.900 UM
NFR=(840.300-173.100)-)334.000-50.000)=383.200 UM
TN=506.300-383.200=123.100 UM
INTERPRETAREA REZULTATELOR
SN de 694.000 um ne indica faptul ca firma are o situatie financiara sanatoasa
FR de 506.300 reflecta excedentul capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete pe care le
finanteaza, excedent ce va fi utilizat pentru finantarea activelor circulante din partea de jos a bilantului. Se
constata ca intreprinderea dispune de un FR propriu pozitiv cea ce inseamna ca imobilizarile sunt finantate
integral din capitaluri proprii care permit in plus si degajarea unei parti (401.400 um) pentru constituirea FR.
FRp are o contributie substantiala (79.3%) la constituirea FR in timp ce datoriile (104.900) detin un procent
de 20.7%. aceasta situatie favorabila pune in evidenta autonomia financiara a intreprinderii.
NFR evidentieaza decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt, intrucat FR>NFR , echilibrul financiar este realizat cu degajarea
unui TN pozitive la sfarsitul exercitiului financiar(123.100).
20
ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII
Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economice si financiare care se reflecta in
documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor. Sintetizand pentru o perioada de
activitate data ( un an ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri si cheltuieli, contul de profit
si pierderi arata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala.
Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul exercitiului
sub forma sumelor sau valorilor platite sau de platit pentru:
consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficieaza intreprinderea cheltuieli cu personalul executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intreprindere cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune ( despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri de
inventar, donatii, subventii etc.)
Veniturile sunt sume sau valorii incasate sau de incasat din
livrari de bunuri , executarea de lucrari, prestarii servicii etc executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor venituri exceptionale care nu sunt legate de activitatea curenta si se refera fie la operatii de gestiune fie la
operatii de capital
continutul informational al contului de profit si pierdere permite aprecierea performantelor intreprinderii
prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinantare si riscul economic. CHELTUIELI VENITURI
II CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE I VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Venituri din vanzarea marfurilor a)
Cheltuieli materiale Producia vanduta b)
Cheltuieli cu lucrari s. i servicii executate de teri Cifra de afaceri (a+b)
Cheltuieli cu impozite, taxe i varsaminte Venituri din producia stocata (Sf-Si) c)
asimilate Venituri din producia de imobilizari d)
Cheltuieli cu personalul Producia exerciiului (b+c+d)
Alte cheltuieli de exploatare Venituri din subvenii de exploatare
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Alte venituri din exploatare
Venituri din provizioane privind exploatarea
A. REZULTATUL DIN 1 EXPLOATARE (1 -II)
IV CHELTUIELI FINANCIARE III VENITURI FINANCIARE Pierderi din creane legate de participaii Venituri din participaii, alte imobilizari
Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate financiare i creane imobilizate
Cheltuieli din diferene de curs valutar Venituri din titluri de plasament
Cheltuieli privind dobanzile Venituri din diferene de curs valutar
Alte cheltuieli financiare Venituri din dobanzi
Cheltuieli privind amortizarile i provizioanele Alte venituri financiare
Venituri din provizioane
B. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV)
C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I + III - II - IV)
VI CHELTUIELI EXCEPIONALE privind : V VENITURI EXCEPTIONALE din :
Operatiile de gestiune Operatiile de gestiune
Operaiile de capital Operaiile de capital
Amortizari i provizioane Provizioane
D. REZULTATUL. EXCEPTIONAL ( V - VI)
VII! CHELTUIELI TOTALE (II + IV + VI) VII VENITURI TOTALE (1 + III + V)
E. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (VII -VIII)
IX Impozit pe profit
F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (E - IX)
21
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE (S.I.G.)
Structura contului de profit si pierdere pe cele 3 tipuri permite degajarea unor solduri de acumulari banesti
potentiale destinate sa indeplineasca o anumita functie de renumerare a factorilor de productie si de finantare
a activitatii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).
