2012
Dumitru UNGUREANU
Daniela LEOPOLD
Ramona PĂCURARIU
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEŢEI COMBINATULUI
NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII PUG
MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 2
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
CUPRINS
1. DATE GENERALE 4
1.1. Istoricul Combinatului Chimic Făgăraş 6
1.2. Proprietatea asupra terenului (situaţia actuală) 9
1.2.1. Proprietatea asupra terenului 9
1.2.2. Tipul producţiei actuale 13
1.3. Echipare edilitară 24
1.3.1. Alimentarea cu apă 24
1.3.2. Evacuarea apelor uzate 26
1.3.3. Instalaţii de încălzire 27
1.3.4. Instalaţii de gaze naturale 28
1.3.5. Alimentare cu energie electrică 28
1.3.6. Căi de comunicatie şi puncte obligatorii de trecere 29
2. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI CALITATEA FACTORILOR DE
MEDIU
29
2.1. Hidrologia şi hidrogeologia 29
2.2. Calitatea apei 30
2.2.1. Calitatea apelor subterane 30
2.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă 37
2.3. Geologie şi geomorfologie 42
2.4. Solul 42
2.5. Calitatea solurilor 48
2.6. Factori climatici 54
2.7. Calitatea aerului 55
2.8. Gestionarea deşeurilor 64
2.9. Zgomotul şi vibraţiile 66
2.10. Starea florei şi faunei 67
3. RESTRICŢII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI IMPUSE DE
SPECIFICUL PRODUCŢIEI
75
3.1. Împărţirea pe zone de risc a teritoriului analizat şi a vecinătăţilor acestuia 75
3.2. Zonarea funcţională pentru platforma industrială Nitramonia şi zona adiacentă 121
4. PROPUNERI DE RECONVERSIE FUNCŢIONALĂ A ZONEI ŞI DE
MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PUG–ULUI REVIZUIT PENTRU ZONA
NITRAMONIA.
123
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 3
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Prezenta lucrare s-a întocmit în baza Contractului de subproiectare S 08/2011 încheiat între S.C.
URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti şi S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu.
Tema:
Analiză tehnică de specialitate a zonei industriale Nitramonia în vederea actualizării
PUG Municipiul Făgăraş
Obiective:
1. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ (situaţia
actuală) de pe suprafaţa platformei industriale Nitramonia;
2. Recomandări şi/sau obiective (ţinte) care trebuie preluate în PUG-ul
reactualizat, referitor la anumite măsuri de prevenire, conformare, monitorizare
şi postmonitorizare pentru factorul de mediu sol, apă, deşeuri, canalizare, aer,
peisaj, aşezări umane, sănătate, monitorizare;
3. Recomandări privind posibilitatea de reconversie funcţională a zonei analizate;
4. Propuneri privind programul de monitorizare a implementării PUG –ului
revizuit pentru zona Nitramonia.
Colectiv de lucru:
Ing. Dumitru Ungureanu
Ing. Daniela Leopold
Ing. Ramona Păcurariu
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 4
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
1. DATE GENERALE
INTRODUCERE
Obiectivul general al acestui studiu îl reprezintă definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru
planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun
prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore
în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru
populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone
rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate
de interes şi sensibilitate deosebite.
Studiul trasează linii directoare în vederea corelării instrumentelor pentru amenajare teritorială şi
riscul pe care îl prezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de Guvern nr. 804/2007,
luându-se în calcul deopotrivă aspectele economico-sociale, care implică un puternic impact teritorial şi
de mediu.
Există o relaţie dificilă – atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele – între procedurile pentru
planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile
importante asociate. Toate acestea necesită o analiză teritorială minuţioasă, conectată cu obiectivele
autorităţilor competente pentru aplicarea prevederilor HG 804/2007, aşa cum sunt definite la art.5.
Analiza efectuată prezintă cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea teritorială a
obiectivelor cu risc de accidente majore de pe platforma industrială Nitramonia şi elemente tehnice
pentru autorităţile competente, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la
îndeplinire a sarcinilor prevăzute în articolul 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007.
Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menţionează trei ipoteze:
a) poziţionarea noilor amplasamente;
b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11 din
Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 5
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone
rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui
accident major.
Primele două categorii a) şi b) sunt în directă legătură cu amplasamentul/amplasamentele. În această
situaţie, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:
Să verifice compatibilitatea teritorială şi de mediu a noului amplasament sau modificările
amplasamentului cu planul de urbanism/amenajare teritorială pus în aplicare;
Să promoveze modificarea planului de urbanism/amenajare teritorială, în cazul în care nu există
compatibilitate, respectând criteriile minime de siguranţă pentru controlul amenajării teritoriale.
Cea de-a treia situaţie (c) presupune un proces invers, în acest caz autoritatea publică locală responsabilă
cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:
Să cunoască în avans, situaţiile de risc ale amplasamentelor existente;
Să ţină cont de situaţia riscurilor actuale şi posibilitatea de a face poziţionare de noi
amplasamente sau dezvoltări compatibile.
În planificarea teritorială rezultatele extrase din planurile de urgenţă externe trebuie să fie
corelate cu Planul de Urbanism.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 6
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
1.1. Istoricul combinatului chimic Făgăraş
“Prima Societate Română de Explozivi” – Făgăraş a luat fiinţă ca o concesiune acordată de stat unei
societăţi anonime pe timp de 30 ani, care avea următoarea structură a acţionariatului: “Dynamit Nobel”
– filiala Bratislava cu 40% acţiuni, acţionari români cu 50% şi statul român cu 10%. Această societate a
fost înfiinţată ca urmare a necesităţii unor cantităţi mari de explozivi pentru industria extractivă din
Transilvania, care în urma Unirii din 1918 rămăsese izolată de sursele din Austria şi Cehoslovacia.
Principalele momente în evoluţia societăţii sunt:
1920 – Publicarea în Monitorul Oficial a legii de înfiinţare şi statutul pentru “Prima Societate Română
de Explozivi”.
1922 – Începerea lucrărilor de construcţie a fabricii;
1924 – Punerea în funcţiune a fabricii având ca
produse principale următoarele:
explozivi de siguranţă;
dinamită;
pulbere neagră;
exploziv ―Aninita‖;
fitile.
1935 – S-a decis formarea unei noi companii
numită
“NITRAMONIA” care să producă acidul azotic şi
azotatul de amoniu necesar producţiei de explozivi;
1936 – Societatea “Nitramonia” îşi începe activitatea;
1948 – Cele doua societăţi “Prima Societate
Română de Explozivi‖ şi “Nitramonia” au
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 7
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
fuzionat într-o singură societate, numită “I.I.S.
Nitramonia Făgăraş” şi au fost naţionalizate;
1960 – Îşi schimbă numele şi funcţionează sub
numele de “Combinatul Chimic Făgăraş” pe
toată perioada regimului comunist, având o
gamă foarte variată de produse precum:
explozivi, îngrăşăminte chimice, săruri
anorganice, produse organice, răşini fenolice,
gaze industriale, mase plastice.
1990 – Combinatul Chimic Făgăraş a fost împărţit în două societăţi:
- SC Nitramonia S.A. Făgăraş– având ca profil producerea de îngrăşăminte chimice, săruri
anorganice, răşini fenol-formaldehidice, intermediari organici şi explozivi industriali;
- Regia Autonomă ”Rompiro” - Sucursala Făgăraş – având ca profil fabricarea de produse
strategice destinate necesităţilor industriei de apărare.
2005 – AVAS reziliază contractul de privatizare încheiat cu Simirică & Tanjala Oil Equipment and
Machinery din SUA şi Chemtrans din Austria, pe motiv că proprietarii nu au realizat investiţiile de
mediu şi dezvoltare. Iniţial scindase combinatul în opt societăţi de sine stătătoare: SC Nitramonia SA;
SC Nitrofertilizer SA; SC Nitroexplozies SA; SC Nitroservice SA; SC Nitrotrans SA; SC Nitrosere
SA; SC Nitrocontrol SA; SC Pensiune şi Păstrăvărie Floarea Reginei SA.
2006 – Se înfiinţează SC Fabrica de Pulberi SA. Urmare a divizării din anul 1990 a Combinatului
Chimic Făgăraş în două unităţi distincte, s-a înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 1296/1990 S.C.
Nitramonia SA şi prin Hotărârea Guvernului nr. 146/03.01.1991, Regia Autonomă „Rompiro‖ –
Sucursala Făgăraş.
Separarea patrimoniului între S.C. Nitramonia S.A. şi Regia Autonomă Rompiro- Sucursala Făgăraş s-a
efectuat prin protocolul nr. 103192/07.06.1991, în care partea de patrimoniu privind sectoarele de
folosinţă comună a rămas nerezolvată, urmând a se reglementa ulterior, operaţie care nu s-a mai
finalizat. Prin acest protocol s-a stabilit că 28% din patrimoniul aferent activităţilor auxiliare revine
Sucursalei Făgăraş a Regiei Autonome Rompiro.
În aceste condiţii, Sucursala Făgăraş a devine dependentă de S.C. Nitramonia S.A. care este furnizor
unic de energie termică, electrică, apă industrială, apă potabilă, aer comprimat şi alte servicii ca epurări
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 8
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
de ape reziduale, transport feroviar, pavilion administrativ, depozite, sistemul de comunicaţii, drumuri
uzinale etc..
În baza Hotărârii Guvernului nr. 324/1997, Sucursala Făgăraş a devenit subunitate a Regiei Autonome
Arsenalul Armatei , sub denumirea „Uzina de Produse Speciale Făgăraş‖, dar nici cu această ocazie nu
s-a putut rezolva problema divizării patrimoniului aferent utilităţilor.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 952/2001, SC „Arsenal‖ S.A. s-au desfiinţat şi
subunităţile acesteia printre care şi S.C. Uzina de Produse Speciale Făgăraş S.A. şi au fost preluate de
C.N. Romarm SA, reorganizându-se ca filiale ale acesteia.
Industria chimică pentru producţia de apărare necesită condiţii speciale de conservare, astfel că
majoritatea instalaţiilor de producţie nu poate fi conservată la rece, impunându-se menţinerea unui
microclimat în care temperatura să nu scadă sub +150 C.
Menţinerea în stare de siguranţă a instalaţiilor la S.C. U.P.S. Făgăraş S.A., a evitat producerea unor
avarii, dar a condus la acumularea unor datorii mari pe partea de utilităţi către S.C. Nitramonia S.A.,
nefiind alocate fonduri de la bugetul de stat pentru securizarea instalaţiilor. Ca urmare, S.C. Nitramonia
S.A. a solicitat falimentul S.C. Uzina de Produse Speciale Făgăraş S.A., neacceptând ca plata datoriilor
acumulate să fie realizată prin cedare de active şi mijloace fixe care acopereau valoarea restantă la plată.
S.C. Nitramonia S.A. a parcurs apoi un proces de divizare în 8 societăţi comerciale, iar fosta societate
„mamă‖ a intrat în procedură de lichidare.
Pentru redresarea situaţiei s-a înfiinţat S.C. Fabrica de Pulberi S.A. prin reorganizarea prin divizare
parţială a S.C. „Uzina de Produse Speciale Făgăraş‖ S.A. filială a Companiei Naţionale Romarm S.A..
Astfel, s-au creat premisele ca noua entitate „Fabrica de Pulberi‖ să funcţioneze în condiţii economice
normale şi de menţinere în funcţiune a unei entităţi de importanţă strategică pentru întregul sistem
naţional de apărare.
Efectuarea concretă a operaţiunii de divizare conform cu art. 238, alin. (5) din Legea nr. 31/1990 ar fi
trebuit să aibă următoarele avantaje:
- se păstrează intacte investiţiile făcute de Statul Român şi mai mult, se constituie o nouă entitate
comercială perfect viabilă. Investiţiile de peste 20 de milioane USD făcute de Statul Român sunt utilizate
conform scopului pentru care au fost aprobate;
- se evită problemele sociale majore care s-ar crea în zona Făgăraşului (dispariţia locurilor de
muncă pentru circa 700 de familii de pe întreaga platformă, în condiţiile unei pieţe foarte restrânse a
locurilor de muncă);
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 9
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- se evită stoparea procesului de privatizare al celorlalte entităţi economice de pe platformă
(pentru care UPS Făgăraş este furnizor de utilităţi si materii prime);
- activele oferite spre vânzare nu îşi pierd valoarea pentru cumpărători şi se păstrează sursa de
acoperire a datoriilor;
- se evită periclitarea sistemului naţional de apărare prin dispariţia singurului producător de
explozivi şi pulberi din România;
- se evită afectarea altor beneficiari din domeniul petrolier, precum şi mulţi consumatori de acid
sulfuric şi azotic;
- se evită afectarea producţiei de medicamente pentru afecţiuni cardio-vasculare, „S.C. UPS
Făgăraş‖ S.A. fiind unicul producător de pentrită din România;
- se evită compromiterea Programului Naţional „Antigrindină‖, în cadrul căruia S.C. ‖UPS
Făgăraş‖ S.A. are sarcini directe privind fabricarea combustibilului solid pentru rachete;
- se evită problemele de mediu care vor apărea şi care necesită fonduri însemnate pentru
rezolvare (alocate din bugetul de stat);
- plata integrală a datoriilor poate decurge normal, chiar dacă ritmul de derulare nu este foarte
rapid.
2008 – În martie 2008 se înfiinţează S.C. NITROPOROS S.R.L, societate rezultată în urma procesului
de lichidare voluntară, urmată de vânzare, a 5 societăţi de pe platforma S.C. NITRAMONIA S.A..
1.2. Proprietatea asupra terenului (Situaţia actuală)
1.2.1. Proprietatea asupra terenului
Din punct de vedere teritorial şi administrativ, zona Combinatului Chimic Făgăraş este amplasată pe
cursul superior al râului Olt, la poalele masivului Făgăraş, la aproximativ 4 km de oraşul Făgăraş (în
zona industrială a oraşului) şi la cca. 2 km de satul Râuşor, cca. 1 km de satul Ileni, cca. 1 km de satul
Hurez.
Platforma industrială, este străbătută de la sud la nord de pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa.
Pârâul Berivoi, trece prin estul platformei, pe o albie regularizată şi are regim de curgere
permanent. Măsurătorile au pus în evidenţa un debit mediu multianual de 0,43 m3/s.
Pârâul Racoviţa străbate platforma industriala prin partea de vest, are o albie neregularizată
şi regim de curgere permanent.
Există drumuri municipale care fac legătura între platforma industrială, oraşul Făgăraş şi localităţile din
jur. În interiorul platformei sunt drumuri de acces uzinale care fac legătura între instalaţii.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 10
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Drumul care trece pe la nord de obiectiv, la limita acestuia, este cu destinaţie specifică pentru accesul la
zona industrială cât şi pentru legătura cu oraşul Făgăraş. Porneşte de la intrarea sudică în oraş continuând
drumul de centură al oraşului, care la rândul lui face legătura între şoseaua naţională Braşov – Sibiu şi
oraşul Făgăraş. Asigură şi accesul atât spre satul Hurez spre vest, cât şi spre satele Ileni şi Râuşor spre
est.
Din datele deţinute, la nivelul platformei chimice Făgăraş, operează următorii agenţii economici:
S.C. NITROPOROS S.R.L. cu sediul în Făgăraş, str. Ileni, nr. 1, jud. Braşov, înfiinţată în anul
2008. Este o societate cu răspundere limitată, cu doi asociaţi:
- GLADWELL Limited, persoană juridică din insulele Virgine Britanice;
- S.C. VIROMET S.A. persoană juridică din Victoria, judeţul Braşov.
S.C. NITROPOROS S.R.L. este amplasată în partea de NE a fostei platforme NITRAMONIA şi are ca
vecinătăţi:
o Localităţi învecinate:
- Oraşul Făgăraş – la cca. 4 km pe direcţia N;
- Satul Beclean – la cca. 4 km pe direcţia NV;
- Satul Ileni - la cca. 3,5 km pe directia SE;
- Satul Hurez - la cca. 1,5 km pe directia SV;
- Satul Râuşor - la cca. 2 km pe directia E;
o Vecinătăţi:
la N – cartier Combinat, cartier Ion Creangă-Făgăraş;
la S - SC Fabrica de Pulberi SA, SC UPS SA , SC Nitramonia SA;
la V - drumul judeţean Făgăraş - Hurez, terenuri agricole-sat Hurez , comuna Beclean;
la E-drumul judeţean Făgăraş Ileni, terenuri agricole-sat Ileni , comuna Mândra.
Suprafaţa totală a S.C. NITROPOROS S.R.L. este de 2.425.325,89 mp din care:
- suprafaţa incintei: 2.138.585,110 m2
- suprafaţă anexe (aflată în afara incintei): 286.740,78 m2
- suprafeţe construite:
o 9.403,57 m2 – este ocupată de instalaţiile amoniac, amoniac soluţie 25 %,
demineralizare;
o 6.466 m2 – este ocupată de instalaţia termoelectrică CET II, demineralizare;
o 34.711,89 m2 - este ocupată de staţia de epurare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 11
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L. este străbătut de pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa:
pe malul drept al pârâului Berivoi drept se află instalaţiile:
- de fabricare a amoniacului tehnic lichefiat;
- de fabricare a amoniacului soluţie 25%;
- instalaţia de demineralizare aferentă instalaţiei amoniac şi acid azotic.
pe malul stâng al pârâului Berivoi se află instalaţiile:
- centrala electrică de termoficare CET II;
- instalaţia de demineralizare aferentă CET II.
de o parte şi de alta a pârâului Racoviţa se află staţia de epurare –instalaţia de epurare ape uzate
cu ioni amoniu şi nitric.
S.C. NITRAMONIA S.A. cu sediul în Făgăraş, Strada Ileni, Nr. 1, Fagaras – judeţul Braşov
Oferă servicii în secţiunea Cercetare & Proiectare din domeniul Chimic.
S.C. Fabrica de Pulberi S.A. cu sediul în Făgăraş, str. Extravilan, nr.1, jud. Braşov, înfiinţată în
anul 2006. Este o societate cu capital integrat de stat, acţionar unic fiind Compania Naţională
ROMARM S.A., cu cota de participare la beneficii/pierderi de 100%.
S.C. Fabrica de Pulberi S.A. Făgăraş este situată în incinta comună cu S.C. UPS S.A. Făgăraş,
societate din care s-a desprins prin divizare parţială, în prezent obiectivele acestor societăţi fiind
practic total intercalate între ele. În afara obiectivelor S.C. UPS S.A., în imediata vecinătate a
societăţii se află:
- Pe latura de est - S.C. NITRAMONIA S.A. Făgăraş;
- Pe latura de vest – S.C. Nitroporos S.R.L.. , S.C. Nitroparc S.R.L.;
- Pe latura de nord S.C. NITRAMONIA S.A.;
- Pe latura de sud, sud – vest – terenuri agricole şi locuinţe aparţinând de satul Hurez.
Suprafaţa totală a amplasamentului pe care se desfăşoară activitatea autorizată este de 615.832
mp din care suprafaţa construită de 40204 m2.
Suprafaţa societăţii repartizată pe instalaţii este:
- Nitroglicerină 36.920 m2;
- Pulberi cu dublă bază 89.260 m2;
- Trotil 68.677 m2;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 12
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- Pentrită-hexogen 91.218 m2;
- Reconcentrare acizi 1.501 m2;
- Poligon Dejani 328.256 m2.
S.C. Uzina de Produse Speciale S.A. cu sediul în Făgăraş, str. Extravilan, nr.1, aparţinând
Companiei Naţionale ROMARM S.A..
Încă din anul 2007, Uzina de Produse Speciale din Făgăraş, care funcţiona ca filială a producătorului
de armament şi tehnică militară ROMARM Bucureşti, a intrat în lichidare. Unitatea economică s-a
divizat în două societăţi: prima dintre ele, Uzina de Produse Speciale, urma să preia toate datoriile
vechii societăţi, prin valorificarea activelor şi terenurilor unităţii. A doua societate, denumită Fabrica
de Pulberi, aflată în continuare în subordinea ROMARM, îngloba cea mai mare parte a personalului
şi instalaţiile viabile, susceptibile de a fi repornite într-un viitor apropiat. „Uzina de Produse Speciale
a intrat în procedură de lichidare, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL, LICHIDATORUL
JUDICIAR al C.N.ROMARM SA -UPS FAGARAŞ.
S.C. MIRSAND S.R.L. cu sediul în Brasov, calea Bucureşti nr. 7B.
Are ca activitate principală: Cod CAEN 7219 - "Cercetare şi dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi
inginerie" şi ca activităţi secundare ale certificatului sunt: consultanţă în tehnologia de calcul
(hardware), editare de programe, consultanţă şi livrarea de produse software, activităţi legate de baze
de date. De asemenea, MIRSAND are o activitate importantă în domeniul apărării, cu multe produse
şi proiecte, cum ar fi sistemul de management informatic integrat etc.. În anul 2000, firma S.C.
MIRSAND S.R.L. a fost certificată privind sistemul de management al calităţii în conformitate cu
ISO 9001 de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere (OMCAS), primind
certificatul cu nr. 136 şi fiind recertificată ulterior în anii 2003 şi 2006. Începând cu octombrie 2009,
au fost acreditaţi AJA REGISTRAS EUROPE, Marea Britanie. De asemenea, compania a participat,
mai ales ca partener şi coordonator în consortii, pentru a realiza mai multe proiecte în diverse
programe de cercetare naţională (MENER, RELANSIN, securitate, aerospaţială, de parteneriat,
inovare) planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare sau planuri sectoriale.
SC EPC EXPLO ROMANIA SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fântânelor nr. 59. Profilul
de activitate: Cod CAEN 2069 –fabricarea intermediarilor şi a altor produse chimice. Punctul de
lucru: „ INSTALAŢIE DE PRODUCERE MATRICE. Suprafaţa totală a amplasamentului este
de 11.170 m2.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 13
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Instalaţia cuprinde:
- Depozit materiale explozive. Depozitul este înconjurat de valuri de pământ şi acoperit cu
pământ .
- Depozit de materii prime. Construcţia este înconjurată de valuri de pământ.
- Clădirea de producţie. Clădirea este înconjurată cu valuri de pământ şi pentru întărire, în zonele
în care s-a intervenit pentru lărgirea spaţiului au fost construite ziduri de sprijin din beton.
- Depozite / garaj / atelier / vestiar.
PARCUL INDUSTRIAL FĂGĂRAŞ, administrat de SC NITROPARC SRL Făgăraş,
aparţinând Consiliului Local Făgăraş, cu sediul în Făgăraş, str. Republicii, nr.3, jud. Brasov,
constituit în baza Hotărâri de Guvern nr. 256/2004.
SC Nitroparc SRL Făgăraş, societatea de administrare a Parcului Industrial, oferă spre închiriere,
pe baza de contract, urmatoarele: clădiri industriale cu suprafeţe cuprinse între 1200 mp şi 80 mp;
depozite acoperite în cladiri; teren. Suprafaţa totală este de 100178 mp, iar supafaţa construită
desfăşurată este de aproximativ 7000 mp;
În cadrul parcului industrial functioneaza SC Isoplus special SRL, Făgăraş, cu sediul în Făgăraş, str.
Titu Pertea, bloc 6, scara C, ap.1, judeţul Braşov.
Societatea deţine:
- O clădire de depozitare materiale explozibile. Clădirea este împrejmuită din patru laturi de un val
de pământ cu rol de protecţie.
- O clădire pentru dezmembrarea mecanică şi depozitarea componentelor auto dezactivate.
1.2.2. Tipul producţiei actuale
Evoluţia tipului de producţie
Societatea Comercială ―NITRAMONIA‖ SA Făgăraş, la începutul existenţei sale s-a numit ―PRIMA
SOCIETATE DE EXPLOZIVI – FĂGĂRAŞ‖, bazele acesteia fiind puse în anul 1922. Înfiinţarea
acestei fabrici de explozivi s-a impus ca urmare a necesităţii de aprovizionare cu explozivi minieri a
industriei extractive din Transilvania, care – prin alipirea la România - rămăsese fără sursele tradiţionale
preluate până atunci din Austria, Cehoslovacia etc..
Iniţial s-au fabricat explozivi de siguranţă, dinamită şi astralită.
În anul 1926 a început fabricarea pulberilor negre, iar din 1927 şi a fitilului pe bază de pulberi negre.
În anul 1935 s-a construit o instalaţie de trotil, iar în 1936 o instalaţie de nitroceluloză şi balestită.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 14
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
În anul 1936 s-a înfiinţat o nouă societate, ―NITRAMONIA‖, care şi-a început activitatea cu fabricarea
produselor: acid azotic diluat (din care o parte se concentra) şi azotat de amoniu. În anul 1942 la
Societatea ―Nitramonia‖ s-a montat şi o instalaţie pentru producerea amoniacului.
În anul 1948 cele două societăţi au fost comasate într-o singură întreprindere, sub denumirea
Întreprinderea Industrială de Stat “NITRAMONIA” Făgăraş, nume sub care a funcţionat până în anul
1951 când a primit denumirea de Întreprinderea Industrială de Stat COMBINATUL CHIMIC Nr. 1
FĂGĂRAŞ. Sub acest nume întreprinderea a funcţionat până în anul 1960, când i s-a schimbat
denumirea în COMBINATUL CHIMIC FAGARAS.
După anul 1951 s-au dezvoltat capacităţile existente şi s-au pus în funcţiune noi capacităţi de producţie.
Astfel, începând cu 1954, s-a dat în folosinţă o capacitate de 100 t/an pentru producţia de repere presate din
materiale plastice termorigide: bachelite şi aminoplaste, capacitate care a cunoscut o continuă creştere.
Întrucât, industria materialelor plastice, a medicamentelor şi, mai ales, a fibrelor sintetice în plină
dezvoltare solicitau tot mai mult fenol, începând cu anul 1959 s-a dat în folosinţă o fabrică de fenol, cu
capacitatea de 3.000 t/an, capacitate care în anul următor s-a mărit la 5.000 t/an.
Începând cu anul 1965 a intrat în funcţiune o instalaţie de nitrobenzen, materie primă importantă pentru
multe întreprinderi chimice din ţară.
După anul 1970 s-au mărit capacităţile de producţie pentru răşini fenolice, explozivi minieri,
îngrăşăminte chimice şi s-au pus în funcţiune noi capacităţi de producţie de: amoniac, nitrobenzen,
anilină, formol, hexametilentetramină etc..
Combinatul Chimic Făgăraş a contribuit în mod substanţial la progresul industriei româneşti, atât prin
produsele fabricate, cât şi prin personalul tehnic care a participat la construirea unui număr important de
obiective ale industriei chimice în România.
Situaţia actuală a activităţilor desfăşurate în zona platformei chimice
A. S.C. NITROPOROS S.A. Făgăraş
Conform Actului Constitutiv al societăţii şi Certificatului de Înregistrare:
Activitatea principală a societăţii SC NITROPOROS SRL este:
fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase - cod CAEN 2015
Alte activităţi:
- fabricarea altor produse chimice anorganice de bază – cod CAEN 2013;
- furnizarea de abur şi aer condiţionat – cod CAEN 3530;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 15
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- producţie, transport, distribuţie, comercializare energie electrică – cod CAEN 3511, 3512, 3513,
3514;
- colectarea şi epurarea apelor uzate – cod CAEN 3700;
- captarea, tratarea şi distribuţia apei – cod CAEN 3600;
- comerţ cu ridicata a produselor chimice – cod CAEN 4675;
- depozitări – cod CAEN 5210;
- transporturi prin conducte – cod CAEN 4950.
Din punct de vedere funcţional, la nivelul societăţii avem:
Instalaţia de fabricare amoniac tehnic lichefiat cu instalaţii auxiliare:
- instalaţia de fabricare amoniac soluţie 25%;
- instalaţia de demineralizare.
Centrala electrică de termoficare – CET II;
- instalaţia de demineralizare.
