CMYK

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Director:Cătălin DOCEA

Redactor şef:Marian BOBOC

Curs valutar:1€ = 4,3224 lei1$ = 3,3040 lei1₤ = 5,1332 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii JiuluiRedacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

))

Nu există

lege

împotriva

ADEVĂRULUI!

ZZiiaarruullVVaaiiii JJiiuulluuii

marţi, 30 aprilie 2013 Anul VI �� nr. 1192 �� 12+4+4+4+4 pagini �� Preţ: 1 leu

Tuturor creştinilor din municipiulPetroşani care sărbătoresc Învierea

Domnului pe 5 mai le doresc ca săr-bătoarea Sfintelor Paşti să le aducăsperanţă şi căldură în inimi, iar în

case să le pătrundă lumina sărbătoriicreştine. Vă doresc sărbători fericite

alături de cei dragi!Hristos a Înviat!

TTiibbeerriiuu IIAACCOOBB--RRIIDDZZIIPPrriimmaarruull mmuunniicciippiiuulluuii PPeettrrooşşaannii

Sfintele Sărbători de Paşti să fie un moment de bucurie şi linişte sufletească pentru toţi salariaţii şi

familiile acestora, cât şi pentru colaboratorii şi locuitoriiVăii Jiului! Lumina Sfântă a Învierii să dăinuie în inimilenoastre, să ne lumineze viaţa şi să ne aducă renaşterea

credinţei şi a speranţei.

HRISTOS A ÎNVIAT!IInngg.. NNiiccoollaaee DDRRĂĂGGOOII

DDiirreeccttoorr GGeenneerraallSSoocciieettaatteeaa NNaaţţiioonnaallăă aa HHuuiilleeii

Lumina Sfântă a Învierii Domnuluinostru Iisus Hristos să reverse asupradumneavoastră sănătate, bunătate şifericire, iar Sfintele Sărbători ale

Paştilor să vă aducă pace, belşug şinumai bucurii alături de cei dragi.

Vă doresc, din toată inima, să aveţiparte de un Paşti fericit!

Hristos a înviat!IInngg.. GGhheeoorrgghhee IILLEE

PPrriimmaarruull mmuunniicciippiiuulluuii VVuullccaann

Fie ca spiritul Sfintelor sărbătoride Paşti să vă aducă Lumină, căldurăîn suflet şi multe momente pline de

fericire şi bucurie alături de familie şicei dragi!

Hristos a înviat!DDăănnuuţţ BBUUHHĂĂEESSCCUU,,

PPrriimmaarruull oorraaşşuulluuii UUrriiccaannii

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Domnului săreverse asupra voastră sănătate, belşug şi

bucurii, iar Lumina dinNoaptea Sfântă să văridice sufletele spre noitrepte spirituale şi să vă

însoţească paşii pe drumul vieţii.

Hristos a înviat!

Ing. Petru DRĂGOESCUDirector Societatea

Naţională de Închideri Mine

Valea Jiului

Următoarea ediţie a Ziarului Văii Jiului apare în data de 8 mai 2013.

Urmăriţi ZVJ online

Evenimentele pascale,în vizorul nostru

Valea Jiului are tradiţii pascale frumoaseşi pline de substanţă. Pentru că sunt multeşi toate importante, prin amploarea şivechimea lor, ne-am hotărât ca anulacesta să participăm la fiecare dintre ele şisă vă povestim cum au decurs. Pewww.zvj.ro veţi găsi informaţii şi imaginide la fiecare eveniment. Vă invităm alăturide noi pentru a descoperi frumuseţeatradiţiilor noastre.

DRAGI LOCUITORI AI VĂII JIULUI,

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos ne primeneşte înfiecare an sufletele şi asemenea primăverii ne rodeşte în

gând speranţa de veşnicie. Fie ca această speranţă să vă fiecălăuză mereu, iar lumina caldă ce se revarsă peste noi, toţi,prin Învierea Mântuitorului să vă lumineze viaţa şi gândurileşi să ne fie tuturor prilej de a dovedi că povara păcatelor

lumii nu a fost purtată în zadar. Dacă avem credinţă, bucuria vine singură, iar belşugul

stă cu noi la masă când familiile se adună laolaltă, spunândcu emoţie şi speranţă: „HRISTOS A ÎNVIAT!”.

Vă doresc ca toate năzuinţele dumneavoastră să-şi găseascăîmplinire, să aveţi sănătate, linişte şi, cu pace în suflet,

să ne dorim cu toţii un PAŞTE FERICIT!

HARALAMBIE VOCHIŢOIUSENATOR PP-DD DE VALEA JIULUI

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

LA ORDINEA ZILEI2 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

Exact ca şi anul trecut, înaintede Sfintele Paşti, şi anul acestaPrimăria Petrila premiază famili-ile care au împlinit 50 de ani decăsătorie. În Casa Căsătoriilor dinincinta primăriei din localitate,primarul Ilie Păducel se va întâlniastăzi cu cele 15 cupluri sărbă-torite, după care va ciocni cuaceştia câte un pahar de şampanie.

Pe lângă felicitările de rigoare, pecare le adresăm acestor persoaneşi din partea noastră, primarulPetrilei, Ilie Păducel, le va oferi şicâte un plic cu câte 500 lei defamilie, din partea administraţieipublice locale, precum şi câte ociocolată şi un buchet de floridoamnelor. Fiecare cuplu va primi,de asemenea, câte o diplomă deexcelenţă prin care se marcheazăpentru eternitate cei 50 de ani decăsătorie. Reamintim că acest gen de acţiune

a fost introdus pentru primadată tot la Petrila, şi primarera tot Ilie Păducel, acestobicei fiind apoi preluat şide celelalte primării şi con-silii locale din Valea Jiului.Spre a-i cinsti şi noi, nuînainte de a le ura sănătateşi sărbători fericite, redămmai jos numele şi prenu-mele fiecărui cetăţean săr-bătorit: Ioana şi GheorgheBarna, Ileana şi Ion Părgariu, Emaşi Ioja Amagdei, Rachel şi IuliuUrban, Elisabeta şi Vasile Ţîrcă,Verginica şi Nicolae Pavel, Anuţa şiTiberiu Terleczki, Maria-Minerva şiValente Pascu, Eugenia şi Petru Erneszt, Marioara şi Luca Voina,Margareta şi Ioan Drăgan, Vioricaşi Carol Rezi, Maria şi Ioan Duca,Eva şi Nicolae Szekely, Aurelia şiFlorin Negru.„Continuăm această tradiţie şisper să le facem o bucurie acestorpersoane înainte de Sfintele Paşti.

Aşa cum o spun întotdeauna,aceşti oameni au slujit comuni-tatea, oraşul Petrila, sunt oamenide nădejde, care o viaţă întreagăau avut grijă de familii şi şi-aufăcut datoria pentru localitate şiţară. De aceea, merită să-i răsplă-tim acum, măcar simbolic să learătăm dragostea noastră şiaprecierile. Dumnezeu să-i ajutepe toţi şi să mai facă, dacă sepoate, încă 50 de ani de căsniciede-acum încolo!”, ne-a declaratprimarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

Azi la Petrila,

15 cupluri semicentenare - premiate de primarul Păducel

Pieţele şi târgurile controlate

La Petroşani - sancţiuni în valoare

totală 14.350 leiLa 26 aprilie, Poliţia municipiului Petroşani adesfăşurat o acţiune în cooperare cu specialiştii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara înmai multe pieţe agroalimentare de pe raza decompetenţă. Scopul?

Deşi are o denumirea lungă cât o zi de post, îlreproducem ca atare: verificarea legalităţiitransportului de animale vii şi produse dincarne, precum şi a respectării legislaţiei îndomeniul sacrificării animalelor şi a comerciali -zării de produse alimentare specifice perioadeipascale şi a reducerii incidenţei evaziunii fis-cale. În cadrul acţiunii, poliţiştii au verificat le-galitatea operaţiunilor derulate de mai multesocietăţi comerciale care desfăşoară activităţide valorificare a cărnii şi subproduselor dincarne, privind respectarea legislaţiei sanitar veterinare şi au aplicat, pentru diferitele aba-teri constatate, 11 sancţiuni contravenţionale învaloare totală de 14.350 lei.

Alina PIPAN

În săptămâna dinainte de Florii, In-spectoratul Teritorial de Muncă (ITM)Hunedoara a reuşit să mai descopere13 persoane folosite de angajatori fărăforme legale de muncă, la trei firmece activează în judeţ.Primul caz a fost identificat la o firmăcu punct de lucru în Piaţa Agroalimen-tară Petroşani, unde a fost descoperităo persoană ce lucra fără forme de an-gajare. Inspectorii de muncă au dispusîncheierea retroactivă a contractuluide muncă, începând cu data primeizile de lucru, plata contribuţiilor aferente acestei perioade, societateafiind sancţionată cu amendă contra-venţională de 10.000 lei. De aseme-nea, la o societate ce activează înHunedoara, a fost descoperită o altăpersoană muncind la negru, dar şi fap-tul că angajatorul nu mai plătise drep-turile salariale pentru unii angajaţi dinluna… noiembrie a anului trecut. Firmaa fost sancţionată contravenţional cu10.000 lei pentru primirea la muncă aunei persoane fără a-i întocmi formelegale de angajare şi s-au dispus mă-suri pentru acordarea drepturilor

restante acelorsalariaţi careaveau dreptul laele. Cel mai seriosdintre cazurile

des coperite este la o firmă de pază şiprotecţie, unde au fost identificate 11persoane ce au lucrat sau lucrau pen-tru angajatorul respectiv fără a li se fiîntocmit contract individual de muncăîncă din prima zi de angajare, una dinpersoane lucrând de mai bine de treiluni fără acte. La respectiva firmă s-audescoperit, în fapt, mai multe neregulilegate de fişele de aptitudini, neplataunor drepturi salariale şi lipsa de com-pensare pentru orele suplimentareprestate de angajaţi. Societatea încauză a fost sancţionată contra-venţional cu o amendă de 3.000 lei,pentru primirea la muncă a unor per-soane fără certificat medical, careconstată faptul că cel în cauză esteapt pentru prestarea acelei munci, şipentru neîntocmirea evidenţei timpu-lui de muncă şi odihnă. De asemenea,pentru primirea la muncă a 11 per-soane fără forme legale de angajare,administratorului firmei i se va faceplângere penală la Parchetul de pelângă Judecătoria Deva.

