Facultatea de Inginerie
Specializarea Ingineria Produselor Alimentare
Coordonator:
Student:
Grupa:
1
Tema proiectului:
Sa se proiecteze o sectie de prelucrare a laptelui
in vederea obtinerii de lapte batut am balat in pahare
de plastic de 450 g cu o capacitate de 5000 de pahare pe
zi
1. Memoriu Justificativ
2
Intr-un proverb antic hindus se spune: „Bea lapte acru si vei avea o viata
indelungata”. Acest proverb ne arata ca inca din antichitate oamenii cunosteau influienta
binefacatoare a produselor lactate acide asupra organismului. In Grecia si Italia inca in
secolele al III-lea si al IV-lea din laptele de soia si de capra se preparau produse lactate
acide. In Rusia o raspandire mai mare au capatat produsele lactate acide la inceputul
secolului al XX-lea dupa descoperirea facuta de marele microbiolog rus Mecinikov I. N.,
care in urma unor cercetari profunde privind influienta utilizarii produselor lactate acide
in alimentatia oamenilor, a argumentat teoretic actiunea favorabila a acestora asupra
organismului.
Produsele lactate acide se fabrica din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita etc.
integral sau degresat sau din amestecul acestora prin introducerea culturilor bacteriene
singulare sau combinate si o tratare tehnologica corespunzatoare fiecarui produs in parte.
Ca rezultat al dezvoltarii in lapte a microorganismelor introduse, are loc
fermentarea lactozei si acumularea acidului lactic, sub actiunea caruia cazeina
coaguleaza, formand coagulul caracteristic acestor produse.
Produsele lactate acide sunt considerate alimente dietetice si au proprietati
curative. Valoarea dietetica si alimentara a produselor lactate acide rezulta din faptul, ca
ele contin toate substantele nutritive din lapte, insa intr-o forma mai usor accesibila
pentru organism.
Produsele lactate acide sunt larg utilizate in alimentatia bolnavilor, cand este
necesara restabilirea sanatatii cu cheltuieli minime de energie pentru asimilarea hranei. Se
folosesc aceste produse si in alimentatia sugarilor in perioada de alaptare cu hrana
artificiala. In afara de aceasta, produsele lactate acide contin acid lactic, carestimuleaza
secretia sucului gastric, iar cantitatea neinsemnata de alcool etilic, ce se formeaza in
unele produse, in urma fermentarii lactozei, sporeste pofta de mancare; toate acestea
stimuleaza procesul de digestie si mareste asimilarea si a altor produse alimentare.
2. LAPTE BATUT
3
Produsele lactate acide se obtin prin fermentarea lactozei din lapte cu ajutorul
unor bacterii lactice, si/sau cu aportul unor specii de drojdii, cand se realizeaza o
fermentatie lactica si alcoolica.
Produsele rezultate in urma fermentarii lactice sunt: iaurtul, laptele batut si laptele
acidofil, iar prin fermentatie dubla, lactica si alcoolica – chefirul.
Produsele lactate acide,prin acidul lactic pe care il contin,impiedica dezvoltarea in
intestine a microflorei daunatoare,ajutand la prevenirea si chiar la vindecarea unor boli
gastrointestinale.De asemenea,sub actiunea bacteriilor lactice,substantele proteice din
lapte sufera transformari chimice,fiind descompuse in substante mai simple,devenind mai
usor de digerat de organism si deci mai usor asimilabile.De aceea,aceste produse se
caracterizeaza printr-o deosebita valoare nutritiva,continand toate elementele nutritive ale
laptelui sub o forma usor asimilabila.
Produsele lactate acide se caracterizeaza si prin calitatea de a se conserva timp
mai indelungat decat laptele,ceea ce prezinta un avantaj important si din punct de vedere
economic.
Dupa iaurt,laptele batut este sortimentul cel mai apreciat de catre
consumatori,fiind fabricat in cantitati insemnate.Aceasta datorita calitatilor pe care le are
exprimate printr-un gust placut,racoritor si o valoare nutritiva ridicata,usor asimilabil de
organism.Este indicat ca aliment dietetic precum si in alimentatia zilnica a unor categorii
mari de consumatori.