Sector produse anorganice:
- Instalaţia de fabricare acid azotic 60%;
- Instalaţia de fabricare azotat de amoniu tehnic/poros;
- Instalaţia de fabricare azotat de amoniu îngrăşământ;
- Instalaţia de fabricare gaze lichefiate (oxigen – azot) 1500 Nmc/h;
Sector produse organice
- Instalaţia de fabricare bachelită granulată;
- Instalaţia de fabricare Novolac soluţie alcoolică;
- Instalaţia de fabricare răşini deshidratate;
- Instalaţia de fabricare Fibroplast SP20V şi bachelita pe suport textil;
- Instalaţia de fabricare bachelite Maro, NC, TP2;
- Atelier presături din materiale plastice - în curs de autorizare.
Sector explozivi
- Instalaţia de fabricare explozivi gelatinoşi – Dinamită;
- Instalaţia de fabricare a explozivului pulverulent tip Astralita;
- Instalaţia de fabricare a explozivilor antigrizutosi pulverulenti de tip AGP;
- Instalaţia de fabricare a explozivilor de tip Rovex;
- Sector P800, cu următoarele componente:
Instalaţia de fabricare pulberi negre;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 16
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Instalaţia de fabricare fitil de amorsare;
Instalaţia de fabricare fitil detonant.
- Instalaţia de fabricare acid sulfonitric de tip XI;
- Instalaţia praf amestecat;
- Instalaţia măcinare cărbune mineral;
- Instalaţia de fabricare TNT măcinat;
- Instalaţia de fabricare DNT din acizi reziduali;
- Instalaţia de fabricare nitroglicerină / nitrogliceroglicol.
Instalaţii auxiliare care deservesc activităţile prezentate mai sus, sunt:
- Staţie de epurare ape uzate – Instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric;
- Sector hidro - Gospodăria de apă;
- Secţia electro – PRAM, Atelier bobinaj, Staţii de alimentare cu energie electrică;
- Serviciul Control Instalaţii: Atelier control instalaţii, Atelier reparaţii mecanice, Atelier reparaţii
AMA;
- Depozite de materii prime, auxiliare, produse finite şi rampele CF de descărcare - încărcare;
- Laboratoare de încercări şi analize fizico-chimice şi mediu.
- Depozitul de explozivi (Măgurele);
- Rampa de explozivi;
- Poligon de încercări pentru sector explozivi.
Pe lângă activităţile derulate în instalaţiile direct productive şi conexe – auxiliare, în cadrul societăţii se
mai desfăşoară şi activităţi legate de aprovizionarea, gestionarea şi depozitarea materiilor prime,
materialelor, produselor intermediare şi finite, comercializarea produselor finite, gestionarea şi
comercializarea deşeurilor.
Parte din activităţile desfăşurate, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi sunt încadrate conform O.U.G
152/2005 anexa 1, la punctele:
Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW:
- centrală electrică de termoficare CET II, formată din 2 cazane cu puterea termică de 46MW
fiecare, legate la două coşuri diferite;
- LCP – cazan auxiliar reformer primar cu puterea termică de 52 MW.
Instalaţie auxiliară:
- instalaţia de demineralizare.
Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice anorganice de bază:
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 17
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
a. gaze: amoniac – instalaţia de fabricare amoniac tehnic lichefiat;
b. baze: hidroxid de amoniu – instalaţia de fabricare apă amoniacală 25%.
B. S.C. Fabrica de pulberi S.A. Făgăraş
Conform Actului Constitutiv al societăţii şi Certificatului de Înregistrare:
Activitatea principală a societăţii SC Fabrica de pulberi SA este:
a) fabricarea de produse chimice, anorganice de bază, cod CAEN 2413;
b) fabricarea altor produse chimice de bază, cod CAEN 2414;
c) fabricarea explozivilor, cod CAEN 2461;
Alte activităţi:
a) Producţia aburului şi a apei calde, cod CAEN 4030;
b) Manipulări, cod CAEN 6311;
c) Depozitări, cod CAEN 6312;
d) Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare sau închiriate, cod CAEN 7020;
e) Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea, cod
CAEN 7420;
f) Colectarea şi tratarea apelor uzate, cod CAEN 9001;
g) Colectarea şi tratarea reziduurilor, cod CAEN 9002;
h) Salubritate, depoluare şi activităţi similare, cod CAEN 9002.
Activitatea societăţii se desfăşoară în cadrul următoarelor instalaţii tehnologice principale:
Instalaţia de fabricare Nitroglicerină;
Instalaţia de fabricare pulberi cu dublă bază;
Instalaţia de fabricare Pentrită – Hexogen;
Instalaţia de fabricare Trinitrotoluen;
Instalaţia de Reconcentrare Acid sulfuric rezidual.
Instalaţiile şi activităţile auxiliare care susţin activităţile principale ale societăţii sunt:
Instalaţii conexe legate direct de fiecare din instalaţiile de fabricaţie principale – furnizează
utilităţile necesare pentru desfăşurarea proceselor:
- Instalaţii de frig;
- Staţii de comprimare aer;
- Laboratoare secţii producţie.
Instalaţii şi activităţi conexe care deservesc toate fabricile societăţii:
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 18
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- Gospodăria de apă – Sistemul de alimentare cu apă – Instalaţia de apă recirculată;
- Centrale termice;
- Instalaţiile automate de dedurizare a apei, cu funcţionarea continuă;
- Ateliere mecanice, de tâmplărie, electrice şi AMA;
- Laborator de cercetare şi Instalaţie pilot;
- Staţie de transformare şi alimentare cu energie electrică;
- Laborator pentru Inspecţia Calităţii, laborator ape;
- Depozite de materiale, materii prime, produse intermediare şi explozivi;
- Transport auto şi CF.
Unitatea Dejani, pe care sunt amplasate următoarele obiective:
- Atelier probe recepţie – Poligon Dejani;
- Depozit Dejani;
- Unitate de pompieri civili Dejani;
- Cazarma de jandarmi.
C. S.C. Uzina de Produse Speciale S.A. Făgăraş
Conform hotărârii Adunării creditorilor din 10.05.2010 şi Legii nr. 85/2006 pentru vânzarea, în bloc
pe loturi, ca active constituite ca ansamblu în stare de funcţionare, grupate în funcţie de specificul
producţiei Uzinei de Produse Speciale Fagaras SA, cu sediul în Făgăraş, Str. Extravilan, nr.1,
jud.Braşov, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL în calitate de lichidator judiciar, se organizează
licitaţie publică, astfel:
LOTUL nr.1 – POLIGON UZINAL, RX şi BETATRON
Instalaţia este amplasată la periferia sudică a platformei industriale, datorită activităţii speciale.
Instalaţia a fost pusă în funcţiune în anul 1975 şi a avut obiect de activitate testarea produselor explozive
fabricate de fostul „COMBINAT CHIMIC‖ Făgăraş. Instalaţia a fost dotată cu aparatura specifică de
ultimă oră în anii 1985-1989. După anul 1990 activitatea în poligon s-a redus constant, poligonul fiind
trecut în conservare în anul 2004.
În Laboratorul Betatron se efectua controlul nedistructiv cu raze X a unor produse, în baza autorizaţiei
pe care UPS Făgăraş SA o deţinea pentru desfăşurarea activităţii în domeniul nuclear. Laboratorul era
verificat de inspectoratul de specialitate CNCAN.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 19
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Activul LOTUL nr.1 – POLIGON UZINAL, RX si BETATRON este compus din:
teren aferent activului - în suprafaţă de 80.638 mp, este întabulat în CF nr. 12633, nr. cad.
1232 a loc. Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.
Construcţii:
1 casa poartă de acces;
5 magazii de depozitare produse destinate operatiunilor de testare;
Magazie depozitare;
2 sali de comanda a procesului de testare;
6 ateliere de lucru;
Laborator încercari Betatron;
Laborator RX.
LOT 2 - INSTALATIA ALN – 300B FABRICARE PERCLORAT DE AMONIU
Instalaţia a fost pusă în funcţiune în anul 1988 şi a functionat pâna în anul 1994. La finele anului 2000 a
fost obtinută aprobarea în vederea scoaterii din funcţiune şi casării prin dezmembrare a mijloacelor fixe
aferente. Casarea, dezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe s-a realizat în anul 2004.
În momentul de faţă pe platforma instalaţiei sunt amplasate clădirile:
2 hale de fabricaţie;
staţie de expediţie – dotată cu rampă CF;
clădire atelier mecanic;
clădire administrativă;
staţie pompe, centrală termică şi staţie electrică;
2 depozite produs finit – protejatate în val de pamânt;
clădire laborator;
magazie.
Terenul aferent instalatiei este de 51.725 m2, teren intabulat în C.F.11519, nr. top: 2473/44.
LOTUL NR.3 - MICROPRODUCŢIE
Activul Microproducţie este amplasat în partea de nord a platformei industriale, la limita între incinta
UPS (Pulberi lamelare), SC Nitramonia SA şi şosea. Din lotul nr.3 fac parte şi piloţii situaţi în periferia
platformei, pe terenul apartinand SC Nitramonia SA şi, respectiv, SC Mirsand SRL.
LOTUL nr. 3 denumit este compus din :
TEREN - aferent în suprafaţă de 56.125 m2.Terenul este întabulat în CF nr.12633, nr.cad.1232 a
localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 20
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
CONSTRUCŢII :
A- Construcţii situate pe terenul în suprafaţă de 56.125 mp, înscris în CF nr.12633, nr.cad.1232
Făgăraş:
1. Cladire administrativă;
2. Birou şi laborator;
3. Atelier mecanic;
4. Casă trageri probe;
5. Magazie ambalaje;
6. Atelier mecanic şi sudură.
B- Construcţii existente pe terenul aparţinând SC Nitramonia SA:
1. Hala pilot – în partea de nord-est a platformei;
2. Construcţii situate în partea de est a platformei;
3. Hală fabricaţie;
4. Hală preparare;
5. Depozit materii prime;
6. Instalaţie fabricaţie.
C- Construcţii situate pe terenul aparţinând SC Mirsand SRL:
Hală fabricaţie pilot.
LOTUL NR.4 - PULBERI LAMELARE
Activul LOTUL nr. 4 denumit « PULBERI LAMELARE» este compus din:
1. TEREN, aferent activului ( 93.578 mp) - este întabulat în CF nr. 12633, nr. cad. 1232 a localităţii
Făgăraş, în suprafaţă totală de 393.295 mp.
2. CONSTRUCŢII, respectiv : magazie probe; sală omogenizare; ateier ştanţe etc.
LOTUL NR.6 - LINIA 2
Activul Linia 2 este amplasat în sud-estul platformei industriale, avand ieşire la calea principală de acces
spre CREMATORIU.
Pusă în funcţiune în anii `50, instalaţia este compusă din 9 ateliere, şi nu mai funcţionează din anul 1995.
Atelierele nu mai sunt dotate cu instalatiile tehnologice aferente.
LOTUL nr. 6 denumit « LINIA 2 » este compus din :
1. TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 89.061 m2. Terenul este întabulat în CF
nr.12377, nr.cad.909 a localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 180.905 mp.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 21
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
2. CONSTRUCŢII:
Pe lângă cele 9 ateliere menţionate anterior, Lotul nr.6 mai are în componenţă şi două construcţii situate
în partea de nord-vest a Instalaţiei TNT, aparţinând de SC Fabrica de Pulberi SA.
LOTUL NR.8 - NITROGLICERINĂ
Activul Lotul nr.8 – Nitroglicerina este amplasat în SV platformei industriale. Instalaţia are ieşire la
calea principală de acces a UPS.
LOTUL nr. 8 este compus din :
1. TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 41.345 m2. Terenul este întabulat în CF nr.12632
nr.cad.1231 a localităţii Făgăraş, în suprafaţă totală de 240.096 mp.
2. CONSTRUCŢII -, după cum urmează:
Laborator + preparare sodă;
Baracă metalică;
Atelier denitrare acid;
2 Ateliere Nitrare;
Atelier acid.
LOTUL NR.9 - INSTALAŢII TUBULARE
Activul Lotul nr.9 – INSTALAŢII TUBULARE este amplasat în SV platformei industriale, fiind
delimitat în partea estică de pârâul Racoviţa.
Lotul nr.9 este compus din:
TEREN - aferent instalaţiei este în suprafaţă de 87.752 m2.Terenul este întabulat în CF nr.12632
nr.cad.1231 a localităţii Făgăraş, în suprafata totala de 240.096 mp.
CONSTRUCŢII - după cum urmează: clădire laborator faze; Atelier Abs.oxizi azot; Atelier
blindare; Atelier granulare; etc.
LOTUL NR. 10 - Instalaţia ALN 300A PULBERI COMPOZITE
A fost pusă în funcţiune în anul 1988 şi a funcţionat pâna în anul 1994, când a fost trecută în conservare.
La momentul punerii în funcţiune, instalaţiile erau de ultimă generaţie. Produsul final reprezenta
combustibilul pentru rachetă şi făcea parte din strategia naţională de înzestrare a armatei. Tehnologiile de
fabricaţie reprezintă secrete de stat.
Pe platforma instalaţiei se află 7 ateliere, iar terenul aferent instalatiei este de 236.971 m2.
LOTUL nr.12 – CREMATORIU
Crematoriul pentru distrugerea deşeurilor de explozivi este situat în partea de SV a platformei chimice.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 22
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Crematoriul era destinat distrugerii prin ardere atât a deşeurilor de explozivi, cât şi a produselor care
conţin explozivi şi care provin de la diferite faze de fabricaţie, din probele tehnologice sau de cercetare,
de la curăţirea instalaţiilor sau a reţelelor de canalizare.
Este alcătuit din 9 plaje pentru ardere fiecare fiind destinată unei anumite categorii de explozivi:
1. combustibil compozit;
2. pasta nitroceluloza;
3. pulbere neagră, fitil detonant, Bikford, pentrita;
4. dinamita, astralita, AGP, DNT;
5. hexogen, pentrita;
6. triulei, TNT, DNT, PNT, pentolita;
7. pulbere cu dublă bază;
8. şlamuri de nitroglicerină.
Plajele 1-5 sunt betonate, înconjurate de valuri de pământ, fiecare având prevăzut un avanpost adecvat,
situat la distanţă corespunzatoare faţă de locul de distrugere. Plajele betonate sunt alcatuite din 12 vetre
pentru ardere, cu dimensiunea de 3.80 x 2.85 m, separate prin rigole pentru scurgerea apei necesare
pentru stingerea resturilor arse, racirii vetrei sau efectuarii curateniei.
Plaja 2 destinată distrugerii pastei de nitroceluloză, este prevazută cu 3 mese metalice, având
dimensiunea de 1.40 x 1.50 x 0.40 m si pe care se asează pasta care urmează a fi distrusă.
Plajele 6-9 sunt plaje deschise, din pamant tasat, nefiind separate prin valuri de pamant. Fiecare plaja
este prevazuta cu cai de acces betonate pe care pot circula mijloace de transport a deşeurilor de
explozivi.
Toate cele 9 plaje de ardere sunt înconjurate de un val de pamant înalt.
Fiecare plaja de ardere este prevăzută cu o gură de hidrant pentru stingerea resturilor arzânde, răcirea
vetrei şi efectuarea curăţeniei.
Operaţiile de distrugere prin ardere a deşeurilor de explozivi se efectuează numai în timpul zilei şi în
condiţii meteo favorabile.Nu se ard în acelasi timp, chiar pe plaje diferite, deşeuri de explozivi diferiţi.
Iniţierea arderii se face cu mijloace specifice fiecarui tip de deşeu în parte.
Activul LOTUL nr. 12 este compus dintr-un teren( 54.329 mp) şi o construcţie.
LOTUL NR. 13 denumit “RDX” compus din teren în suprafaţă de 53.572 mp cu construcţiile
aferente.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 23
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
LOTUL NR.14 - TEREN LIBER SPRE HUREZ
Activul Lotul nr.14 – Teren liber spre HUREZ este amplasat în SV platformei industriale, la limita între
incinta UPS (ALN 300A - pulberi compozite), incinta SC Nitroporos SRL şi pârâul Racoviţa.
Terenul este în suprafaţă de 286.699 mp, este situat în comuna Beclean şi este în curs de întabulare.
LOTUL NR.15 - TEREN LIBER spre BERIVOI
Activul Lotul nr.15 – teren liber spre Berivoi este amplasat în SE platformei industriale, la limita între
incinta Nitroporos, incinta ALN 300A-Pulberi compozite şi raul Berivoi.Terenul liber este în suprafaţă
de 139.834 mp, aparţine de comuna Beclean şi este în curs de întabulare.
LOTUL NR. 16 TEREN LIBER în cadrul incintei UPS, în suprafaţă totală de 59.049 mp,
(zona lacurilor MAT).
D. S.C. NITRAMONIA S.A. Făgăraş
Conform Legii nr. 85/2006 pentru vânzarea, în bloc pe active, constituite ca ansamblu în stare de
funcţionare, grupate în funcţie de locul în care sunt amplasate, bunurile aparţinând S.C. NITRAMONIA
S.A., cu sediul în Făgăraş, Str. Ilieni, nr.1, jud.Braşov, prin INFO-DIP INSOLVENCY SPRL în calitate
de lichidator judiciar, se organizează licitaţie publică, astfel:
PAVILION VÂNZĂRI+ PLATFORMĂ: CLĂDIRE P+1+M şi TEREN 601,64 mp;
INCINTĂ NITRAMONIA NORD, TEREN - S=261.209 mp;
INCINTĂ NITRAMONIA SUD, TEREN - S=535.262 mp, CLĂDIRI şi CONSTRUCŢII
SPECIALE cu mij.fixe încorporate;
CASA DE OASPEŢI Nitramonia SA, cu teren aferent 6.205 mp;
SEDIU ADMINISTRATIV şi CENTRU DE CALCUL, parcare , pasarelă cu teren aferent
9.007 mp.
TEREN aferent constructii;
TEREN - S=1026 mp, (poarta 1);
TEREN - S=342 mp;
TEREN - S=1.118 mp (Statii pompe);
TEREN - S= 36.783 mp (magazii S64);
TEREN - S= 14.673 mp (hale prese S10.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 24
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
E. PARCUL INDUSTRIAL cu sediul în Fagaras, str.Extravilan nr.1, jud. Brasov.
În cadrul parcului industrial funcţionează Isoplus special SRL, Fagaras, ce are ca activitate depozitarea
materialelor explozibile şi dezmembrarea componentelor auto (capsele detonante de la airbag – uri)
F. SC EPC EXPLO ROMÂNIA
Profilul de activitate: Cod CAEN 2069 –fabricarea intermediarilor şi a altor produse chimice.
Punct de lucru: „INSTALAŢIE DE PRODUCERE MATRICE (intermediar pentru explozivi
industriali).
G. SC MIRSAND SRL
Are ca activitate principală: Cod CAEN 7219 - "Cercetare şi dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi
inginerie" şi ca activităţi secundare ale certificatului sunt: consultanţă în tehnologia de calcul (hardware),
editare de programe, consultanţă şi livrarea de produse software, activităţi legate de baze de date. De
asemenea, MIRSAND are o activitate importanta în domeniul apărării cu multe produse şi proiecte, cum
ar fi sistemul de management informatic integrat etc..
În anul 2000, firma S.C. MIRSAND S.R.L. a fost certificată privind sistemul de management al calităţii
în conformitate cu ISO 9001 de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere
(OMCAS), primind certificatul cu nr. 136 şi fiind recertificată ulterior în anii 2003 şi 2006. Începând cu
octombrie 2009, a fost acreditată AJA REGISTRAS EUROPE.
1.3. Echiparea edilitară
1.3.1. Alimentarea cu apă
Toată platforma industrială dispune de surse proprii de alimentare cu apă, care sunt gestionate în cea mai
mare parte de către SC Nitroporos SA, după cum urmează:
Surse de suprafaţă (pârâul Berivoi, pârâul Racoviţa , râul Olt);
Surse subterane captare front Hârşeni - Săsciori şi captare Hurez;
Apa captată prin instalaţiile proprii este tratată şi apoi prin sistemul de pompare este trimisă prin reţelele
de distribuţie către consumatorii interni.
Reţeaua de distribuţie a apei este de tip inelar, din OL şi fontă, cu diametre cuprinse între 600- 800 mm-
3 inele şi un inel de 350 mm (în zona de nord vest). Din inele se alimentează o reţea de distribuţie către
toţi consumatorii.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 25
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Alimentarea cu apă potabilă este apa de subteran – front Hârşeni şi front Hurez, se face
din reţeaua principală de alimentare care aparţine societăţii.
Apa captată din sursele Hârşeni şi Hurez este tratată prin clorinare înainte de a fi distribuită către
consumatori.
Alimentarea cu apă industrială
În cadrul societăţii se foloseşte apa industrială din:
- surse de suprafaţă – pârâul Berivoi – Sebeş, pârâul Racoviţa, râul Olt;
- surse subterane – front Hârşeni – Săsciori.
Alimentarea cu apă industrială se face din reţelele principale care aparţin societăţii.
Apa captată din sursa Berivoi se utilizează în instalaţiile de obţinere amoniac, acid azotic 60%, azotat de
amoniu şi centrala electrică de termoficare (instalaţia de demineralizare).
În instalaţia de obţinere amoniac, numai dacă este necesar, se utilizează ca apă de răcire şi apa din râul Olt.
Apa industrială din subteran se utilizează în instalaţiile de amoniac, amoniac soluţie 25% şi acid azotic,
după ce a fost supusă unui proces de demineralizare într-o instalaţie specială.
Apa pentru stingerea incendiilor
Pe platforma societăţii în zona instalaţiilor de amoniac – acid azotic, este amplasat un rezervor cu
capacitatea de 500 mc pentru stingerea incendiilor, alimentat din sursa Olt. Instalaţiile sunt dotate cu
staţii de pompare pentru intervenţii. De asemenea, pe inelul de alimentare cu apă sunt amplasaţi hidranţi.
Pentru menţinerea echilibrului presiunii în sistemul de apă, societatea are pe teritoriul său un castel de
apă de compensare de 1.000 mc capacitate, alimentat din sursa Olt.
Castelul de apă este dimensionat pentru asigurarea atât cu apa necesară pentru prevenirea şi combaterea
incendiilor la instalaţia de azotat de amoniu, cât şi cu apa de siguranţă necesară consumatorilor vitali
(din cadrul societăţii) în caz de avarie pe traseul de apă recirculată.
În sectorul explozivi, volumul intangibil de apa utilizată pentru stingerea incendiilor este asigurat dintr-
un rezervor de 1.000 m3 în instalaţia P800 şi un rezervor de 250 mc amplasat într-un castel de apă.
De asemenea, societatea deţine 2 bazine de stocare de câte 4.000 mc fiecare –sursa Olt.
Apa recirculată
În cadrul societăţii recircularea apei se realizează în turnurile de răcire cu tiraj forţat şi staţii de pompare
apă recirculată.
Răcirea apei se realizează în contracurent cu aerul după ce în prealabil apa este transformată în picături de către
şicanele dispuse în celulele turnului de răcire.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 26
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tirajul pe fiecare celulă se realizează prin intermediul unui ventilator amplasat în difuzorul turnului de
răcire. Recircularea apei se realizează cu ajutorul unor pompe verticale de mare capacitate care aspiră
apa din bazinele turnului de răcire şi o trimite la consumatorii din instalaţii.
1.3.2. Evacuarea apelor uzate
Din activităţile desfăşurate se evacuează ape uzate de mai multe categorii:
- ape chimic impure cu ioni amoniu şi nitric;
- ape convenţional curate;
- ape pluviale;
- ape menajere.
Toate aceste categorii de ape uzate evacuate sunt colectate în reţelele de canalizare existente pe
platformă, după cum urmează:
- apele chimic impure – în reţelele de canalizare chimică anorganică cu ioni amoniu şi nitric, Dn
= 200-600 mm şi apoi sunt dirijate spre Staţia de Epurare la faza de epurare;
- apele convenţional curate şi apele pluviale – în reţeaua de canalizare convenţional curată, Dn=
200-1000 mm şi apoi evacuări directe în Pârâul Berivoi;
- apele menajere – în reţeaua de canalizare menajeră, Dn= 200-400 mm care sunt colectate şi
dirijate spre staţia de epurare a Municipiului Făgăraş preluate prin Contract de prestări servicii nr
954/14.05.2008 de către SC Apa Serv SA Făgăraş.
Staţia de epurare şi evacuările în pârâul Racoviţa
Staţia de epurare este compusă din:
a) instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut de ioni amoniu şi nitric;
b) instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide;
c) instalaţia de epurare ape uzate organice.
Efluenţii celor trei instalaţii de epurare sunt evacuaţi, prin cele două racorduri finale A1 si O1, în pârâul
Racoviţa.
Prin racordul A1 se evacuează apele epurate de la instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut
de ioni amoniu şi nitric şi apele epurate de la instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide.
Din analiza băncii de date existente depăşirile se datorează:
- la indicatorul suspensii: efluentului evacuat din instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut
de ioni nitric si amoniu;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 27
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- la indicatorul azotat: efluenţilor evacuaţi din instalaţia de epurare ape uzate anorganice cu conţinut de
ioni nitric şi amoniu şi din instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide;
- la indicatorul nitroderivaţi: efluentului evacuat din instalaţia de epurare ape uzate anorganice acide.
Neconformităţile stabilite sunt în corelaţie cu calitatea efluenţilor de ape uzate specifice societăţilor care
evacuează în aceste instalaţii şi cu performanţele fluxurilor de epurare operate în condiţiile modificărilor
survenite în activităţile societăţilor care evacuează ape uzate.
Instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric retehnologizată va prelua apele uzate
provenite din instalaţiile de obţinere amoniac, acid azotic 56% (instalaţia de demineralizare apă care
deserveşte instalaţiile de amoniac şi acid azotic), azotat de amoniu (îngrăşământ şi poros) şi instalaţia de
demineralizare aferentă centralei electrice de termoficare (CET II).
Monitorizarea apelor evacuate
Apele uzate evacuate în canalizarea chimică cu ioni amoniu şi nitric vor fi cuprinse în programele
de monitorizare. Monitorizarea se va realiza la indicatorii: NH+
4, NO-3, NO2
-, pH, alcalinitate,
aciditate, în laboratoarele Secţiilor de producţie, puncte de monitorizare cămin N1 şi N7.
Se face precizarea că apele acide şi alcaline de la instalaţia de demineralizare sunt colectate într-un bazin
de omogenizare bicompartimentat, placat antiacid, în care Laboratorul Secţiei, monitorizează indicatorii
de calitate: pH, amoniu, azotaţi.
Apele colectate în canalizarea convenţional curată evacuate în emisar, râul Berivoi puncte B2 şi B8
sunt monitorizate pentru indicatorii şi frecvenţa stabilită prin Autorizaţia de Gospodărire a Apelor de
către Laboratorul de mediu al societăţii, puncte de monitorizare B2 si B8.
Apele uzate evacuate din Staţia de Epurare – Evacuare finală din Instalaţia de tratare ape cu ioni
amoniu şi nitric, punct de monitorizare la evacuarea în emisar, Părăul Racoviţa, punct de
monitorizare A1.
1.3.3. Instalaţii de încălzire
Alimentarea cu abur a societăţiilor se face din surse proprii. Aburul tehnologic utilizat pe platforma este
produs în cazane de 50 t/h la o presiune de 35 bar.
Prin reţeaua de distribuţie aburul este adus pe platforma instalaţiilor consumatoare.
- Reţeaua de distribuţie către instalaţiile de amoniac şi acid azotic, conducta de alimentare Dn= 250
mm, P=35 bar, T= 4500 C;
- Reţeaua de distribuţie către instalaţiile de producere azotat de amoniu, conducta de alimentare
Dn=150 mm, P=35 bar, T=4500 C;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 28
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- Reţeaua de distribuţie către Sectorul Exploziv, conducta de alimentare Dn=350 mm , P=10 bari, T=
2900 C;
Reţelele de abur sunt dotate cu aparatură de măsurare, reglare şi înregistrare a parametrilor (debit,
temperatură, presiune), purje etc.. Conductele de transport sunt izolate termic şi sunt amplasate pe
estacade aeriene.