Mihaela PETROŞAN

ITM a mai descoperit

Încă 13 angajaţi la negru

Restanţierii E ON Gaz trebuie să facăpe naiba în patru să găsească banipentru facturi, iar cei care se gândeausă mai amâne să se răzgândească. Nude alta, dar pe lângă plata facturilorrestante se vor plăti şi penalităţi decirca 500 de lei. Anul trecut, numărulconsumatorilor din aria de responsa -bilitate a E.ON Energie România de-

conectaţi pentru restanţe la plata fac-turilor a fost de circa 58.000, din care1.500 sunt consumatori din judeţulHunedoara. Conform legislaţiei ac-tuale, pentru reluarea alimentării cugaz, pe lângă plata facturilor restanteşi a penalităţilor aferente, consuma-torii trebuie să achite în plus, înmedie, circa 500 de lei. (A.P.)

Plătiţi-vă facturile la timp, dacă nu, vă va costa mai scump

Pe lângă plata restanţelor, se plăteşte şi ogaranţie de 500 de lei

Conform programului de activităţi îndomeniul promovării potenţialului turis-tic al judeţului al Consiliului Judeţean(CJ) Hunedoara, pentru anul 2013, ValeaJiului a fost lăsată undeva… departe.Astfel, una dintre cele mai puternicezone de potenţial turistic din judeţrămâne... pe altă dată.

În ultima şedinţă, CJ Hunedoara (dincare fac parte, culmea!, şi cetăţenivotaţi de poporul Văii Jiului) a apro-bat programul de activităţi legate depromovarea turismului hunedorean,cu Valea Jiului dată aproape afară dinjudeţ. Doar cu participarea colateralăa asociaţiilor Petro Aqua şi Pro Straja,din Vale, la un festival de film turistic, nu se face primăvară în turismul hunedorean.Între obiectivele de interes ale insti-tuţiei judeţene, în acest domeniu,apare, în primul rând, amenajareapunctului de informare turistică Deva,pentru care se dau 79.422 de lei. Alt obiectiv este promovarea celei de-a doua ediţii a Târgului Naţional al

Apelor minerale, cu o alocare de 77.314 lei, banicare se vor cheltui în luna iulie pentru închiriereaunui spaţiu interior de 600 de metri pătraţi cu12.000 de lei, amenajarea a 20 de standuri - 16.000de lei, cheltuieli publicitare de 16.350 de lei, unspectacol artistic de 15.000 de lei, plus pliantele şimaterialele pentru tombolă la 3.000 de lei. PlusTVA.Pentru august, CJ Hunedoara a prevăzut să dea75.472,60 lei pentru cea de-a treia ediţie a

Festivalului „Virşilor”.În septembrie, cu 77.066 lei, seface festival de film turistic. Octombrie scoate de la CJ 79.236de lei pentru un documentar cu ti-tlul „Turismul românesc – perspec-tive ale judeţului Hunedoara”.Potrivit anexei CJ Hunedoara,„proiectarea, realizarea şi di-fuzarea documentarului va avea învedere asigurarea unui conceptcare să garanteze promovareaobiectivelor culturale, istorice,recreative şi turistice ale judeţuluiîntr-o prezentare modernă, asigurând condiţii optime deprezentare a exponatelor, creându-se cadrul adecvat pentru

activitatea deofertare/promovarespecifice fiecărei entităţiprezentate, structuraacestuia va asigura ofuncţionalitate optimă, oimagine particularizată,

originală şi atrăgătoare”. Acţiunea din decembrie, pentru promovarea da-tinilor de Crăciun, se va desfăşura... anul trecut!Nu, nu e greşeala noastră, ci aşa apare programulmanifestării, în anexele hotărârii: datat decembrie2012! Probabil nu s-a mai străduit nimeni să facăvreun program, pe principiul „lasă că e bun şi cel deanul trecut”. Dar măcar data putea fi modificată,aşa pentru impresie.

Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

ACTUALITATE 3Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

Se înmulţesc structurile care chiar nu fac nimic

Cercul vicios al promovării turismului hunedorean

Compania Judeţeană de Turism (CJT) Hunedoara, care şi aşanu a făcut mare lucru de când a fost înfiinţată de ConsiliulJudeţean (CJ) Hunedoara, în afara consumului de bani, evident, şi-a pierdut şi din sedii.

Pierderea survine urmare a deciziei instituţiei judeţene de a le transfera cătreAgenţia pentru Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Hunedoara (ADEH), oaltă Mărie, cu altă pălărie, dar acelaşi scop.Hotărârea CJ spune că spaţiile folosite de CJT în centrul Devei şi la Vaţa de Jostrec la ADEH, instituţie care este finanţată tot din banii judeţului şi se vaocupa... incredibil, tot cu ceea ce se ocupă compania, adică promovarea turismului.Probabil, cât de curând, CJ Hunedoara va înfiinţa încă o entitate care să pro-moveze cele două entităţi destinate promovării turismului şi, ca într-un lanţ alslăbiciunilor, toate trei vor face ceea ce a făcut şi CJT până acum, adică mainimic.

Mihaela PETROŞAN

Până unde bat banii CJ

Turism hunedorean aproape fără Valea Jiului

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

SPORT4 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro

Pe primul loc a revenit Univer-sitatea Petroşani, gruparecare s-a aflat cele mai multeetape la conducere în acestsezon „nebun” al Ligii a IV-a.Situaţia luptei pentru pro-movare se va putea decide înmare măsură în etapa urmă-toare, când primele douăclasate, UniversitateaPetroşani şi Minerul, se vor întâlni faţă în faţă pe terenuluricănenilor.

„Studenţii” au câştigat la masa verde,3-0, partida cu CS Ghelari, care nu s-aprezentat la meci, şi au acum cu douăpuncte mai mult decât „rivalii” dinUricani.Minerul Uricani a câştigat derbiuletapei din weekend al Ligii a IV-aHunedoara, 2-0, în deplasare, cu Gloria Geoagiu, însă a picat de pe

primul loc al clasamentului, în urmaunei decizii a Comisiei de Disciplină(de fapt a greşelii de amatori a clubu-lui, care într-un meci a băgat în terenun jucător suspendat).Universitatea Petroşani a câştigat lamasa verde, scor 3-0, întrucât adver-sara sa, CS Ghelari, nu s-a prezentatla meci.

Liga IV SenioriRezultatele etapei a XXVII-a (27 aprilie): Gloria Geoagiu - CSMinerul Uricani 0-2; Hercules Lupeni -CS Vulcan 2- 2; Retezatul Haţeg -Retezatul Râul de Mori 3- 0; MetalulCrişcior - AS Şoimul Băiţa 2- 3; Zarandul Criscior - Clubul JiulPetroşani 0-3; CFR Simeria - Aurul Brad1- 1; Inter Petrila - Dacia Orăştie 20104- 0; Aurul Certej - Victoria Călan 2-1;„U” Petroşani - CS Ghelari 3- 0.

Etapa a XXVIII-a (sâmbătă, 4 mai):Victoria Călan - CS Inter Petrila; DaciaOrăştie 2010 - CS CFR Simeria ; AurulBrad - Zarandul Crişcior; Jiul Petroşani- Metalul Crişcior; Şoimul Băiţa - CSO

Retezatul Haţeg; Retezatul Râu deMori - Hercules Lupeni; CS Vulcan -Gloria Geoagiu; Minerul Uricani - „U”Petroşani; CS Ghelari - Aurul Certej.

Loredana JUGLEA

CLASAMENT1. „U” Petroşani 27 19 4 4 66 19 612. Minerul Uricani 27 19 2 6 59 27 593. Retezatul Haţeg 27 17 5 5 69 37 564. Gloria Geoagiu 27 16 7 4 63 29 555. CSA Aurul Brad 26 15 7 4 51 19 526. Hercules Lupeni 27 16 4 7 53 37 527. CS Vulcan 27 14 6 7 69 37 488. Dacia Orăştie 2010 27 14 4 9 66 41 469. Metalul Crişcior 27 14 1 12 55 41 43

10. AS Şoimul Băiţa 27 11 8 8 49 33 4111. Aurul Certej 26 11 5 10 60 43 3812. CS CFR Simeria 27 7 4 16 52 76 2513. Jiul Petroşani 27 7 4 16 51 79 2514. CS Ghelari 27 7 2 18 45 72 2315. CS Inter Petrila 27 6 5 16 41 69 2316. Victoria Călan 27 6 3 18 26 79 2117. R. Râul de Mori 26 3 3 20 22 82 1218. Zarandul Crişcior 26 1 2 23 10 87 5

Fotbal. Liga a IV-a

Universitatea revine pe primul loc

„CSŞ Petroşani nu a mai fost la fel de puternicca în alţi ani, deoarece s-a prezentat la com-petiţie cu foarte puţini sportivi”, a declaratAdrian Liga, directorul CSN CSŞ „Cetate”Deva.

CNS CSŞ „Cetate” a obţinut o medalie de aur,

una de argint şi trei de bronz la ediţia 2013 (aXVI-a) a tradiţionalei competiţii „Cupa Cetăţii”la gimnastică aerobică. Cu acest bilanţ, clubuldevean s-a clasat pe locul secund în ierarhiagenerală pe cluburi, după Farul Constanţa, darîn faţa grupărilor Urania Arad (3), UNEFS Bucureşti (4), Gimnis Iaşi (5) sau CSŞ Petroşani (8).