Laptele batut se obtine prin fermantarea laptelui de vaca tratat termic,insamantat
cu culturi selectionate de streptococi lactici acidifianti si aromatizanti (Streptococcus
lactis, Streptococcus cremoris,Streptococcus diacetillactis,Leuconostoc citrovorum).Se
fabrica mai multe tipuri de produs,dintre care cel mai solicitat in tara noastra este
“Sana”,sortiment cu un continut mai mare de grasime.
Dupa continutul de grasime, laptele batut se clasifica in patru tipuri:
- tip extra,cu 4% grasime;
- tip I, sana cu 3,4% grasime;
- tip II gras cu 2% grasime;
- tip III dietetic cu 0,1% grasime.
4
3.SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A LAPTELUI
BATUT
Culturi de bacterii lactice
1.5-3%
5
RECEPTIE
CURATIRE
NORMALIZARE
PASTEURIZARE 85-950C 20-30 min
RACIRE 30-350C
INSAMANTARE 30-350C
4.Descrierea proceselor tehnologice la fabricarea laptelui batut
6
DISTRIBUIRE IN AMBALAJE
TERMOSTATARE 30-330C 6-10 ORE
PRERACIRE 18-200C
RACIRE 2-80C
DEPOZITARE 2-80C min 6 ore
LIVRARE
4.1 RECEPTIA LAPTELUI
Receptia laptelui se face cantitativ si calitativ. Receptia cantitativa se realizeaza
in doua moduri: volumetric sau gravimetric.
Calitativ, laptele se receptioneaza pe baza aprecierilor senzoriale: miros, gust,
culoare, impurificare si vascozitate, cat si pe baza analizelor de laborator determinandu-
se: densitatea, gradul de impurificare, aciditatea, continutul de grasime si proteinele.
4.2 CURATIREA LAPTELUI
Cu toate masurile de igiena ce se iau,in lapte patrund pe diferite cai,destul de multe
impuritati formate din particule de praf,par de animale,murdarie de grajd,resturi de
nutreturi,nisip, care trebuie indepartate inaintea trecerii laptelui la prelucrare,operatiune
ce se face prin filtrare si prin curatire cu ajutorul curatitoarelor centrifugale.
Cea mai simpla metoda de filtrare consta in trecerea laptelui prin mai multe straturi
de tifon(4....6) operatiune ce poate fi facuta in mai multe locuri ale traseului tehnologic
inaintea pasteurizarii,cum ar fi:la umplerea cilindrului de masurare,la golirea laptelui in
bazinul de receptie,la golirea in vanele de prelucrare.
In sctiile de fabricatie cu un nivel tehnic de dotare mai ridicat,curatirea laptelui de
impuritatile continute se face cu ajutorul curatitorului centrifugal,acesta fiind procedeul
cel mai eficace de indepartare a tuturor impuritatilor aflate in stare de suspensie,fara sa
aiba nici o influenta nefavorabila asupra componentilor.
Curatirea laptelui se face in conditii bune si cu eficienta maxima daca laptele este
preincalzit la temperatura de 35-400C,dar exista curatitoare care functioneaza si cu lapte
rece.
7
4.3 NORMALIZARE LAPTELUI
Toate produsele lactate ce se fabrica trebuie sa aiba continutul de grasime stabilit
conform standardelor in vigoare sau a standardelor de firma aprobate.Deoarece in
majoritatea cazurilor laptele receptionat din zona de colectare are continutul de grasime
diferit de cel necesar,se impune aducerea acestuia la valoarea stabilita,astfel ca produsele
finite ce se vor obtine sa corespunda conditiilor de calitate prevazute.Aceasta operatiune
de reglare a continutului de grasime este numita normalizarea sau standardizarea laptelui.
In functie de continutul de grasime al materiei prime si de continutul de grasime pe
care trebuie sa il aiba laptele supus prelucrarii pentru obtinerea diferitelor produse
lactate,procesul de normalizare poate consta in efectuarea uneia din urmatoarele
operatiuni:
smantanirea laptelui in totalitate si utilizarea laptelui smantanit rezultat,ca
atare,pentru fabricarea unor produse dietetice,hipocalorice,cu continut foarte
redus de grasime;
reducerea continutului de grasime a laptelui integral destinat prelucrarii prin
adaugare de lapte smantanit.Aceasta este situatia cel mai fecvent aplicata la
fabricarea lactatelor.
majorarea continutului de grasime a laptelui destinat prelucrarii prin adaugarea de
smantana dulce pasteurizata sau lapte integral cu continut de grasime mai
mare,operatiune ce se impune in cazul fabricarii unor sortimente de branzeturi cu
un continut foarte mare de grasime.