Alimentare cu aer comprimat
Aerul comprimat necesar se produce prin staţiile proprii şi se distribuie prin conducte către instalaţiile
consumatoare.
Medii de răcire
În cadrul societăţii se utilizează ca medii de răcire apa proaspătă (apa industrială) şi apa recirculată. Apa
recirculată este apa rezultată după răcirea utilajelor din instalaţii şi apoi răcită în instalaţii speciale
(turnuri de răcire). Apa de răcire circulă prin reţele de distribuţie.
Reţeaua de distribuţie a apei este de tip inelar, din OL şi fontă, cu diametre cuprinse între 600-700 mm-
3 inele şi un inel de 350 mm (în zona de nord vest). Din inele se alimentează o reţea plasă de distribuţie
către toţi consumatorii.
1.3.4. Instalaţii de gaze naturale
Alimentarea cu gaz metan pe platforma se realizează de la SRM aparţinând furnizorului de gaz prin două
conducte de alimentare:
o conductă cu dimensiunea de 300/250 mm;
o conductă cu dimensiunea de 400 mm;
Aceste conducte alimentează un colector distribuitor de gaz, de la care se continuă traseul de alimentare
cu gaz de metan după cum urmează:
- cu gaz metan neodorizat printr-o conductă cu diametrul de 350 mm, 6 bar, până la instalaţia de
amoniac;
- cu gaz metan odorizat prin două conducte cu diametrul de 350 mm, 0,5 bar (de la casa de reglare
CET II până la instalaţia CET II).
1.3.5. Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor este asigurată prin reţeaua naţională – reţea de 110 KV.
Alimentarea se realizează prin posturi şi staţiile TRAFO existente pe amplasamentul societăţii.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 29
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
1.3.6. Căi de comunicatie şi puncte obligatorii de trecere
Există drumuri municipale care fac legătura între platforma industrială, oraşul Făgăraş şi localităţile din
jur. În interiorul societăţii sunt drumuri de acces uzinale care fac legatura între instalaţii.
Drumul care trece pe la nord de obiectiv, la limita acestuia, este cu destinaţie specifică pentru accesul la
zona industrială cât şi pentru legătura cu oraşul Făgăraş. Porneşte de la intrarea sudică în oraş continuând
drumul de centura oraşului, care la rândul ei face legatura între şoseaua naţională Braşov – Sibiu şi
oraşul Făgăraş. Asigură şi accesul atât spre satul Hurez spre vest, cât şi spre satele Ileni şi Râuşor spre
est. Drumul de acces la obiectiv se opreşte la poarta de acces nr. 1 şi poarta de acces a mijloacelor de
transport auto nr. 2. Tot aici se afla poarta de intrare – ieşire prin care se face transportul de marfă pe
cale ferată uzinală prin triajul de antestaţie şi gara Făgăraş. În unele documentaţii este încadrat ca zonă a
unui trafic rutier mediu dar în fapt traficul este redus cu excepţia perioadelor de intrare şi ieşire din
schimburi a personalului.
Principalele căi de comunicaţii din teritoriul sunt:
Drumul european E64 (national DN1) –Bucureşti- Braşov – Făgăraş – Sibiu;
Calea ferată Braşov – Făgăraş – Sibiu (magistrala 200 );
Cale ferată - SC Nitroporos SRL - Gara Făgăraş;
Drumuri Judeţene Făgăraş – Ileni şi Făgăraş – Hurez.
2. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ŞI CALITATEA FACTORILOR DE
MEDIU
2.1. Hidrologia şi hidrogeologia
Precipitaţiile bogate, care determină pentru râurile făgărăşene scurgere medie lichidă ridicată (30-35
l/s.km2), precum şi denivelarea mare dintre ramura muntoasă şi Olt, de 350-400 m, au determinat şi o
mare densitate a reţelei hidrografice cu valori de 1,5 – 2,5 km/km2, impusă de păienjenişul de văi ce vin
din munte sau care îşi au obârşia chiar în interiorul depresiunii. Oltul, axul hidrografic al Depresiunii
Făgăraşului, împins mult spre nord, până sub povârnişurile Podişului Hârtibaciului, colectează întreaga
reţea de ape ce drenează depresiunea. Platforma industrială pe care se află amplasate obiectivele luate în
analiză, se află la circa 4 km de râul Olt şi este străbătută de la sud la nord de râul Berivoi şi pârâul
Racoviţa.
Râul Berivoi, trece prin estul platformei, pe o albie regularizată şi are regim de curgere
permanent. Măsurătorile au pus în evidenţă un debit mediu multianual de 0.43 m3/s.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 30
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Pârâul Racoviţa străbate platforma industrială - prin partea de vest, - sectorul explozivi, are o
albie neregularizata şi regim de curgere permanent.
Din punct de vedere hidrologic, cele două pâraie care traversează zona UPS, Racoviţa şi Berivoi, au
caracteristici morfometrice şi regim hidrologic asemănător: ambele posedă albii bine conturate cu
capacităţi ce permit tranzitarea apelor mari fără pericol de inundaţii. Regimul de precipitaţii are două
maxime: unul de primăvară, mai pronunţat, când peste maximul de precipitaţii din mai-iunie se
suprapune topirea zăpezilor şi unul de toamnă, mai puţin pronunţat, legat de maximul de precipitaţii din
lunile octombrie-noiembrie.
Diferenţa dintre cele două cursuri de apă constă în faptul că pârâul Berivoi îşi are obârşia imediat sub
creasta nordică a Munţilor Făgăraş, de unde şi un bazin de recepţie mai mare şi mai bogat în precipitaţii,
iar pârâul Racoviţa izvorăşte dintr-o zonă mai joasă, unde atât cantitatea de precipitaţii mai redusă, cât şi
bazinul de recepţie mai mic – deşi îi asigură o scurgere permanentă – îl situează ca debit multianual sub
cel al râului Berivoi.
Astfel, Q mediu multianual Berivoi = 1,8 mc/s;
Q mediu multianual Racoviţa = 0,4 mc/s.
E important atât pentru calitatea celor două cursuri de apă, cât şi pentru cea a pânzei freatice, faptul că
substratul foarte permeabil poate permite trecerea poluanţilor din apa freatică în apa pârâurilor şi invers,
în funcţie de diferenţa de nivel a apei.
2.2. Calitatea apei
2.2.1. Calitatea apelor subterane
Cu ocazia elaborării documentaţiei pentru privatizare în anul 2005, în zona analizată, au fost realizate 4
foraje de observaţie şi urmărire a calităţii pânzei freatice. Acestea s-au poziţionat în amonte şi în aval pe
direcţia de curgere a pânzei freatice, permiţând punerea în evidenţă atât a succesiunii orizonturilor
litologice cât şi a calităţii pânzei freatice prin efectuarea investigaţiilor analitice.
Două din forajele de control realizate sunt amplasate în zona de influenţă a Instalaţiilor de Amoniac
(Forajul F4) şi Centrala termoelectrică (Forajul F5).
F4 – lângă Depozitul de amoniac
F5 – lângă Centrala electrică de termoficare.
Nu au fost realizate investigaţii asupra calităţii apei freatice în forajul F5. În prezent forajul este distrus.
F1 – amonte de staţia de epurare
F2 - aval de staţia de epurare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 31
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Prelevarea probelor şi analizarea lor s-a realizat de către INCD ECOIND.
►Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor analitice pentru Forajul F4, în 2005 şi
2006, precum şi limitele impuse conform Legii nr. 458/2002 completată şi modificată prin Legea
311/2004.
Tabelul nr. 2.1. Forajul F4
Indicator F4/iunie 2005 F4/iunie 2006
Limite conform
Legii nr. 458/2002
0 1 3 6
pH 6,29 5,87 6,5-9,5
CCOCr,
mg O2/l
20 15 5
Reziduu fix,
mg/l
636 443 -
Amoniu,
mg/l
0,6 0,85 0,5
Azotaţi,
mg/l
92,7 174,93 50
Azotiţi,
mg/l
0,84 0,94 0,5
Azot Kjeldahl,
mg/l
2,13 0,935 -
Azot aminic,
mg/l
0,2 0,31 -
Azot total,
mg/l
77,94 42,5 -
Sulfaţi,
mg/l
72,42 156,3 250
Fenoli,
mg/l
0,027 0,005 -
Fosfaţi,
mg/l
0,14 0,51 -
Crom total,
mg/l
< 0,005* - 0,05
Mangan,
mg/l
2,85 0,75 0,05
Nichel,
mg/l
< 0,004* <0,004* 0,02
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 32
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Plumb,
mg/l
< 0,01* - 0,01
Zinc,
mg/l
0,12 4,2 5
Cupru,
mg/l
< 0,003* <0,003* 0,1
Cadmiu,
mg/l
< 0,001* - 0,005
Fier,
mg/l
0,72 4,2 0,2
Nitrobenzen,
mg/l
< 0,01* < 0,01* -
Nitrofenoli mg/l < 0,2*
Nivel hidrostatic, m 0.42 1,96 -
* - limita metodei de analiză
Comparând rezultatele investigaţiilor în anii 2005 -2006 se constată o scădere a pH-ului şi o creştere a
concentraţiei ionilor amoniu, azotiţi, azotaţi, creşterea concentraţiei fierului şi zincului.
Aceste creşteri urmăresc intensificarea poluării solului în această perioadă, datorată în special
evacuărilor necontrolate după oprirea instalaţiilor.
►Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor analitice pentru Forajele F1, şi F2, din anul
2005 precum şi limitele impuse conform Legii nr. 458/2002 modificată şi completată prin Legea
311/2004:
Tabelul nr. 2.2. Rezultatele încercărilor analitice pentru Forajele F1, F2, 2005
Nr. crt. Indicator UM F1 (amonte) F2 (aval) Limite cf.
L.458/2002
1 pH - 7.21 6.58 6.5-9.5
2 CCOCr mg O2/l 36 48 5
3 Reziduu fix mg/l 366 372 -
4 NH4+
mg/l 0.49 2.6 0.5
5 NO3-
mg/l 0.23 3.84 50
6 NO2-
mg/l 0.012 0.012 0.5
7 N Kjeldahl mg/l 6.9 6 -
8 N total mg/l 9.85 11.2 -
9 Sulfaţi mg/l 54.9 111.1 250
10 Compuşi fenolici mg/l 0.02 0.03 -
11 Azot aminic mg/l 0.175 0.314 -
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 33
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Nr. crt. Indicator UM F1 (amonte) F2 (aval) Limite cf.
L.458/2002
12 Fosfaţi mg/l 0.107 0.314 -
13 Cr mg/l <0.005* <0.005* 0.05
14 Mn mg/l 0.4 8.21 0.05
15 Ni mg/l <0.004* 0.11 0.02
16 Pb mg/l <0.01* <0.01* 0.01
17 Cu mg/l 1.5 0.5 0.1
18 Zn mg/l 0.6 2.4 5
19 Cd mg/l <0.001* <0.001* 0.005
20 Fe mg/l 14.26 196.25 0.2
21 Nitrobenzen mg/l <0.01* <0.01* -
* - limita metodei de analiză
Comparând rezultatele investigaţiilor amonte – aval se observă:
- Creşterea valorilor indicatorilor de calitate determinate în aval (F2) faţă de amonte (F1), pe
direcţia de curgere a pânzei freatice pentru CCOCr, reziduu fix, N total, N aminic, SO42-
, PO43-
,
compuşi fenolici;
- Creşterea semnificativă în aval (F2) faţă de amonte (F1) pe direcţia de curgere a pânzei
freatice a valorilor indicatorilor de calitate determinate pentru NH4+, NO3
-, Mn, Ni, Zn şi Fe.
În urma comparării rezultatelor obţinute pentru cele două probe de apă freatică cu limitele impuse de
legea nr. 458/2002 s-a constatat:
- Depăşirea valorilor limită impuse pentru indicatorii de calitate CCOCr, Mn, Cu şi Fe pentru
forajul F1 (amonte);
- Depăşirea valorilor limită impuse pentru indicatorii de calitate CCOCr, NH4+, Mn, Ni, Cu şi Fe
pentru forajul F2 (aval).
Rezultatul investigaţiilor pe teren pentru zonele de analiză stabilite – 2008:
►F1 – foraj lângă depozitul de amoniac;
►F2 – foraj lângă instalaţia azotit – azotat de sodiu (săruri);
►F3 – foraj aval staţia de epurare.
Pentru alegerea punctului de prelevare s-au urmărit zonele analizate în studiile anterioare, pentru a avea
o bază de referinţă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 34
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tabel nr. 2.3. Probe de apă subterană
Indicator
F1/2006
(zona amonte
staţie de
epurare)
F2/2006 (zona aval
staţie de epurare)
F1/
2008
zona depozit
amoniac
F2/2008
Instalaţia
azotit – azotat
de sodiu
(săruri)
F3/
2008
zona aval staţie
de epurare
Limite conform
Legii nr.
458/2002
pH 7.21 6.58 6,01 6,31 6,46 6,5-9,5
CCOCr,
mg O2/l
36 48 16,76 8,50 25,02 5
Reziduu fix,
mg/l
366 372 -
Amoniu,
mg/l
0.49 2.6 0,054 0,091 4,607 0,5
Azotaţi,
mg/l
0.23 3.84 84,78 17,32 0,305 50
Azotiţi,
mg/l
0.012 0.012 0,109 0,566 0,03 0,5
Azot Kjeldahl,
mg/l
6.9 6 -
Azot aminic,
mg/l
0.175 0.314 -
Azot total,
mg/l
9.85 11.2 -
Sulfaţi,
mg/l
54.9 111.1 107,73 68,353 73,64 250
Fenoli,
mg/l
0.02 0.03 0,0034 0,0069 0,004 -
Fosfaţi,
mg/l
0.107 0.314 0,078 0,251 0,198 -
Crom total,
mg/l
<0.005* <0.005* 0,0008 0,0016 0,0005 0,05
Mangan,
mg/l
0.4 8.21 1,1994 0,0179 1,0639 0,05
Nichel,
mg/l
<0.004* 0.11 0,0025 0,0005 0,0016 0,02
Plumb,
mg/l
<0.01* <0.01* 0,01
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 35
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Indicator
F1/2006
(zona amonte
staţie de
epurare)
F2/2006 (zona aval
staţie de epurare)
F1/
2008
zona depozit
amoniac
F2/2008
Instalaţia
azotit – azotat
de sodiu
(săruri)
F3/
2008
zona aval staţie
de epurare
Limite conform
Legii nr.
458/2002
Zinc,
mg/l
0,6 2,4 5
Cupru,
mg/l
1.5 0.5 0,0062 0,0024 0,0020 0,1
Cadmiu,
mg/l
<0.001* <0.001* 0,005
Fier,
mg/l
14.26 196.25 0,0219 0,0375 0,9859 0,2
Nitrobenzen
mg/l
<0.01* <0.01* -
Nitrofenoli mg/l <0.005* <0.005*
Nivel
hidrostatic, m
-
* - limita metodei de analiză
Concluzii:
Tabel nr. 2.4. Analiză comparativă
Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008
Zona depozit amoniac
pH Aciditate mai ridicată pentru 2006 faţă de
2005
O scădere a acidităţii faţă de nivelul
2006, nu se încadrează în limitele
impuse de L 458/2002
CCO-Cr O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005 Valoare apropiată de cea din 2006, dar
mai mare decât limita impusa de Legea
nr. 458/2002
NH4+ Valoare apropiată de limita impusă de L
458/2002
Valoare mult mai scăzută faţă de limita
impusă de L 458/2002
NO3 Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 Valoare mai mică faţă de 2005, este
depăşită limita impusă de L 458/2002
NO2 Valori apropiate 2005 - 2006 Valori apropiate faţă de 2005 - 2006,
este depăşită limita impusă de L
458/2002
SO4 2-
Valoare mai mare în 2006 decât 2005, dar Valori mai scăzute faţă de 2006 şi mai
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 36
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008
mai mică decât limita impusă de L
458/2002
scăzute decât limita impusă de L
458/2002
Fenoli O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005 Valori mai scăzute faţă de 2005 - 2006
Fosfati Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 Valori mai scăzute faţă de 2005 - 2006
Cr tot Valoare mai mică decât limita impusa de L
458/2002
Valoare mai mică decât limita impusa
de L 458/2002
Mn O scădere a valorii în 2006 faţă de 2005, dar
mai mare decât limita impusă de L
458/2002
Valoare apropiată de cea din 2006, dar
mai mare decât limita impusă de L
458/2002
Ni Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita
impusă de L 458/2002
Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006
şi mai mică decât limita impusă de L
458/2002
Cu Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita
impusă de L 458/2002
Valoare mai mare faţă de 2005 – 2006 şi
mai mică decât limita impusă de L
458/2002
Fe Valoare mai mare în 2006 faţă de 2005 şi
mai mare decât limita impusă de L
458/2002
Valoare mai scăzută faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
Zona instalaţii azotit – azotat (săruri)
pH Valoare mai mică decât limita impusă de
L 458/2002
CCO-Cr Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
NH4+ Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
NO3 Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
NO2 Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
SO4 2-
Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Cr tot Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Mn Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Ni Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Cu Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Fe Valoare mai mare decât limita impusă de
L 458/2002
Zona aval staţia de epurare
pH Valoare sensibil egală 2006 – 2008, dar
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 37
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008
mai mică decât limita impusă de L
458/2002
CCO - Cr Valoare mai scăzută faţă de 2006 şi mai
mare decât limita impusă de L 458/2002
NH4+ Valoare mai mare faţă de 2006 şi mai
mare decât limita impusă de L 458/2002
NO2 Valoare mai mare faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
NO3 Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
SO4 2-
Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
Fenoli Valoare mai mică faţă de 2006
Fosfati Valoare mai mică faţă de 2006
Cr tot Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
Mn Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mare decât limita impusă de L 458/2002
Ni Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
Cu Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mică decât limita impusă de L 458/2002
Fe Valoare mai mică faţă de 2006 şi mai
mare decât limita impusă de L 458/2002
2.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă
Râul Berivoi
Apele uzate care nu necesită epurare sunt colectate în canalizarea convenţional curată şi sunt evacuate în
emisar - râul Berivoi, prin intermediul a două racorduri (B2, B8).
În continuare sunt prezentate rezultatele monitorizărilor istorice realizate în 2004 şi 2005 – valori medii
lunare ale indicatorilor de calitate: pH, amoniu, azotaţi, azotiţi, preluate din banca de date a societăţii.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 38
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tabel nr. 2.5. - Valori medii lunare pe anul 2004 - apă suprafaţă Berivoi - punct prelevare:
PBC (aval de evacuările de ape convenţional curate de pe platforma chimică ) Indicator
monitorizat Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
pH 6,71 6,81 7,48 7,4 7,48 7,49 7,3
NH4+
(mg/l) 1,19 3,14 2,95 2,77 8,79 8,99 5,06
NO2-(mg/l) 0,57 1,62 1,17 0,99 2,66 2,99 3,12
NO3-(mg/l) 10,34 17,29 12,47 12,86 14,76 15,31 13,34
Tabel nr. 2.6. - Valori medii lunare pe anul 2005 - apă suprafaţă Berivoi - punct prelevare:
PBC (aval de evacuările de ape convenţional curate de pe platforma chimică)
Indicator monitorizat
Ian.
Feb.
Martie
April
Mai
Iun.
Iul.
Aug.
Sept
Oct.
Nov.
Dec.
pH
7,37 6,9 6,83 6,99 7,24 7,65 7,5 7,47 7,06 7,59 7,16 7,02
NH4+(mg/l) 2,89 2,08 1,58 1,27 0,14 1,65 1,23 0,97 1,38 1,65 1,6 1,85
NO2- (mg/l) 1,37 0,47 0,36 0,27 0,25 0,32 0,35 0,47 0,51 0,38 0,39 0,34
NO3- (mg/l) 14,8 11,2 10,95 9,61 8,16 10,0 9,29 9,48 14,5 16,2 13,6 16,7
Comparând investigaţiile din anul 2004 cu anul 2005 se observă: o creştere uşoară a pH-ului, scăderea
concentraţiei ionului amoniu şi azotit, creşterea concentraţiei ionului azotat.
Pârâul Racoviţa
În perioada 2003 – 2005 nu s-au realizat investigaţii asupra calităţii emisarului în vederea stabilirii
impactului potenţial generat de evacuările de ape uzate din cadrul S.C. NITROCONTROL S.A..
Pentru stabilirea calităţii apei de suprafaţă şi sedimentelor, în cadrul Bilanţurilor de mediu de nivel I şi
II realizate de INCD ECOIND Bucureşti, realizate în 2005, au fost prelevate şi analizate probe de apă
şi sediment din pârâul Racoviţa atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi biologic, punctele de
control fiind următoarele:
pârâul Racoviţa – amonte de evacuarea efluenţilor fostei societăţi S.C.
NITROCONTROL S.A.;
pârâul Racoviţa – aval de evacuarea efluenţilor fostei societăţi S.C. NITROCONTROL
S.A..
Rezultatele investigaţiilor efectuate în campania de prelevare din luna iunie 2005 (din punct de vedere
fizico-chimic şi biologic) asupra calităţii pârâului Racoviţa în amonte şi aval de evacuarea efluenţilor
S.C. NITROCONTROL S.A, precum şi metodele de analiză utilizate sunt prezentate în tabelele
următoare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 39
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tabel nr. 2.7. - Caracteristicile chimice ale probelor de apă de suprafaţă din punctele de control
analizate – Iunie 2005 Indicator U.M. Amonte Racoviţa Aval
Racoviţa
Metoda de analiză
pH Unităţi pH 6,80 6,56 SR ISO 10523/1997
CCOCr mgO2/l 14,35 8,20 SR ISO 6060 / 1996
CBO5 mgO2/l 5,10 2,51 SR EN 25814 / 1999
Materii în suspensie mg/l 1,7 3,4 STAS 6953 / 1981
Reziduu filtrabil mg/l 44,3 73,6 STAS 9187 / 1984
Cloruri mg/l 13,52 13,52 SR ISO 9297 / 2001
Fenoli mg/l 0,11 0,29 SR ISO 6439/ / 2001
N-NH4+
mgN/l 0,92 0,58 SR ISO 7150 / 1 - 2001
N-NO3- mgN/l 2,29 4,72 SR ISO 7890 / 1- 1998
N-NO2-
mgN/l 0,092 0,025 SR ISO 6777 / 1996
Azot Kjeldahl mg/l 1,66 1,58 SR EN 25663/2000
Fosfor total mg/l 0,94 1,51 SR EN 1189/2000
Sulfaţi mg/l 20,58 48 STAS 3069/1987
Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02 SR ISO 10530/1997
Substanţe extractibile în eter de
petrol
mg/l < 20 (2,8) < 20 (1,3) SR 7587 / 1996
Tabel nr. 2.8. - Caracteristicile chimice ale probelor de sediment din punctele de control analizate
– Iunie 2005
Indicator U.M. Amonte Racoviţa Aval Racoviţa Metoda de analiză
pH Unităţi pH 6,92 6,38 SR ISO 10390/1999
Umiditate % 88,39 93,19 SR ISO 11465/1998
Substanţă uscată mg/kg s.u. 11,61 6,81
Azot total mg/kg s.u. 3101,97 2741,17 SR ISO 11464/1998
STAS 7184/2-1985
Azot Kjeldahl mg/kg s.u. 2705,02 2374,93 SR ISO 11464/1998
SR ISO 11261/2000
Fosfor total mg/kg s.u. 681,22 316,79 STAS 7184/14-1979
În aceasta perioadă, iuie 2005, s-au analizat şi caracteristicile biologice ale probelor de apă de suprafaţă
(fitoplancton, zooplancton) şi sediment (macronevertebrate bentonice) din punctele de control analizate.
Concluziile bilanţurilor din 2005, menţionate, privitor la rezultatul analizelor:
din punct de vedere fizico-chimic concentraţiile indicatorilor analizaţi (încărcare organică
măsurată ca CCOCr şi CBO5) scad în secţiunea de control din aval comparativ cu amonte, însă
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 40
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
menţin calitatea pârâului Racoviţa în aceeaşi clasă de calitate atât pentru amonte, cât şi pentru
aval. Valoarea indicatorilor reziduu filtrabil, cloruri şi sulfaţi menţine calitatea apei în secţiunile
de control din amonte şi aval în clasa I de calitate.
Conţinutul de suspensii creşte (se dublează) în aval faţă de amonte
Fenolii menţin, de asemenea, calitatea apei în aceeaşi clasa de calitate, respectiv clasa
a-V-a, însă s-a sesizat o creştere a concentraţiei acestora în aval comparativ cu
amonte. Pentru formele de azot, respectiv N-NH4+ si N-NO2
-, concentraţia
determinată schimba calitatea apei în secţiunea din aval la o clasă inferioară celei
determinată în amonte, iar pentru N-NO3- concentraţia acestui indicator se dublează
în aval comparativ cu amonte, schimbându-i totodată şi clasa de calitate.
Fitoplanctonul nu este afectat de evacuarea efluenţilor S.C. NITROCONTROL S.A.
din punct de vedere al densităţii numerice şi biomasei, totuşi, formele dominante par
să indice o uşoară modificare a calităţii apei după evacuarea efluenţilor în emisar cu
menţinerea stării alfamezosaprobe.
Absenţa faunei zooplanctonice poate fi datorată şi condiţiilor meteo din perioada
campaniei de prelevare.
scăderea biodiversităţii macronevertebratelor bentonice poate fi datorată naturii
substratului care a dus la acumularea în sediment a produşilor toxici şi nu calităţii a
efluenţilor S.C NITROCONTROL S.A.
Concluzie bilanţurilor menţionate cu privire la analiza sedimentelor: studiile existente efectuate în
perioada de funcţionare a întregii platforme (fosta NITRAMONIA) au condus la concluzia ca albia
râului a fost poluată istoric cu sedimente rezultate din evacuările, de-a lungul timpului a apelor
uzate aferente societăţii NITRAMONIA.
Rezultatele campaniei din noiembrie 2008:
► amonte şi aval emisari naturali pârâul Berivoi şi pârâul Racoviţa.
După cum am precizat anterior, apele uzate rezultate şi care nu necesită epurare, sunt colectate în
canalizarea convenţional curată şi apoi sunt evacuate în emisar - râul Berivoi, prin intermediul
racordurilor (B2, B8).
Apele uzate epurate din staţia de epurare sunt evacuate în pârâul Racoviţa prin două racorduri O1 şi A1.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 41
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tabel nr. 2.9. - Caracteristicile chimice ale probelor de apa de suprafaţa din punctele de control
analizate
Indicator U.M. Pârâul Racoviţa Pârâul Racoviţa
Amonte/
2005
Aval/
2005
Amonte/
2008
Aval/
2008
pH Unităţi pH 6,80 6,55 6,85 6,75
CCOCr mgO2/l 14,35 8,20
CBO5 mgO2/l 5,10 2,51
Materii în suspensie mg/l 1,7 5,4
Reziduu filtrabil mg/l 44,3 73,6
Cloruri mg/l 13,52 13,52
Fenoli mg/l 0,11 0,29
N-NH4+
mgN/l 0,92 0,58 0,0 0,416
N-NO3- mgN/l 2,29 4,72 3,509 17,434
N-NO2-
mgN/l 0,092 0,025 0,010 0,257
Azot Kjeldahl mg/l 1,66 1,58
Fosfor total mg/l 0,94 1,51
Sulfaţi mg/l 20,58 48
Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02
Substante extractibile în eter
de petrol
mg/l < 20 (2,8) < 20 (1,3)
Pentru pârâul Racoviţa, amonte şi aval de punctul de evacuare valorile pentru azotaţi din probele
momentane prelevate în 2008 sunt mai ridicate faţă de 2005, iar pentru azotiţi valorile aval sunt
mai mari decât în 2005. Aceste valori ale probelor momentane modifică clasa de calitate de la 2 la
5 (azotaţi), respectiv de la 2 la 4 (azotiţi), conform ordinului nr. 161/16.02.2006
La nivelul pârâului Berivoi s-au prelevat probe din zonele amonte şi aval de punctele de evacuare.