Gimnastică

CSŞ Petroşani, în afara podiumului

Astăzi

Primul maraton pe bandăConform unui comunicat primit la redacţie,patru cetăţeni vor alerga în primul maraton pebandă organizat în Valea Jiului.

Demersul are ca scop promovarea sportului înrândul locuitorilor Văii Jiului, sub sloganul„Sport = Sănătate”, şi va avea loc astăzi, 30

aprilie 2013, la Sala de Sport „X-treme” din mu-nicipiul Vulcan, începând cu ora 10:00. Distanţape care sportivii o vor parcurge va fi de 42 km. „Ne-am dorit să organizăm acest maraton pebandă pentru a promova sportul în rândullocuitorilor Văii Jiului. De altfel, în ultimii ani,numărul celor care practică un sport a crescutfoarte mult. Pentru mine este un antrenamentutil, pe care îl fac alături de colegii mei, avândca scop un rezultat cât mai bun la competiţia X-alps, care va debuta pe 7 iulie”, a declaratTomi Coconea, unul dintre cei 4 competitori.Maratonul pe bandă este primul demers de acestfel organizat în zona noastră. (T.N.)

Sâmbătă, 27 aprilie 2013, 25 de şahişti de laCS Vulcan s-au deplasat la Deva pentru o con-fruntare amicală cu reprezentanţii Clubului deŞah din localitate. Din delegaţia vulcăneanăcare s-a deplasat cu două microbuze au maifăcut parte antrenorul Teodor Berinţan şi optpărinţi ai micilor şahişti.

Concursul s-a desfăşurat în condiţii foarte bune, graţie implicării directea domnilor Corneliu Hotăran, preşedintele Asoci-aţiei Judeţene de Şah şi preşedinte al Comisieide Cenzori a Federaţiei Românede Şah, şi Ovidiu Morar, preşedintele Clubului de ŞahDeva. Ambiţia şi tenacitatea cucare s-au străduit micii şahiştisă-şi dovedească talentul şicunoştinţele pe tabla de şah audus la rezultate foarte strânse.

Astfel, după 5 runde, concursul a fost câştigat de deveanul Mihai Băcilă (17 ani) care a acumulat 5 puncte. A fosturmat în clasament de 6 sportivi (3 de la Vulcanşi 3 de la Deva) cu câte 4 puncte fiecare. Printreaceştia s-a numărat şi surpriza turneului, ElenaAsoltanei (7 ani) de la CS Vulcan. Toţi partici-panţii au primit medalii de participare.

Recenta întâlnire dintre micii şahişti din Deva şi Vulcan se vrea a

fi începutul unei colaborăritemeinice şi de lung parcurs princare ambele cluburi doresc promovarea sportului minţii înrândul copiilor şi descoperirea denoi talente în judeţul Hunedoara,respectând şi continuând, astfel,tradiţia judeţului în domeniulşahului.

Biroul de presă al CS Vulcan

Întâlnire amicală, ca între meseriaşii mai mici:

Copiii şahişti de la CS Vulcan i-au cunoscut pe colegii lor din Deva

Ceea ce nu-i trecea prin gândniciunui fost gardian, poliţistcomunitar sau vreunui actualpoliţist local vulcănean se vapetrece cât de curând, dupăce...

... în Consiliul Local al municipiului Vulcan a fost adoptatăhotărârea "privind aprobarea criteriilor şi a procedurii de organi-zare şi de desfăşurare a concursuluipentru ocuparea funcţiei publice deconducere vacante de şef serviciu dincadrul Poliţiei Locale a MunicipiuluiVulcan". Trec peste faptul că pemine, să vă spun drept, mă cam deranjează sintaxa acestei încrengă-turi lingvistice, locul lui "vacante"fiind, logic, în altă parte, şi merg maideparte cu povestitul.

Apariţia acestuiproiect de hotărâre i-a surprins şi pefoarte mulţi consilieri locali, deşidomniile lor nu au lăsat să se vadăasta. Nici măcar pe chipuri, pentru căatât le trebuia. Surprindere, fiindcă,deşi de ani şi ani, se tot auzea de nu-

mirea unui şef nou al gardienilor, alpoliţiştilor comunitari, mai apoi, şi alpoliţiştilor locali, acum, pe funcţie arămas tot cel vechi şi supus, preferatde către primarul Gheorghe Ile.Poliţist care - deşi, aici e posibil săgreşesc, în structura organizatorică nufigura pe funcţia respectivă - se bu-cura, însă, de toate prerogativele pecare i le oferă aceasta. Inclusiv deaceea de a fi strivit de greutateastelelor cât meteoritul, purtate peepoleţii uniformei.

Curios, aşadar,anunţul cu concursul pentruocuparea funcţiei supremeîn Poliţia Locală a municipiu-lui Vulcan, pentru care afost nevoie de o hotărâre deconsiliu local. Unii şuşotesccă asta s-ar trage de la de-mersurile şi procesul pe careun fost angajat al poliţiei lo-cale vulcănene, pus pe liberpe nedrept, după cum con-sideră el, l-a intentatprimăriei. Este posibil, dupăcum la fel de posibil este şidorinţa exprimată în nota de

fundamentare a proiectului dehotărâre. Aceea de a respecta prevede -rile Legii Poliţiei Locale nr. 155/2010şi HG nr. 1332/2010 privind aprobarearegulamentului cadru de organizare şifuncţionare a Poliţiei Locale.

De tot râsul,însă, sunt câteva criterii dintre celepuse pe hârtie ca fiind absolut nece-sare pentru persoana care aspiră lafuncţia respectivă. "Are vârsta de minimum 18 ani împliniţi" se spune lapunctul c), pentru ca, mai jos, la f) săcitim că: " îndeplineşte condiţiile destudiu prevăzute de lege pentrufuncţia publică: studii universitare delicenţă absolvite cu diplomă, respec-tiv studii superioare de lungă duratăabsolvite cu diplomă de licenţă sauechivalentă, pentru funcţie publică deconducere clasa I". Păi cine, fratelemeu preuniversitar, le are, la opt-sprezece ani, pe toate acestea dinurmă?

"Nu a fost destituitădintr-o funcţie publică sau nu i-a înce -tat contractul individual de muncăpentru motive disciplinare în ultimii 7ani", se cere la punctul i). Dacă soco-tim că rezultatul lui 18-7 te duce la ovârstă la care te mai joci cu pistolulcu apă şi te uiţi încă la desene ani-mate, este clar că organizatorii s-aucam pripit când au pritocit criteriileastea. Sau poate că greşesc eu şi că,într-adevăr, este preferată o persoanăcu minte tânără. Ca să nu spun că unacare a dat cu ea în cea a copiilor.

Lăsând glumala o parte, vă asigur că, mulţumită in-tervenţiilor verbale ale unor consilierilocali ca Alina Anamaria Cîrstoiu şiPetru Hodor, idioţeniile de acest genau fost eliminate din anexa carecuprinde "criteriile şi procedurile pen-tru ocuparea funcţiei publice de con-ducere şef serviciu Poliţia LocalăVulcan". Dacă vă interesează despredata la care se va organiza concursul,câte persoane s-au înscris şi, even-tual, numele lor, încercaţi pe site-ulPrimăriei municipiului Vulcan. Sau răs-foiţi ediţiile viitoare ale ziarului nos-tru, în eventualitatea că va aveaonoarea de a fi selectat pentru a găz-dui anunţul cu pricina.

Gheorghe OLTEANU

5Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro

Parafrazându-l pe John Lennon cu al său "Working class hero is something to be", dă bine şi

Şef al Poliţiei Locale Vulcan e beton să fii!

ACTUALITATE

Festivalul naţional de muzică folk„Tatiana Stepa”, ediţia a II-a, a avutloc sâmbătă. 27 aprilie, la Casa deCultură a Sindicatelor din Petroşani. Afost un spectacol-maraton (în care s-acântat doar live) ce a început la ora18 şi jumătate şi s-a terminat aproapede ora 23. Publicul a fost destul denumeros, organizatorii estimândprezenţa în sală unui număr de circa400 de iubitori ai muzicii folk.Intrarea, 10 lei de persoană, a fostaproape simbolică, dar se pare că niciaceastă sumă nu ar fi fost achitată,după părerea organizatorilor, de obună parte dintre spectatori. Oricum,şi cu sala arhiplină cu spectatoriplătitori reţeta nu ar fi acoperitcheltuielile ocazionate de organizareafestivalului. Implicareaadministraţiilor din Vale a fost ca şiinexistentă. Doar Primăria Petroşani aparticipat la organizare, achitândchiria sălii.Tatiana Stepa e un brandrecunoscut al muzicii din ValeaJiului şi e păcat că oficialităţilede la noi nu dau doi bani pepromovarea acestuia acasă şi înţară. În schimb, se promoveazăcu mare interes spectacolele înaer liber, în care play back-ul ela mare cinste, iar folosulfinanciar e de partea ambelorpărţi. Înţelegeţi la ce mă refer...

Zilele trecute, pe 21 aprilie,Tatiana Stepa ar fi împlinit ojumătate de secol. Dar ea atrecut Dincolo în urmă cu patru

ani. Deşi artista a părăsit lumeanoastră, în luna lui august, sunt sigurcă totul s-a petrecut aşa cum a descristragedia o mare poetă contemporană,pe numele ei Ileana Mălăncioiu: „Eseară. E iarnă. E frig./ Sunt singură.Tremur. Mi-e teamă/ În capul meu iarse petrece/ Aevea o moarte deseamă./ A mea sau a ta sau a lui/ A eisau a lor, mi-e totuna/ Pe Valeaaceasta îngheţată/ De moartes-apropie Luna.”În sală n-am zărit niciun oficial şiniciun om politic din Vale. Cu osingură excepţie: city manageruloraşului Lupeni, d. Lungu, care separe că nu e atât de prost precum adeclarat public şeful său despre el. Înschimb, a fost lume venită din diferitepărţi ale Ardealului şi ale ţării, plus ungrup important de melomani venit dinTârgu Jiu, în frunte cu profesorulCristi Pusztai, antrenorul Pandurilor.