4.4 PASTEURIZAREA LAPTELUI
8
Pentru fabricarea laptelui batut,laptele se pasteurizeaza la temperaturi
inalte,respectiv 85-870C,cu mentinerea timp de 25-30 min.,iar daca este posibil,se
recomanda ridicarea temperaturii la 90-950C si mantinerea timp de 3-5 minute.
Aplicarea acestiu regim de pasteurizare se face cu scopul de a distruge toate
formele de microorganisme posibil a fi prezente,respectiv a bacteriilor daunatoare
precum si a microflorei banale a laptelui,formata din bacterii lactice,drojdii si
mucegaiuri,creandu-se astfel conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor lactice
selectionate cu care se insamanteaza laptele.
Pasteurizarea laptelui se face in vane(cu pereti dubli sau canale spirale),in
instalatii cu placi sau printr-o combinatie a acestor utilaje.Pasteurizarea laptelui mai
poate fi facuta si prin recircularea laptelui printr-un schimbator de caldura racordat la
conducta de alimentare cu apa fierbinte si apa de la retea.
Astfel,daca sectia de fabricare este dotata cu instalatii de pasteurizare cu placi
care au serpentina de mentinere atunci laptele este incalzit la temperatura de 71-740C
timp de 15-20 sec.,dupa care trece prin sectoarele de recuperare,apoi,fara a mai fi
racit este trecut direct in vana de insamantare cu pereti dubli sau cu canale spirale,in
care ,in scopul imbunatatirii consistentei produsului,este recomandat sa fie incalzit
din nou pana la temperatura de 85-870C si mentinut timp de cca. 20 min. La aceasta
temperatura.
Dupa pasteurizare si mentinerea in vana,laptele este racit la o temperatura cat
mai apropiata temperaturii de insamantare,care este de 24-270C sau 30-330C(in
funtie de tehnologia de fabricatie aplicata).Operatiunea se realizeaza prin introducerea
de apa de la retea intre peretii dubli sau in canalele spirale ale vanei,sub agitare
continua a laptelui.
4.5 INSAMANTARE LAPTELUI
9
Pentru fermentarea laptelui si obtinerea laptelui batut,laptele se insamanteaza cu o
cultura liofilizata de bacterii lactice,cu „inoculare directa in lapte” ce are in componenta
bacterii lactice mezofile acidifiante si aromatizante:Lactococcus lactis ssp.
Lactis,Lactococcus lactis ssp. Cremoris,Lactococcus lactis ssp.diacetylactis.Unele culturi
folosite pot sa mai contina si Leuconostoc mesenteroide ssp.cremoris.
Pentru repartizarea uniforma in intreaga cantitate a culturii liofilizate sau a maielei
adaugate,laptele din vana este amestecat cu electroagitatorul prevazut.In
continuarea,efectuarea operatiunilor tehnologice depinde de modul in care se face
fermentarea laptelui,respectiv,in ambalaje sau in vane de insamantare.Aplicarea uneia
dintre aceste metode sau a ambelor metode in aceiasi zi de productie,depinde de
conditiile pe care le are sectia si de scopul urmarit.
Astfel,in situatia in care productia ce trebuie realizata este mai mare,iar capacitatea
vanelor de insamantare,a masinii de ambalat si a camerei de termostatare sunt mai
reduse,este indicata aplicarea in aceeasi zi de productie a ambelor metode.In acest caz
este recomandabil ca laptele batut tip I Sana si tip II sa fie obtinut prin procedeul
fermentarii in ambalaje,iar laptele batut de tip III,prin fermentare in vana.Daca sectia are
in dotare mai multe vane de insamantare,iar capacitatea masinilor de ambalare si a
camerelor de termostatare este suficient de mare,atunci intreaga productie de lapte batut
poate fi obtinuta prin procedeul fermentarii in ambalaje.