Tabel nr. 2.10. – Analiză comparativă
Indicator U.M. Pârâul Berivoi Pârâul Berivoi
Aval /2005 Amonte/2008 Aval/2008
pH Unitaţi pH 7,23 6,71 6,62
N-NH4+
mgN/l 1,52 0,041 0,178
N-NO3- mgN/l 11,23 3,044 4,195
N-NO2-
mgN/l 0,456 0,026 0,056
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 42
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Pentru pârâul Berivoi valorile momentane în aval în 2008 sunt mai mici decât cele din 2005. Faţă
de limitele impuse de OM 161/16.02.2006 privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea
calităţii apelor de suprafaţă:
- pH- ul se încadrează în limite;
- valorile ionului amoniu aval de punctele de evacuare nu schimbă clasa de calitate a
râului (I)
- valorile ionului azotat nu schimbă clasa de calitate a râului (II-III);
- valorile ionului azotit nu schimbă clasa de calitate a râului (I-II).
2.3. Geologie şi geomorfologie
Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului sau Ţara Făgăraşului din care jumătatea estică se
află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-
erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţii apropiaţi, mai întâi în apele lacului
format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediul continental. Aria
depresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul
nordic al munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului
Târnavelor.
Luând în considerare datările pânzelor glacisurilor piemontane rezultă că întreaga câmpie făgărăşană s-a
transformat în timpul pleistocenului mediu şi superior, când geneza a fost dirijată, în principal, de
oscilaţiile climatice legate de fazele glaciare şi interglaciare: procesele de eroziune laterală şi acumulare
au corespuns dezvoltării maxime a produselor de gelifracţie din fazele de răcire a climei din munţii
Făgăraş şi Perşani, pe când cele de adâncire şi de tasare ca trepte a glacisurilor piemontane, fazelor de
încălzire interglaciare.
Formaţiunile geologice cele mai răspândite aparţin cuaternarului, care constituie de fapt, zona
depresionară, reprezentat prin depozite aluviale ale râului Olt, alcătuite din bolovăniş, pietrişuri, nisipuri
de diferite granulaţii cu intercalaţii sub formă de lentile de grosimi diferite şi la diferite adâncimi formate
din prafuri nisipoase-argiloase, nisipuri argiloase.
2.4. Solul
În condiţiile de uniformitate generală a reliefului câmpiei piemontane cuaternare şi a orientării
proceselor pedogenetice de către factorii bioclimatice, diversificarea învelişului de soluri a fost
determinată de etajarea şi vârsta diferită a treptelor de glacisuri piemontane, precum şi de adâncimea
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 43
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
variată a pânzei freatice. În acest sens, în zona de amplasament a platformei industriale s-au format
soluri din clasa argiluvisolurilor tipurile brune argiloiluviale, brune luvice, clasa cambisolurilor tipurile
brune eu-mezobazice, brune acide şi clasa umbrisolurilor tipul negru acid. Pe văile Berivoiului şi
pârâului Racoviţa, unde apa freatică are adâncimi sub 2 m, s-au format soluri din clasa solurilor
hidromorfe tipul gleic şi tipul lacovişte, clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate tipul aluvial.
Acestora li se adaugă protosolurile antropice (clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate), ca
urmare a modificărilor induse de om solurilor iniţiale.
Clasa argiluvisolurilor
Solurile brune argiloiluviale: sunt soluri care au ca diagnostic orizontul Bt.
Solul brun argiloiluvial tipic are profilul cu următoarea succesiune de orizonturi: primul orizont Ao (20-
40 cm grosime), al doilea orizont Bt (60-150 cm grosime) şi ultimul orizont Cca apare la adâncimi
relativ mari sau lipseşte, trecându-se direct la materialul parental C.
Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice
Având în vedere condiţiile diferite de material parental, relief, vârsta etc., solurile brune argiloiluviale
prezintă o gamă variată de însuşiri fizice şi chimice.
Textura poate fi mijlocie (lutoasă) în Ao, iar în Bt fină sau tot mijlocie, slab diferenţiată pe profil (IDT
rar depăşeşte 1,2), însuşirile fizice, fizico-mecanice şi hidrofizice sunt în general favorabile pentru
plantele cultivate.
Conţinutul de humus este de 2-3 %, au reacţie slab acidă-neutră (pH =6-7), gradul de saturaţie în baze, V
% = 80-100.
Solurile brune luvice: sunt soluri care au ca diagnostic orizonturile El şi Bt.
Solul brun luvic tipic are profilul cu următoarea succesiune de orizonturi: primul orizont Ao (10-20 cm
grosime), al doilea orizont El (30 - 40 cm grosime), al treilea orizont Bt (peste 100 cm grosime), şi
ultimul orizont C apare la adâncimi de cca 150 cm.
Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice
Textura acestor soluri este de la lutonisipoasă până la lutoargiloasă în funcţie de natura materialului
parental. Textura variază şi pe profil, conţinutul de argilă este mic în orizonturile superioare şi creşte în
Bt. O textură mai grosieră (chiar nisipoasă) se constată la nivelul orizontului El, fapt ce se datorează
acumulării intense de silice reziduală sub formă de nisip cuarţos. Aceste soluri sunt uşor afânate-mijlociu
tasate în Ao şi El (densitatea aparentă - DA - este de 1,25 - 1,45g/cm3) şi puternic tasate în Bt (DA 1,50 -
1,69g/cm3). Capacitatea de câmp se caracterizează prin valori mijlociu-mari (23-28%). În ceea ce
priveşte permeabilitatea solurilor brune luvice tipice, aceasta este satisfăcătoare tot în orizonturile
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 44
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
sărăcite în argilă (coeficientul de permeabilitate - k - este de 1,0-4,0 mm/h), scade pe profil ajungând în
Bt extrem de mică (k 0,2-0,3mm/h).
Reacţia acestor soluri este în general acidă, pH este 5,8-6,2 în Ao, urmează o scădere în El (5,4-5,7), iar
apoi în limita orizontului Bt o creştere a pH-lui la 6,5-7,0.
Conţinutul de humus este mic la solurile cultivate (1,3-2,5%) şi mai ridicat la cele situate sub vegetaţie
de pădure (2,6-4,0%) dar în ambele cazuri scade brusc pe profil, ajungând sub 1% şi chiar sub 0,6% în
Bt (0,52%).
Gradul de saturaţie în baze este de 60-78%, ceea ce face ca aceste soluri să intre în categoria celor
mezobazice. Şi gradul de saturaţie în baze variază pe profil, în Ao 70-80%, scade în El 60-70% şi creşte
din nou, în orizontul Bt, la peste 80%. Activitatea biologică în mod natural a acestor soluri este slabă.
Clasa cambisolurilor
Tipul brun eu – mezobazic: se definesc prin prezenţa unui orizont Bv având gradul de saturaţie în baze
(V%) mai mare de 55%. Termenul de eu-mezobazic indică un complex coloidal cu conţinut mediu sau
ridicat de cationi bazici.
Alcătuirea profilului. Solurile brune eu-mezobazice au profil de tipul: Ao-Bv-C.
Orizontul Ao are o grosime de 10-35 cm, culoare brună sau brun închisă; structura grăunţoasă.
Orizontul Bv, gros. de 20-120 cm, culoare brun gălbuie, structura columnoid prismatică sau slab
prismatică.
Orizontul C (materialul parental) este bogat în elemente bazice. De multe ori solurile brune eu-
mezobazice prezintă fragmente de rocă mai ales spre bază (în Bv şi C).
Proprietăţi: Textura acestor soluri este mijlocie, sunt bine structurate, au permeabilitate bună. Au un
conţinut de humus de 2-4%, reacţie slab acidă - neutră (pH = 6-7), gradul de saturaţie în baze ridicat
(V% = 60-85); sunt moderat aprovizionate cu elemente nutritive.
Fertilitate: Datorită însuşirilor fizice şi fizico-chimice favorabile, aceste soluri au fertilitatea naturală
mijlocie sau chiar bună.
Având în vedere condiţiile diferite de relief şi climă sub care s-au format, au şi folosinţe variate: păduri
şi pajişti naturale (în zone montane); în zone de podiş, deal, câmpie sunt plantate cu pomi, viţă de vie sau
culturi de câmp (grâu, porumb, secara, cartof, trifoi).
Pentru obţinerea unor producţii mai mari pe aceste soluri se recomandă aplicarea unor măsuri de
prevenire şi combatere a eroziunii; o agrotehnică adecvată; fertilizare cu îngrăşăminte organice şi
minerale (cu azot, fosfor şi potasiu).
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 45
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tipul brun acid: se definesc prin: orizont Bv având gradul de saturaţie în baze mai mici de 55%, cu valori
şi crome egale sau mai mari de 3.5 la materialul în stare umedă.
Alcătuirea profilului. Solul brun acid tipic are profil de tipul Ao-Bv-C sau R.
Orizontul Ao cu o grosime de 10-30 cm, este deschis la culoare (brun cenuşie sau brun gălbuie); prezintă
structura grăunţoasă slab dezvoltată; este afânat. Urmează un orizont Bv — gros de 60-70 cm, brun
gălbui, cu structură poliedrică, slab dezvoltată, permeabil, pe întregul profil apar fragmente de rocă. În
general profilul solurilor brune acide nu depăşeşte 100 cm.
Proprietăţi: Au textura mijlocie sau mijlocie grosieră, permeabilitate bună pentru apă şi aer. Conţin multă
materie organică (20-25%), în humus propriu-zis puţin; au reacţie puternic acidă (pH = 4.8-5.5); gradul
de saturaţie în baze V poate scădea sub 30-35% în orizontul Ao; sunt slab aprovizionate cu elemente
nutritive; cu o activitate microbiologică redusă.
Fertilitate: Sunt soluri cu fertilitate naturală scăzută şi sunt folosite mai ales în silvicultură şi ca pajişti.
Se pot ameliora prin folosirea amendamentelor calcaroase şi fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi
minerale.
Clasa umbrisolurilor
Tipul de soluri negre acide: se definesc prin orizont Au cu crome mai mici de 2 la materialul în stare
umedă; orizont Bv având gradul de saturaţie în baze mai mici de 55%, cel puţin în partea superioară şi
culori cu valori de crome mai mici de 3.5 la materialul în stare umedă, atât pe feţele, cât şi în interiorul
elementelor structurale.
Alcătuirea profilului. Solurile negre acide prezintă profil de tipul: Au-Bv-C sau R.
Orizontul Au are grosime de 20-50 cm, de culoare închisă. Orizontul Bv gros de 20-70 cm; de culoare
brun închisă în partea superioară şi brun-gălbuie în adâncime; cu frecvente fragmente de rocă. Orizontul
C sau R apare la 75-130 cm adâncime.
Proprietăţi: Textura este foarte variată, de la mijlocie grosieră până la fină. Structura este în Au
grăunţoasă, iar în Bv poliedrică. Proprietăţile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt relativ
favorabile.
Sunt bogate în materie organică (7-20%), humus brut şi acid; au reacţie acidă (pH 4-5); gradul de
saturaţie în baze sub 55% (uneori sub 20%).
Fertilitate: Solurile negre acide au o fertilitate scăzută. Sunt folosite ca păduri de molid - brad sau molid
-- fag, precum şi ca păşuni naturale secundare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 46
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Clasa solurilor hidromorfe
Tipul gleic: se definesc prin orizont Gr a cărui limită superioară se afla în primii 125 cm. şi orizont Ao
având culori şi crome egale sau mai mari de 3.5 la materialul în stare umedă.
Alcătuirea profilului: Solurile gleice au profil de tipul Ao-AGo-Gr (deci la suprafaţă se formează un
orizont Ao nu Am ca la lacovişti).
Orizontul Ao este de 15-30 cm. grosime (mai subţire ca la lacovişti), de culoare mai densă (brun cenuşie
închisă), prezintă structura grăunţoasă, slab dezvoltată, cu frecvente bobovine şi separaţii ferimanganice.
Orizontul Gr se formează în zona cu exces permanent de umiditate, are culoare cenuşie vineţie sau chiar
neagră, cu peste 50% culori de reducere, fiind nestructurat.
Proprietăţi: Solurile gleice cu textura de la mijlociu la fină, sunt slab structurate, compacte, reci, se
lucrează greu, au în general un regim aerohidric defectuos. Au humus mai puţin în comparaţie cu
lacoviştile (2-3%), reacţie acidă (pH=5-6%, dar poate scădea şi sub 5), gradul de saturaţie în baze
(V%=55-80), mai mic ca la lacovişti; aprovizionarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică
sunt slabe.
Fertilitate: Solurile gleice au o fertilitate inferioară lacoviştilor. În condiţii naturale sunt ocupate cu
fâneţe de slabă calitate. Ameliorarea lor se face prin aceleaşi măsuri ca şi la lacovişti, necesitatea
fertilizării organice şi minerale apare mai pronunţat; uneori se impune şi aplicarea de amendamente
calcaroase. În urma ameliorării se pot cultiva cu plante ca nutreţ, grâu, porumb, orz, floarea soarelui. Nu
se recomandă pentru viţa de vie şi pomi.
Tipul lacovişte: se definesc prin orizont Gr a cărui limită superioară este situată în primii 125 cm;
orizont Am cu crome mai mici sau egale cu 2 la materialul în stare umedă; orizont A/G sau B/G având cel
puţin în partea superioară, culori de orizont molic.
Alcătuirea profilului: Lacoviştile tipice au profil de tipul: Am-AGo-Gr.
Orizontul Am, de 40-60 cm grosime, culoare neagră sau brun foarte închisă, căpătând nuanţa cenuşie la
uscare, frecvente pete fine brune gălbui; structura glomerulară bine dezvoltată, separaţii ferimanganice şi
bobovine mici, frecvente încă de la suprafaţă.
Orizontul AGo, gros de 20-30 (40) cm, prezintă culoare cenuşie închisă în stare umedă, este nestructurat,
compact; cu numeroase separaţii ferimanganice şi bobovine.
Orizontul Gr, apare la 60-80 cm (uneori la 90-100 cm), este cenuşiu închis, nestructurat; cu acumulări de
carbonaţi sub formă de pete sau concreţi uni.
Proprietăţi: Lacoviştile sunt soluri, în general, cu o textură fină, cele formate pe depozite fine, conţin
între 40-60% argilă (<0.002 mm); profilul lor nu prezintă diferenţiere texturală; uneori însă lacoviştile
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 47
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
pot avea textura contrastantă (mijlocie pe grosieră, mijlocie pe fină, fină pe grosieră etc.). Au structura
glomerulară bine dezvoltată în Am. Apa freatică fiind la mică adâncime, lacoviştile au un regim
aerohidric defectuos. Sunt bogate în humus (5-12%), alcătuit din acizi huminici; au reacţie moderat
alcalină-neutră sau slab acidă (pH=8.5-6.2), gradul de saturaţie în baza este mai mare de 70%, sunt bine
aprovizionate cu elemente nutritive.
Fertilitate: Utilizarea lacoviştilor pentru culturile agricole este limitată de regulă, de excesul de
umiditate. În condiţii naturale se folosesc ca păşuni şi fâneţe. După drenare (de exemplu: lacoviştile din
Câmpia Banatului) sunt cultivate cu porumb, cereale de toamna, sfeclă de zahar, cânepă etc.
În vederea eliminării excesului de umiditate sunt necesare lucrări de desecare şi drenaj; arături adânci;
fertilizare organică şi minerală. Sunt contraindicate pentru viţă de vie şi pomi.
Clasa solurilor neevoluate trunchiate şi desfundate
Tipul aluvial: se definesc prin orizont A cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental pe
cel puţin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv
pietrişuri cu orice textură.
Alcătuirea profilului şi proprietăţi. Solurile aluviale tipice au profilul Ao-C, orizontul A având grosime
mai mare de 20 cm (poate ajunge la 40-50 cm) iar materialul parental C, este constituit din depozite
fluviatile, fluviolacustre etc.. Au textura de la nisipoasă la argiloasă ori contrastantă. Au o structură
glomerulară, grăunţoasă sau poliedrică, slab-moderat dezvoltată, însuşirile hidrolitice şi de aeraţie
variază în limite largi, în funcţie de textură şi structură. În perioadele ploioase sau cu debit mare de apă
pot prezenta exces de umiditate. Conţinutul de humus este de 2-3 %, aprovizionarea cu substanţe
nutritive este foarte bună, au reacţie alcalină, neutră până la acidă, pot fi de la saturate în baze până la
debazificate.
Protosoluri antropice
Sunt soluri alcătuite din diferite materiale acumulate sau rezultate în urma unor activităţi umane (inclusiv
materiale de sol transportat), având o grosime de cel puţin 50 cm (20 cm în cazul depunerii pe litosol, R
sau Rrz), fără orizonturi diagnostice sau cel mult cu fragmente din acestea pe adâncimea mai sus
menţionată în cazul materialului de sol transportat.
Protosoluri antropice pot fi considerate şi materialul de sol provenit de la executarea de gropi, şanţuri,
etc..
Însuşiri fizice, hidrofizice şi chimice:
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 48
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Însuşiri fizice şi hidrofizice depind de materialul parental. În cazul protosolurilor antropice tipice situate
pe sedimente nisipoase, se remarcă o textură grosieră (nisip coeziv-nisip lutos). Permeabilitatea în toate
cazurile devine mare şi chiar foarte mare (30-60 mm/h).
Însuşirile chimice se deosebesc net de cele caracteristice solurilor iniţiale. Astfel, reacţia chimică poate fi
slab acidă-neutră până la slab alcalina (6,2-7,8), iar conţinutul de humus este extrem de mic (0,13-
0,33%). Gradul de saturare în baze este mare 80-88%, situându-le în categoria celor eubazice.
2.5. Calitatea solurilor
Zonele analizate în cadrul numeroaselor studii efectuate în zonă sunt:
►zona depozitului de amoniac;
►zona instalaţiilor de amoniac;
►zona centralei termice CET II;
►zona staţiei de epurare.
Prezentam mai jos o sinteză a analizelor efectuate în zonele menţionate.
I. Zona depozitului de amoniac
- Proba P13/2005, documentaţia pentru obţinerea avizului de privatizare, la cca 50 m pe direcţia
nord de depozitul de amoniac – IPROCHIM Bucureşti;
- Proba 1/2006 – documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei integrate, în zona de nord a
depozitului de amoniac – INCD ECOIND Bucureşti.
II . Zona instalaţii amoniac
- Proba P15/2005 sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4 şi proba P11 la cca. 100 m de
instalaţie NH3 pe direcţia E spre clădirea administrativă şi atelierul mecanic – documentaţia pentru
obţinerea avizului de privatizare, INCD ECOIND Bucureşti;
- Proba 2/2006 – documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei integrate, în zona instalaţiei de
amoniac, sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4 – INCD ECOIND Bucureşti.
Probe martor
- M-P16/2005 si M-P10/2006 – probe prelevate de pe un amplasament situat la 3 km NE de
amplasament;
- S7 – M/2005 – proba prelevatî de pe un amplasament situat la cca. 12 km S – SV de incinta
fostei societăţi NITROSERVICE.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 49
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
III. Zona CET II
În cadrul Bilanţul de mediu realizat pentru obţinerea „Avizului de Mediu in scopul stabilirii obligaţiilor
şi costurilor privind refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţii desfăşurate pe
amplasament‖ efectuat de S.C. IPROCHIM S.A. Bucureşti, în anul 2005, au fost prelevate probe de sol
din punctele:
- S 1/2005: la vest de clădirea CET;
- S 2/2005: la est de clădirea CET;
- S 7: martor de la cca. 12 km sud-sud vest de incinta NITROSERVICE .
IV. Zona staţiei de epurare
- În septembrie 2000 s-a prelevat şi analizat de către INCD ECOIND o proba de nămol rezultat
de la instalaţia de neutralizare ape acide;
- În octombrie 2000, în cadrul investigaţiilor realizate de către INCD-ECOIND, s-a realizat un foraj
cu adâncimea de 5,0 m (foraj, fără apă) şi s-au prelevat probe de sol la adâncimile 0 – 0,5 m şi 4,5 – 5,0 m.
- În 2005 cu ocazia investigaţiilor pentru privatizare s-au realizat 2 foraje, amonte şi aval de staţia
de epurare, pe direcţia de curgere a apei freatice, încercările analitice pentru forajele F1, F2 au fost
realizate de INCD ECOIND.
- Au fost prelevate, de asemenea în 2005, 5 probe de sol din zona staţiei de epurare şi o probă
martor la cca. 2 km distanţă de societate pe direcţia NV, proba S3 din zona instalaţiei de ioni amoniu şi
nitric, fiind de interes pentru prezentul raport. Investigaţiile au fost realizate de către INCD ECOIND.
Tabel nr. 2.11. - Valori de referinţă pentru indicatorii specifici analizaţi în cazul solurilor cu utilizare
sensibilă şi mai puţin sensibilă
Poluant Valoare
normală (Vn)
Prag de alertă (PA) Prag de
Intervenţie (PI)
Folosinţe
sensibile
Folosinţe mai
puţin sensibile
Folosinţe
sensibile
Folosinţe mai puţin
sensibile
(sulfat) SO4 2-
- 2000 5000 10000 50000
THP <100 200 1000 500 2000
Fenoli <0.02 5 10 10 40
Cr 30 100 300 300 600
Co 15 30 100 50 250
Ni 20 75 200 150 500
Pb 20 50 250 100 1000
Zn 100 300 700 600 1500
Cu 20 100 250 200 500
Cd 1 3 5 5 10
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 50
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Investigaţiile efectuate asupra calităţii solului din incinta SC NITROPOROS SA în anul 2005 pentru
zonele instalaţiei de amoniac şi a depozitului de amoniac au relevat următoarele:
zona instalaţiei de fabricare amoniac - o poluare cu NO2, NO3, NH4, pH acid;
analizând comparativ probele P15/2005 şi P2/2006 se observă: scăderea valorilor
pentru pH, creşterea concentraţiei ionilor NO2, NO3, NH4
în zona instalaţiei de fabricare amoniac - o poluare cu Nkj, NO3, NO2
în zona instalaţiei de fabricare amoniac (sub estacadă conducte) - o poluare cu Zn,
Cu, Cd , Fe, NO3, NO2
în zona tancului de depozitare amoniac - o poluare cu Nkj, NO3, NH4; analizând
comparativ probele P13/2005 si P1/2006 se observă: scăderea valorilor pentru pH,
creşterea concentraţiei ionilor NO2, NO3, NH4
Ca urmare a interpretării rezultatelor investigaţiilor efectuate asupra probelor de sol din zona CET II se
pot face următoarele observaţii:
- Reacţia solurilor se situează în domeniile slab acid şi slab alcalin, cu valori cuprinse
între 6,2-8,01;
- Concentraţia de azot total se situează la valori cuprinse între 0,115% s.u. şi 0,347 %
s.u., gradul de aprovizionare cu azot situându-se între scăzut şi ridicat; cele mai multe valori se
încadrează într-o stare de aprovizionare mijlocie cu azot;
- Concentraţia sulfaţilor are valori mai mici decât valoarea pragului de alertă;
- Concentraţia de cupru în probele analizate are valori mai mici decât valoarea pragului
de alertă;
- Concentraţia de produse petroliere are valori mult sub limitele impuse de legislaţie.
Concluzii privind poluarea solului în perioada 2000 - 2006
►Ca urmare a realizării investigaţiilor anterioare 2005-2006, asupra calităţii solului în zona de
amplasament a S.C. NITROPOROS S.R.L., în diferite campanii, au fost puse în evidenţa nivele diferite
de poluare a solului în special cu ioni nitric şi amoniu, dar şi cu alţi poluanţi (metale grele, sulfaţi,
fenoli);
►Rezultatele investigaţiilor au relevat o poluare istorică cu compuşi ai azotului şi alţi
impurificatori generaţi de activitatea derulată în cadrul amplasamentului;
►Se poate considera că poluarea identificată este asociată tuturor surselor obiectivelor de pe
platforma NITRAMONIA în îndelungată activitate derulată.
Rezultatele campaniei din noiembrie 2008
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 51
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Ţinând seama de analizele efectuate anterior, s-au stabilit următoarele zone de monitorizare:
► S1 - zona depozitului de amoniac;
► S2 - zona instalaţiilor de amoniac;
► S3 - zona CET II;
► S4 - zona staţiei de epurare, instalaţia de epurare ape anorganice cu ion nitric şi azotat;
Pentru alegerea punctului de prelevare s-au urmărit zonele analizate în studiile anterioare, pentru a avea
o bază de referinţă.
I. Zona depozitului de amoniac
- Proba S1/2008 . S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40 cm
din zona nord a depozitului de amoniac.
II. Zona instalaţii de amoniac
- Proba S2/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm si 30 – 40 cm în
zona instalaţiei de amoniac, sub estacada de transport HNO3, NH3, H2SO4.
Probe martor:
Au fost menţinute probele martor recoltate şi analizate în studiile anterioare, respectiv:
- M-P16/2005 si M-P10/2006 – probe prelevate de pe un amplasament situate la 3 km, NE de
amplasament;
- S7 – M/2005 – proba prelevată de pe un amplasament situat la cca. 12 km, S – SV de incinta
fostei societăţi NITROSERVICE.
III. Zona CET II
- Probele S3/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40
cm în zona de est a CET II.
Proba martor a fost menţinută cea din analizele anterioare.
IV. Zona staţiei de epurare
- Proba S4/2008. S-au prelevat două probe medii de la adâncimi diferite 0 -10 cm şi 30 – 40
cm în zona birou staţie de epurare ape uzate.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 52
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Tabel nr. 2.12. - Probe de sol/Concluzii
Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008
Zona depozit amoniac
pH Aciditate ridicată pentru ambele nivele de
prelevare a probelor
Valoare apropiată de nivelul 2006,
aciditate ridicată
NH4+ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
NO2 Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzuta faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
NO3 Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzuta faţă de proba martor
pentru nivelul 0-10 cm, dar mai ridicată
faţă de proba martor pentru nivelul 30 –
40 cm
C org. Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005, dar
mai mare faţă de proba martor
NKJ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
Zona instalaţii amoniac
pH Valori apropiate de proba martor Valori mai ridicate faţă de 2006 şi mai
scăzută faţă de proba martor pentru
nivelul 0-10 cm
NH4+ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
NO2 Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
NO3 Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006
şi mai ridicată faţă de proba martor
NKJ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 – 2006
şi mai scăzută faţă de proba martor
Cr tot Valori mai mari decât proba martor Valori mai ridicate în stratul 0 – 10 cm
faţă de 2005 – 2006 şi mai ridicată faţă
de proba martor
Co Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
scăzută faţă de proba martor
Ni Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 53
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Indicator Observaţii perioada 2005 - 2006 Observaţii perioada 2008
ridicată faţă de proba martor
Pb Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
ridicată faţă de proba martor
Zn Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
ridicată faţă de proba martor
Cu Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
ridicată faţă de proba martor
Cd Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute faţă de 2005 şi mai
scăzută faţă de proba martor
Zona CET II
pH Valori apropiate fata de proba martor Valori mai mari ca în 2005 şi mai
scăzută faţă de proba martor
NO3 Valori apropiate de proba martor Valori mai mici ca în 2005 şi mai
scăzută faţă de proba martor
NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor
Zona staţiei de epurare
pH Valori mai mari fata de proba martor Valori mai mici ca în 2000
NH4+ Valori mai mici decât în alte zone şi decât
proba martor
Valori mai mici decât ale probelor
martor din alte zone, sensibil egal cu
valoarea din 2000
NO2 Valori mai mari decât în alte zone şi decât
proba martor
Valori mai mari decât ale probelor
martor din alte zone şi mai mare pentru
stratul 0 – 10 decât valoarea din 2000
NO3 Valori mai mici decât în alte zone şi decât
proba martor
Valori apropiate de proba martor
C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai mari pentru stratul 30 – 40
cm decât ale probelor martor din alte
zone şi mai mic decât în 2000
NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor
Ca urmare a realizării investigaţiilor anterioare 2004-2008 asupra calităţii solului în zona de
amplasament a SC NITROPOROS SRL, în diferite campanii, au fost puse în evidenţă nivele diferite de
poluare a solului în special cu ioni nitric şi amoniu, dar şi cu alţi poluanţi, fiind identificate zonele
afectate de activităţile desfăşurate în amplasamentul analizat.