(Asta spune multe şi de cePandurii se bat pentru cupeleeuropene, iar Jiul face meciuri,pe viaţă şi pe moarte, pentru anu cădea în categoria Onoare...)

Cel care a dus greul financiar alorganizării a fost patronulValahiei, d. Stelian Zanet,ajutat de d-nii Emil Părău şiMarius Brighiu – cei care i-aucazat şi omenit pe artiştii-oaspeţi. Ai noştri au fost destulde numeroşi şi bine primiţi depublic. Îi nominalizăm în ordineaintrării pe scenă: Adi Câmpeanu,Mihai Berciu şi fiica sa, BeatriceBianca Berciu, Emil Horvat,Florentin Budea (ce a cântat peversurile lui Radu Gyr) şi Cătălin Stepa(ce a ales să pună pe muzică versuride Constanţa Buzea). Apoi au intrat înscenă invitaţii veniţi din ţară: Doru

Hotima - dinMaramureş, trupa„Arhaic” dinAlexandria, MariaGheorghiu din Reşiţa şiEmeric Imre din Cluj-Napoca. Spectacolul afost prezentat, până lajumătate, de IonuţDrăgotesc, care s-ascuzat că trebuia săajungă, peste doarcâteva ore, într-olocalitate unde organizaşi prezenta un altspectacol. A preluatştafeta d-ra Grunwald

care a fost nevoită să invite, repetat,în scenă, la bisuri, pe invitaţiifestivalului. Lumea prezentă în salăştia, pe de rost, o bună parte dincântecele intonate pe scenă şi areluat, odată cu artiştii, refrenefaimoase.

Folkul românesc a avut alături, spredeosebire de modelul protestatarpromovat de pionierii americani aigenului, marea poezie care a stat labaza muzicii noastre. Folkul românesca fost, mai degrabă, o mişcare deprotest faţă de textele tembelepromovate de muzica uşoară atimpului decât o luptă cu sistemul.Acum i-a rămas să se bată, pe maideparte, cu textele - şi mai inepte -ale manelelor. (Apropo, ştiţi de ceguvernul Ponta nu îi impozitează pecântăreţii de manele? Pentru că nuştie cât face 16% din „fără număr”!)

Majoritatea celor care au cântatsâmbătă la Petroşani şi-au adusaminte, cu nostalgie, de faptul că aumai cântat aici cu foarte mulţi aniînainte. Festivalul de la sfârşitulsăptămânii trecute a reluat firul unorspectacole de ţinută, în spaţii închise,acolo unde oamenii pot sta,confortabil, pe scaune şi asculta, cuemoţie, marea poezie română. A fosto seară magică în care nu am ştiut„cine mi-a bătut la geam”. M-amîntrebat, odată cu Poetul, dacă a fost„stea sau pasăre sau ram”? Sau „omstrăin sau om vecin/ om păgân sau omcreştin”? Sau „om fugit sau om gonit/Om plecat sau om venit”? Sau „omcăzut şi greu uitat/ Om pierdut şiaşteptat”? Ori eu singur mi-am bătut?„Ori a fost că mi-a părut?”.Sigur nu mi s-a părut. A fost, cusiguranţă, „om bun”. Sau mai mulţioameni buni. Deşi, dacă e să cităm unalt mare poet, „lumea-i schimbăcioasăşi toate visurile noastre şi nădejdilesunt făcute ca să se spulbere în vânt.Toamna anului e una pe an, apoiurmează primăvara...”. Ea a venit laPetroşani pentru că au chemat-oprietenii, vechi şi destoinici, aiDoamnei care ne-a cântat, ca nimenialta, „copacii fără pădure”...

Mihai BARBU

CMYK

EVENIMENT6 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro

Potrivit lui Eminescu,

„Poveşti sunt toate în lumea asta”� Una dintre ele ne-a spus-o, cu ajutorul prietenilor ei, Tatiana Stepa din Lupeni

Bucurie mare, în prima zi a SăptămâniiPatimilor, pentru locatarii blocurilor F7 şiF6 din Vulcan. Deşi, în nomenclatorulstrăzilor, primul este situat pe stradaPreparaţiei, iar celălalt pe 1 Iunie, ceicare stau în ele au ceva comun: toţi, îndrumul spre oraş şi, înapoi, către casă,păşesc pe strada 1 Iunie.

Pentru nevizaţi,strada 1 Iunie este care se face pe partea dreaptă,imediat cum treci de Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.E, de fapt, mai mult o alee, ea fiind bătută,dimineaţa, în zilele de duminică, şi la orele serii, încelelalte, de către enoriaşii care merg la slujbele

care se ţin la BisericaOrtodoxă din Coroeşti.

Până alaltăieri,străduţa asta era prafşi pulbere până un picmai jos de bisericuţă.Promisiunile elec-torale din anii trecuţi,cum că se va asfaltaurgent după alegeri,au fost vrăjeli, "asfal-tul" promis constândîn pietriş şi bucăţi deasfalt căzute lafrezarea altor dru-

muri. Astapână ieri dimineaţă, când locatarii celordouă blocuri nu se mai dumireau băgândde seamă că minunea pe care n-o maicredeau posibilă este pe punct de a serealiza.

Da, stradase asfaltează, mi-au confirmat şi munci-torii care trăgeau la lopată (vezi pozele).Odată lămurit aspectul acesta, o altă în-trebare nu m-a mai lăsat în pace. Oarecui i se datorează faptul? Insistenţelorconsilierului local Simion Spiridon, carelocuieşte încapătul de josal străzii, saurugăciuniloraduse divinităţiişi stăpânirii lo-cale de cătrepreotul parohMircea Braicău?Mai ales că,duminicădimineaţa,creştinii carevor umplebiserica, deÎnviere, vor

trece pe aici.

Este posibilsă fie şi una, şi alta. Numai că mai e ceva. Dacă totse asfaltează, strada, primăria nu ar sărăci dacă s-araşterne un strat de asfalt şi către uşile de intrare încele două blocuri. Încercaţi şi varianta asta, dom-nule primar Gheorghe Ile, şi, vă asigur, vă veţi simţimângâiat pe interior de laudele pe care vă va fi datsă le auziţi când, cucernic, veţi păşi pe acolo culumânarea într-o mână şi cu sfintele Paşti încealaltă.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

7Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013 ACTUALITATE

www.zvj.ro

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIAL ORA UL URICANI, în calitate de beneficiar, anun finalizarea implement rii proiectului cu titlul:

“INVITA IE LA FOLCLOR I NATUR ÎN VALEA JIULUI”

1. Num r referin : Cod SMIS 24 268 2. Data public rii anun ului: 30.04.2013 3. Finan at din Regio - Programul Opera ional Regional 2007-2013 4.Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional: Ministerul Dezvolt rii Regionale i Administra iei Publice. 5. Organism Intermediar pentru Turism: Direc ia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism 6. Alte informa ii:

Finan area proiectului a fost asigurat din Fondul European pentru Dezvoltare Regional , bugetul de stat i bugetul local al ora ului Uricani, prin Programul Opera ional Regional 2007-2013, Axa prioritar 5- Dezvoltarea durabil ipromovarea turismului, Domeniul Major de Interven ie 5.3-Promovarea poten ialului turistic i crearea infrastructurii necesare, în scopul cre terii atractivit ii României ca destina ie turistic , Opera iunea dezvoltarea i consolidarea turismului intern prin sprijinirea promov rii produselor specifice i a activit ilor de marketing specifice.

Proiectul are o valoare total de 872.481,40 lei din care valoarea eligibil a proiectului este de 633.735,00 lei, unde 538.674,75 lei reprezint finan area din FEDR , 82.385,55 lei contribu ia de la bugetul na ional , iar suma de 12.674,70 lei reprezint contribu ia benficiarului.

Durata de implementare: de 21 luni (august 2011 –aprilie 2013). Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produselor turistice specifice din zona ora ului Uricani,

Câmpu lui Neag i Valea de Brazi: elemente de art popular i folclorice ale momârlanilor, obiceiurile Nedeii, obiceiuri de Cr ciun, resurse naturale, pe teri, pentru a crea o imagine cu impact pozitiv i atragerea de turi ti într-o zoninsuficient cunoscut .

Obiectivele turistice identificate i promovate prin intermediul avcestui proiect sunt: Nedeea de la Câmpu lui Neag, nedeea de pe muntele Tuli a, Pe tera de Ghea , Pe tera Dâlma cu Brazi, Cheile Bu ii, Câmpu lui Neag, elemente de faun i peisaje ( cascadele de pe pârâul Laz rului,Valea M rii, Sterminos, cheile Balomirului, mutele Oslea), traseele turistice: Cheile Bu ii-Cabana Buta- aua Plaiului Mic-Poiana Pelegii- Bucura i Uricani-Tuli a-Vf. V carea-Vf. Custura-Lacul Bucura, tradi ii ( urcatul i coborâtul oilor de la munte), obiceiuri de Cr ciun.