4.6AMBALAREA LAPTELUI INSAMANTAT SI ETICHETAREA
AMBALAJELOR
10
Ambalarea laptelui insamantat se face in pahare de plastic inchise prin
termosudare cu capace din folie de aluminiu.Dupa ambalare si inchidere,paharele sunt
asezate in navete de pvc,in vederea introducerii in camera de termostatare.Ambalarea
laptelui insamantat in pahare din material plastic,poate fi facuta cu masini ce
functioneaza in regim semiautomat sau automat.In sectiile de capacitate mica sunt
utilizate in acest scop mai multe tipuri de masini,avand,in general,sistemul constructiv si
modul de functionare asemanator.
4.7 FERMENTAREA LAPTELUI
Fermentarea laptelui in procesul de fabricare a laptelui batut este o operatiune
deosebit de importanta,prin care se urmareste crearea conditiilor corespunzatoare de
temperatura pentru dezvoltarea si activitatea bacteriilor lactice din cultura selectionata
adaugata,ce determina cresterea aciditatii si coagularea laptelui.
In acest scop,navetele ce contin ambalajele cu lapte insamantat sunt introduse
in camera de termostatare si asezate pe mai multe randuri si se aplica urmatorul regim de
fermentare:
fermentarea de scurta durata,timp cca. 6-10 ore,la temperatura mai
ridicata,cuprinsa intre 30-330C,regim termic indicat in special la fabricarea
laptelui batut tip II si tip III.
Procesul de fermentare a laptelui se considera incheiat atunci cand aciditatea a
ajuns la 85-90oT,iar coagulul obtinut este bine legat,nu se desprinde de peretele
ambalajelor cand sunt inclinate si nu elimina zer.
4.8 RACIREA PRODUSULUI
Pentru a se preveni cresterea aciditatii peste limita admisa si eliminarea de
zer,este necesar ca produsul sa fie cat mai repede racit.Operatiunea se realizeaza in doua
faze,respectiv preracirea la temperatura de 18-200C,prin ventilarea aerului din termostatat
11
(neincalzit),dupa care se face racirea profunda,la temperatura de 4-80C,in camera
frigorifica.
4.9.DEPOZITAREA PRODUSULUI
Laptele batut rezultat se depoziteaza in camere frigorifice,curate,dezinfectate,fara
mirosuri straine,la temperatura de 2-80C.In depozit navetele de pvc cu produs,sunt asezate
pe paleti din material plastic si stivuite pe mai multe randuri.
5. Caracteristici de calitate a laptelui batut
Laptele si materialele auxiliare folosite la fabricarea laptelui batut trebuie sa
corespunda documentelor tehnice, normativelor de produs si legislatiei sanitare si sanitar-
veterinare in vigoare.
5.1 Proprietati organoleptice:
- aspect si consistenta - coagul fin, compact sau cu o consistenta de
smantana proaspata;
- se admit particule vizibile de coagul;
- culoare – alba,de lapte;
- gust si miros – placut, caracteristic, acrisor, racoritor,fara
gust si miros strain.
5.2 Proprietati fizico-chimice:
Caracteristici Tip extra Tip I sana Tip II gras
Tip III
dietetic
12
Grasime 4 ± 0,1 3,6 ± 0,1 2 ± 0,1 max 0,2
aciditate Thorner,max 120 120 120 120
substante proteice %
min
3,2 3,2 3,2 3,2
temperature la livrare oC max 8 8 8
8
arsen,mg/kg,max 0,1 0,1 0,1 0,1
cupru,mg/kg,max 0,5 0,5 0,5 0,5
plumb,mg/kg,max 0,1 0,1 0,1 0,1
zinc,mg/kg,max 5 5 5 5
cadmiu,mg/kg,max 0,05 0,05 0,05 0,05
5.3 Proprietati microbiologice:
- germeni patogeni – absenti;
- bacterii coliforme max – 5/ml la ambalaje mici, 50/ml la
bidon.