SIG reprezinta de fapt palierele succesive in formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se
realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator ( productia exercitiului) si incheind cu cel mai
sintetic .Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. In
vederea calcularii SIG trebuie sa lamurim urmatoarele notiuni:
marja comerciala ( adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile comerciale. Activitatea comerciala presupune cumparerea si revanzarea marfurilor. Marja comerciala este principalul indicator
de apreciere a performantelor unei activitati comerciale.
Productia exercitiului-include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoi proprii, drept urmare productia exercitiului va include 3
elemente: productia vanduta, productia stocata, productia imobilizata.
Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie in deosebi a fortei de munca a capitalului, peste valoarea bunurilor
si serviciilor provenind de la terti in cadrul activitatii curente a intreprinderii. valoarea adaugata se
calculeaza pornind de la productia exercitiului si anume:
VA= Productia exercitiului Consumul de la teri
Excedentul brut al exploatarii (Ebe) se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata pe de o parte (+subventii de exploatare ) si impozite , taxele si cheltuielile de personal pe de alta parte
Ebe = VA + Subventii de exploatare ( chelt. de personal +impozite+taxe si varsaminte asimilate)
Ebe exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare.
Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a
intreprinderii.se calculeaza astfel:
Re = Ebe+ (venituri din provizioane de exploatare+alte venituri din exploatare)-(chelt. cu amortizarile
si provizioanele+alte chelt. de exploatare)
Rezultaul exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare obtinuta prin
deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare.
Rezultatul curent (Rc) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente cat si de cel al activitatii financiare.
Rc= Re + venituri financiare- cheltuieli financiare
22
Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta al rentabilitatii financiare cu care vor fi renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de
existenta unor disponibilitati monetare reale. Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor
sau sa reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau
elemente de autofinantare generat de activitatea intreprinderii.
Cascada S.I.G.
Vanzari marfuri
Costul marfurilor vandute
= marja comercial
productia vanduta (cifra de afaceri
+ productia stocata
+productia imobilizata
= Productia exercitiului
marja comerciala
+productia exercitiului
-consumuri provenite de la terti
1) = VALOAREA ADAUGATA (VA)
+subventii de exploatare
-impozite taxe si varsaminte asimilate
-cheltuieli cu personalul
2) EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE)
+ preluare asupra provizioanelor din exploatare
+ alte venituri
-amortizari si provizioane calculate
- alte cheltuieli
3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere)
+venituri financiare
-cheltuieli financiare
4) =REZULTATUL CURENT (RC)
+ rezultatul exceptional
-impozit pe profit
5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI
Exp. Pe baza contului de profit si pierdere la 31.12.200n , se cere sa se intocmeasca: tabloul SIG, rezultatul
exploatarii, rezultatul financiar si exceptional
cheltuieli suma venituri Suma Cumparari de mat prime 14620 Productia vanduta 30800
Alte cumparari si chelt. externe 1140 Productia stocata 840
Chelt. cu personalul 7020
Impozite taxe si varsaminte asimilate 620
Chelt.cu amortizarile 1310
Chelt. cu provizioanele 430
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 25140 VENITURI DE EXPLOATARE 31640
Dobanzi si chelt. asimilate 2030 Dobanzi si venituri asimilate 202
Chelt .din dif de curs valutar 820
TOTAL CHELT.FINANCIARE 2850 VENITURI FINANCIARE 202
Valoarea net contab.a elementelor de activ
cedate
1952
23
TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 1952 VENITURI EXCEPTIONALE 0
IMPOZIT PE PROFIT 570
TOTAL CHELTUIELI 30512 TOTAL VENITURI 31842
RAPORTUL EXERCITIULUI 1330
REZOLVARE
REZULTATUL EXPLOATARII 31640-25140=6500 um
REZULTATUL FINANCIAR 202-2850= -2648 um
REZULTATUL EXCEPTIONAL = -1952
TABELUL SIG
productia vanduta (cifra de afaceri 30800
+ productia stocata 840
+productia imobilizata
= Productia exercitiului 31640
-consumuri provenite de la terti 15760
1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 15880
+subventii de exploatare
-impozite taxe si varsaminte asimilate 7020
-cheltuieli cu personalul 620
2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 8240
+ preluare asupra provizioanelor din exploatare
+ alte venituri
-amortizari si provizioane calculate 1740
- alte cheltuieli
3 ) =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 6500
+venituri financiare 202
-cheltuieli financiare 2850
4=REZULTATUL CURENT (RC) 3852
-cheltuieli financiare exceptional -1952
-impozit pe profit 570
5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 1330
CAF = 8240+0-0+202-2850-570 = 5022
CAF = 1330+1740+1952 = 5022
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)
Reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderuu la sfarsitul exercitiului
financiar, destinat sa renumereze capitalurile proprii ( dividende datorate) si sa finanteze investitiile de
expansiune (partea din profit repartizata pentru fondul de rezerva si fondul de dezvoltare).