Rezultatele investigaţiilor 2004 - 2006 au relevat o poluare istorică cu compuşi ai azotului şi alţi
impurificatori generaţi de activitatea derulată în cadrul amplasamentului.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 54
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
În zona instalaţiilor de amoniac s-au determinat şi metale grele, datorată depozitării necorespunzătoare a
catalizatorilor uzaţi.
Se constată o îmbunătăţire generală a indicatorilor analizaţi în 2008 faţă de perioada 2000 – 2006, cu
excepţia cromului în zona instalaţiilor de amoniac şi a azotiţilor în zona staţiei de epurare. pH-ul îşi
menţine caracterul acid. Metalele grele: Cr, Pb, Ni, Zn, Cu au valori mai mari faţă de proba martor şi mai
mari faţă de limitele normale impuse de OM 756/97, fără a depăşi pragul de intervenţie. Fierul are valori
mult mai mari decât în perioada 2005.
2.6. Factori climatici
Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic este de tip
continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. În sens latitudinal, climatul acestei
regiuni este influenţat şi de masele de aer rece, poluare, precum şi de cele calde, de componenţă sudică.
Frecvenţa precipitaţiilor
Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii prezintă o serie de
fluctuaţii neperiodice.
Umiditatea relativă a aerului prezintă o medie anuală de 80%.
Nebulozitatea atmosferică prezintă o valoare medie anuală de 5,8. Anual se înregistrează în medie 101,5
zile cu cer senin şi 138 zile cu cer acoperit.
În sezonul rece, precipitatiile sunt sub formă de zăpadă înregistrându-se în medie cam 36 de zile cu
ninsoare, începând din luna noiembrie până în martie-aprilie.
Stratul de zăpadă se depune neuniform ţi discontinuu, având grosimi şi durate diferenţiale, în funcţie de
suprafaţa subiacentă respectivă.
Pe înălţimile muntoase numărul mediu de zile cu strat de zăpadă depăşeşte 200, în timp ce în zona joasă
a oraşului abia 50-60.
Valoarea medie de precipitaţii înregistrate la staţia meteo Făgăraş din ultimii 15 ani este de 555,6 mm.
Puterea si direcţia vântului
Regimul vântului prezintă şi el o serie de particularităţi.
Vânturile înregistrează direcţii preponderente V si Nord-Vest cu frecvenţa de 21,4% şi Est 12,1%.
Viteza medie a vântului are valori între 1,5-2,0 m/s.
Iarna târziu şi primăvara devreme suflă dinspre M-ţii Făgăraşului un vânt cunoscut local sub numele de
Vântul Mare care produce încălzirea bruscă a vremii şi topirea rapidă a stratului de zăpadă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 55
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Implicaţii locale ale orografiei produc devierea şi canalizarea curenţilor de aer pe anumite direcţii. Pe
toate văile şi culoarele mai adânci, curenţii de aer sunt dirijaţi conform orientării generale a acestora.
Temperaturi maxime şi minime
În acest sens, temperatura medie anuală a aerului este relativ mai scăzută în zona joasă a depresiunii, 80C
(staţia meteo Făgăraş), faţă de zonele mai înalte unde ajunge la 90C. Diferenţa respectivă se datorează şi
frecventelor inversiuni de temperatură, în special din sezonul rece al anului.
Presiunea medie anuală a atmosferei este de 732,8 mm Hg.
Clima temperat continentală a zonei este puternic influenţată de vecinătatea munţilor Făgăraş. Nu atât
media anuală de temperatură, care nu este prea coborâtă, fiind de 8,2 0C, ci mai ales inversiunile de
temperatură frecvente şi îndelungate din timpul iernii, fac ca media lunii ianuarie să fie relativ coborâtă
de – 4 0C.
În luna cea mai caldă a anului (iulie în regiunea Făgăraş) temperatura medie are valori cuprinse între 18-
190C în depresiuni, 18,7
0C la Fagaras.
Sub raport climatic teritorial din punct de vedere al temperaturii se întâlnesc următoarele caracteristici:
- temperatura medie a anului este de 8,50C;
- temperatura maximă absolută este de 33,50C;
- temperatura minimă absolută este de -200C;
- numărul zilelor cu îngheţ este de 100;
Luna cea mai rece a anului este ianuarie în depresiune, când se înregistrează -50.
O anomalie termică, cunoscută sub numele de inversiune termică, fenomen caracteristic pentru formele
depresionare de relief, are cea mai mare frecvenţă si intensitate în lunile reci, când se produce timp de
20-25 zile continuu.
În anumite condiţii de timp, inversiunea termică poate apare şi vara, dar de scurtă durată (1-2 ore
dimineaţa) şi cu intensitate redusă (0,5-1,50C).
Un fenomen cu mare frecvenţă în depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este ceaţa, care apare
cu precădere în timpul primăverii şi toamnei.
În anotimpurile de tranzit, primăvara şi toamna, temperatura se menţine la 10-120C în oraş.
2.7. Calitatea aerului
Câteva consideraţii teoretice asupra dispersiei poluanţilor
Poluanţii emişi în atmosfera sunt supuşi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori
care acţionează simultan:
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 56
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
→ proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor;
→factorii meteorologici, care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia poluanţilor;
→factori ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului).
Dintre factorii meteorologici, hotărâtor în dispersia poluanţilor sunt vântul, caracterizat prin direcţie şi
viteză şi stratificarea termică a atmosferei.
Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de deplasare a masei de poluant. Concentraţia
poluanţilor este maximă pe axa vântului şi scade pe măsura ce ne depărtăm de aceasta.
Viteza vântului influenţează concentraţia de poluant atât în extinderea spaţială a penei cât şi în valoarea
concentraţiei de poluant la sol. De regulă, concentraţia poluantului este invers proporţională cu viteza
vântului.
În general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restrânse şi mai apropiate de sursă în cazul
vitezelor de vânt mai mari. Pentru viteze de vânt mai mici, poluanţii emişi la sol vor afecta zone mai
întinse.
Referitor la transportul poluanţilor, vântul prezintă variaţii sezoniere, diurne şi de înălţime. Poziţia
geografică şi relieful zonei îşi pun puternic amprenta asupra variaţiilor vântului, dar acestea prezintă
totuşi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranziţie prezintă viteze mai mari ale vântului, ziua
au loc intensificări ale vântului faţă de perioada de noapte, iar pe măsura depărtării de sol, viteza creşte.
Mişcarea aerului în stratul limită al atmosferei (primii 1500 m de la suprafaţa terestră) este caracterizată
prin transportul turbulent al impulsului, căldurii şi masei. Interacţiunea unei mase de aer cu suprafaţa
pământului are ca rezultat apariţia turbulenţei, care determină difuzia poluanţilor evacuaţi în atmosferă.
Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de stabilitate ale atmosferei.
Corespondenţa dintre clase şi intensitatea turbulenţei se bazează pe variaţia temperaturii pe verticală şi
pe viteza medie a vântului.
O descriere succintă a principalelor clase de stabilitate este prezentată mai jos.
Instabil în tot stratul limită
Aceasta situaţie se realizează cel mai frecvent în zilele senine de vară, când se produce încălzirea rapidă
a solului datorită insolaţiei, ceea ce are ca rezultat o încălzire a straturilor de aer de lângă suprafaţa
solului, rezultând curenţi ascendenţi puternici. Turbulenţa este intensă şi este asociată cu o dispersie
foarte bună a poluanţilor.
Neutru în tot stratul limită
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 57
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Aceasta clasă de stabilitate se poate instala atât ziua cât şi noaptea. Condiţiile neutre sunt asociate cu
timpul înnorat şi apare pentru perioade scurte imediat după răsărit sau apus. Distanţa faţă de sursă, la
care pana de poluant atinge solul este mai mare decât la clasa instabil.
Stabil în tot stratul limită
Mişcările verticale sunt reduse, până este transportată aproape nedispersată pe distanţe mari şi atinge
solul departe de sursă. Situaţia este caracteristică perioadei de noapte.
În contextul clasificării de mai sus, sunt de menţionat, situaţiile deosebite, cum sunt inversiunile termice
şi calmul atmosferic.
În cazul inversiunii termice, temperatura aerului creşte cu înălţimea, faţă de situaţia normală când
temperatura aerului scade cu înălţimea. Plafonul stratului de inversiune termică acţionează ca un ecran,
care nu permite convecţia şi nici amestecul vertical al aerului.
Tabel nr. 2.13. - Simbolul claselor de stabilitate
Nr.
crt.
Clasa de
stabilitate
Denumirea
clasei
Caracterizare Echivalenta cu
clasele de
stabilitate
Pasquill
1 F.I. Foarte
instabil
- instabilitate puternica, gradient termic
pozitiv mare
A
2 I Instabil Instabilitate moderată B
3 P.I. Puţin instabil Instabilitate slabă, gradient termic pozitiv C
4 N Neutru -stratificare indiferentă, gradient termic
adiabatic
D
5 P.S. Puţin stabil Stabilitate slabă, izotermic E
6 S Stabil Stabilitate moderată, inversiune moderată F
7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termică, inversiune termică
Evaluarea impactului potenţial se face prin compararea concentraţiilor poluanţilor la emisie sau în
imisie cu standardele de mediu pentru aer.
Documentul de referinţă indică următoarele valori ale emisiilor în aer.
Tabel nr. 2.14. – Valori de emisie
Sursa de emisie Poluantul Valori ale emisiilor în aer la o
producţie de 1200 – 1500 t/zi
Reformare primară NOx
SO2
0,2 – 0,4 g/Nm3
0,6 – 1,3 kg/t NH3
0,1 – 2 mg/Nm3
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 58
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Sursa de emisie Poluantul Valori ale emisiilor în aer la o
producţie de 1200 – 1500 t/zi
CO2
CO
Pulberi
< 0,03 kg/t NH3
500 kg/t NH3
5 – 10 mg/Nm3
< 0,03 kg/t NH3
5 mg/Nm3
Spălare CO2 CO2
Amine
1200 kg/t NH3
5 mg/Nm3
Secţiunea de sinteză NH3
75 mg/Nm3
< 40 g/t NH3
Condens tehnologic NH3
CH3OH
0,4 – 2 kg/t NH3
35 -75 mg/Nm3
Rezultatele măsurătorilor de emisii de noxe gazoase efectuate în luna noiembrie 2004 de INCD
ECOIND, utilizând analizorul de producţie germană TESTO 350, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 2.15.
Parametrii Cazan auxiliar (Reformer primar) Preîncălzitorul de gaz metan 103 B
Debit gaze:
Qv, mc/s 17,857 0,653
Qvo, Nmc/s 11,598 0,280
Qvo, 3% O2, Nmc/s 7,813 0,165
Temperatura, o C 50 50
Debite masice: CO NOx SO2 CO NOx SO2
mg/s 1420,93 1456,62 0 47,49 50,96 0
g/h 5115,33 5243,8 0 170,95 183,45 0
Înălţime coş, m 20 16
Concentraţii: CO NOx SO2 CO NOx SO2
mg/Nmc 122,5 125,5 0 169,06 181,4 0
mg/Nmc cu 3% O2 181,8 186,4 0 286,42 307,3 0
PA/PI conform HG
541/2003 si Ord.
nr. 462/1993
- 210/300 24,5/35 70/100 245/350 24,5/35
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 59
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Limite la emisie:
- pragul de alertă şi pragul de intervenţie: Raportarea pentru Preîncălzitorul de gaz metan tip 103B s-a
făcut în conformitate cu prevederile Ordinului 462/1993 şi Ordinul 756/1997:
CO:
- PA:70 mg/m3; PI: 100 mg/m
3N
NO2:
- PA:245 mg/m3; PI: 350 mg/m
3N
Din rezultatele obţinute se observă că în cazul Preîncălzitorului de gaz metan de tip 103B,
concentraţia de CO depăşeşte PI de 2,86 ori, iar concentraţia de NOx depăşeşte pragul de alertă de 1,14
ori. Concentraţiile de poluanţi aferente Cazanului auxiliar se situează sub PA/PI pentru oxizi de azot şi
oxizi de sulf, dar concentraţia oxidului de carbon depăşeşte recomandările BAT.
Valorile determinate pentru poluanţii specifici în emisiile la coşul CET 2, în condiţiile funcţionării
cazanului CR 12, nr.3 au fost: 104,1 mg/Nmc NOx şi sub limita de detecţie SOx, CO, pulberi,
evidenţiind, ca urmare a comparaţiei realizate cu CMA conform Ord. MAPPM nr. 462/1993, un nivel de
poluare nesemnificativ al aerului datorat funcţionarii CET 2.
Dacă facem referire la documentul de referinţă pentru instalaţii mari de ardere, tab. 7.27 indică pentru
NOx, fără măsuri de reducere - 300 mg/Nm3, iar pentru CO - 100 mg/Nmc, iar pentru măsuri primare de
reducere: pentru NOx – 150 mg/Nm3, iar pentru CO – 100 mg/Nm
3. Cazanul auxiliar al reformerului
primar trebuie să se încadreze în aceste limite.
Măsurătorile de imisii pentru concentraţii de NO2 si NH3 în zona preuzinală efectuată de titularul
activităţii de atunci, în anul 2004, în următoarele puncte:
- prima casă Râuşor
- drum Râuşor - Ileni (în dreptul tancului de amoniac)
- prima casă Ileni
- şoseaua Făgăraş – Ileni (în dreptul tancului de amoniac)
- cartier Ion Creangă
au arătat că indicatorii NO2 si NH3, s-au situat sub limita maximă admisă (CMA momentan).
Estimarea efectului diferitelor emisii în aer din procesul de producţie, calculul imisiilor
S-a făcut un studiu de dispersie al poluanţilor pentru determinarea modului de repartiţie al acestora în
atmosferă, raportat la condiţiile climatice locale şi de amplasament.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 60
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Studiul de dispersie al poluanţilor atmosferici s-a făcut cu programul SIMGP v.4.1. Acest program
simulează transportul de gaze şi pulberi şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite
perioade de timp.
Programul calculează şi probabilităţile de depăşire a concentraţiilor maxime admisibile pentru 30’ sau 1h
considerate pentru intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regulă pentru concentraţii medii
lunare, sezoniere, anuale sau multianuală.
Rezultatele calculelor de dispersie se prezintă comparativ cu valorile limită şi, după caz, cu pragurile de
alertă conform OMAPM 592/2002.
Pentru modelarea dispersiei s-au luat în considerare numai emisiile mai importante cantitativ, respectiv
NOx, CO şi NH3.
Tabel nr. 2.16. - Datele de intrare în modelul de dispersie
Denumirea
sursei
Consum
gaz
metan
(Nmc/h)
Debit gaze
de ardere
(mc/h)
Poluant Debit
masic
(g/s)
Limita în
imisie
(μg/Nmc)
Tipuri de
dispersie
Coşuri centrală termică
C3, C5
D=1,3m
H= 25m
Temp gaze 170 0C
Viteza gaze 5,37 m/s
Coordonate coşuri: 45o 48’ 51.30’’ N,
21 o 58’ 28.82’’ E , elevaţie
447m (coordonate relative: X=0, Y= 0)
2x 4300 2x51.325 CO
( oxid de
carbon)
3,21 10.000
(OM
592/2002)
Medie
zilnică (8
ore)
NOx
(oxizi de
azot)
3,82
40
(OM
592/2002)
Medie
anuală
Coş cazan auxiliar, reformer primar -
C1/1
D=2,0m
H= 30m
Temp gaze 50 0C
Viteză gaze 4,7m/s
Coordonate coşuri: 45o 48’ 34.17’’ N ,
24o 58’ 55.15’’ E (coordonate
relative: X=480, Y= 640)
64.285 CO (
oxid de
carbon)
1,42 10.000
(OM
592/2002)
Medie
zilnică (8
ore)
NOx
(oxizi de
azot)
1,456
40
(OM
592/2002)
Medie
anuală
Coş preîncălzitorul de gaz metan 103 2350 CO ( 0,0475 10.000 Medie
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 61
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Denumirea
sursei
Consum
gaz
metan
(Nmc/h)
Debit gaze
de ardere
(mc/h)
Poluant Debit
masic
(g/s)
Limita în
imisie
(μg/Nmc)
Tipuri de
dispersie
B
D=0,4m
H= 16m
Temp gaze 50 0C
Viteză gaze 5,22m/s
Coordonate coşuri: 45o 48’ 34.17’’ N ,
24o 58’ 55.15’’ E (coordonate
relative: X=480, Y= 640)
oxid de
carbon)
(OM
592/2002)
zilnică (8
ore)
NOx
(oxizi de
azot)
0,051 40
(OM
592/2002)
Medie
anuală
Coloana de stripare condens de proces
H = 30 m;
D = 0,2m
Temperatura gazelor evacuate= 80 C ,
Coordonate coşuri: 45o 48’ 34.17’’ N ,
24o 58’ 55.15’’ E (coordonate
relative: X=480, Y= 640)
6000 amoniac 0,555 100
(STAS
12574/87)
Media
zilnică
Observaţii:
- conform informaţiilor furnizate de titular, cele două cazane ale centralei termice funcţionează o
mică perioadă de timp simultan (în perioada de pornire), din aceasta cauză la dispersia CO, media zilnică
s-au luat în considerare ambele cazane, la dispersia NOX, media anuală, s-au luat în considerare emisiile
de la un cazan.
Rezultatul modelarii dispersiei poluanţilor este prezentat mai jos.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 62
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Fig. nr. 2.1. - Dispersia CO, media zilnică (μg/m3)
Fig. nr. 2.2. - Dispersia NO2, media anuală (μg/m3)
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 63
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Fig. 2.3. - Dispersia amoniac, media zilnică (μg/m3)
Tabel nr. 2.17. - Rezultatele dispersiei poluanţilor, emisiile din cele 5 coşuri ale sistemelor de încalzire
- Compararea cu valorile limită.
Distanţa faţă
de sursă/limita
perimetrului
platformei
(m)
Concentraţia/plaja de
concentraţii
(µg/mc)
Pragul de
alertă pentru
sănătate
(PA)
(µg/mc)
Valoarea limită-
prag de
intervenţie
pentru sănătate
(VLP)
(µg/mc)
Valoarea limită de
protecţie a
vegetaţie/ecosisteme
(µg/mc)
Observaţii
NO2 Media anuală
- max. 4-7 µg/mc la o
distanţă de 500 – 1500 m
de coşurile CT, pe direcţia
E, valorile minime de
0,5µg/mc se întind pe o
distanţă de 6000 m de
coşurile CT, pe direcţia E
28/an
calendaristic
40/an
calendaristic
30/an calendaristic
Concentraţiile
sunt mult mai
mici decât
limitele
admisibile atât
pentru
sănătatea
umană cât şi
pentru protecţia
vegetaţiei şi a
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 64
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Distanţa faţă
de sursă/limita
perimetrului
platformei
(m)
Concentraţia/plaja de
concentraţii
(µg/mc)
Pragul de
alertă pentru
sănătate
(PA)
(µg/mc)
Valoarea limită-
prag de
intervenţie
pentru sănătate
(VLP)
(µg/mc)
Valoarea limită de
protecţie a
vegetaţie/ecosisteme
(µg/mc)
Observaţii
ecosistemelor.
poluarea este
nesemnificativă
CO Media zilnică
7-11 µg/mc , la distanţa de
200 - 1000m de coşurile
CT, pe direcţia E, valorile
minime de 1,0 µg/mc se
întind pe o distanţă de 1000
m, direcţia V si 5500 m, pe
direcţia E , faţă de coşurile
CT
- 10000/8 h - Concentraţia
este mult mai
mică decât
limita
admisibilă,
poluarea este
nesemnificativă
NH3 Media zilnică
4-7 µg/mc, la distanţa de
200 - 1000 m de coşul
coloanei de stripare pe
direcţia E, valorile minime
de 0,05 µg/mc se întind pe
o distanţă de 1000 m,
direcţia V şi 5500 m, pe
direcţia E, faţă de coşul
coloanei de stripare
100/24h Concentraţia
este mult mai
mică decât
limita
admisibilă,
poluarea este
nesemnificativă
Datele din tabele indică o concentraţie în imisie sub limitele admise de standardele de mediu,
pentru emisiile de la obiectivul studiat, deci se poate considera impactul nesemnificativ.
2.8. Gestionarea deşeurilor
În funcţie de provenienţă şi de natura lor, deşeurile generate de activităţile desfăşurate de S.C.
NITROPOROS S.R.L. existente pe amplasament, pot fi clasificate în:
a) Deşeuri tehnologice
1. din activitatea productivă
Instalaţia Amoniac tehnic lichefiat – KELLOG şi soluţie amoniacală
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 65
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- catalizatori uzaţi (oxid de nichel de la faza de reformare şi metanizare, catalizatori pe baza de
Ni-Mo-Co şi oxid de zinc de la desulfurare, oxid de cupru de la conversia de joasă oxid de
fier şi crom de la conversia de înaltă, oxid de fier de la sinteză). Catalizatorii uzaţi sunt stocaţi
în butoaie de tablă şi saci depozitaţi în magazia de catalizatori uzaţi, aferentă Instalaţiei
Amoniac.
Tabelul nr. 2.18.
Tipul de catalizator Cantitatea înlocuită în mod
obişnuit la o instalaţie de 1500 t/an
(conform doc. de referinţă)(m3/an)
Cantitatea înlocuită în mod
obişnuit în instalaţia analizată
(m3/an)
Desulfurare
Reformare primară
Reformare secundară
CIT
CJT
Metanare
Sinteză
5
5
4
10
20
2
10
Ţinând cont de timpul actual de
funcţionare al instalaţiei,
catalizatorii nu se înlocuiesc anual
Instalaţia Apă demineralizată
- deşeurile de masă ionică sunt colectate conform instrucţiunilor de lucru şi depozitate în vederea
eliminării. Masa ionică adunată în 3 ani de funcţionare este de 100 t.
Centrala Termoelectrică CET II - demineralizare
- uleiuri uzate provenite de la utilajele dinamice;
- schimbători de ioni uzaţi – de la înlocuirea filtrelor din instalaţia de demineralizare; sunt colectaţi în
saci şi butoaie, stocaţi într-o încăpere special amenajată.
- deşeuri metalice, termoizolaţii rezultate ca urmare a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere.
2. din activităţile de casare utilaje şi activităţile auxiliare
mase plastice - grătare rezultate de la turnurile de răcire;
ulei uzat – de la compresoarele aferente instalaţiei de amoniac şi pompe;
saci de polietilenă, polipropilenă, hârtie, butoaie tablă - de la ambalajele de materii prime şi
materiale. Aceste deşeuri nu rezultă la faza de dezmembrare, rezultă din activităţile tehnologice;
materiale de construcţie cu conţinut de azbest;
deşeuri metalice – (fier, fontă, inox, aluminiu, cupru, plumb) –rezultate din activităţi de reparaţii
şi întreţinere utilaje;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 66
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
anvelope uzate, acumulatori auto;
condensatori cu conţinut de PCB scoşi din funcţiune conform Planului de eliminare.
Deşeurile metalice sunt depozitate în locuri special amenajate.
Uleiul rezultat se stochează în rezervoarele metalice din cadrul depozitului de ulei uzat, urmând a fi
valorificat.
Ambalajele de hârtie, polietilenă, polipropilenă şi lemn sunt depozitate temporar în magaziile
aferente secţiilor productive, după care sunt valorificate prin vânzare.
Masele plastice se depozitează controlat pe platforma betonată.
Anvelopele uzate şi acumulatorii uzaţi se colectează corespunzător, în magaziile sectorului de unde
provin, urmând a se valorifica prin firme specializate.
2.9. Zgomotul şi vibraţiile
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban fac obiectul STAS-ului 10009 - 88, standard
potrivit căruia se stabilesc limite pentru:
- nivelul de zgomot exterior pe străzi şi în pasaje rutiere subterane;
- nivelul de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban;
- nivelul de zgomot în interiorul zonelor funcţionale din mediul urban.
Limita nivelului de zgomot pentru limita de incintă este de 65 dB.
Programul de monitorizare al vechii societăţii nu prevedea monitorizarea nivelului de zgomot la limita
incintei.
În cadrul SC Nitroporos SRL, odată cu punerea în funcţiune a instalaţiilor, există următoarele surse
generatoare de zgomot: ventilatoare, compresoare, pompe şi alte utilaje la instalaţiile de amoniac, CET
II. În instalaţia de amoniac, la turbine, la CET în incinta instalaţiilor, nivelul de zgomot depăşeşte nivelul
admisibil la locul de muncă, fapt care impune echipament de protecţie pentru personal.
Nivelul admisibil la limita incintei este de 65 dB(A), Cz 60, conform STAS 10.009/88.
Ţinând cont de faptul că nu au existat reclamaţii din partea locuitorilor din zonele învecinate
amplasamentului instalaţiilor, referitor la disconfortul generat de zgomotele produse în aceste instalaţii,
se poate aprecia că sursele de zgomot nu sunt un factor perturbator pentru locuitorii din zonă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 67
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
2.10. Starea florei şi faunei
Teritorii ecologice special ocrotite
Aşezarea geografică a judeţului Braşov în centrul României, la nord-est de intersecţia meridianului de
25° şi a paralelei de 45° latitudine nordică precum şi la interferenţa dintre două zone biogeografice
europene (continentală şi alpină), face ca în acest spaţiu să se întâlnească o diversitate biologică variată.
Diversitatea biologică este dată şi de diversitatea unităţilor morfostructurale (40% munţi, 60% dealuri,
zone joase depresionare, cursuri de râuri) precum şi de diferenţa altitudinală de peste 2.000 m, (de la
2.527 m în Vf. Viştea – Munţii Făgăraş) şi 500 m în zona joasă a râului Olt.
Aria depresionară a Făgăraşului, unde îşi desfăşoară activitatea societatea, care a aparţinut domeniului
pădurii de cvercinee (în special gorun – Quercus robur), se găseşte în prezent într-un grad avansat de
antropizare. Pădurile amintite au fost aproape integral defrişate, mentinându-se doar pâlcuri reduse
(Dumbrava Vadului, Sâmbăta de Jos) sau exemplare izolate.
Cu toate acestea, în jurul localităţii Făgăraş la distanţe de cca. 5 – 15 km se află câteva rezervaţii
naturale:
- S.C. NITROPOROS S.R.L. se află în apropierea a două situri de protecţie avifaunistică:
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şi ROSPA0003 Avrig-Scorei Fărgăraş, ROSPA0098 Piemontul
Făgăraş.
Siturile protejate identificate ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului şi ROSPA0003 Avrig-Scorei Fărgăraş
sunt situate la o distanţă de aproximativ 5 km faţă de amplasament şi zona în care se află terenul studiat,
iar situl ROSPA0098 Piemontul Fagaras la distanţă mai mare de 10 km faţă de amplasamentul studiat.
- S.C. NITROPOROS S.R.L. se află la o distanţă relativ mare de următoarele situri de importanţă
comunitară: ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului, ROSCI0144 Pădurea de
gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului, ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava
Vadului, şi ROSCI0122 Munţii Făgăraş.
Menţionăm faptul că siturile de importanţă comunitară identificate în vecinătate sunt situate la o distanţă
de peste 6,83 km ROSCI0143, 10,96 km ROSCI0144 şi 8,89 km ROSCI0205 şi peste 16 km
ROSCI0122 Munţii Făgăraş faţă de amplasamentul instalaţiilor analizate.