urmatoarelor cerinte:
- materialul din care este confectionat tancul izoterm
trebuie sa fie inactiv fata de lapte;
6. BILANT DE MATERIALE
13
Transformam:5000 pahare . 450g = 2250000g/1000=2250 kg/zi
m2 m1=2250kg/zi
p1=0.05%
m2=m1+(p1 . m2) m2=lapte batut racit
m2-(p1. m2)=m1 m1=lapte batut depozitat
m2(1-p1)=m1
m2=m1/(1-p1)=2250/(1-0.05%)=2250/0.9995=2251.1256kg/zi
p1=0.055 . m2=0.0005 . 2251.1256=1.1256kg/zi
m3=m2+(p2 . m3) m3=lapte batut preracit
m3-p2 . m3=m2
m3(1-p2)=m2
m3=m2/(1-p2)=2251.1256/(1-0.05%)=2251.1256/0.9995=2252.2517kg/zi
p2=0.05% . m3=0.0005 . 2252.2517=1.1261 kg/zi
RACIRE
P2 =0,05%
m2 m3
14
DEPOZITARE
m4 m3
p3=0.05%
m4=m3+(p3 . m4) m4=lapte batut termostatat
m4-p3 . m4=m3
m4(1-p3)=m3
m4=m3/(1-p3)=2252.2517/(1-0.05%)=2252.2517/0.9995=2253.3783
p3=0.05% . m4=0.0005 . 2253.3783=1.126 kg/zi
m5 m4
p4=0.1%
m5=m4 + (p4 . m5) m5=lapte batut ambalat
m5-(p4 . m5)=m4
m5(1-p4)=m4
m5=m4/(1-p4)=2253.3783/(1-0.1%)=2253.3783/(1-0.001)=2253.3783/0.999=2255.6339
p4=0.1% . m5=0.001 . 2255.6339=2.2556
m6 m5
p5=0.04%
m6=m5 + (p5. m6) m6=lapte insamantat
m6 – (p5 . m6)=m5
15
PRERACIRE
TERMOSTATARE
AMBALARE
m6(1-p5)=m5
m6=m5/((1-p5)=2255.6339/(1-0.0004)=2255.6339/0.9996=2256.5365kg/zi
p5=0.04% . m6=0.0004 . 2256.5365=0.902 kg/zi
cultura 2%
m7 m6
p6=0.1%
m7+ c . m7=m6 + p6 . (m7 + c . m7) m7=lapte racit
m7 + (c . m7)-p6 . (m7+c . m7)=m6
m7+c . m7(1-p6)=m6
m7+c . m7=m6/(1-p6)=> m7(1+c%)=m6/(1-p6)
m7=m6/(1-p6)(1+c%)=2256.5365/(0.999 . 1.02)=2256.5365/1.0189=2214.679
p6=0.1% . 2214.679=2.2146 kg/zi
c%=2% . 2214.679=44.29 kg/zi
m8 m7
p7=0.05%
m8=m7+(p7 . m8) m8=lapte pasteurizat
m8 – (p7 . m8)=m7
m8(1-p7)=m7
16
ÎNSAMANTARE
RACIRE
m8=m7/(1-p7)=2214.679/(1-0.0005)=2214.679/0.9995=2215.7868
p7=0.05% . m8=0.0005 . 2215.7868=1.10789 kg/zi
m9 m8
p8=0.7%
m9=m8+(p8 . m9) m9=lapte normalizat
m9-(p8 . m9)=m8
m9(1- p8)=m8
m9=m8/(1-p8)=2215.7868/(1-0.7%)=2215.7868/0.993=2231.4066 kg/zi
p8=0.7% . m9=0.007 . 2231.4066=15.6198
m10
Ls m9
P9=0.05%
m10=m9+(p9 . m10) m10=lapte curatat
m10-(p9 . m10)=m9
m10(1-p9)=m9
m10=m9/(1-p9)=2231.4066/1-0.05%=2231.406/1-0.0005=2231.406/0.9995=2232.5kg/zi
CLi=CLn(GLn-GLs)/GLi-GLS=2232.5(2-0.1)/3-0.1=2232.5 . 1.9/2.9=4241.7/2.9=1462.6
17
PASTEURIZARE
NORMALIZARE
Ln=Li+Ls=> Ls=Ln – Li=2232.52-1462.68=769.8428 kg/zi
m11 Li=m10
p10=0.1%
m11=m10+(p10 . m11) m11=lapte receptionat
m11-(p10 . m11)=m10
m11(1-p10)=m10
m11=m10/(1-p10)=1462.68/(1-0.1%)=1462.68/(1-0.001)=1462.68/0.999=1464.14kg/zi
m12 m11
p11=0.1%
m12=m11+(p11 . m12)
m12-(p11 . m12)=m11
m12(1-p11)=m11
m12=m11/(1-p11)=1464.1441/(1-0.1%)=1464.1441/0.999=1465.6
Transformam m12=1465.6 kg/zi in litri
M12=1465.6/1.029=1424.30 l lapte
9.NORME DE PROTECŢIA MUNCII
18
CURATIRE
RECEPTIE
Pentru prevenirea accidentelor şi evitarea posibilităţilor de îmbolnăvire în
intreprinderile de produse lactate trebuie luate anumite măsuri de protecţie a muncii şi
tehnica securităţii. Totodată trebuie respectate normele de igienă personală a muncitorilor
şi de igienă în secţiile de fabricaţie, întrucât laptele şi produsele lactate sunt foarte uşor de
infectat, răspândind boli.