CAF se calculeaza prin doua metode:
Metoda deductiva Metoda aditiva Metoda deductiva presupune ca CAF este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile
platibile. Se retine ca punct de pornire EBE la care se adauga toate veniturile succesibile de a fi incasate si
se scad toate cheltuielile succesibile de a fi platite.
CAF = EBE+alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare+venituri din exploatare-chelt din exploatare-impozitul pe profit
24
Metoda aditiva are meritul de pune in evidenta elementele contabile care nu genereaza fluxuri monetare. In
acestcaz
CAF = rezultatul net al exercitiului+amortizari si provizioane-cote parti din subventii pentru investitii
virate asupra rezultatului exercitiului-preluari asupra amortismentelor si provizioanelor-venituri din
cesiunea elementelor de activ+valoarea net contabila a elementelor de active cedate.
Veniturile exceptioanale sunt fara venituri din cesiunea elementelor de activ, fara cota parti din subventii
si fara reluari asupra provizioanelor exceptionale .
Cheltuielile exceptionale sunt fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate si fara amortizari si
provizioane exceptionale calculate
Veniturile financiare =mai putin provizioanele
Cheltuieli financiare=mai putin provizioanele
Pe baza contului de profit si pierdere a unei intreprinderi (structura simplificata) se prezinta asfel:
cheltuieli suma venituri Suma Cumparari de mat prime 13893000 Productia vanduta 26624600
Variatia stocurilor de mat. Prime S1-S0 -270000 Productia stocata 180000
Lucrari servicii executate de terti 1675640 Productia imobilizata 5400
Chelt. cu personalul 7400000 Subventii de exploatare 15000
Impozite taxe si varsaminte asimilate 676360 Alte venituri din exploatare 14560
Chelt.cu amortizarile 1133000 Venituri din provizionare 0
Alte chelt.de exploatare 21942
TOTAL CHELT.DE EXPLOATARE 24529942 VENITURI DE EXPLOATARE 26839560
Dobanzi si chelt. asimilate 800000 Venituri din dobanzi 17261
Chelt .din dif de curs valutar 2180 Venituri din provizioane 2500
Chelt .privind amortizarile si provizioanele 13000
TOTAL CHELT.FINANCIARE 815180 VENITURI FINANCIARE 19761
Chelt.exceptionale privind operatiunile de gestiune
25618 Venituri exceptionale 38519
Chelt.cu amotizari si provizioane 70000 Venituri din cesiunea elementelor din
activ
340000
Valoarea net contab.a elementelor de activ cedate
345000 Venituri din provizioane 30000
TOTAL CHELT.EXCEPTIONALE 440618 VENITURI EXCEPTIONALE 408519
IMPOZIT PE PROFIT 516945
TOTAL CHELTUIELI 26302685 TOTAL VENITURI 27267840
REZULTATUL EXERCITIULUI 965155
Sa se calculeze: rezultatul exploatarii ,financiar si exceptional,intocmiti tabelul SIG si
determinati CAF prin cele 2 metode studiate.