Caracteristici generale ale ariilor portejate:
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş a fost desemnat sit deoarece găzduieşte efective importante ale unor
specii de păsări protejate.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 68
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Teritoriul sitului SPA Avrig-Scorei-Făgăraş se întinde pe suprafaţa judetului Braşov, după cum urmează:
Beclean (4%), Făgăraş (1%), Ucea de Jos (3%), Viştea de Sus (3%), Voila (7%).
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Crex crex, Ciconia ciconia,
Aquila pomarina. Situl este important în perioada de migraţie şi iernare pentru păsările de baltă.
În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă.
Importanţa suprafeţei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datorează în primul rând
populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi
dispersie pentru populaţiile de păsări, care face legătura între diferite zone geografice ale României şi
Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării de
Transilvania etc.. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât şi cele de pasaj şi chiar de
iarnă. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare,
conform Directivei Păsări, Convenţiei de la Berna şi Bonn, Statutului European de Amenintare
(European treat Status), categoriei SPEC etc.. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă:
Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana. Din acest punct de vedere, habitatele umede
perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede sunt perimetre „cheie‖ pentru conservarea
acestora. Crex crex cuibăreşte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. Dintre speciile de pasaj sau care
ierneaza în zonă, sunt reprezentative: Gavia arctica, Gavia stellata, Casmerodius albus. În perioadele de
migraţie (toamna şi primăvăra), împreună cu perioadele când păsările de apă iernează aici (porţiuni de
apă liberă neîngheţată) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 30.000 – 40.000 de exemplare
anual. Lacurile şi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de maximă concentrare pentru păsările
de apă, mai ales pentru palmipede (raţe, lişiţe). Suprafeţele care rămân neîngheţate anumite perioade din
timpul iernii, reprezintă cele mai importante arii de iernare din partea sudică şi sud – estică a
Transilvaniei (Dr. ing. Dan Ionescu).
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului
Suprafaţa sitului SPA Podişul Hârtibaciului ocupă o parte din judeţul Braşov după cum urmează:
Beclean (54%), Buneşti (67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%), Făgăraş (23%), Hoghiz (5%),
Jibert (93%), Mândra (24%), Parau (1%), Rupea (18%), Şercaia (32%), Soars (100%), Ticuşu Vechi
(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%), Viştea de Sus (12%), Voila (21%).
Situl este situat în regiunea biogeografică continentală. Teritoriul judeţului Braşov cuprinde în general
zone de păşuni şi fâneţe, dar apar şi terenuri agricole şi păduri(în compoziţia cărora intră fagul, gorunul,
uneori şi stejarul - ca specii principale şi frasinul, carpenul etc., ca specii de amestec).
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 69
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Zona este populată de specii de păsări sălbatice protejate.
Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi - naturale cu păduri de foioase,
ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un loc important
pentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului.
Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine localitaţi pe o întindere foarte mare.
Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – şi probabil cea mai bine conservată – din
regiunea biogeografică continentală din Transilvania.
Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de exemplu aici cuibăreşte cea
mai însemnată populaţie de acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din
România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez
mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos
medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai
însemnate dintre siturile din ţară. Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan
global (peste 20 de perechi), dar este şi printre primele dintre siturile din România. Este de asemenea
printre primii zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus).
ROSCI0143 Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului.
Suprafaţa sitului este situată în regiunea biogeografică continentală, având o întindere de 108 ha. Situl
este situat la latitudinea N 45º 53' 26'' şi longitudinea E 25º 2' 15'', la o altitudine medie 550 m, întreaga
arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea comunei Soars şi având ca
responsabil grupul de lucru Natura 2000.
Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate de Vegetatia de silvostepa eurosiberiana cu Quercus
spp., fiind caracterizate de păduri de foioase.
Situl este localizat la limita altitudinală superioară a arealului habitatului R4138, în zona colinară din
sud-estul Transilvaniei, pe versanţi cu expozitie sudică străbătuţi pe alocuri de ogaşe stabilizate, la o
altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din subparcelele silvice 26B,
27A, 28 A şi B din pădurea proprietate a comunei Soars şi gospodărită de către Ocolul Silvic Codrii
Făgăraşului. Gradul de închidere al coronamentului pădurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorită
închiderii masivului, în anumite porţiuni stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este străbătut de
vechiul drum care făcea legătura între Făgăraş şi Rupea în timpul Imperiului Austro-Ungar (în prezent
abandonat, dar relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situează cu precădere în treimea inferioară
a versantului. Datorită substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 70
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
prezenţa sporadică a unor specii mezo-higrofite cum este cruşinul (Frangula alnus) şi dezvoltarea redusă
a pivotului la cvercinee (situaţie remarcată la câteva exemplare uscate şi doborâte de vânt). În anumite
zone, pe culme, s-au găsit exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu înălţimi de până la 1-2 m.
Se remarcă structura naturală bine conservată reprezentată prin:
- vigoarea de creştere şi starea bună de vegetaţie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat
(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea şi stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominând în compoziţia
arboretelor şi provenind din sămânţă;
- existenţa exemplarelor de gorun şi stejar pedunculat de dimensiuni notabile (până la 70cm diametru şi
înălţimi până la 27-29m);
- abundenţa regenerării naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, în special a
gorunului;
- diversitatea speciilor arborescente şi arbustive însoţitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer
campestre), cires păsăresc (Prunus avium), păr pădureţ (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul
de câmp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), păducel (Crataegus
monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba râioasă (Euonymus verrucosus), măceş (Rosa
canina), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru
(Sambucus nigra); cu excepţia carpenului, celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare
rare;
- în stratul ierbos au fost întâlnite majoritatea speciilor menţionate în descrierea habitatului (R4138);
- s-au identificat exemplare de gorun transilvănean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun balcanic
(Quercus petraea ssp.dalechampii) şi de fag balcanic (Fagus ylvatica ssp. moesiaca);
- nu s-a constatat prezenţa unor specii atipice pentru habitat, cu tendinţă de invadare (ex. salcamul).
ROSCI0144 Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăretului
Suprafaţa sitului este situată în regiunea biogeografică continentală, având o întindere de 40 ha. Situl
este situat la latitudinea N 45º 52' 21'' şi longitudinea E 24º 51' 45'', la o altitudine medie de 542 m,
întreaga arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea comunei Beclean şi
având ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.
Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate de vegetaţia de silvostepă eurosiberiană cu Quercus
spp, fiind caracterizate de păduri de foioase.
Situl este localizat la limita altitudinală superioară a arealului habitatului R4138, în zona colinară din
sud-estul Transilvaniei la o altitudine de 450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 71
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
din subparcelele silvice 60A la F din pădurea proprietate a comunei Beclean şi gospodărită de către
Ocolul Silvic Codrii Făgăraşului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de
vegetaţia forestieră existentă. Datorită formei terenului, pădurii i s-a atribuit funcţia specială de protecţie
a solului (categoria funcţională 1-2A). În porţiunea cu habitatul prioritar (91I0), gradul de închidere al
coronamentului pădurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafaţă de 3.1ha (conform
amenajamentului silvic – subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperită de habitatul 91I0 şi reprezintă
vegetaţie forestieră fără cod Natura 2000. Datorită închiderii masivului, porţiuni întinse sunt lipsite (sau
aproape lipsite) de pătura erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Trebuie menţionată
prezenţa salcâmului (Robinia pseudaccacia), plantat atât în interiorul habitatului prioritar prin exemplare
rare în zonele ravenate cât şi în afara acestuia în subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea,
salcâmul nu are o stare de vegetaţie bună: regenerarea naturală generativă şi/sau vegetativă este foarte rar
întâlnită, sunt prezente exemplare tinere uscate sau cu stare lâncedă de vegetaţie.
Se remarcă structura naturală bine conservată reprezentată prin:
- vigoarea de creştere şi starea bună de vegetaţie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat
(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea şi stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominând în compoziţia
arboretelor şi provenind din sămânţă;
- existenţa exemplarelor de gorun şi stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru şi 23-
25m înălţime);
- prezenţa regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun şi stejar
pedunculat) în special în porţiunile mai deschise; la data descrierii în teren a fost constatată fructificaţie
relativ bună a gorunului şi stejarului;
- diversitatea speciilor arborescente şi arbustive însoţitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer
campestre), cires păsăresc (Prunus avium), păr pădureţ (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus
excelsior), tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn câinesc (Ligustrum vulgare), păducel
(Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba râioasă (Euonymus errucosus), măceş
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen
de pădure (Clematis vitalba); cu excepţia carpenului, celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin
exemplare diseminate sau chiar rare.
- s-au identificat rare exemplare de gorun transilvănean (Quercus petraea ssp. polycarpa), precum şi
prezumtive exemplare hibridogene de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 72
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului
Suprafaţa sitului este situată în regiunea biogeografică continentală, având o întindere de 396 ha. Situl
este situat la latitudinea N 45º 46' 24'' şi longitudinea E 25º 6' 13'', la o altitudine medie 505 m, întreaga
arie fiind cuprinsă în judeţul Braşov, fiind în întregime în proprietatea statului roman, urmând să fie
retrocedată Primăriei comunei Şercaia şi având ca responsabil grupul de lucru Natura 2000.
Tipurile de habitate prezente în sit sunt reprezentate preponderent de păduri ripariene mixte cu Quercus
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris), respectiv păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion
betuli. Caracteristica principală o reprezintă pădurile de foioase.
Teritoriul rezervaţiei este situat în cadrul Depresiunii Făgăraşului pe latura nordică a munţilor Făgăraş,
încadrată de m-ţii Perşani la est şi podişul Hârtibaciului la nord. Munţii de pe marginea depresiunii
împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal şi în acelasi timp barează accesul liber al celor tropicale
din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scăzută. Reţeaua hidrografică este formată din râul
Şercaia şi o serie de pâraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Şincai, Pr. Răchiţei şi Pr. Zambriţa, care
traversează Dumbrava Vadului în partea estică şi centrală. Rezervaţia este o pădure de stejar rărită, cu
poieni mari în care în mai şi iunie înfloresc narcisele. Această pădure de stejar este unică în întreaga
Depresiune a Făgăraşului.
Dumbrava Vadului este importantă deoarece este un rest din pădurea care acoperea altă dată întreaga
Depresiune a Făgăraşului, rămânând unica pădure de stejari seculari păstrată în această regiune. Cea mai
interesantă asociaţie de plante este cea care adaposteşte poienile cu narcise, reprezentată prin
următoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.
ROSCI0122 Munţii Făgăraş a fost declarat sit de importanţă comunitară datorită biodiversităţii şi
habitatelor care caractrerizează munţii Făgăraş.
Suprafaţa sitului SCI Munţii Făgăraş ocupă o parte din judeţul Braşov după cum urmează: Drăguş (42
%), Hârseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sâmbata de Sus (50 %), Şinca Nouă (5 %), Şinca Veche
(35%), Ucea de Jos (39%), Viştea de Sus (29%), Zărneşti (17%).
Situl este amplasat parte în regiunea alpină şi parte în cea continentală. Relieful dominant este deal şi
munte.
Acest sit cuprinde urmatoarele:
• Tipuri de habitate:
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 73
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria
germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul
râurilor montane; 4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron
myrtifolium; 4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios; 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 6410 - Pajişti cu
Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 6430 - Comunităţi de lizieră
cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 6520 - Fâneţe montane;
7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotişuri silicioase din
etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotişuri
calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 -
Versanţi stâncoşi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Păduri medioeuropene de fag din
Cephalanthero-Fagion; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Păduri din
Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 - Păduri dacice de fag
(Symphyto- Fagion); 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).
- Specii de mamifere:
1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis
myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus
arctos (Urs brun).
- Specii de amfibieni şi reptile:
1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);
2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic).
- Specii de peşti:
1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc); 2484 - Eudontomyzon mariae
(Chiscar de râu); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc).
- Specii de nevertebrate:
1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma banaticum; 1065 – Euphydryas aurinia; 1083 -
Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul
(Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gândac)
- Specii de plante: cenuşiu); 1037 - Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 74
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
(Carabus); 4054 – Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis
(Gandac); 1087* - Rosalia alpina 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus
vernicosus; 1898 - Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosişoare); 1389 - Meesia longiseta;
4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuţa de munte); 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului).
Situl SPA Piemontul Făgăraş
Teritoriul sitului SPA Piemontul Făgăraş se întinde pe judetul Braşov, pe aria administrativă a
Municipiului Făgăraş şi comunelor: Drăguş (51 %), Hârseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %),
Sâmbata de Sus (41 %), Şinca Nouă (22 %), Şinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria (45 %),
Viştea de Sus (22 %).
Pădurile sunt administrate pe judet.
Din punct de vedere al sitului de protecţie avifaunistică ROSPA0098 Piemontul Făgăraş – teritoriul
sitului este amplasat în cadrul Depresiunii Făgăraşului pe latura nordică a munţilor Făgăraş. Munţii de pe
marginea depresiunii împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal în acelaşi timp barează accesul
liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea de pantele munţilor în acţiunea
descendentă spre nord, astfel încât la temperaturile din zona depresiunii Făgăraş este mai ridicată decât
normal. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuită din numeroase râuri şi afluenţi ai acestora, vărsându-
se în Olt.
Zona sitului este predominant de păşune, fâneaţă, pădurea apărând pe versanţii nordici ai munţilor
Făgăraş. Habitatele sunt foarte variate (culturi – teren arabil, păsuni, alte ternuri arabile, păduri de foiase,
păduri de conifere, păduri de amestec, vii şi livezi, alte terenuri artificiale – localităţi, mine, păduri în
tranziţie).
Flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, diversitatea floristică cea
mai mare se observă în fâneţele umede – peste 450 specii.
Pădurile de fag din Munţii Făgăraş cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de la poalele munţilor oferă o
combinaţie de habitate ideale pentru multe specii de păsări.
Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori, huhurez mare, două specii de
muscari. Aici cuibăresc şi speciile de răpitoare şi barza neagră, care îşi caută hrana în zonele deschise de
la poalele munţilor, la fel ca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc o
populaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp.
În formularul standard Natura 2000 sunt descrise următoarele specii de păsări: Aquila pomarina, Pernis
apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius, Picus canus, Dendrocopos
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 75
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula arborea, Ficedula albicollis, Ficedula
parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius
minor, Tetrao urogallus.
Bălţile de la Rotbav aflate la cca. 15 km pe direcţie nord-vest de localitatea Făgăraş, în podişul
Hârtibaciului, ocrotite pentru nuferii albi, în care se găsesc pâlcuri formate din relictul terţiar Stratiotes
aloides şi alte specii de plante. Totodată, aici este şi o arie specială de protecţie avifaunistică, care
împreună cu o altă arie specială de protecţie avifaunistică din judeţ (Dumbrăviţa), adăpostesc peste 100
de specii de păsări de pasaj şi cuibărit.
Vegetaţia arborescentă deosebit de abundentă şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale pârâului Racoviţa,
precum şi plantele perene ruderale şi cosmopolite crescute în mod natural, conferă peisajului un aspect
neconform unui obiectiv industrial, însă dezvoltarea explozivă a acestor plante în incinta combinatului
demonstreaza poluarea redusă a solului cu compuşi chimici (azotaţi), contribuind pozitiv la creşterea
abundentă a vegetaţiei.
3. RESTRICŢII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI IMPUSE DE SPECIFICUL
PRODUCŢIEI
3.1. Împărţirea pe zone de risc a teritoriului analizat şi a vecinătăţilor acestuia:
A. Zona de EST, tronson dinspre Nord si central
Este ocupat de obiectivele SC NITROPOROS SRL, respectiv instalaţiile de azotat de amoniu, acid
azotic şi amoniac.
Substanţele prezente în aceste instalaţii , cuprinse în HG nr. 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase şi categoriile de pericol pe care
le prezintă sunt prezentate mai jos.
1. Amoniac tehnic lichefiat – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de amoniac KELLOG.
Se utilizează ca materie primă pentru fabricarea azotatului de amoniu, acid azotic 60 %, agent de frig
NGL.
- nr. CAS-7664-41-7;
- nr. EINECS 231-635-3;
- fraze de risc: R 10, R23, R34, R50
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 76
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Identificarea pericolelor:
- este o substanţă toxică, corosivă şi periculoasă pentru mediu;
- amoniacul lichid are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor, proportională cu concentraţia;
- se va pastra în locuri bine ventilate, departe de surse de aprindere, fumatul fiind interzis;
- inflamabil, în prezenţa uleiurilor creşte pericolul de incendiu;
- este foarte toxic pentru organismele acvatice. Se va evita aruncarea în mediul înconjurător;
- senzaţie de asfixie, accese puternice de tuse, edem pulmonar şi insuficienţă cardiacă.
2. Amoniac solutie 25% - produs finit
- sinonim – apă amoniacală;
- nr. CAS 1336-21-6;
- nr. EINECS 215-647-6;
- fraze de risc: R 34, R 50;
- substanţă corosivă şi periculoasă pentru mediu.
Identificarea pericolelor:
- apa amoniacală este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independenta;
- produce arsuri chimice severe;
- are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor;
- produce arsuri ale tractului gastro-intestinal;
- produce arsuri grave şi deteriorări ale ţesuturilor;
- inhalarea vaporilor poate produce iritarea gravă a căilor respiratorii, caracterizată prin tuse şi
dificultăţi de respiraţie; depăşirea limitei de expunere poate duce la edem pulmonar punând în pericol
viaşa;
- este foarte toxic pentru viaţa subacvatică;
- se va evita aruncarea în mediul inconjurator.
Pericole posibile
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi eliberarea substanţelor periculoase în atmosferă:
● amoniac (respectiv distrugerea rezervorului de amoniac),
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 77
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
● gaz metan (ruperea unei conducte magistrale de gaz metan) .
Mijloace de prevenire: nu exista;
Mijloace de intervenţie: conform planului de urgenţă internă şi externă.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- echipamentele electrice;
- electricitatea statică;
- flacăra deschisă din proces;
- sudura şi focul deschis;
- surse întâmplătoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa A (arderea de substanţe solide) cu degajare de fum, specific substanţelor
celulozice (hartie, lemn)sau mase plastice (PVC, polietilena).
Se pot manifesta în:
- spaţiile administrative;
- anexe sociale;
- depozitele de produs finit ambalat în materiale combustibile;
- echipamentele electrice;
- spaţii de producţie fără lichide inflamabile.
Clasa B (lichide combustibile) cu degajări mari de fum şi gaze toxice.
Se pot manifesta în:
- instalaţia de amoniac.
Clasa C (incendii de gaze combustibile)
Se pot manifesta în:
- instalaţia de amoniac.
Clasa D (incendii cu metale piroforetice)
Se manifestă în:
- instalaţia de azotat de amoniu;
- depozitul de azotat de sodiu.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 78
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.
Se pot mentiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.
- Magaziile şi depozitul sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Există detectoare de fum şi butoane de avertizare la depozitul de azotat de amoniu îngrăşământ şi
în staţiile TRAFO.
- Există instalaţie fixă de stingere incendii de tip Drencer la depozitul de azotat de amoniu
îngrăşământ, iar la staţiile Trafo instalaţie fixă de stins incendiu de tip Fluvia.
- Există instalaţie de avertizare, semnalizare şi detectare incendii de tip SESAM la dispecerat
Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă şi butoane de semnalizare incendii centralizate la sala
de comandă de la baza turnurilor de la instalaţia de azotat de amoniu de tip CUAM la SRA 30,
TRAFO 1 şi TRAFO 7 şi sala de comandă de la instalaţia de amoniac.
- Locul de manifestare a unui început de incendiu se poate detecta prin activarea detectoarelor de
fum şi a butoanelor de avertizare care sunt montate în toate spaţiile cu pericol de incendiu.
Pericole tehnologice:
o Toxicitate
Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
amoniacul, metanolul.
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Punerea
în libertate poate genera:
- norul toxic – afectarea sanatatii (amoniacul).
Măsurile de prevenire se referă la:
- depozitarea corespunzatoare, asigurată încă din faza de proiectare (materiale
corespunzătoare, capacităţi, asigurarea captării şi recuperării scurgerilor
accidentale);
- echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte;
- regulamente de operare.
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 79
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Substanţele din această categorie, ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
amoniacul, gazul metan, gazul de sinteza, azotatul de amoniu.
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Se pot
genera: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare ori depozitare greşită, materialele
explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa şi etanşeitatea recipientilor, verificată prin probele de rezistenţă la presiune şi de
etanşeitate la instalare şi pe parcursul exploatării;
- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de garanţie, verificări
periodice;
- amplasarea corespunzătoare a rezervoarelor şi a recipienţilor, conform normelor privind
distanţele de siguranţă şi conform indicaţiilor din Fişele cu date tehnice de securitate;
- siguranţa la depozitare şi transport a materialelor explozibile;
- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea
încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a materialelor explozibile
o Periculozitatea pentru mediu
Se referă la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa
H.G. 804/2007 prezente pe amplasament: amoniac, amoniac sol. 25%.
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substante:
pătrunderea accidentală în reţeaua de canalizare (direct, cu apa de stingere a unui incendiu, apa
meteorică etc.).
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor de depozitare;
- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de
garanţie, verificări periodice;
- respectarea regulamentului de exploatare;
- evitarea împrăştierii accidentale.
Alte tipuri de pericole
- accidente de transport;
- prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;
- eşecul utilităţilor publice – avarii;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 80
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
- periclitare intenţionată.
o Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului, dar se pot
produce şi pe teritoriul instalaţiei. Consecinţa este dispersia substanţelor solide sau
lichide.
Măsurile de prevenire se referă în special la siguranţa transportului, respectiv la conducerea preventivă
a mijlocului de transport.
o Eşecul utilităţilor publice
Condiţii care duc la oprirea instalaţiilor:
- oprirea alimentării cu gaz metan;
- la dispariţia totală a alimentării cu aer instrumental, ventilele pneumatice preiau poziţia lor
normală (închis complet sau deschis complet) deci, se opresc instalaţiile principale;
- oprirea furnizării de curent electric prin căderea reţelei naţionale o perioadă mai mare de timp
(de ordinul zilelor).
În aceste situaţii, oprirea în condiţii de siguranţă va urmări instrucţiunile de lucru pentru fiecare
instalaţie.
Riscuri care rămân după oprirea instalaţiilor:
- menţinerea parametrilor tancului de depozitare a amoniacului tehnic lichefiat;
Funcţionarea în condiţii de siguranţă a depozitului de amoniac în cazul unor avarii de lungă durată,
depinde de condiţiile atmosferice şi de nivelul amoniacului din tanc. Cu cât volumul este mai mic, riscul
evaporării masive este mai mare.
Măsuri posibile de reducere a riscului:
- pornirea compresorului cu motor DIESEL;
- utilizarea altor surse de curent, pe care titularul autorizaţiei va trebui să le deţină;
- o instalaţie de cogenerare la CETII, care ar putea rezolva alimentarea cu energie electrică o
perioadă mai îndelungată de timp.
Întreruperea alimentării cu apă – avarii de scurtă durată
1) Instalaţie amoniac
În funcţionarea normală a fabricii de amoniac, la căderea unei pompe sau a unui ventilator de la turnul de
răcire, debitele din instalaţia de sinteză se reduc imediat (expansie la PICa 106) până la repornirea
pompei sau a ventilatorului.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 81
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
În condiţii normale de funcţionare, se utilizează apa de răcire recirculată. În cazul căderii apei de răcire
recirculată, se trece automat la alimentarea traseului de apă consumatori vitali cu apă din castelul de
1000 mc, care asigură cu apă consumatorii vitali timp de doua ore (250 mc/h).
Din cadrul instalaţiei de preparare gaz sinteză şi sinteza-refrigerarea amoniacului, căderea apei de răcire
recirculate afectează cel mai mult răcitorul 124 C.
Prin căderea apei de răcire recirculate se încarcă excesiv instalaţia de refrigerare; în aceeaşi direcţie
acţionează şi lipsa apei de răcire la răcitorul 127 C (nu se mai produce condensarea amoniacului-
deschide supapa de siguranţă a lui 105 J).
Consumatori vitali de pe platforma fabricii de amoniac sunt:
- sistemul de mantale de răcire;
- răcirea uleiului la ventilatorul de gaze arse;
- pompele auxiliare de ungere şi etanşare la compresoare;
- condensatoarele de la depozit;
- sistemul de inundare rezervor de amoniac lichid, 301 F în caz de avarie.
2) Instalaţie acid azotic
În cazul opririi alimentării cu apă de răcire se trece la oprirea normală a instalaţiei. Oprirea normală se
poate face manual sau automat.
Oprirea normală a instalaţiei asigură golirea traseelor de gaze azotoase pe circuitul firesc cu evacuarea
acestora în atmosferă prin duza de dispersie gaze.
3) Instalaţiile de azotat de amoniu poros/tehnic/îngrăşământ
În cazul opririi alimentării cu apă, se trece la oprirea normală a instalaţiei cu golirea topiturii pe liniile de
granulare. Se opreşte faza de neutralizare.
În acest caz se disting doua situaţii:
- Oprire de lungă durată;
- Oprire de scurtă durată.
Oprirea de lungă durată (normală)
Această oprire poate determina intrarea instalaţiei în revizia generală. Când oprirea este preconizată şi
depăşeşte o jumătate de schimb (4 ore), se consideră deja oprire normală de lungă durată.
În asemenea situaţii se procedează astfel: se va funcţiona continuu cu ambalarea şi încărcarea sacilor
până se goleşte complet buncărul. După ce toşi sacii de pe traseu au intrat la vagon sau depozit, se vor
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 82
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
opri toate utilajele de către operatorii care lucrează cu acestea. Se opreşte ventilaţia pe cântare, se opresc
toate benzile transportoare. Dacă oprirea depăşeşte 24 de ore, se va scoate tensiunea de la alimentare din
staţie.
Oprirea de scurta durată (normală)
Oprirea normală de scurtă durată nu este determinată de defecţiuni în perimetrul instalaţiei ambalare-
depozitare-încărcare. În asemenea situaţii operatoarea de la cântar, nu va mai introduce saci pentru a fi
ambalaţi şi opreşte din proprie iniţiativă banda cu racleţi la ieşirea ultimului sac de pe aceasta. Restul de
benzi rămân în funcţiune, la fel şi maşina de lipit. Aşadar, instalaţia este pregătită pentru a fi oprită în
orice moment.
Întreruperea alimentarii cu curent electric
Cauze posibile:
- incendiu la posturile de transformare;
- furtul unui cablu, întreruperea alimentării cu curent electric;
- căderea de obiecte din atmosferă, care distrug un stâlp, produc căderea reţelei, întreruperea
alimentării cu energie electrică;
- fenomen atmosferic (furtună, cutremur), care conduce la întreruperea alimentării cu curent
electric din reţeaua naţională.
1.Instalaţie amoniac
Staţia electrică din cadrul fabricii de amoniac este alimentată din reţeaua societăţii, cu tensiune de 6 KV-
SPRA-30. Prin transformarea din curent de 6 KV se obţine curent de 380 V si 220 V. În condiţii normale
de funcţionare, pompele sunt antrenate de turbine (cu excepţia unor pompe care sunt antrenate numai cu
motor electric).
În cazul căderii curentului de 6 KV se comuta automat alimentarea cu energie electrică pe Staţia TRAFO
7, care asigură alimentarea consumatorilor vitali:
- ventilele acţionate cu motor electric;
- tabloul de comandă (alarmă, blocaje);
- pompa de amoniac;
- motoarele pompelor auxiliare de ungere;
- pompa auxiliară de ulei de etanşare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 83
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Grupul electric de alimentare a tabloului de comandă mai este prevăzut şi cu o staţie de baterii care
asigură tensiune pentru tablou, minim 30 minute de la întreruperea oricărei alimentări din exterior. Staţia
de acumulare asigură şi iluminatul de siguranţă.
