SCARLATINA
Etiologie: streptococ betahemolitic de grup A, C, G
- cu gena tox responsabila pentru sinteza eritrotoxinei
Patogenie:
Patrundere respiratorie
SBH
Multiplicare faringiană
angină sinteză eritrotoxină
exantem enantem
EpidemiologieCale – respiratorie (foarte rar este cutanată sau genitală)
Sursa de infecţie – bolnavul de scarlatină
-bolnavul cu angină streptococică
-purtătorul sănătos de SBH cu genă tox
Contagiozitate – ultimele 24h ale incubaţiei + 36-48h după iniţiere AB
Receptivitate – în special între 5 – 10 ani, excepţională după 20 de aniImunitate – antitoxinică, nu împotriva streptococului
IDR Dick – utilizat pentru stabilirea persoanelor receptive – pozitiv – este receptiv
negativ – este imunizat
TABLOU CLINIC
1. Debut -febră 39-40 0C, cu frison-odinodisfagie-dureri abdominale-vărsături
-Angină roşie-Limbă saburală-adenopatie
obiectiv
2. Stare
Semne generale
Febră, tahicardie
Exantem Enantem
Angină Ciclu lingual
erupţie micromaculopapuloasă eritematoasă, rugoasăiniţial pe torace şi rădăcina membrelorîn 24h se generalizeazărespectă palmele, plantele şi faţadacă poarta de intrare este cutanată sau uterină, erupţia este localizată doar în jurul porţii de intrareErupţia descuamează în convalescenţă (uneori descuamare în lambouri)
Exantemul
Descuamarea este unul din semnele patognomonice in scarlatină
Apare in convalescentă
Depinde de precocitatea tratamentului cu antibiotice
Exantemul 2
Masca Filatov
Eritem facial
Buze carminate
Paloare circumoronazală
Semnul Grozovici Pastia
Linii echimotice pe pliurile de flexiune
Enantemul
1. Angina:
Intens eritematoasă sau eritematopultacee
Cu adenopatii dureroase submandibulare, laterocervicale
Dacă asociază anaerobi poate fi ulceronecrotică
Enantem 2. Ciclul lingual
Element patognomonic în diagnosticarea unei scarlatine
d1 – limbă intens saburală (limbă de porţelan)
d2 – limbă descuamată pe margini
d3 – limba celor 2 V
d4 – limbă zmeurie
d5 – limbă reepitelizată (lăcuită)
Este prezent şi în cazul formelor cu erupţii fruste sau în cazul formelor cu poartă de intrare cutanată sau genitală
FORME CLINICE
1. Forma clasică
2. Forme fruste – cu erupţie minimă dar cu ciclu lingual prezent
3. Forme maligne (foarte rare)
a. Forma letală d”emblee, anterior apariţiei erupţiei datorită fenomenelor toxice
Encefalită toxicăNefrită toxicăHepatită toxicăMiocardită toxicăHemoragii
b. Forma septică – foarte rară
angină ulceronecrotică
sepsis
Complicaţii
1. Precoce - toxiceNefrită toxicăHepatită toxicăEncefalită toxicăMiocardită toxică
2. “Medii “- septice
AdeniteOtiteMastoiditeFlegmon amigdalianFlegmon de planşeu bucal
3. Tardive - alergice Reumatism articular acutPurpură Henoch SchonleinEritem nodosGlomerulonefrită poststreptococică
Paraclinic
Sindrom inflamator biologic (leucocitoză cu neutrofilie şi eventual eozinofilie, VSH, fibrinogen crescute)
Eventual modificare sumar de urină
Eventual sindrom de hepatocitoliză
Exsudat faringian – streptococ betahemolitic
ASLO crescut tardiv
Diagnostic diferenţial
1. Al angineia. Alte angine albe: - mononucleoză infecţioasă - difterie - angină stafilococicăb. Alte angine eritematoase - virale
2. Al erupţieia. Scarlatină stafilococică
b. Sindromul de şoc toxicoseptic stafilococic
c. Exantem scarlatiniform din boli virale:
- mononucleoză
- infecţie cu enterovirusuri
- infecţie cu adenovirusuri
d. Alergodermii (absenţa enantemului)
Tratament
1. Antibiotic
a. Penicilină G 50.000ui/kg la copil,
4MU/zi la adult
timp de 10 zile, cu Moldamin la sfârşit, până la normalizare ASLO şi dispariţie sindrom inflamator
b. Eritromicină – 30-50mg/kg la alergicii la penicilină
2. Antiinflamator
Nesteroidian
Steroizi în formele hipertoxice
3. Simptomatic
Profilaxie
Penicilină V la contacţii copii, receptivi