Rezultatul exploatarii= 26839560-24529942=2309618
Rezultatul financiar=19761-815180=-795419
Rezultatul exploatarii=408519-440618=-32099
TABELUL SIG
productia vanduta (cifra de afaceri 26624600
+ productia stocata 180000
+productia imobilizata 5400
= Productia exercitiului 26810000
-consumul materii prime 13893000
-variataia stocurilor -270000
-lucrari si servicii executate de terti 1675640
consum cheltuieli terti 15298640
25
1= VALOAREA ADAUGATA (VA) 11511360
+subventii de exploatare 15000
-impozite taxe si varsaminte asimilate 676360
-cheltuieli cu personalul 7400000
2=EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (EBE) 3450000
+ preluare asupra provizioanelor din exploatare
+ alte venituri 14560
-amortizari si provizioane calculate 1133000
- alte cheltuieli 21942000
3 =REZULTATUL EXPOLATARII (profit sau pirdere) 2309618
+venituri financiare 19761
-cheltuieli financiare 815180
4=REZULTATUL CURENT (RC) 1514199
-chelt. financiare 440618
+venituri exceptionale 408519
-impozit pe profit 516945
5) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 965155
CAF=3450000+14560-21942+17261-802180+38519-25618-516945=2153655
CAF=965166+1133000+13000+70000-340000+345000-2500-30000=2153655
PRAGUL DE RENTABILITATE
Analiza pe baza soldulrilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de apreciere a
performantelor intreprinderi. Exista de asemenea un model de analiza fundamentat pe structura cheltuielilor (
variabile si fixe) in raport cu cifra de afaceri.
Intreprinderile sunt fie intreprinderi careproduc un singur produs =intrep. Monoproductive=,fie
intreprinderi care produc mai multe produse=intrep. Multiproduse=
Indiferent de natura intreprinderii pragul de rentabilitate (punctul mort sau critic) reprezinta nivelul
de activitate (CA) care absoarbe in totalitate cheltuielile de exploatare ( chelt.=venituri) a unei perioade iar
profitul este nul. Deci pragul de rentabilitate evidentieaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se
situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere, depasind acest nivel intrep. incepe sa lucreze in profit.
Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa relatiile de calcul:
a) pentru intreprinderile monoproductive pragul de rentabilitate este egal Prent= F
P-V
F= cheltuiala fixa totala
V= cheltuiala variabile unitara
CA
Chelt.totala
Chelt.variabile
Chelt.fixe
Productia
Punctul critic
26
P= pret unitar
Problema
Sa se calculeze Prent a unei intreprinderi monoproductive cunoscandu-se urmatoarele informatii
F= 54 000000
P=6000
V=2400
Prent= 54000000 =15000
6000-2400
aceea productie in bucati care trebuie sa se realizeze pentru a obtine un profit nul . in consecinta
intreprinderea trebuie sa produca 15000 buc
b) In cazul intreprinderilor multiproductive formula de calcul al pragului de rentabilitate este: Prent = F sau Prent = F
1- CV CMV%
CA
F= chelt. fixe
CV= chelt.variabile totale
CA= cifra de afaceri
CMV= marja cheltuielior variabile%
1-CV/CA= marja chelt. variabile
Problema
O intreprindere la sfarsitul anului prezinta urmatoarele informatii:
CA=10000
CV=75000
F=10000
Sa se calculeze CA pe care trebuie sa o realizeze o intreprindere pentru a nu lucra in pierdere si a nu avea
castig ( profit nul)
Prent= 10000 = 10000 = 10000= 40000
1-75000 1-0,75 0,25
10000
Prent = 10000 = 40000
25%
In situatia in care se previzioneaza un profit in ambele cazuri (a,b) profitul previzionat profitul previzionat se
adauga la cheltuiala fixa.