În mod direct este prea puţin probabil ca instalaţia de preparare şi sinteză să fie afectată de lipsa de
curent. În schimb, celelalte instalaţii pot fi afectate de căderea tensiunii ceea ce, indirect, poate duce la
necesitatea opririi instalaţiei de sinteză sau a instalaţiei de preparare gaz-sinteză.
2. Depozitul de amoniac.
Riscul scăderii presiunii, imposibilitatea pornirii sistemului de compresoare şi de încălzire.
Evitarea pericolelor:
- Supape de siguranţă (supapă dublă şi de suprapresiune) pentru a se asigura securitatea
rezervorului împotriva modificărilor accidentale ale presiunii;
- Aparatură pentru urmărirea parametrilor importanţi, cum ar fi presiunea, temperatura în depozitul
de amoniac, legată la tabloul de urmărire a funcţionării sistemului;
- Existenţa unui sistem de alarmare/avertizare a incendiului, tip centrală CUAM;
- Existenţa unei reţele de hidranţi interiori şi exteriori, a stingătoarelor de incendiu.
Măsuri tehnice în caz de avarie:
- posibilitatea alimentării compresoarelor de amoniac pe două linii de tensiune pentru menţinerea
unei presiuni constante în cazul unei căderi de tensiune;
- posibilitatea acţionării compresoarelor de amoniac prin motoare cu curent electric şi cu motor
Diesel;
- în jurul tancului de amoniac sunt amplasate 10 guri de hidranţi în cazul în care apar scurgeri de
amoniac;
- alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei se face prin două circuite.
3. Instalaţia acid azotic
În cazul întreruperii alimentării cu curent electric se trece la oprirea de urgenţă a instalaţiei de acid
azotic.
Ventilele automate trec spontan în poziţia de repaos (normal închis – normal deschis). Pentru această
instalaţie nu funcţionează comanda pneumatică la cădere de aer, deoarece comanda este electrică.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 84
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
În acest caz se lucrează manual pe oprire de urgenţă. Se va trece la protecţia lanţului de compresie,
turbina ţinându-se în rotaţie din ventilul de abur până la depresurizarea tamburului la cca. 10 bari. Se
urmăreşte realimentarea cu curent a VIR-ului pentru a asigura o rotire pe turaţie minimă.
În cazul căderii de curent, gazele de oxizi de azot aflate în conductele tehnologice de gaze se expandează
natural la duza de dispersie. La revenirea curentului se porneşte ventilatorul de aerare al sistemului de
gaze, pm. K03. Acesta trimite gazele la duză fără ajutorul turbocompresorului.
În paralel se trimite acidul din blazul coloanei în depozit până când nu mai este presiune în coloana CO2
ca să-l transporte pneumatic. În final se realizează o zestre de acizi în blazul coloanei de absorbţie CO2
şi al coloanei de degazare CO1.
4. Instalaţiile de azotat de amoniu poros/tehnic/ingrăşământ
În cazul întreruperii alimentării cu curent electric, se opreşte de urgenţă reacţia prin închiderea manuală a
ventilelor de încadrare şi by-pass a materiilor prime în situaţia în care se are în vedere depresurizarea
evaporatorului de amoniac, când amoniacul se consumă în reacţie. Având în vedere că indicaţiile la
tabloul de comandă nu mai funcţionează, se trece rapid la suflarea de urgenţă a liniilor de topitură,
deoarece pompele nu mai funcţionează. Pentru aceasta se deschid purjele pompelor. Se introduce abur la
spărgătoarele conductelor de refulare aferente acestora. Se închid ventilele de predare soluţie. Se suflă
liniile până la golirea completă a soluţiilor de azotat de amoniu.
Se inundă cu apă basele pompelor şi se drenează soluţia obţinută pe liniile de colectare ape chimic
impure (către staţia de epurare – instalaţia de epurare ape uzate cu ioni amoniu şi nitric).
În acest caz critic sursele de apă sunt:
- apa recirculată (turn răcire aferent instalaţiei azotat de amoniu)
- apă hidranţi (secţia amoniac- acid azotic)
Se aşteaptă revenirea curentului când se repornesc benzile şi sistemul de uscare - condiţionare. În timpul
lipsei de curent, se ţin calde vasele de topitură cu ajutorul aburului.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzuta, sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind prăbuşirea
de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar catastrofal
deoarece poate declanşa accidente majore de tipul eliberării în mediu de substanţe
toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este
redusă până la improbabil.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 85
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
o Periclitarea intenţionată
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu contează pentru el sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achizitionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare prin situaţia de pericol astfel declanşată,
operând manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedura periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armata.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 86
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari;atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea distanţelor de siguranţă:
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:
- Raportul de securitate al SC NITROPOROS SA;
- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02;
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
Raportul de securitate prevede o distanţă de 500 m faţă de instalaţiile cu pericol de accidente majore.
În Ghidul pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02, ţinându-
se seama de faptul că distanţele determinate nu reprezintă valori exacte, avându-se în vedere condiţiile
cadru, tipurile individuale de instalaţii au fost reunite în 5 clase. Amoniacul se încadrează în clasa a II –a
cu o distanţă de 500m; instalaţiile pentru producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot, grupa 4.3.
se încadrează în clasa a II-a a distanţelor, respectiv 500 m.
Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menţionează trei ipoteze:
a) poziţionarea noilor amplasamente;
b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11
din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;
c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone
rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele
unui accident major.
Se menţionează, de asemenea, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate în funcţie de nivelul de
pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile hotărârii şi zone rezidenţiale, clădiri şi
zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 87
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
sensibilitate deosebite si, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri
tehnice suplimentare conform prevederilor art. 6, astfel încat să se reducă riscurile pentru populaţie.
Cea de-a treia situaţie c) în care se încadrează noul PUG Făgăraş presupune un proces invers, în
acest caz autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:
Să cunoască în avans, prin intermediul metodelor şi criteriilor prezentate, cu participarea părţilor
implicate, situaţiile de risc ale amplasamentelor existente;
Să ţină cont de situaţia riscurilor actuale şi posibilitatea de a face poziţionare de noi
amplasamente sau dezvoltări compatibilă.
Elemente teritoriale vulnerabile
Elementele tehnice necesare unei evaluări a compatibilităţii spaţiale şi de mediu sunt exprimate în
funcţie de nevoia de a asigura atât un nivel minim de siguranţă pentru populaţie şi infrastructură, cât şi
protecţia corespunzătoare pentru elemente sensibile la dezastre naturale. Vulnerabilitatea unei zone din
vecintătatea unui amplasament va fi evaluată în funcţie de indexul alocat zonelor din vecinătate şi de
prezenţa elementelor sensibile.
De asemenea trebuie luată în calcul infrastructura de transport şi facilităţile de transport. Dacă aceste
facilităţi sunt localizate în zonele posibil afectate, atunci trebuie identificate corect acţiuni de protecţie şi
gestionare, pentru a reduce amploarea consecinţelor (de exemplu, înalţarea zidului de supraveghere a
infrastructurii etc.).
Împărţirea terenului pe categorii ţine cont de evaluarea unor posibile scenarii de accidente şi în special
de următoarele criterii:
Vulnerabilitatea principală generală a activităţii, la deschidere faţă de închidere;
Dificultate în evacuarea subiecţilor vulnerabili, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă, bolnavii,
precum şi personalul ce le acordă asistenţă;
Dificultăţi în evacuarea persoanelor din clădiri cu mai mult de cinci etaje, sau din zone
aglomerate, pentru că, la aceşti subiecţi, care deşi se pot mişca în mod independent, evacuarea
depinde şi de cât de uşor se poate ajunge la ieşirile de urgenţă sau la adăposturile
corespunzătoare;
Dificultăţi minore în evacuarea locuitorilor din clădiri cu puţine etaje, sau imobile izolate, cu
ieşiri de urgenţă şi echipamente de siguranţă mai bine administrate;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 88
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Vulnerabilitatea redusă a activităţilor cu număr scăzut de angajaţi permanenţi, şi astfel, o
expunere la risc mai mică, în comparaţie cu activităţi similare, dar la care se foloseşte mai mult
personal;
În general, vulnerabilitatea mai mare a activităţilor în aer liber, faţă de cele din interior.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
Presiunea ondulatorie (VCE)
Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la
letalitatea indirectă cauzată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai ales
la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise în lipsa clădirilor şi a altor artefacte
vulnerabile ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc
(0.6 bar).
Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează
că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,
respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta
distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot cauza prejudicii rezervoarelor,
echipamentelor, conductelor etc..
Emisii toxice
- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate: Sursa
NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la inhalaţii a
unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome care previne
punerea în aplicarea măsurilor de protecţie adecvate.
- LC50 (30 min, HMN): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din
persoanele expuse timp de 30 de minute.
Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinte decât cele umane şi/sau alt timp de expunere
decât cel de 30 de minute, se va face o transpoziţie a acelor termeni prin metode recunoscute în literatura
tehnică.
S-a constatat că timpul de expunere de 30 de minute este stabilit pe baza duratei maxime estimate de
emanare, de la evaporarea din bazin şi sau/ disiparea norului. În condiţiile specifice din uzină (e.g.
metodă de detectare a fluidelor periculoase operate manual, avertizare şi butoane de urgenţă pentru
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 89
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
închiderea valvelor etc.) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform
legislaţiei existente, operatorul uzinei poate lua în considerare în mod responsabil diferite perioade de
expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al ghidului.
Pentru amoniac, softul utilizat în modelare -ALOHA- utilizează valorile prag ERPG1,2,3.
Tabel nr. 3.1. - Pragurile de referinţă utilizate de softul ALOHA
Tip scenariu Indicator PRAG I
(mortalitate
ridicată)
PRAG II
(leziuni ireversibile)
PRAG III
( zona de atenţie)
Dispersie în
aer
Dispersie toxica ERPG3,
TEEL3
ERPG2,
TEEL2
ERPG1,
TEEL1
Incendiu Fire ball 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Jet – fire 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m
2 2 kW/m
2
Flash fire 60%LFL 10%LFL
BLEVE 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
Limite de expunere în cazul dispersiei toxice
- ERPG: Response Plannig Guideline (Limite de planificare a răspunsului) are la bază: timp de
expunere o oră; expunere fără echipament de protecţie; influente de scurtă durată asupra
sănătăţii, fără a produce efecte ireversibile asupra sănătăţii; păstrarea capacităţii de a lua singur
măsuri de protecţie.
ERPG -1: concentraţia maximă în aer la care se crede ca pot fi supuşi aproape toţi
indivizii, timp de o oră, fără a suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii
sau percepţia clară a mirosurilor dezagreabile. Marchează zona de siguranţă.
ERPG -2: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi
indivizii, timp de o oră, fără a suferi sau dezvoltă efecte ireversibile serioase a
sănătăţii sau simptome care pot afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de
protecţie. Marchează zona de intoxicaţie.
ERPG -3: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi
indivizii, timp de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa.
Marchează zona letală.
Pentru amoniac L50 la 1h pentru şobolan este 7939 mg/mc, respectiv 9994 ppm iar valoarea IDLH este
de 300 ppm, deci valorile de 750 ppm pentru ERPG 3 şi de 150 ppm pentru ERPG luate în considerare la
modelare sunt acoperitoare pentru limitele de siguranţă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 90
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Ţinând seama de discuţia de mai sus şi de distanţele din scenariile considerate în Raportul de
securitate se consideră o zona roşie până la 500 m de rezervorul de amoniac (scenariile 1.1,1.6,4.1),
zonă în care se recomandă interdicţie de construire pe perioada existenţei instalaţiei. Aceasta
distanţă se prelungeşte spre nord cu cele din scenariile de explozie a azotatului de amoniu (10.3,
11.1,11.3, 27.1) pentru care se consideră zona de interdicţie corespunzătoare unei suprapresiuni de
0,2 bar.
În aceste condiţii zona drumului de la limita estică a amplasamentului poate fi considerată ca
limită a zonei de interdicţie – zona roşie (zona letală), respectiv 500 m de la limita
amplasamentului pentru zona rezervorului de amoniac.
O fâşie lată de 700 m după drumul comunal din zona estică a amplasamentului, care reprezintă zona
de afecţiuni grave – zona verde, va avea destinaţia pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o
expunere la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus
(sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone
predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2,
spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte
evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: şcoli, spitale, biserici etc..
B. Zona de EST, tronson dinspre SUD
Apartine SC NITRAMONIA SA. Activităţile anterioare sunt încetate ( teflon, cuzineţi). În zonă se pot
desfăşura activităţi compatibile, tinând seama de raza de siguranţă pentru amoniac şi distanţa de
siguranţă faţă de accidentele posibile la rampa de explozivi a SC NITROPOROS şi la poligonul de
încercări.
C. Zona de SUD
Este ocupata de instalatiile SC NITROPIOROS SA: depozitul Măgurele, poligon încercări, rampa
explozivi şi de depozitul de deşeuri industriale al SC NITRAMONIA SA.
Identificarea pericolelor în zona de SUD a amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L.
Substanţe periculoase prezente:
1. Azotat de amoniu poros / tehnic – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de azotat de
amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă la obţinerea
explozivilor.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 91
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
- fraze de risc R8, R9;
- substanţă comburantă;
- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltrare în sol.
Identificarea pericolelor:
- este nepericulos dacă este manipulat corect;
- produce iritaţii în contact prelungit cu pielea;
- poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat;
- în cantităţi mici nu are efecte toxice, dar în cantităţi mari poate genera deranjamente
gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi
poate provoca apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);
- concentraţii mari de acest produs poate cauza iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având ca
simptome dureri de gât şi de tuse;
- explodează prin încălzire într-un spaţiu limitat.
2. Nitramon – preparat exploziv minier de împuşcare tip B
Azotat de amoniu 94,45 +/- 2 %
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
Motorină 5,5 +/-1 %
- nr. CAS – 68334-30-5;
- nr. EINECS 269-822-7;
Fraze de risc: R2;R40.
Identificarea pericolelor:
- este produs exploziv, nu arde, explodează, posibilitatea de incendiu este redusă şi de cele mai
multe ori este o consecinţă a unei explozii;
- este nociv pentru piele şi ochi.
Manipulare şi depozitare:
- depozitarea se va face în magazii închise, curate şi uscate (lipsite de umezeală). Produsul va fi
ferit de actiunea directă a razelor solare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 92
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Pericole posibile
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la soc.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- aprinderea vegetaţiei;
- surse întâmplătoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa D (incendii cu metale piroforetice).
Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu, nitramon.
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalatie.
Se pot menţiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.
- Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Magaziile sunt organizate în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificările şi
completările ulterioare.
Pericole tehnologice:
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
Substanţele din această categorie, ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007, prezente pe amplasament sunt:
azotatul de amoniu, nitramon.
Accidentele care se pot produce sunt incendiile şi exploziile. În cazul unui incendiu sau manipulare ori
depozitare gresită, materialele explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se refera la:
- siguranţa la depozitare, transport al materialelor explozibile;
- stingerea oricarui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapida;
- prevenirea încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a
materialelor explozibile.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 93
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Alte tipuri de pericole:
o Accidente de transport, respectiv la rampa de încărcare;
o Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
o Periclitare intenţionată.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzută, sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind prăbuşirea
de construcţii, instalaţii sau amenăjari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal,
deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar
probabilitatea lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar raspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
o Periclitarea intenţionată
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu contează pentru el sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achizitionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 94
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaţi singuri, grupări politice radicale.
Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedură armată.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea distanţelor de siguranţă:
Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, asigurarea zonelor
periclitate, măsuri organizatorice, organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare.
Documentele legate de siguranţă sunt ţinute secret.
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:
- Raportul de securitate al SC NITROPOROS;
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
Raportul de securitate prevede o distanţă de 500m faţă de instalaţiile cu pericol de accidente majore.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 95
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Presiunea ondulatorie (VCE)
Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la
letalitatea indirectă provocată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai
ales la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise în lipsa clădirilor şi a altor artefacte
vulnerabile ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc
(0.6 bar).
Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează
că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,
respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta
distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot cauza prejudicii rezervoarelor,
echipamentelor, conductelor etc..
Ţinând seama de discuţia de mai sus şi de distanţele din scenariile considerate în Raportul de
securitate (3.1, 13.2, 13.3, 13.4, 13.5, 13.6), se consideră o zonă roşie până la 500 m de la limita de
sud a amplasamentului , zonă în care se recomandă interdicţie de construire pe perioada existenţei
instalatiei. Se acceptă dezvoltarea activitaţilor de acelaşi tip: depozitări de substanţe explozibile
care vor avea sisteme de protecţie necesare reducerii distanţei şi distanţele între obiective conform
prevederilor legale.
O fâşie lată de 300 m după zona roşie, spre partea de sud a amplasamentului, care reprezintă zona de
afecţiuni grave – zona verde (corespunzatoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar), va avea detinaţia
pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică, respectiv activiăţi
desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut
de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al
clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 si o rezistenţă sporită la unde seismice ce insoţesc o
explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri,
pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: scoli,
spitale, biserici etc..
Zona rampei industriale trebie închisă, amplasamentul îngrădit şi marcat în planurile de
urbanism.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 96
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
D. Zona de VEST
Este ocupată de instalaţiile:
- SC NITROPOROS: depozitul Măgurele, poligon încercări;
- Instalaţia SC ISOPLUS SRL din Parcul industrial;
- Intrarea dinspre Beclean pe amplasament;
- Instalaţia de nitroglicerină a SC FABRICA DE PULBERI SA;
- Instalaţiile de explozivi ale SC NITROPOROS SRL;
- Staţia de epurare a SC NITROPOROS SRL.
Identificarea pericolelor în zona de Vest a amplasamentul S.C. NITROPOROS S.R.L.
Substanţe periculoase prezente:
I. Depozitul Măgurele
1. Azotat de amoniu poros/tehnic – produs finit obţinut în cadrul instalaţiei de azotat de
amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă la obţinerea
explozivilor.
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
- fraze de risc R8, R9;
- substanţa comburantă;
- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltare în sol.
Identificarea pericolelor:
- este nepericulos dacă este manipulat corect;
- produce iritaţii în contact prelungit cu pielea;
- poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat;
- în cantităţi mici nu are efecte toxice, dar în cantităţi mari poate genera deranjamente
gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi
poate cauza apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);
- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având
ca simptome dureri de gât şi de tuse;
- explodează prin încălzire într-un spaţiu limitat.
II. Instalaţia SC ISOPLUS SRL
- componente AIRBAG;
- materiale explozibile depozitate, clasa ADR 1.1.D şi 1.4.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 97
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Substanţa generatoare de gaz ptr. Generator Airbag şi Air Bag Inflator Igniter Generant
Produs stabil la temperatura ambiantă, la mai putin de 600C. Se depozitează în loc uscat, departe de surse
de temperaturi ridicate, flacără deschisă, electricitate statică şi alte surse de căldură. Nu se depozitează în
spaţiu deschis, expus direct la soare.;
Simbolizarea riscurilor: E, Xi;
Fraze de risc: R2– risc la explozie prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;
Clasificare ADR: 1.3C.
Materiale explozibile depozitate
Produs stabil în condiţii normale de temperatură şi umiditate; trebuie evitată încălzirea peste 600C şi
răcirea sub -50C. Se depozitează în încăperi special amenajate, aerisite, lipsite de infiltraţii de apă pe
tavan, pereţi şi pardoseală. Temperatura de depozitare -50C - + 30
0C. Se păstrează departe de lumina
soarelui sau surse de caldură şi aprindere. Trebuie evitată încălzirea peste limite, frecarea, lovirea sau
altă acţiune mecanică, contactul cu flacără deschisă, prezenţa scânteilor electrice sau mecanice.
Codul de clasificare: 1.1 – risc de explozie în masă;
Grupa de compatibilitate: D;
Fraze de risc, R:
- R2 - risc la explozie prin şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere;
- R6 - exploziv în prezenţa sau absenţa aerului;
- R44 - risc de explozie dacă este încălzit în spaţii închise.
Pericole posibile
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- aprinderea vegetaţiei;
- surse întâmplatoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa D (incendii cu metale piroforetice)
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 98
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Se manifestă în: Depozitul de azotat şi cel de materiale explozibile.
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.
Se pot menţiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi cu modul de ambalare.
Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Magaziile sunt organizate în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificările şi
completările ulterioare.
Pericole tehnologice:
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
Substanţele din această categorie ce intră sub incidenta H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
materiale explozibile.
Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare, depozitare
gresită, materialele explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa la depozitare, transport a materialelor explozibile;
- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea
încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu, azotatului de sodiu şi a materialelor explozibile.
Alte tipuri de pericole:
- accidente de transport, în incinta instalaţiei
- căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
- periclitare intenţionată.
o Accidente la transportul materialelor în incintă se datorează greşelilor de
manevrare.
Măsurile de prevenire se referă la instruirea personalului şi respectarea instrucţiunilor de
transport.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, desi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind
prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 99
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
catastrofal, deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar
probabilitatea lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
o Periclitarea intenţionată:
a) Premisa conditionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situatie mult mai
periculoasă nu contează pentru el sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achizitionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedura periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 100
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţa, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea distanţelor de siguranţă:
Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, măsuri organizatorice,
organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă
sunt ţinute secret.
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:
- Politica de securitate a societăţii;
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
Presiunea ondulatorie (VCE)
Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la
letalitatea indirectă cauzată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai ales
la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise, în lipsa clădirilor şi a altor artefacte
vulnerabile ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc
(0.6 bar).
Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează
că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,
respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 101
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot cauza prejudicii rezervoarelor,
echipamentelor, conductelor etc..
În cadrul Politicii de prevenire se prevede o distanţă de 194 m pentru zona letală şi 312 m pentru
zona de afecţiuni grave.
III. SC Fabrica de Pulberi SA
Substanţe periculoase aferente scenariilor care ies din amplasament: Depozit de acizi – acid sulfuric
rezidual cu nitrocorpuri.
Pericole posibile
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi eliberarea substanţelor periculoase în atmosferă:
- acid azotic;
- acid sulfuric.
Mijloace de prevenire: nu există.
Mijloace de interventie: conform planului de urgenţă internă şi externă.
Pericole tehnologice:
o Toxicitate
Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
- acizii reziduali;
- acid sulfuric oleum;
- acid azotic.
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe. Punerea
în libertate poate genera:
norul toxic – afectarea sănătăţii (amoniacul);
Măsurile de prevenire se referă la:
- depozitarea corespunzătoare, asigurată încă din faza de proiectare
(materiale corespunzatoare, capacităţi, asigurarea captării şi recuperării
scurgerilor accidentale);
- echipamente de siguranţă pe rezervoare şi conducte;
- regulamente de operare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 102
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
o Periculozitatea pentru mediu
Se referă la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa
H.G. 804/2007 prezente pe amplasament: amoniac, amoniac sol. 25%
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor substanţe:
pătrunderea accidentală în reţeaua de canalizare (direct, cu apă de stingere a unui incendiu, apă
meteorica etc.).
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa şi etanşeitatea recipienţilor de depozitare;
- siguranţa echipamentului şi a conductelor, asigurată prin certificate de
garanţie;
- verificări periodice;
- respectarea regulamentului de exploatare;
- evitarea împrăştierii accidentale.
Alte tipuri de pericole:
accidente de transport;
prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări;
eşecul utilităţilor publice – avarii
căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
periclitare intenţionată.
o Accidentele de transport se produc în special în afara amplasamentului, dar se pot
produce şi pe teritoriul instalaţiei. Consecinţa este dispersia substanţelor solide sau
lichide.
Măsurile de prevenire se referă în special la siguranţa transportului, respectiv la conducerea preventivă
a mijlocului de transport.
o Eşecul utilităţilor publice
Condiţii care duc la oprirea instalaţiilor:
- oprirea alimentării cu gaz metan;
- la dispariţia totală a alimentării cu aer instrumental, ventilele pneumatice preiau poziţia lor
normală (închis complet sau deschis complet), deci, se opresc instalaţiile principale;
- oprirea furnizării de curent electric prin căderea reţelei naţionale o perioadă mai mare de timp
(de ordinul zilelor).
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 103
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
În aceste situaţii, oprirea în condiţii de siguranţă va urmări instrucţiunile de lucru pentru fiecare
instalaţie.
Întreruperea alimentării cu apă – avarii de scurtă durată
Se întrerupe funcţionarea instalaţiei şi se previne eliminarea vaporilor în atmosferă.
Întreruperea alimentarii cu curent electric
Cauze posibile:
- incendiu la posturile de transformare;
- furtul unui cablu, întreruperea alimentării cu curent electric;
- căderea de obiecte din atmosferă care distruge un stâlp, căderea reţelei, întreruperea
alimentării cu curent electric;
- fenomen atmosferic (furtună, cutremur), care conduce la întreruperea alimentării cu curent
electric din reţeaua naţională;
Căderea curentului conduce la oprirea instalaţiei de reconcentrare acizi.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, desi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzută sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind
prăbuşirea de constructii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar
catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul eliberării în mediu de
substanţe toxice, inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea
lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
Periclitarea intenţionată
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu conteaza pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 104
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanuntarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Actiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea distanţelor de siguranţă:
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat urmatoarele materiale:
- Raportul de securitate al SC FABRICA DE PULBERI SA ;
- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO/2002/IB/E/02;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 105
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
În Ghidul pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO&2002/IB/E/02, ţinându-
se seama de faptul că distanţele determinate nu reprezintă valori exacte, avându-se în vedere condiţiile
cadru, tipurile individuale de instalaţii au fost reunite în 5 clase: fabricarea explozivilor, grupa 4.6 se ,
se încadrează în clasa a II-a a distanţelor, respectiv 500 m.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
Emisii toxice
- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate:
Sursa NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la
inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome
care previne punerea în aplicarea măsurilor de protecţie adecvate.
- LC50 (30 min, HMN): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din
persoanele expuse timp de 30 de minute.
Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinţe decât cele umane şi/sau alt timp de expunere
decât cel de 30 de minute, se va face o transpoziţie a acelor termeni prin metode recunoscute în literatura
tehnică.
S-a constatat că timpul de expunere de 30 de minute este stabilit pe baza duratei maxime estimate de
emanare, de la evaporarea din bazin şi sau/ disiparea norului. În condiţiile specifice din uzină (e.g.
metodă de detectare a fluidelor periculoase operate manual, avertizare şi butoane de urgenţă pentru
închiderea valvelor etc.) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform
legislaţiei existente, operatorul uzinei poate lua în considerare în mod responsabil diferite perioade de
expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al gfhidului.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 106
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Pentru amoniac soft-ul utilizat în modelare -ALOHA- utilizeaza valorile prag ERPG1,2,3.
Tabel nr. 3.2. - Pragurile de referinţă utilizate de softul ALOHA
Tip scenariu Indicator PRAG I
(mortalitate
ridicată)
PRAG II
(leziuni ireversibile)
PRAG III
( zona de atenţie)
Dispersie în
aer
Dispersie toxică ERPG3,
TEEL3
ERPG2,
TEEL2
ERPG1,
TEEL1
Incendiu Fire ball 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Jet – fire 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m
2 2 kW/m
2
Flash fire 60%LFL 10%LFL
BLEVE 10kW/m2
5 kW/m2
2 kW/m2
Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
Limite de expunere în cazul dispersiei toxice
ERPG: Response Plannig Guideline (Limite de planificare a răspunsului) are la bază: timp de
expunere o oră; expunere fără echipament de protecţie; influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii, fără a
produce efecte ireversibile asupra sănătăţii; păstrarea capacităţii de a lua singur măsuri de protectie.
ERPG -1: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi indivizii, timp
de o oră, fără a suferi decât influenţe de scurtă durată asupra sănătăţii sau percepţia clară a
mirosurilor dezagreabile. Marchează zona de siguranţă.
ERPG -2: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi indivizii, timp
de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a sănătăţii sau simptome care pot
afecta capacitatea individuală de a lua măsuri de protecţie. Marchează zona de intoxicaţie.