În cadrul proiectului au fost realizate o serie de materiale publicitare, dup cum urmeaz : 11.000 ghiduri turistice,11.000 h r i turistice, 10.000 flyere în format A4, 1.200 afi e, 15 filme de informare cu o durat de 10-12 minute fiecare, o fotogalerie cu minim 200 fotografii în format digital, 1 web-site turistic cu o component GIS. Aceste materiale vor fi distribuite conform planului de marketing agreat de c tre Autoritatea de Management contribuind în mod direct la atingerea urm toarelor obiective specifice: reînvierea tradi iilor momârlanilor i înt rirea identit ii lorlocale, introducerea în circuitul turistic al pe terilor Dâlma cu Brazi i Pe tera de Ghea , stimularea economic local ,reducerea sezonialit ii prin stimularea intereselor turi tilor pentru petrecerea vacan elor i miniconcediilor în zon ,sporirea vizibilit ii obiectivelor turistice prin realizarea unei oferte turistice atractive.

Implementarea proiectului va conduce la atragerea de turi ti i investitori în zon i dezvoltarea mai multor forme de turism: ecoturism, de afaceri, agroturism, turism ecumenic i sportiv precum promovarea valorilor culturii locale i aelementelor de unicitate i originalitate pe care turistul le poate descoperi aici.

Informa ii suplimentare despre implementarea acestui proiect se pot ob ine de la PRIM RIA ORASULUI URICANI, Str. 1 Mai, Nr.6, cod postal 336100, localitatea Uricani, judetul Hunedoara, persoana de contact : MIH ILESCU VIOREL, tel:0254511121;fax 0254511127; e-mail: primariauricani@gmail.com Not :Con inutul acestui material nu reprezint în mod obligatoriu pozi ia oficial a Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

www.inforegio.roInvestim în viitorul t u! Proiect selectat în cadrul Programului Opera ional Regional i co-finan at de Uniunea European prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional

ANUN DE PRES

Incredibil, dar adevărat la Vulcan:

Se pune asfalt pe 1 Iunie?!Da, se pune!

Cu ocazia Sărbătorilor de Paşti jan-darmii hunedoreni au ţinut să ducămai multe cadouri copiilor dincadrul Centrului de prevenire şi in-tervenţie îm-potriva abuzuluişi neglijării dinOrăştie şi de laCasa de copii dincomuna Certejude Sus.

Toate cadourileoferite de jan-darmi au fostachiziţionate dinsume donate depersonalul Inspec-toratului de Jan-darmi JudeţeanHunedoara.

Acţiunea jandarmilor hunedoreni faceparte dintr-o tradiţie mai veche.

Mihaela PETROŞAN

De Paşti

Jandarmii fac cadouri

Problemele de la Spitalul Municipal Vulcan sunt departede a fi rezolvate. Acestea se vorînmulţi şi se va ajunge exact lasituaţia reatribuirii secţiilorunui alt spital.

Primarul Gheorghe Ile nu preavrea să audă de această soluţie,dar banii fac până la urmă regu -lile. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzispune că administraţia localăPetroşani şi managementul spi-talului sunt de acord să preiasecţiile de la Vulcan, dacă seajunge la un acord comun. Invi-taţia a plecat de la Petroşani, darVulcanul nu a răspuns favorabil. În aceste vremuri grele pentruangajaţi şi pentru bugetele locale

nu mai este loc de orgolii. Re-gionalizarea, compactarea spi-talelor, reprezintă un procesînceput în anul 2002. Sunt deja10 ani de când se adoptă acesttrend al compactării serviciilor,fie că acest lucru se face şi de-clarativ, sau doar la nivel de-cizional. Nu mai este timp deorgolii. Până la urmă, conteazăpacientul şi angajatul. Pacientultrebuie să ştie că va avea un spi-tal aproape care să-i ofere ser-vicii cât mai complete, iarangajaţii vor să-şi păstrezelocurile de muncă.În condiţiile actuale, la spitalulde la Vulcan se va trece la apli-carea unor măsuri de economie.Implicit, o parte din angajaţi vor

fi daţi afară.Şi la Spitalul de Urgenţă dinPetroşani a fost nevoie de re-structurări. S-au făcut economiide până la 100.000 de lei. Spi-talul din Petrila, cu toate că erasingurul din judeţ care nu aveadatorii, a fost primul somat sătragă obloanele, şi, implicit, unspital cu datorii la activ, careacumulează creanţe, va ajungeîn această postură.Primarul Ile şi consilierii localivulcăneni vor trebui să gândeascăla rece, obiectiv, şi să aleagă ceamai bună soluţie, nu pentru or-goliul lor, ci pentru pacienţi, an-gajaţi şi integritatea bugetuluilocal.

Vara aceasta, ne informează primarului TiberiuIacob-Ridzi, se va finaliza partea de reabilitare aambulatoriului de specialitate al Spitalului de Urgenţă Petroşani.În acest sens a fost deja aprobată de consiliullocal contractarea prin împrumutul bancar a uneisume care să acopere şi aceste ultime investiţiiîn reabilitare. Vom urca cu liftul, vom sta peholuri noi în ambulatoriu, dar vom fi dotaţi corespunzător?

Asta ne arde cel mai tare, dotarea. Orice om carese află în postura de pacient sau aparţinător se in-

teresează de oferta de pe piaţa medicală locală.Vrem să ne tratăm repede, bine, cu costuri mini -me. În schimb, suntem trimişi prin centre univer-sitare să căutăm aparatură şi medici specialişti, pebanii şi timpul nostru. Tocmai de aceea ne intere-sează pe noi, ca oameni ai Văii, să găsim aparaturăde calitate şi în spitalele de la noi. Licitaţia pentruaparatura CT (computer tomograf) este în desfăşu-rare, se va încheia în toamnă, spune primarulPetroşaniului. Dacă nu vor fi contestaţii, vom aveaCT din toamnă sau din iarnă la SUP. Dar, cum la noilicitaţie fără contestaţie nu se poate, sigur spitalulva mai aştepta venirea tomografului.Partea bună este că, la Petroşani, firma Siemens adepus ofertă pentru un CT 64 SLICE. O aparaturăperformantă, care s-ar achiziţiona cam la aceleaşi

costuri ca un CT 16 SLICE, deja funcţional la noi înoraş de câţiva ani. Doar că CT 64 SLICE are perfor-manţe extraordinare în investigaţiile cardiologice,dar şi în determinarea altor diagnostice pentru altespecializări, are o mentenanţă mai uşor de realizatdupă perioada de garanţie, are un soft uşor deupgradat. Cetăţenii Văii, dar şi medicii specialiştiar avea beneficii evidente dacă acest aparat arajunge în Spitalul de Urgenţă Petroşani. Însă acestlucru rămâne la latitudinea decidenţilor, adică acomisiei care evaluează ofertanţii şi decidecâştigătorul. Cu toate că aşteptarea este lungă, şiprocedura greoaie, ar merita chinul aşteptării dacăam ajunge să fim dotaţi cu tehnologie de ultimăoră care ar însemna o diagnosticare rapidă şi com-plexă.

www.zvj.ro

time & fun... aduce principaleleatracţii din Vale în 44 de pagini

Primele zile ale lunii mai aduc, în cele maifrecventate locuri din Valea Jiului, ediţia cunumărul 5 a revistei bilunare time & fun în ValeaJiului, ghidul produselor şi serviciilor din zonanoastră. Prin parteneriatul cu Circo InternazionaleColosseum, care se va afla în Vale până pe 12 mai,vă oferim posibilitatea ca – decupând talonul dinrevistă – să mergeţi gratuit la circ. Singura condiţieeste să aveţi un însoţitor cu dvs., care să cumperebilet de la casieria circului. Cu alte cuvinte, prinintermediul taloanelor (valabile pentrureprezentaţiile de la Petroşani şi Vulcan) aveţiocazia să beneficiaţi de o ofertă de genul: pentru unbilet plătit, încă un bilet gratuit.Tot din time & fun puteţi afla promoţiile actuale,sau viitoare, ale celor ce au ales să îşi promovezeactivitatea prin intermediul singurei reviste de gendin Vale. „Be fit” oferă şedinţe cadou laabonamentele încheiate în această perioadă. Pentrucă a venit vremea grătarelor în aer liber, magazineleAvis 3000 anunţă preţuri speciale la produsele dincarne de pui. Gerom Ballroom anunţă că, indiferentde meniul ales, cei ce închiriază sala de evenimentebeneficiază gratuit de pachetul de primire ainvitaţilor. În revistă şi-a făcut loc şi DragalinaDolce, cofetăria situată în Petroşani (Centrul Civic,lângă Germanos), cu o ofertă bogată în prăjituritradiţionale la preţuri excepţionale.time & fun... anunţă, în ediţia cu nr. 5, şideschiderea (acum, la începutul lunii mai) a celuimai nou loc de distracţie din Vale. Yoyo‘s Irish Pub(Petroşani, b-dul 1 Decembrie 1918 – zonapietonală, lângă Optica şi Enel) are oferte speciale,valabile zilnic. Între 8:00 şi 12:00, cafeaua (de laCafes Richard) costă numai 2,5 lei, iar doza de Pepsieste 3 lei. În plus, dacă mergi la Yoyo‘s Irish Pubîmpreună cu 3 prieteni şi dai CHECK IN pe Facebook,poţi câştiga (la extragerea zilnică, seara) un butoide Heineken de 5 litri sau o sticlă de whiskey, laalegere! Mai mult şi mai multe în revista tiparită,sau pe timeandfun.ro.

SĂNĂTATE8 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

Pagină realizată de Alina PIPAN

Anul acesta vom avea ambulatoriu reabilitat, dar probabil nu şi aparatură

La SUP ar putea ajunge un CT 64 SLICE, unul dintre cele mai performante aparate de pe piaţa sănătăţii din România

Până la 1 iunie

Spitalul Petrila vaavea două secţii, acâte 30 de paturiCând spunem secţii, vorbim doar de două,de interne şi paleativă. Iată că, după demersuri îndelungate, doar aceste două secţiivor putea funcţiona în incinta fostului spital de laPetrila. Secţiile aparţin Spitalului de UrgenţăPetroşani, un beneficiu important care facediferenţa la contractarea pentru decontarea ser-viciilor medicale cu Casa Judeţeană de Asigurăride Sănătate, aducând fonduri mai mari pentruSUP.