Personalul nou angajat trebuie sa aibă avizul organelor sanitare pe baza unui
control riguros al stării sănătăţii din care fac parte obligatoriu analizele TBC şi de sânge.
Înainte de începerea lucrului muncitorii trebuie, acolo unde au posibilitatea să facă un duş
cu apă caldă şi săpun, dacă nu există posibilităţi, ei trebuie obligatoriu să se spele pe
mâini, să se îmbrace cu echipamente de protecţie sau de lucru, date de către înterprindere.
Femeile trebuie să poarte capul acoperit cu turbane de tifon sau cu basmale din pânză, iar
bărbaţii să poarte bonete speciale. Personalul trebuie să păstreze curăţenia în secţiile de
producţie, să nu facă gunoi, să nu fumeze, să nu mănânce, să nu introducă obiecte străine
în procesul de producţie.
Terenul interprinderii trebuie să fie îngrădit, nivelat, pietruit sau asfaltat, iar în
partea sa neutilizată să se creeze zonă verde. Pentru depozitarea gunoaielor se vor utiliza
locuri speciale, cât mai departe de secţiile principale de producţie. În timpul procesului de
producţie, dacă vor exista pe pardoseli lapte, sau produse lactate, acestea se vor îndeparta
imediat cu ajutorul furtunului, apa de spalare fiind îndepărtată la canal.
După terminarea lucrului, podelele, uşile, pervazurile se spală cu apă fierbinte şi
se clătesc cu apă rece, clorurată şi caldă.
Pereţii şi tavanul trebuie văruiţi de câteva ori pe an, împiedicând apariţia
mucegaiului. La dezinfectarea spaţiilor de depozitare, a laboratoarelor bacteriologice, a
secţiilor pentru producerea maialelor se utilizează lămpi speciale cu radiaţii ultraviolete,
care funcţionează după terminarea fabricaţiei.
CONCLUZII
19
Laptele si produsele sale derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanatate.
Dupa cum se stie, laptele a fost predestinat de natura ca prima hrana a omului care
contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii
organismului.
Datorita valorii sale nutritive ridicata si gradului inalt de asimilare laptele este
recomandat pentru hrana batranilor si convalescentilor.
Tehnologia de procesare a laptelui si a unor produse lactate este dictata de unele
considerente legate de fiziologia productiei de lapte cu implicarea lor in productia
sezoniera in care un rol important il detine maximum de productie in curba de lactatie in
corelatie cu pasunatul animalelor sau cu productia excesiva de masa verde si de aceea
este necesar ca supraproductia sezoniera de lapte sa fie transformata in produse lactate cu
durata mai lunga de conservare.
Cu alte cuvinte trebuie sa remarcam faptul ca procesarea laptelui si a produselor
lactate devin o necesitate obiectiva legata de productia de lapte in corelatie cu necesitatea
transformarii productiei in produse lactate dictata de consumul populatiei in cadrul unei
economii de piata precum si intreprinzatorii care contribuie la valorificarea laptelui si a
produselor lactate.
BIBLIOGRAFIE:
G. Chintescu, Ş. Grigore – Îndrumător pentru tehnologia produselor
lactate, Editura tehnică, 1982
Banu C. Coordonator –Manualul inginerului de industrie
alimentară. Editura Tehnică, Bucureşti,1999 Vol. II
Constantin Banu – Calitatea şi controlul calităţii produselor
alimentare. Editura Agir, Bucureşti, 2002
http://www.regielive.ro/
20
21