ERPG -3: concentraţia maximă în aer la care se crede că pot fi supuşi aproape toţi indivizii, timp
de o oră, fără a suferi sau dezvolta efecte care ameninţă grav viaţa. Marchează zona letală.
Raportul de securitate precizează pentru scenariul dispersiei acidului sulfuric o valoare de 825 m
ERPG-1 si 1839 pentru ERPG -2. de la instalaţia de reconcentrare acizi. instalatiei de fabricare
pulberi cu dublă bază (2.1.3)raze de 324 m (suprapresiunea exploziei 0,2 bar) şi 510 m
(suprapresunea exploziei 0,1 bar)
Menţionăm că nu s-au laut în considerare scenariile instalaţiei de nitroglicerină deoarece din
planurile de arhitectură aparţind de UPS Făgăraş şi din informaţiile primite ea este în curs de
dezafectare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 107
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
IV. Zonă instalaţii explozivi a SC NITROPOROS SRL
Substanţe periculoase prezente în scenariile ce ies de pe amplasament:
1. Azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţie praf amestecat – produs finit obţinut în cadrul
instalaţiei de azotat de amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie
primă la obţinerea explozivilor.
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
- fraze de risc R8, R9;
- substanţă comburantă;
- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltare în sol.
Identificarea pericolelor:
- este nepericulos dacă este manipulat corect;
- produce iritaţii în contact prelungit cu pielea;
- poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat;
- în cantităţi mici nu are efecte toxice, dar în cantităţi mari poate genera deranjamente
gastrointestinale şi in cazuri extreme (în mod special la copii) formează metahemoglobinemie şi
poate provoca apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);
- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii, având
ca simptome dureri de gât şi de tuse;
- explodează prin încălzire într-un spaţiu limitat.
Pericole potenţiale
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- aprinderea vegetaţiei;
- surse întâmplătoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa D (incendii cu metale piroforetice)
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 108
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţia praf amestecat.
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.
Se pot menţiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.
- Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Magaziile sunt organizate în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificările şi
completările ulterioare.
Pericole tehnologice:
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
azotatul de amoniu.
Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare, depozitare
greşită, materialele explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa la depozitare, transport al materialelor explozibile;
- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea
încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu.
Alte tipuri de pericole:
accidente de transport, pe amplasament;
căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
periclitare intenţionată.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzută sunt totuşi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind
prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar
catastrofal, deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar
probabilitatea lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 109
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Periclitarea intenţionată:
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu contează pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajati daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 110
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea didtanţelor de siguranţă
Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, măsuri organizatorice,
organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă
sunt ţinute secret.
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:
- Raportul de securitate al SC NITROPOROS;
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
Presiunea ondulatorie (VCE)
Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la
letalitatea indirectă cauzată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai ales
la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise, în lipsa clădirilor şi a altor artefacte
vulnerabile ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc
(0.6 bar).
Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează
că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,
respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta
distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot provoca prejudicii rezervoarelor,
echipamentelor, conductelor etc..
Ţinând seama de discuţia de mai sus şi de distanţele din scenariile considerate în Raportul de
securitate (10.1) se consideră o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar)
până la 350 m de la limita de vest a amplasamentului. S-a realizat şi o variantă de zonă verde cu
distanţa de 500 m . Distanţa se va stabiliîin urma consultărilor din cadrul procedurii. Această
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 111
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
zona va fi destinată pentru activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică,
respectiv activităţi desfăşurate în spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) şi ieşiri de
urgenţă , număr scăzut de angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale,
cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 şi o rezistenţă sporită la unde
seismice ce însoţesc o explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară
– cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective
vulnerabile: şcoli, spitale, biserici etc..
Se presupune că în viitor, când SC NITROPOROS SRL va dezafecta instalaţiile de producere
explozivi care nu mai pot fi puse în funcţiune, zona verde va putea să fie extinsă şi în interiorul
amplasamentului pe o fâşie lată de 200m. Se menţionează faptul ca în prezent această zonă
prezintă un grad mare de risc datorită prezenţei prafului de materiale explozive acumulat pe
pereţii construcţiilor sau în reţelele de canalizare.
V. Zona staţiei de epurare (partea de NV a amplasamentului SC NITROPOROS SRL)
Ord. 536/2007 – ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor
privind mediul de viaţă al populaţiei prevede o zonă de protecţie sanitară între obiectivele care pot
polua factorii de mediu şi teritoriile protejate. Prin teritorii protejate de actul normativ mentionat se
înţelege: zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi
recreere, instituţiile social – culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese
tehnologice necesită factori de mediu lipsiţi de impurităţi.
Pentru staţiile de epurare a apelor uzate industriale se prevede o distantă de protecţie sanitară de
200m, distanţă pe care o considerăm necesară şi pentru staţia de epurare SC NITROPOROS SRL,
deci fâşia de 200 m menţionată mai sus se prelungeşte şi în zona staţiei de epurare.
E. Zona de NORD a amplasamentului
Substanţe periculoase prezente în scenariile ce ies de pe amplasament:
1. Azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţie praf amestecat – produs finit obţinut în cadrul
instalaţiei de azotat de amoniu. Azotatul de amoniu poros şi tehnic se utilizează şi ca materie primă
la obţinerea explozivilor.
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 112
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- fraze de risc R8, R9;
- substanţă comburantă;
- produsul este solubil în apă având capacitate de infiltare în sol.
Identificarea pericolelor:
- este nepericulos dacă este manipulat corect;
- produce iritaţii în contact prelungit cu pielea;
- poate produce iritarea ochilor la contactul prelungit sau repetat;
- în cantităţi mici nu are efecte toxice, dar în cantităţi mari poate genera deranjamente
gastrointestinale şi în cazuri extreme (în mod special la copii), formează metahemoglobinemie şi
poate provoca apariţia cianozei (albăstrirea buzelor);
- concentraţii mari de acest produs poate provoca iritaţii ale nasului şi ale căilor repiratorii având
ca simptome dureri de gât şi de tuse;
- explodează prin încălzire într-un spaţiu limitat.
2. Nitramon – preparat exploziv minier de împuşcare tip B
Azotat de amoniu 94,45 +/- 2 %
- nr. CAS – 6484-52-2;
- nr. EINECS 229-347-8;
Motorină 5,5 +/-1 %
- nr. CAS – 68334-30-5;
- nr. EINECS 269-822-7;
- Fraze de risc: R2;R40.
Identificarea pericolelor:
- este produs exploziv, nu arde, explodează, posibilitatea de incendiu este redusă şi de cele mai
multe ori este o consecinţă a unei explozii;
- este nociv pentru piele şi ochi.
3. Amoniac soluţie 25% - produs finit
- sinonim – apă amoniacală;
- nr. CAS 1336-21-6;
- nr. EINECS 215-647-6;
- fraze de risc: R 34, R 50;
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 113
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- substanţă corosivă şi periculoasă pentru mediu.
Identificarea pericolelor
- apa amoniacală este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independentă;
- produce arsuri chimice severe;
- are acţiune caustică asupra pielii şi mucoaselor;
- produce arsuri ale tractului gastro-intestinal;
- produce arsuri grave şi deteriorări ale ţesuturilor;
- inhalarea vaporilor poate produce iritarea gravă a căilor respiratorii caracterizată prin tuse şi
dificultăţi de respiratie, depăşirea limitei de expunere poate duce la edem pulmonar punând în pericol
viata;
- este foarte toxic pentru viaţa subacvatică;
- se va evita aruncarea în mediul înconjurător.
Pericol potenţial
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc, pierdere etanşeitate conducte de amoniac,
urmată de dispersia toxică.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- aprinderea vegetaţiei;
- surse întâmplătoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa D (incendii cu metale piroforetice )
Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalaţia praf amestecat
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.
Se pot menţiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 114
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
- Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Magaziile sunt organizate in conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificarile si
completarile ulterioare.
Pericole tehnologice:
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
Substanţele din această categorie ce intra sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
azotatul de amoniu, nitramon, amoniac.
Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare,
depozitare greşită, materialele explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa la depozitare, transport a materialelor explozibile;
- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea
încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu.
Alte tipuri de pericole:
accidente de transport;
căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
periclitare intenţionată.
o Accidentele de transport se referă la accidentele posibile în antestaţie. Măsurile de
prevenire se referă la supravegherea permanentă a încărcăturii şi intervenţie rapidă
pentru scoaterea vagoanelor din zona periculoasă în cazul unui incendiu.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi încadrate
în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele privind
prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este major sau chiar
catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul incendii, explozii, dar
probabilitatea lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar răspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
o Periclitarea intenţionată:
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu contează pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 115
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observatii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere;dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizaţie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori făra a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări de extremişti şi teroristi.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 116
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari; atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
Stabilirea distanţelor de siguranţă
Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, măsuri organizatorice,
organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă
sunt tinute secret.
Pentru stabilirea distanţelor de siguranţă s-au utilizat următoarele materiale:
- Raportul de securitate al SC NITROPOROS ;
- Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project RO/2002/IB/E/02;
- Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific
pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 TL.
Raportul de securitate şi Ghid pentru Planificarea amenajării teritoriale SRL – Twinning Project
RO/2002/IB/E/02 stabilesc o distanţă de protecţie de 500 m.
Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru
implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileşte distanţele de siguranţă în funcţie
de valorile prag.
Presiunea ondulatorie (VCE)
Valoarea prag considerată punct de referinţă pentru efectele letale posibile se referă în mod special la
letalitatea indirectă cauzată de căderi, proiecţia corpului peste bariere, impactul fragmentelor şi mai ales
la prăbuşirea clădirilor (0.3 bar), pe când în spaţiile deschise, în lipsa clădirilor şi a altor artefacte
vulnerabile, ar fi mai potrivit să fie luată în considerare doar letalitatea directă provocată de unda de şoc
(0.6 bar).
Limitele pentru răni reversibile şi ireversibile erau raportate la început la distanţele la care se estimează
că se va sparge sticla cu o proiecţie semnificativă de fragmente, chiar şi lumină, generată de unda de şoc,
respectiv 0,07 bar. În ceea ce priveşte efectul domino, valoarea prag (0.3 bar) s-a stabilit pentru a reflecta
distanţa de proiecţie a fragmentelor sau obiectelor care pot provoca prejudicii rezervoarelor,
echipamentelor, conductelor etc..
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 117
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Emisii toxice
- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi Sănătate‖:
Sursa NIOSH/OSHA): Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la
inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome
care previn punerea în aplicare a măsurilor de protecţie adecvate.
- LC50 (30 min, HMN): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din
persoanele expuse timp de 30 de minute.
Dacă sunt disponibile valori de LC50 pentru alte fiinţe decât cele umane şi/sau alt timp de expunere
decât cel de 30 de minute, se va face o transpoziţie a acelor termeni prin metode recunoscute în literatura
tehnică.
S-a constatat că timpul de expunere de 30 de minute este stabilit pe baza duratei maxime estimate de
emanare, de la evaporarea din bazin şi sau/ disiparea norului. În condiţiile specifice din uzină (e.g.
metodă de detectare a fluidelor periculoase operate manual, avertizare şi butoane de urgenţă pentru
închiderea valvelor, etc) şi după adoptarea sistemelor potrivite de management de siguranţă, conform
legislaţiei existente, operatorul uzinei poate lua în considerare în mod responsabil diferite perioade de
expunere, deci, posibilitatea de adoptare a valorilor prag diferite faţă de cele din Tabelul 2 al ghidului.
Pentru amoniac s-au luat în considerare valorile ERPG -2 si ERPG-3, considerându-se acoperitoare.
Ţinând seama de discuţia de mai sus şi de distanţele din scenariile considerate în Raportul de
securitate (1.1, 4.1, 5.3.1, 10.3, 11.1, 11.3, 11.4,11.5.2, 9.1 ) se consideră o zonă roşie de 200m în
zona antestaţiei, pe partea dinspre est unde să fie o zonă de restricţie construcţii de locuinţe pe
perioada existenţei instalaţiei, dar cu posibilitatea de extindere activităţii industriale compatibile
cu mijloace de protecţie adecvate, şi o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1
bar) până la 500 m de la limita de nord a amplasamentului. Această zonă va fi detinată pentru
activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate
în spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de
angajaţi permanenţi, activităţi agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al
clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 şi o rezistenţă sporită la unde seismice ce însoţesc o
explozie.(cladiri din beton armat, din caramida cu prtine etaje, hale industriale pe schelet metalic),
spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau
alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: şcoli, spitale,
biserici etc..
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 118
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
F. Zona centrală a amplasamentului
Cuprinde instalaţii ale SC MIRSAND SRL; SC Fabrica de Pulberi SA, SC EPC EXPLO ROMANIA
SRL, SC NITRAMONIA SA, SC UPS SRL.
Caracteristica acestor instalaţii este fabricarea şi depozitarea materialelor explozibile. Între clădirile
instalaţiilor sunt distanţe de protecţie din sectorul pirotehnic. Clădirile sunt înconjurate cu valuri de
pământ şi în unele cazuri consolidate cu ziduri de beton, pentru reducerea distanţelor dintre obiecte sau
faţă de obiectele din vecinatate.
Pericole potenţiale
Pericole naturale:
o Catastrofe
Riscul unei catastrofe nu ţine de măsurile de siguranţă luate în întreprindere. Pericolul în această
situaţie ar fi explozia materialelor sensibile la şoc, pierderea etanşeităţii conductei de amoniac,
urmată de dispersia toxică.
o Pericolul de incendiu
Principalele surse de aprindere sunt:
- aprinderea vegetaţiei;
- surse întâmplătoare.
Incendiile prin extindere pot declanşa un accident major.
Conform Planului de intervenţie în caz de incendiu se pot manifesta incendii din clasele:
Clasa D (incendii cu metale piroforetice )
Se manifestă în: Depozitul de azotat de amoniu poros/tehnic – instalatia praf amestecat
Măsurile de siguranţă care se iau, au ca scop eliminarea oricărei surse cu potenţial de aprindere, astfel
încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv să fie în afara pericolului de contact cu
acestea. Aceste măsuri sunt trecute în planurile de intervenţie în caz de incendiu pentru fiecare instalaţie.
Se pot menţiona următoarele măsuri generale:
- Materialele sunt depozitate în conformitate cu caracteristicile acestora şi modul de ambalare.
- Magaziile depozitului sunt încuiate, accesul este limitat numai la personalul desemnat.
- Magaziile sunt organizate în conformitate cu prevederile Legii 126/1995 cu modificările şi
completările ulterioare.
Pericole tehnologice:
o Inflamabilitate, pericolul de explozie
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 119
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Substanţele din această categorie ce intră sub incidenţa H.G. 804/2007 prezente pe amplasament sunt:
azotatul de amoniu, nitramon, amoniac.
Accidentele care se pot produce: incendii şi explozii. În cazul unui incendiu sau manipulare, depozitare
greşită, materialele explozive pot exploda.
Măsurile de prevenire se referă la:
- siguranţa la depozitare, transport a materialelor explozibile;
- stingerea oricărui început de incendiu, existenţa mijloacelor de stingere rapidă, prevenirea
încălzirii excesive în cazul azotatului de amoniu.
Alte tipuri de pericole:
accidente de transport;
căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos;
periclitare intenţionată.
o Accidentele de transport se referă la accidentele posibile în antestaţie.
Măsurile de prevenire se referă la supravegherea permanentă a încărcăturii şi
intervenţie rapidă pentru scoaterea vagoanelor din zona periculoasă în cazul
unui incendiu.
o Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos, deşi sunt pericole cu
probabilitate foarte scăzută sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi
încadrate în categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate şi pericolele
privind prăbuşirea de construcţii, instalaţii sau amenajări. Efectul lor este
major sau chiar catastrofal deoarece poate declanşa accidente majore de tipul
incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusă până la improbabil.
Măsuri de prevenire nu există în acest caz, doar raspunsul în caz de urgenţă, care poate reduce efectele
unui astfel de accident.
o Periclitarea intenţionată:
a) Premisa condiţionată
Cauze: făptaşul vrea să provoace un efect limitat din punctul său de vedere. O situaţie mult mai
periculoasă nu contează pentru el, sau nu îşi dă seama de ea.
Motive: răzbunare, frustrare, „dovedirea‖ deficienţelor, obţinerea efectelor socio-politice.
Acţiuni pregătitoare: furişare, achiziţionarea de unelte şi de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple şi grele, eventual incendieri simple.
Energia criminală: medie.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 120
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, foşti angajaţi daţi afară, angajaţi proprii ai firmei
şi vizitatori.
Observaţii/exemple: scoaterea din funcţiune a agregatelor de siguranţă; intervenţii în derularea
producţiei; neanunţarea stărilor critice ale instalaţiei; incendiere, vandalism după intrarea prin efracţie
nereuşită; incendierea din alte motive.
b) Premisa directă
Cauze: Cauzatorul vrea să provoace un defect mai mare, prin situaţia de pericol astfel declanşată,
manevre de sustragere a atenţiei.
Motive: radicalitate politică, obţinerea de avantaje materiale, sau concurenţiale.
Acţiuni pregătitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranţa instalaţiei, a punctelor slabe;
folosirea lipsei de supraveghere; dacă este necesar, achiziţionarea de materiale costisitoare, scoaterea din
funcţiune a agregatelor de siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil simplu (improvizatie proprie).
Energia criminală: peste medie.
Cercul de persoane: făptaşi singuri, grupări politice radicale.
Observaţii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de funcţionare;
intervenţii la sala de comandă, programarea eronată a procesorilor de comandă.
c) Atacuri teroriste masive – se exclud în cazul actualei analize
Cauze: procedură periculoasă, brutală, deseori fără a ţine cont de viaţa omenească; procedura armată.
Motive: acţiuni fanatice, anarhie, provocarea modificărilor sociale prin forţă, „pedepsirea‖
întreprinderilor, motive de credinţă.
Acţiuni pregătitoare: pregătiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din funcţiune a agregatelor de
siguranţă.
Obiectele faptei: unelte simple şi speciale, eventual incendieri, explozibil.
Energia criminală: deosebit de mare.
Cercul de persoane: făptaţi singuri, grupări de extremişti şi terorişti.
Observaţii/exemple: atac înarmat; explozia recipienţilor; tragere cu arme de foc în clădiri; incendierea
instalaţiilor mai mari;atacarea personalului de protecţie a fabricii; atacuri cu explozibil asupra zonelor
deosebit de sensibile.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 121
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Stabilirea distanţelor de siguranţă:
Măsuri de siguranţă: îngrădire exterioară, controlul accesului în întreprindere, măsuri organizatorice,
organizarea siguranţei, sisteme de alarmă, supraveghere şi comunicare. Documentele legate de siguranţă
sunt ţinute secret.
În această zonă se propune implementarea unor instalaţii de acelaşi tip, care să utilizeze
infrastructura existentă şi care să aibă implementat sistemul de management al siguranţei, atât la
pericolele interne cât şi la cele externe.
3.2. Zonarea funcţională pentru platforma industrială Nitramonia şi zona adiacentă
În tabelul următor sunt prezentate sintetic zonele şi funcţiunile admise, stabilite în funţie
obiectivele existente şi riscurile aferente acestora.
Tabel nr. 3.3. – Zone şi funcţiuni
Nr.
Crt.
Zona propusă Funcţiuni admise Funcţiuni interzise
1. U1 – E şi NE Teren agricol Zona de interdicţie construire
pe perioada existenţei
activităţii industriale
2. U2 – Zona din
interiorul
amplasamentului
industrial
În această zonă se propune implementarea unor
instalaţii de acelaşi tip sau alte instalații compatibile (industriale, depozitare, gospodărie
comunală), care să utilizeze infrastructura
existentă şi care să aibă implementat sistemul de
management al siguranăţei, atât la pericolele
interne cât şi la cele externe.
3. U3 - S Activităţi existente Zona de interdicţie construire
pe perioada existenţei
activităţii industriale
4. U4 – E si NE Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere
la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în
spaţii închise, cu număr de etaje redus (sub 5
etaje) şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de
angajaţi permanenţi, activităţi agricole,
Nu se vor construi obiective
vulnerabile: şcoli, spitale,
biserici etc..
5. U5 - S Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere
la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în
spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje)
şi ieşiri de urgenţă , număr scăzut de angajaţi
permanenţi, activităţi agricole, zone predominant
rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor
ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 si o rezistenţă
sporită la unde seismice ce insoţesc o explozie
(clădiri din beton armat, din cărămidă cu puţine
etaje, construcţii industriale cu schelet metalic),
Nu se vor construi obiective
vulnerabile: şcoli, spitale,
biserici etc..
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 122
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Nr.
Crt.
Zona propusă Funcţiuni admise Funcţiuni interzise
spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu
participare maximă lunară – cum ar fi târguri,
pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..
6. U6 -V Activităţi cu vulnerabilitate scăzută şi o expunere
la risc mai mică, respectiv activităţi desfăşurate în
spaţii închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje)
şi ieşiri de urgenţă, număr scăzut de angajaţi
permanenţi, activităţi agricole, zone predominant
rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor
ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 si o rezistenţă
sporită la unde seismice ce insoţesc o explozie
(clădiri din beton armat, din cărămidă cu puţine
etaje, construcţii industriale cu schelet metalic).,
spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu
participare maximă lunară – cum ar fi târguri,
pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..
Nu se vor construi obiective
vulnerabile: şcoli, spitale,
biserici etc..
7. U7 - NV Activităţi industriale altele decât procese
tehnologice care necesită factori de mediu lipsiti de
impurităţi.
Zonele de locuit, parcurile,
rezervaţiile naturale, zonele
de interes balneoclimateric,
de odihnă şi recreere,
instituţiile social – culturale şi
medicale, precum şi unităţile
economice ale căror procese
tehnologice necesită factori de
mediu lipsiti de impurităţi.
8. U8 - N Această zonă va fi detinată pentru activităţi cu
vulnerabilitate scăzută şi o expunere la risc mai
mică, respectiv activităţi desfăşurate în spaţii
închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) şi
ieşiri de urgenţă , număr scazut de angajaţi
permanenţi, activităţi agricole, zone predominant
rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor
ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m
2 si o rezistenţă
sporită la unde seismice ce însoţesc o explozie
(clădiri din beton armat, din cărămidă cu puţine
etaje, construcţii industriale cu schelet metalic),
spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu
participare maximă lunară – cum ar fi târguri,
pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..
Nu se vor construi obiective
vulnerabile: şcoli, spitale,
biserici etc..
9. U9 - S Zona rampei industriale trebuie închisă,
amplasamentul îngrădit şi marcat în planurile de
urbanism.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 123
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
4. PROPUNERI DE RECONVERSIE FUNCŢIONALĂ A ZONEI ŞI DE MONITORIZARE
A IMPLEMENTĂRII PUG –ULUI REVIZUIT PENTRU ZONA NITRAMONIA.
În capitolul anterior au fost analizate şi prezentate liniile directoare care corelează instrumentele pentru
amenajare teritorială şi riscul pe care-l prezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de
Guvern nr.804/2007, luându-se în calcul împreună aspectele economico-sociale, care implică un puternic
impact teritorial şi de mediu.
În baza art. 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente
majore în care sunt implicate substanţe periculoase, au fost definite cerinţele minime de siguranţă pentru
planificarea amenajării teritoriului, luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun
prevederilor hotărârii mai sus menţionate, în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru
populaţie şi mediu, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zonele
rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate
de interes şi sensibilitate deosebită.
Există o relaţie dificilă, atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele între procedurile pentru
planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile
importante asociate.
Platforma indusrială Niramonia Făgăraş, reprezintă un amplasament care trebuie să intre într-un amplu
proces de revitalizare a zonei, iar din punct de vedere al planificării urbanistice trebuie stabilit de către
autorităţile publice locale, care este perspectiva pe termen lung a a acestui demers.
Depăşind caracterul tehnic al analizei efectuate de prezenta lucrare, care stabileşte condiţionările
fucţionale specifice condiţiilor actuale, condiţii care rămân valabile cel puţin pe termen scurt, dorim să
menţionăm faptul că pe termen mediu şi lung analiza trebuie făcută plecând de la cel puţin două scenarii:
a) situaţia în care se ia decizia de a utiliza infrastructura şi experienţa existentă şi de a atrage şi
dezvolta activităţi industriale similare celor actuale;
b) situaţia în care se ia decizia de a diminua şi elimina în timp activităţile existente pe platformă.
Se observă, că în ambele situaţii, riscurile asociate activităţilor de pe platformă nu dispar în etapa imediat
următoare. Dacă pentru primul caz, riscurile rămân, fiind necesară o preocupare foarte mare pentru un
management al riscului, în cazul celălalt abordarea trebuie să ia în calcul costuri de reabilitare şi
ecologizare foarte mari şi o perioadă foarte lungă de timp.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 124
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
Lipsa legislaţiei şi integrarea târzie a României în Uniunea Europeană a făcut ca în zona adiacentă să
existe incompatibilităţi fucţionale, fapt care obligă autorităţile publice locale să analizeze cu ocazia
acestei planificări, situaţia dată, şi să găsească soluţii de diminuare a riscurilor.
Propunerile cu privire la monitorizarea PUG municipiul Făgăraş trebuie să ţină cont de forma finală
adoptată şi vor face obiectul evaluării de mediu.
Potrivit Directivei SEA, monitorizarea trebuie să se refere la efectele semnificative asupra mediului,
respectiv în principiu la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie
monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Pe lângă parametrii
de monitorizare relevanţi pentru PUD, cum ar fi: Calitatea aerului; Calitatea apelor de suprafaţă;
Calitatea solului; Schimbări climatice; Zgomot; Biodiversitate; Sănătatea umană; Eficienţa şi
conservarea resurselor (de ex. energie şi apă); Peisajul şi patrimoniul cultural; Surse de energie
regenerabile; Transportul; Surse durabile de materii prime necesare proceselor tehnologice, care sunt
specifici şi platformei Nitramonia, propunem includerea în planul de monitorizare:
monitorizarea modificărilor aduse obiectivelor rezidenţiale, industriale sau de infrastructură din
zona analizată şi supusă cerinţelor minime de siguranţă;
monitorizarea lucrărilor făcute de agenţii economici care operează pe platforma Nitramonia
pentru reducerea zonelor afectate;
monitorizarea accidentelor industriale.
De altfel, toţi parametri relevanţi de monitorizare pot constitui motivul realizării unui sistem de
informaţii consecvent, comun şi uşor de actualizat ce ar reprezenta un adevărat sprijin pentru
activităţile de planificare, indiferent de scară, necesar în zonele de amplasamente cu risc de
acidente majore. Simplificarea şi modernizarea culegerii, schimbului şi utilizării datelor şi informaţiilor
necesare pentru proiectarea şi implementarea politicilor de mediu, conform cărora actualele sisteme
folosite pentru raportare, în cea mai mare parte centralizate, sunt înlocuite progresiv cu sisteme bazate pe
acces, împrăştiere şi interoperabilitate, sunt principiile care stau şi la baza Sistemului Comun de
Informaţii despre Mediu (SEIS), o iniţiativă de colaborare între Comisia Europeană şi Agenţia
Europeană de Mediu. Acest demers este deja cunoscut la nivelul Uniunii Europene prin apariţia şi
implementarea Directivei INSPIRE (Infrastructură pentru Informaţii Spaţiale în Comunitatea Europeană)
(Directiva 2007/2/EG).
Conceptul ”o singură monitorizare pentru o utilizare de durată şi în mai multe scopuri”, o nouă
abordare interesantă INSPIRE/SEIS, asigură decidenţilor acces la informaţii în timp real, ce le permite
luarea unor decizii imediate.
S.C. ASRO SERV S.R.L. Sibiu, str. Iezer, nr. 1/37, www.asroserv.ro Pagină 125
ANALIZA TEHNICĂ A SUPRAFEȚEI COMBINATULUI NITRAMONIA ÎN VEDEREA ACTUALIZĂRII
PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 2012
ANEXE:
Plan zonări funcţionale