Deputatul Monica Iacob-Ridzi spune că a fostnevoie de multă muncă de lămurire cu oficialii dinminister, intervenţii peste intervenţii, ore deaşteptare la uşa decidenţilor. Dar a aşteptat şi ameritat. Munca de convingere a oficialilor nu a fostdoar din partea deputatului, ci şi din parte pri-marului Ilie Păducel şi a managerului Alin

Vasilescu. Iată că, la oraactuală, SUPeste singurul spi-tal din judeţcare va avea osecţie de îngri-jire paleativă.Cum explicamanagerulVasilescu, bene -ficiul este bilate -

ral. O dată de partea pacienţilor şi a familiiloracestora, care vor putea beneficia de ajutorul şiasistenţa personalului specializat pentru îngrijireabolnavilor în fază terminală. În al doilea rând, esteşi un beneficiu pentru spital. Casa de Asigurări deSănătate decontează serviciile pentru aceste cazuriîn funcţie de numărul de zile de internare. Pelângă secţia paleativă va funcţiona şi o secţie deinterne. Cele două secţii înseamnă locuri de muncămai multe, chiar dacă nu vor fi suficiente, ci doaratâtea cât va permite contractul-cadru. Cele douăsecţii vor avea nu 50 de paturi, câte au aprobatconsilierii locali, ci 30 de paturi, 15 pentru secţiade interne şi 15 pentru secţia paleativă. În total,cu aceste 30 de paturi suplimentare, SUP are acum657 de paturi, dintre care 520 în plată de la CAS.

Iacob-Ridzi şi-a deschis braţele, dar Ile nu cade în ele

Spitalul de Urgenţă din Petroşani este dispussă încorporeze şi secţiile de la Vulcan

Odată cu intrarea în luna mai, la Petrilase anunţă foarte multe zile interesante,ca să nu zicem frumoase.

Prima zi de mai aduce 1 Mai, Ziua Internaţională aMuncii, zi sărbătorită de petrileni de obicei la iarbăverde. Cum această zi anul acesta pică-n SăptămânaPatimilor Mântuitorului, probabil că cei cu adevăratevlavioşi vor sări peste grătare şi berea de la iarbăverde, că nu se cade şi nu e deloc creştineşte, şi voralege să meargă, atât de 1 Mai, cât şi toată săptămânaaceasta, seara, la biserică, la slujbele speciale care auloc.Vinerea Mare, care cade anul acesta pe 3 mai, îi vagăsi pe foarte mulţi petrileni, ca şi petroşeneni, vulcă-neni, aninoseni, sau uricăneni, la Drumul Crucii de laLupeni-Straja, o minunată acţiune la care este impli-cată Biserica Ortodoxă Română, prin Episcopia Hune-doara-Deva şi Protopopiatul Ortodox Petroşani şilupeneanul Emil Părău, cel care din anul 2000 încoacea iniţiat şi coordonat acest eveniment religios de am-ploare.Dacă seara de Înviere îi va găsi pe toţi creştinii-ortodocşi din Petrila la cele opt biserici de pe raza lo-calităţii, în frunte cu primarul Ilie Păducel care ne-adeclarat că va fi prezent, ca în fiecare an, la Slujba deÎnviere de la Biserica din Taia, prima zi de Paşti îi vagăsi pe foarte mulţi petrileni, dar în mod special pe

jieţeni, la Nedeia de la Jieţ.A doua zi de Paşti, după slujba de dimineaţă,petrilenii vor avea un nou prilej de bucurie,deoarece la Jieţ-Androneşti, dar şi la Taia voravea loc alte două nedei. Care se vor lăsa cu joc,mâncare, băutură şi voie bună, bucateletradiţionale momârlăneşti fiind aşteptate încă depe-acum de toţi iubitorii de tradiţii locale.„Voi încerca să fiu prezent, câte puţin, la fiecareacţiune, inclusiv la slujba de Înviere sau la slujbele din zilele de Paşti sau la nedei. Dar voiîncerca anul acesta să fiu prezent şi la reuniunilede tineri care se vor aduna la petrecere lacăminele culturale de la Jieţ şi Cimpa, bucurându-se de aceste zile frumoase de primăvară”.În ceea ce priveşte pregătirea oraşului de Sfintele Paşti, aşa cum îi stă bine creştinului ade-vărat, edilul şef al Petrilei ne-a declarat că toatălumea e mobilizată la curăţenia de primăvară, sevăruiesc pomii, se mătură prin tot oraşul, sevopseşte mobilierul stradal, se plantează flori şiaşa mai departe. În final, mai trebuie spus că în noaptea de Înviere toate cele opt lăcaşuri de cult unde voravea loc slujbele speciale vor fi păzite de cătrepoliţiştii locali, aceştia fiind mobilizaţi la datorie.

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013 9DIVERSELa Petrila,

Nedeile şi petrecerile - aşteptate de popor

Centrul metodic Petroşanireprezintă şi în acest an şcolarun centru al schimbului de expe-rienţă între învăţătorii din zonaPetroşani - Petrila - Aninoasa.

Activitatea propriu-zisă a fost de-marată în data de 12 decembrie2012, cu teme, aşa cum era deaşteptat, legate de sărbătorile deiarnă. În cadrul temei “Datini şiobiceiuri româneşti”, a fostprezentat un material realizat de prof. Ana Doda, prof.Raluca Rebendics şi prof. Iulian Doda de la ColegiulTehnic “Constantin Brâncuşi”/ Structura Şcoala Gim-nazială Nr. 5 Petrila, în urma spectacolului „Jieţul însărbătoare”. Materialul cuprindea imagini şi înregistrărivideo din spectacolul respectiv, reprezentând o şeză-toare realizată cu copiii, obicei specific postului dinain-tea sărbătorilor de iarnă. “Podoabe de Crăciun” a fost o temă nu numai teoretică,ci şi practică, concretizată cu sprijinul prof. NicoletaSilveşan, prof. Mirela Iacob, prof. Elisabeta Rovinar dela Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşani şi prof. Viorica Molocea de la Colegiul Tehnic “ConstantinBrâncuşi”/ Structura Şcoala Primară Nr. 3 Petrila(Cimpa). Dumnealor au prezentat podoabe pentrupomul de iarnă şi modul lor de realizare, apoi au trecutla confecţionarea, împreună cu cei prezenţi, a unor lucrări model pentru lecţiile de abilităţi practice şi educaţie tehnologică. Activitatea din semestrul al II-lea a debutat cu întâl-nirea din data de 13 februarie 2013, cuprinzând maimulte teme. „Şcolarul mic şi problemele sale”, o temăde actualitate, a fost abordată de prof. logoped CarlaLichi de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Petroşanişi a cuprins aspecte concrete. Dumneaei a propuscâteva jocuri care urmăresc îmbunătaţirea auzului fone-matic, a capacităţii de a diferenţia sunetele unele dealtele, precum şi a abilităţii de a discerne cuvinte cupunct de articulare apropiat. Interesul celor prezenţifaţă de tema prezentată s-a manifestat prin întrebărileadresate, solicitând modalităţi de rezolvare a unorprobleme concrete de învăţare şi comportament a şco-

larului mic, în diverse situaţii.În cadrul aceleiaşi întâlniri, prof. Elisabeta Rovinar a venit cu otemă surpriză: „Animaţia - mijlocinedit de captare a atenţiei elevilor”.Maniera în care a fost reliefată modal-itatea directă de a lucra în echipăcadrul didactic împreună cu un grupde elevi şi desenele animate prezen-tate a scos în evidenţă efectelebenefice a unei asemenea colaborărişi a folosirii animaţiei pentru atra ge -

rea atenţiei elevilor spre un anumit centru de interes. Ultima temă de la întâlnirea menţionată „Elemente dedans popular - învăţarea unor paşi de dans”, a fostsusţinută de prof. Iulian Doda. A fost o temă practică, încadrul căreia cadrelor didactice prezente le-au fost pre-cizate atât regulile pe care trebuie să le aibă în vedereatunci când îşi propun să facă dansuri populare cu elevii, cât şi rezultatele care pot fi obţinute, când suntrespectate regulile respective. A urmat partea practică,care a constat în familiarizarea cadrelor didactice cupaşii de bază care pot fi folosiţi într-un dans popular,ţinând seama de vârsta elevilor, cât şi de factorii psiho-somatici. Activitatea centrului metodic a continuat înluna martie, în data de 20, cu prezentarea unor temereferitoare la gradul de eficienţă şi rezultatele ce se potobţine în aplicarea metodelor activ-participative laorele de limba română şi lectură. „Optimizarea metode-lor de învăţământ folosite la orele de limba română” afost tema aleasă de prof. Monica Clemente de la ŞcoalaGimnazială “I. D. Sîrbu” Petrila. Au fost evidenţiate nu-meroase modele de lucru, prin care elevii au fostobişnuiţi să lucreze în echipă sau individual, respectândindicaţiile date, obţinându-se în orele respective rezul-tate bune, în ceea ce priveşte creativitatea elevilor.Pentru că este interesată ca elevii dumneaei săiubească literatura, prof. Viorica Molocea a prezentatprin tema „Aplicarea metodelor moderne în orele delectură”, rezultatele obţinute în stimularea interesuluicopiilor pentru lectură. A demonstrat că ştie săfolosească la clasă, cu tact şi pricepere, metode adec-vate în acest sens.„Metode didactice folosite în cadrul ERR” a fost tema