a) daca chelt fixa in cazul a si a profitului pe care vrem sa-l obtinem este de 10000000 atunci Prent= F+10.000.000 adica Prent= 54000000+10000000 = 64000000 = 17.777,77
P-V 3600 3600
Pentru a obtine un profit de 10000000 trebuie sa se produca 17.777,77 buc.
b) sa se calculeze CA in situatia in care profitul previzionat este de 10000 Prent= 10000+10000 = 20000 = 80000
0,25 0,25
In procesul decizional prezinta interes deosebit pragul de rentabilitate in zile. Avand semnifacatia datei
calendaristice la care pragul de rentabilitate este atins.
Prent zi= CA la pragul de rentabilitate x 360 zile = 80000 x 360 =288 zile
CA realizata 100000
27
Obtine profitul de 10000 um in 288 zile
Problema
O societate comerciala a realizat o cifra de afaceri 2000 lei inregistrand CV=1600 lei si CF= 100 lei.
Se cere;
(a) care va fi CA pentru care profitul este nul (b) rezultatul la o crestere a cifrei de afaceri cu 10% (c) care va fi CA necesara pentru a obtine un rezultat de 350000 lei (d) care va fi CA pentru a mentine rezultatul initial in conditiile cresterii chet. Fixe cu 50000 lei.
Explicatii Valori % a b c D
CA 2000 500 2200 2250
CV 1600 0,8 400 1760 1800 1800
MCV 400 0,2 100 440 450 450
CF 100 100 100 100 150
Rezultatul net 350 340
DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMUL DE RATE IS EVALUAREA RISCULUI DE
FALIMENT
SISTEMUL DE RATE
Cunoasterea gradului de independenta economica si financiara, detectarea la momentul oportun a
diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii presupun diagnosticarea
financiara printr-un sistem de rate de eficienta.
Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative intre doua elemente comparabile, si in general,
legate intre elr printr-o relatie cauza-efect. Forma de exprimare a ratelor este variata, principalele modalitati
fiind exprimarea printr-un coeficient ( un numar), printr-un procent sau printr-un numar de zile ( durata).
Matematic, exista posibilitatea formarii unui numar mare de rate ca efect al diferitelor combinatii
intre posturile din bilant sau informatiilor continute in situatii de sinteza. Selectia ratelor trebuie facuta in
functie de pozitia pe care se plaseaza analistul, cat si de problemele ce urmeaza sa fie rezolvate. In fond,
metoda ratelor este o tehnica de analiza folosita, atat de analistii financiari din intreprindere, cat si de
organele bancare si cele de studii financiare. Astfel analistul va trebui sa procedeze cu multa atentie la
alegerea si interpretarea ratelor care compun bateria apta de a aprecia gestiunea unei intreprinderi si starea de sanatate financiara a acesteia. De aceea, utilizarea ratelor in analiza financiara presupune selectia acelor
rate semnificative, independente si omogene. Valorile raportate trebuie sa fie comparabile intre ele sub
aspectul continutului si al prezentarii monetare, stiut fiind faptul ca succesul analizei prin rate este asigurat in
conditiile in care ratele calculate pe mai multe exercitii succesive sunt comparabile.
Principalele obiective in cadrul analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei
dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea, structura financiara.
Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogena si riguroasa fiind greu de
realizat, se vor prezenta cele mai semnificative rate circumscrise celor trei dimensiuni financiare si grupate
pe urmatoarele coordonate:
Rate de rentabilitate
Rate de structura a capitalurilor
Rate privind rotatia capitalurilor
Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabile din bilant si din contul de profit si
pierdere,cat si la informatiile continute in bilantul financiar si bilantul functional.
RATELE DE RENTBILITATE
28
Ratele de rentabilitate evidententiaza caracteristicile economice si financiare ale intreprinderilor, permitind
compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se
determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute ( diferite marje de acumulare) si
eforturile depuse pentru obtinerea lor ( activ total, capital investit, capital economic etc).
Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii (rentabilitate
comerciala) si a mijloacelor economice ( rentabilitatea economica) sau financiare(rentabilitate financiara)
asa cum reiese din figura.
Diferite niveluri ale rezultatelor
Marja comerciala Rezultatul exploatarii
Valoarea adaugata Rezultatul net
Excedentul brut de exploatare Rezultatul distribuit
Degajate de.
Activitate Mijloace
Economice Financiare
Cifra de afaceri (fara TVA)
Valoarea adaugata
Imobilizari brute
Imobilizari nete
NFRE
Capital economic
Capital investit
Activ total
Capital social
Capitaluri proprii
Resurse durabile
Pasiv total
Rezultatele degajate de activitatea intreprinderii si de mijloacele economice sau financiare.
Din cele prezentate, rezulta ca rentabilitatea intreprinderii va fi analizata prin cele trei categorii de
rate:
Rate de rentabilitate comerciala
Rate de rentabilitate economica
Rate de rentabilitate financiara
A. Ratele de rentabilitate comerciala
Ratele marjelor beneficiare sau ratele de rentabilitate comerciala aprecieaza randamentul diferitelor stadii
ale activitatii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si
cifra de afaceri sau valoarea adaugata.
Exista urmatoarele categorii de rate:
Rata marjei comerciale, utilizata in deosebi de intreprinderile cu activitate comerciala.
Rata marjei comerciale = marja comercial
Vanzari marfuri
Aceasta rata pune in evidenta strategia coomerciala a intreprinderii analizate. Astfel, o marja
comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieli generale riguroase si deci recurgerea la forme de
distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor
de transport, stocaj, etc. din contra, marja comerciala ridicata (importanta) reclama cheltuieli generale sporite
si deci servicii mai bune catre clienti. De asemenea , rata marjei comerciale, aprecieaza influenta
constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare. Astfel, cresterea ratei insotita de o diminuare a
vanzarilor (CA) semnifica faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina marjele promavand o politica de
preturi inalte. Dimpotriva, o rata a marjei comerciale in scadere insotita de o crestere puternica a vanzarilor
evidentieaza faptul ca intreprinderea prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou
segment. In fine, cazul in care cresterea ratei marjei comerciale este insotita de o crestere a cifrei de afaceri
releva o situatie favorabila pentru intreprindere, respectiv punerea in vanzare de produse cu performante
superioare sau ocuparea pe piata a unei pozitii concvurentiale forte.
29
Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE,masoara nivelul rezultatului brut de exploatare
independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor
exceptionale.
Rata EBE =excedent brut de exploatare
Cifra de afaceri
Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicata
a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara a reinoirii rapida a echipamntelor intreprinderii. O ameliorare a
ratei EBE exprima o crestere a productivitatii , in masura in care rata nu este simpla consecinta a cresterii
ratei marjei comerciale, iar scaderea ei, in raport cu o rata a marjei comerciale stabila, dovedeste o
impovarare la costurile exploatarii.
Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de
a realiza concurenta.
Rata marjei nete = rezultatul net al exercitiului
Cifra de afaceri
Aceasta rata prezinta facilitati de calcul, deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor, fiind
recomandata in analizele financiare vizand perioade scurte dar si intreprinderi mici. Aceasta recomandare
este justificata de faptul rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare ci el
poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare. De aceea,
pentru perioade mai lungi si in special in marile intreprinderi, evaluarea activitatii de exploatare este bine
facuta cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatarii.
Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatarii pune in evidenta eficienta
activitatii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ si comercial.
Rata marjei nete de exploatare = rezultatl exploatarii
Cifra de afaceri
Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de amortismente si provizioane, devenind un
rezultat net al exploatarii.
Rata marjei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si
asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.