susţinută de prof. Violeta Chirilă de la Colegiul Naţionalde Informatică “Carmen Sylva” Petroşani. A arătat fap-tul că modelul “Evocare - Realizarea sensului - Reflecţie(ERR)” caută noi sensuri ale învăţării. Este un modelconfigurat ca un mijloc de învăţare propice dezvoltăriigândirii critice şi integrării creative a informaţiilor şiconceptelor. Se bazează pe evocarea analitică şi sis-tematizarea cunoştinţelor anterioare pe care elevii leau despre un anumit subiect, pe confruntarea cu noileinformaţii în vederea înţelegerii şi construirii sensuluiacestora, pe reflecţia critică asupra cunoştinţelordobândite cu scopul integrării lor în schemele din bazaproprie de cunoştinţe. „Forme de colaborare între gră-diniţă şi şcoală” a fost o temă realizată de către prof.Cristina Bărbălan şi prof. Ligia Kameniczki de laColegiul Tehnic “Constantin Brâncuşi”/ Structura ŞcoalaGimnazială Nr. 5 Petrila. Exemplele de activităţi reali -zate în colaborare cu grădiniţa au arătat rolul cadruluidiactic, educator sau învăţător, în atragerea cătreşcoală a copilului preşcolar.În data de 24 aprilie, a avut loc la Centrul metodicPetroşani Sesiunea de comunicări cu titlul ,,Să ştii maimulte, să fii mai bun!”. După derularea programului res-pectiv în perioada 1-5 aprilie, în cadrul căruia cadreledidactice, elevii şi, nu în ultimul rând, părinţii antrenaţiîn activităţile desfăşurate s-au străduit să realizezeceea ce şi-au propus, a urmat diseminarea respec-tivelor activităţi.S-au înscris la această sesiune 40 de cadre didactice,ceea ce arată atât creşterea rolului Centrului metodic,cât şi dorinţa cadrelor didactice de a împărtăşi celor-lalţi colegi satisfacţia unei săptămâni pline de efort, darşi de rezultate frumoase. Fiecare activitate prezentatăa arătat înaltul grad de preocupare a cadrelor didacticepentru ca tot ceea ce au realizat împreună cu elevii şipărinţii invitaţi să aibă un maxim de eficienţă în planmoral, afectiv şi educativ. Imaginile care au însoţitprezentările au reliefat din plin acest lucru. Centrul metodic a devenit şi de această dată un cadrupropice schimbului de idei, păreri, sugestii şi a creatcondiţii în ceea ce priveşte colaborarea eficientă acadrelor didactice, totul având în centrul atenţiei ele-vul cu interesele şi nevoile sale.

Prof. Iulian DODA

Primim la redacţie

Centrul metodic Petroşani - un centru al schimbului de experienţă

În dosarul fraudelor cu medicamente

Unul a fost eliberat, nouă rămân arestaţi

Luni, magistraţii Tribunalului Hunedoara au admis cererea procurorilor deprelungire a mandatelor de arestare pentru nouă dintre inculpaţii îndosarul fraudelor cu medicamente. Într-un singur caz, cel al lui Călin Popa,s-a dispus eliberarea din arest, cu interdicţia de a părăsi ţara.

După cum se ştie deja, în dosarul fraudelor cu medicamente sunt vizaţi fostulconsilier local de Hunedoara, Tatiana Făgădar (Vasilescu,) medicii oncologiElisaveta Mezo şi Alina Popa, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva, Iulian Făgădar, Călin Popa, Mihai Drăgoescu, Dumitru Ciprian Ban, AdrianaEnuţă, Cristian Doţiu şi Ramona Goia. Aceştia, pe baza unor reţete false şi cuparticiparea unor farmacii din Deva şi Hunedoara, au decontat fraudulos sumade 3,3 milioane de lei noi. Decizia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şipoate fi atacată prin recurs.

Mihaela PETROŞAN

Din neatenţie, nepăsare saualte cauze ansamblul folcloric„Junii Petrileni” riscă să sedestrame şi să devină o simplă amintire. Peste 40 deartişti locali pot ajunge însituaţia de a nu mai putea să-şi desfăşoare programelefolclorice şi tradiţiile localeîntr-un cadru organizat, iardouă comunităţi locale, dinPetrila şi Petroşani, riscă săpiardă câţiva oameni talen-taţi care au depus şi depunsentimente şi talent în aarăta lumii întregi ce tradiţiifrumoase şi ce folclor ineditşi interesant există în parteade est a Văii Jiului.

Petrileni şi petroşeneniAceastă situaţie poate fi redresată şipusă pe făgaşul normal de ConsiliulLocal Petrila şi Primăria Petrila, dar şide Consiliul Local Petroşani şiPrimăria Petroşani.Să sperăm că cei care conducdestinele oraşului Petrila şimunicipiului Petroşani vor aveaînţelepciunea să nu lase să piarăacest ansamblu pitoresc din Petrila,care are în componenţă 16 membridin Petroşani, vreo 18 din Petrila,plus câte unul-doi din Aninoasa,Uricani sau Băniţa, un total de 42 deartişti locali din toată Valea Jiului,dar cu precădere din zona estică.

Nesusţinuţi acum de nimeniDacă mai ţineţi minte, atât în ZiarulVăii Jiului, cât şi la televiziune, îndiverse emisiuni, noi i-am susţinut peaceşti artişti, care în ultimii doi aniau cântat şi la Sibiu şi la Novaci,Haţeg, Pui etc., dar şi la nedeile depeste an din Petrila, fiind mereuapreciaţi de toată lumea.De altfel, la una dintre emisiuni,când se punea problema susţineriitradiţiilor locale, a folclorului şi aacestui ansamblu, primarul IliePăducel a intervenit ferm şi a promiscă va propune consiliului local săînceapă o colaborare şi cu sprijinfinanciar, lucru ce s-a şi întâmplat.Oameni serioşi, atunci când au fostinvitaţi şi-au făcut treaba peste tot,deşi, de multe ori, cu toată suta demilioane alocată de administraţialocală numai ei ştiu cum s-audescurcat (sunt, totuşi, zeci deoameni!).După nedeia de la Poiana Muierii, dela hotarul cu Novaciul şi Sibiul, deanul trecut, ceva s-a rupt încolaborarea ansamblului cu primăriaşi consiliul local din Petrila. Lucrurilen-au mai mers, Junii Petrileni auînceput să nu mai se pregătească înnoua casă de cultură, fiind obligaţi săîncheie alte parteneriate (ca oameniisă aibă unde să se pregătească), cuTeatrul Dramatic I.D. Sîrbu, sau cuCasa de Cultură Studenţească dinPetroşani.Totuşi, cei 42 de membri, chiar dacăpărăsiţi între timp de vreo 8-9„tovarăşi”, au rămas, astfel că s-au

descurcat până acum cum au putut. Edrept, de exemplu, de sărbătorile deiarnă au fost sprijiniţi de primăria dinPetroşani şi în mod direct de primarulTiberiu Iacob-Ridzi, fiind invitaţi săcânte şi să colinde alături de piţărăi.În rest, au mai cântat prin ţară, fiindinvitaţi în câteva locuri care aulegătură cu nedeile şi oieritul,Novaciul şi Sibiul fiind pe primul loc. Auzindu-i ce fain cântă la fluierecântecele ciobăneşti vechi, poate desute şi sute de ani vechime, uitateazi de mai toată lumea, la Sibiu ei auprimit anul trecut aprecieri. „Cineva se minuna la Sibiu varatrecută ce ansamblu frumos avem,când ne-am dus acolo să cântăm cainvitaţi. La final, respectivul ne-aspus că probabil ne susţine cineva,primăria sau alte instituţii, că preabine cântăm şi prea bine arătăm înportul nostru tradiţional. Nu i-a venitsă creadă când i-am spus că nu maisuntem susţinuţi de nimeni din mai2012, când am cam întreruptcolaborarea cu Primăria şi ConsiliulLocal Petrila”, ne-a declaratConstantin Cigmaian, unul dintrecoordonatorii ansamblului.

Sprijin pentru Junii Petrileni!La ultima şedinţă din luna aprilie, înmapa consilierilor petrileni s-a aflatşi o adresă prin care Junii Petrileni auînaintat un proiect intitulat „Acordde parteneriat între consiliul local şiAsociaţia Culturală Junii Petrileni”,prin care Junii au solicitat sprijinpentru organizarea şi desfăşurareamanifestărilor cuprinse în calendarulAsociaţiei Culturale Junii Petrilenipentru anul 2013.Din anexa acestui proiect departeneriat reies şi aceste

manifestări: Nedeia de la Cimpa, dindata de 12 mai 2013, măsuratul oilordin data de 18 mai la una dintrestânele din Cimpa, Nedeia din PoianaMuierii din 20 iunie 2013 şi ZilelePetrilene la data stabilită deadministraţia publică locală, înfuncţie de bugetul local.Bugetul la care s-au gândit JuniiPetrileni că ar trebui pentru acestemanifestări, unde dumnealor ar urmasă susţină programe artistice, ar fiundeva spre 200 de milioane de lei.Măcar jumătate din această sumădacă ar primi-o şi tot ar fi ceva.Acum rămâne de văzut dacă onor.consiliul local va aproba printr-oşedinţă de îndată (că şedinţa ordinarăva avea loc după ce două din acesteevenimente se vor fi petrecut) oparte din această sumă, comisia decultură condusă de Cornel Predaurmând să analizeze acest proiect şisă facă o propunere Executivului. Ştim cu toţii că nu sunt bani, că e unan greu, dar măcar câteva acţiuni s-ar putea organiza împreună cuacest ansamblu, care, în fond, are otreime din oameni de pe raza Petrilei.Tot un asemenea proiect a fost depusşi la Petroşani. Ţinându-se cont că 18membri sunt locuitori de pe razamunicipiului Petroşani, ar fi normalca şi la Petroşani să se aloce o sumămăcar modică.Cu aceşti bani, chiar dacă puţini pecap de membru al ansamblului, JuniiPetrileni ar putea să maisupravieţuiască măcar până la anul.Avem aşa de puţini păstrători aitradiţiilor locale şi ai folclorului,încât credem că nu ne permitemdestrămarea unui ansamblu de 42 deoameni talentaţi. Ar fi mare păcat!