Rara marjei brute de autofinantare = capacitatea de autofinantare
Cifra de afaceri
Rata marjei asupra valorii adaugate masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa
deducerea cheltuielilor de exploatare ( consumuri si cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie
creata ( daca se exprima procentual)
Rata marjei asupra valorii adaugate = excedent brut de exploatare
Valoarea adaugata
B. Ratele de rentabilitate economica
Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga, vizand, in esenta, eficienta capitalului economic
alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul:
Re = rezultatul economic
Activ total (sau o parte din activ total )
Rezultatul economic, excluzand elementele financiare si exceptionale, favorizeaza comparatiile
intreprinderilor apartinand aceluias sector de activitate.
In exprimarea rentabilitatii economice, la numaratorul fractiei se po9ate utiliza fie rezultatul exploatarii, fie
excedentul brut de exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a cestuia. Activul total sau capitalul
angajat, cuprinde capitalul economic, imobilizarile in afara exploatarii si financiare, nevoia de fond de
30
rulment in afara exploatarii si disponibilitati banesti , in timp ce capitalul investit, parte a activului economic,
cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara exploatarii.
Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de intreprindere pentru
activitatea sa de exploatare si de cresterea nevoii de rulment pentru exploatare. Re= rezultatul economic = rezultatul economic
Imobilizari beute+NFRglobal+disponibilitati activ economic
Daca rezultatul economic explrima rezultatul exploatarii inaintea cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe
profit, relatia de calcul va fi: Rae = rezultatul exploatarii inaintea deducerii chelt.cu dobanzi si imp. pe profit
Capitalul angajat
In care: rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit =
rezultatul curent inaintea impozitarii+dobanzile si cheltuielile asimilate
Rata rentabilitatii economice astfel calculata, devine o rata a rentabilitatii activului economic (Rae).
Daca rezultatul economic este excedentul brut de exploatare, atunci raportul exprima rentabilitatea
activului economic brut (Raeb)
Raeb= Excedent brut de exploatare
Activ economic brut (Capital Angajat)
In teoria financiara din tarile occidentale, problema alegerii numitorului, intre activ total sau capital
economic, este foarte dezbatuta de autori, in generaL, optande-se pentru exprimarea rentabilitatii economice
in functie de capitalul economic.
In functie de marjele de acumulare utilizate, rentabilitatea capitalurilor economice angajate in exploatare
poate fi exprimata sub doua forme:
Re1= Excedent brut de exploatare
Capital economic
Re2=Rezultatul expoatarii
Capital economic
Capitalul economic poate fi brut, sau net dupa cum imobilizarile include sau nu amortizarile si provizioanele
pentru deprecierea acestora. De asemenea rezultatul generat de acest capital poate fi un rezultat brut sau net
de exploatare. Pe baza rezultatului brut si net al exploatarii precum si capitalul economic brut sau net se
determina doua rate de rentabilitate economica: rentabilitatea economica bruta si rentabilitatea economica
neta conform relatiei:
Re bruta = E.B.E
Capital economic brut
Re neta = Rezultatul exploatarii
Capitalul economic net
Rentabilitatea economica bruta, nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea este folosita
frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderi apartinand
aceluias sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate. Rata
rentabilitatii economice brute masoara aptitudinea capitalului economic de a asigura reinoirea si remunerarea
sa, reinoire care ar trebui sa se realizeze intr-o periada cat mai scurta.
In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare decat
25% ceea ce inseamna ca in maxim 4 ani intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile angajate prin
excedentul sau brut de exploatare.
In conditiile economiei romanesti care inregistreaza durate medii de rotatie ale activelor economice
mult mai mari de 4 ani, pragul minim al rentabilitatii economice va fi mult mai mic decat cel din economiile
occidentale.
Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata inflatiei pentru ca intreprinderea
sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii mentinandu-si astfel activul sau
economic. In conditii de inflatie rentabilitatea economica in termeni reali determinata dupa formula lui
Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ cu rentabilitatea nominala.
Pornind de la relatia:
31
(1+Rn)= (1+Rr)(1+Ri)
obtinem Rn=R1+Rr(1+Ri)
De unde
Rr= Rn-Ri
1+Ri
pentru o inflatie controlata si normala ce nu depaseste 10% termenul (RrxRi) din dezvoltarea relatiei Rn
inregistreaza valori foarte mici astfel incat poate fi neglijat, iar relatia Rr devine:
Rn=Ri+Rr de unde
Rr+Rn-Ri
Astfel pentru o intreprindere occidentala o rata nominala a rentabilitatii economice de 25% in conditiile unei
inflatii de 5% reprezinta in termeni reali un procent de numai 20%
Rr=25%-5%=20%
Aceasi rentabilitate economica reala poate fi realizata de intreprinderile romanesti in conditiile unei inflatii
ce inregistreaza valori semnificative de 250% cu o rentabilitate nominala mult mai mare, respectiv Rn=320%
Rr=3.2-2.5=0.2*100=20%
1+2.5
in termeni reali rata rentabilitatii economice are doua dimensiuni si anume: una pentru remunerarea
capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei minime de randament din economia nationala (rata medie a
dobanzii), iar cealalta pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii
capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii. Daca rata rentabilitatii economice este mai mare decat rata
medie a dobanzii la capitalurile imprumutate, actionarii vor beneficia de efectul de parghie financiara al
indatorerii intreprinderii.
Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta prin descompunerea acesteia in doua
rate explicative conform relatiei:
Ebe = EBE* Cifra de afaceri
Capitalul economic cifra de afaceri Capital economic
Sau Re= rentabilitatea comerciala x productivitatea mijloacelor economice
Nivelul marjei brute evidentieaza rezultatul activitatii de exploatare, inclusiv finalizarea ei prin conditiile de
comercializare oglindite in cifra de afaceri, in timp ce rotatia capitalului economic, prin cifra de afaceri
exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii.
Se observa ca rata rentabilitatii economice poate fi ameliorata fie prin cresterea marjei brute de acumulare,
respectiv prin cresterea vanzarilor si reducerea cheltuielilor platibile, fie prin cresterea rotatirei capitalului
economic prin cifra de afaceti, obiectiv realizabil in conditiile diminuarii investitiilor economice, prin
potimizarea nivelului stocurilor, creditul-clienti, selectivitatea stricta a investitiilor fie prin ambele cai.
Rata rentabilitatii economice exprima in fapt o anumita combinatie intre cei doi factori de influenta: unul
cantitativ exprimand marja bruta de acumulare realizata asupra vanzarilor si deci politica de preturi
practicata si altul calitativ exprimand gradul de intensitate a utilizarii capitalului economc, deci viteza de
rotatie prin cifra de afaceri.
De asemenea se po9ate observa ca aceeasi rentabilitate economica poate fi generata de doua strategii
comerciale opuse:
O politica de preturi inalte, deci cu o marja bruta ridicata, dar cu o rotatie lenta a capitalului economic si un
volum al desfacerilor redus(in tarile occidentale aceasta strategie este caracteristica investitiilor din centrul
orasului)
O politica de preturi scazute deci o marja mai slaba dar cu o rotatie accelerata a capitalului economic si
un volum al desfacerilor important.
Exempul 1.
32
Fie doua intreprinderi cu cifra de afaceri, rezultat economic si activ total, prezentate in tabel. Deacompuneti
rentabilitatea economica in cele doua componente.
Explicatii Intreprinderea A Intreprinderea B
-cifra de afaceri (mii lei)
-rezultatul inaintea
deducerii chelt. cu
dobanzile si impozitul pe
profit (mii lei)
-activ economic (mii lei)
1000
100
500
1000
50
250
Rata marjei brute (mii lei) 10% 5%
Coeficient de rotatie al
capitalului economic
2 rotatii 4 rotatii
Rentabilitatea activului
economic
20% 20%