Corneliu BRAN

www.zvj.ro

ACTUALITATE10 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

Ansamblul „Junii Petrileni”

Solicită sprijinul primăriilor Petrila şi Petroşani

Ieri, la Deva, a fost închis ofi-cial, cu o prezentare publică,proiectul „Sprijinirea şomeri -lor din judeţele Hunedoara şiTimiş pentru integrarea pepiaţa muncii”. Proiectul s-aderulat pe perioada a doi anişi a reuşit să dea rezultate peun grup ţintă de 300 de hunedoreni.

Prezentarea proiectului a fost făcutăde reprezentaţi ai Consiliului Regionalal Întreprinderilor Mici şi Mijlocii(CRIPMM) Deva şi ai partenerilor săi,Consulting Center SRL şi Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şiMijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) Timişoara.Acest proiect a fost cofinanţat din

Fondul Social European prin Progra-mul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013 şi a beneficiat de o finanţare de aproape2,26 milioane de lei, din care 1,9 milioane reprezintă asistenţă fi-nanciară nerambursabilă din FondulSocial European.Prin proiect s-a urmărit educarea oa-menilor către o atitudine pozitivă faţăde reconversia profesională, învăţareacontinuă şi dezvoltarea de activităţiindependente.Dintre rezultatele acestui proiectmerită evidenţiată activitatea de edu-care a câteva sute de şomeri, 18 seriide cursuri profesionale, eliberarea a345 de certificate de absolvire,pornirea a 5 activităţi independente şiangajarea în muncă a 26 de persoane.

Mihaela PETROŞAN

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa deCultură a Studenţilor Petroşani, Direcţia Judeţeană pentru

Sport şi Tineret Hunedoara, Universitatea din Petroşani

organizează

BURSA LOCURILOR de MUNCĂ pentru TINERET

MIERCURI – 8 MAI 2013, DE LA ORA 13:00,ÎN SALA DE CONFERINŢE A BIBLIOTECII UNIVERSITĂŢII DIN

PETROŞANI

Proiect la final pentru şomeri

Locuri de muncă, reconversieprofesională şi activităţi

independente

DIVERSE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai o povară pe suflet şi ţi-e greusă exprimi în cuvinte ce te doare,dorind să-ţi rezolvi pe cont pro-

priu problema.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Azi eşti în centrul atenţiei unuigrup mai amplu de persoane carete laudă sincer pentru un succes

pentru care ai muncit serios.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

A sosit momentul să iei o pauzăînainte de a extrage concluzia fi-nală la proiectul care se apropiede sfârşit. Nu te grăbi să iei acum

o decizie categorică, pentru că e posibil sămai descoperi ceva de rezolvat chiar pe ul-tima sută de metri.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Agitaţia zilei are două tăişuri:ori te irită şi reacţionezi agresivîn cele mai nepotrivite momen -te, ori te susţine pentru a te

apuca de o activitate pe care o priveai cupuţină teamă.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Te enervează rutina acestei zile,dar încearcă să te concentreziasupra proiectelor începute, chiar

dacă nu mai au nimic nou de oferit.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Aştepţi de undeva un miracolcare să te scoată dintr-o stare deteamă sau de suspiciune, care de

fapt nu e o noutate la tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Un mare hop apare în calea taşi nu te lasă să duci mai departece ai început. Culmea e că piedi -ca nu depinde absolut deloc de

tine, ci e o intervenţie nefastă din parteaunei persoane ce se va dovedi a fi un inamicde temut pentru tine.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai grijă la tertipurile pe care lefoloseşti azi pentru a depăşi unmoment tensionat, pentru că,

deşi pe moment poate te ajută să-ţi atingi scopurile, mai apoi îşi va arăta şilatura negativă.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Un mare noroc apare în caleata prin intermediul unei infor-maţii salvatoare. Nu numai că îţi

rezolvă ca prin farmec una dinmarile tale probleme actuale, dar deschideo perspectivă complet nouă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Nu te mai gândi atât de multla un eveniment despre care ştiioricum că se apropie, pentru că

fiecare gând care duce acolonaşte în tine numai stări negative.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu eşti în apele tale, se vedecă te macină o problemă, dar pecare preferi să o ţii, deocam-

dată, doar pentru tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Un succes recent te-a motivatla maximum, încât acum ai o ati-tudine pozitivă în faţa uneiprovocări şi mai mari. Păstrează

acest tonus cât mai multă vreme.

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

Institutul Social Valea Jiului,unitate de cercetare cu personalitate juridică, cu sediul înstr. Universităţii nr. 20, desfăşoară pe baze contractuale, lastandarde calitative ridicate, studii de impact, sondaje deopinii, anchete sociologice şi analize social-economice.

Amănunte pe site-ul nostru www.institutulsocialvj.ro;

contact la e-mail septimiukrausz@yahoo.com

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004,

2 locuri, utilitară.

Taxă plătită.Telefon

0761.756839

ANGAJĂRI

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

IMOBILIARE

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciu-curi iarnă + vară, maşina seprezintă într-o stare foartebună.

Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere central-i zată, radio cass original, con-sum ff mic, euro 4, taxamediu 300 euro. Un singurproprietar de nouă. Preţ 2890euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat,abs, geam el., închidere cen-tral i zată, radio cass original, 4airbag, un singur proprietar denouă, statul austriac, recentadusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centrali -zată, stare foarte bună, unsingur proprietar de nouă, re-cent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

AUTO

Vând receptor Dolce, fărădatorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Societate comercială angajează şofer profesionist, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar,cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv,doar persoane serioase.

CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de aparta-ment, poate fi achiziţionatăinclusiv prin programul PrimaCasă.

Telefon 0731.805492

Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indivizi -une, cadastru, intabulare,canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând casă, 2 camere,Petroşani, str. Cuza Vodă,Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543

Vând apartament 3 camereîn Dimitrov, situat la stradă,parter înalt, îmbunătăţiri,centrală ter mică, geamuritermopan, izolat exterior,balcon închis, bine între -ţinut, 2 boxe. Ideal de trans-format şi în spaţiu cu altădestinaţie. Preţ 42.000 euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intra vilan, zona Maleia, frontstradal, acces auto, utili tăţi,suprafaţa 2000 mp, pretabilorice construcţie, panoramădeose bită, preţ foarte micneg.

Tel. 0726.291090

Angajăm doi barmani şi două chelneriţe, de preferatcu experienţă, pentru terasă în Lupeni.

CV-urile cu fotografie se trimit la adresa:terasachill@gmail.com

Vând vacă, 5 ani. Telefon 0726.538908

PUBLICITATE 11Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

SC Spedition Transcontinental angajează agenţi vânzări.

Cerinţe: aspect fizic plăcut, permis conducere cat. B,experienţă în domeniu, zona Văii Jiului.

CV-urile se trimit la adresa: adinistoroiu@yahoo.com

Informaţii la telefon 0751.517298.

Hotel Rusu angajează cameriste şi ajutoare bucătar. CV-urile se trimit la adresa: informatii@hotelrusu.rosau la fax 0354.108510.

Informaţii suplimentare la telefon: 0742.087221/0742.087222

Nu pot să spun că nu m-am simţit bine cândam băgat de seamă efectul produs de cuvân-tul scris apărut în ZVJ. La nici două zile dupăapariţia articolului referitor la malurilepârâului Morii din Vulcan, devorate de apelemari care au venit de la munte, a apărutprompt şi urmarea la cele scrise.

Dar nu sub formavreunui răspuns gen "vă mulţumim pentru cele se-sizate şi vă asigurăm că..." vorbe care, la o adică,nu sunt decât gargară, ci concret. Adică prin fapte.Cum poate vedea oricine care, în aceste zile fru-moase a urcat sau are de gând să meargă pe ValeaMorii.

Primul de lacare am aflat că malurile mâncate de ape au fosttaluzate cu piatră a fost unul dintre băieţii cu care,

data trecută, am mers până din-colo de barajul doi. Acum, du-minică, m-am convins cu ochiimei de asta. Şi ceea ce-i de ad-mirat este că nu s-a făcut treabăde mântuială. Uitaţi-vă la poze şiveţi vedea că nu greşesc.

Operaţiunea aceasta fiinddusă la îndeplinire, mai rămâneaceea cu decolmatarea barajuluidoi. Pe care, ca să nu se spunăasta de acum e vreo poză veche, l-am fo-tografiat din nou cu un pom înflorit în primplan. Serios, nu ştiu cine a făcut binele cu pia-tra recent aşternută pe malurile mâncate deapă, dar, dacă tot e pătruns de intenţii bune,ar putea continua şi cu curăţirea barajului.Aşteptăm... dar nu doi ani, ca data trecută!

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 30 aprilie 2013

www.zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL PetroşaniRO24348364 � J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEAdocea@zvj.ro

ZiarulVaii Jiului

)

Redactor şef: Marian BOBOCzvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129

alinapipan@yahoo.comCorneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANUMihaela PETROŞAN - 0732.413134

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. HunedoaraTelefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582

Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU,Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ,Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

În zona Vulcanului

A fost găsit unpui de urs rănit

Ieri, cei care gestionează Fondul devânătoare 65 Vulcan au descoperitabandonat un pui de urs. Oameniiau sesizat autorităţile, respectivAgenţiei pentru Protecţia MediuluiHunedoara.

Prin demersurile întreprinse de au-torităţile competente, puiul de ursva fi preluat astăzi de cătrereprezentanţi ai Wilde Life Consulting.Aceştia vor duce animalul rănit laBălan, în judeţul Covasna, la Centrulde Reabilitare administrat deAsociaţia pentru ConservareaDiversităţii Biologice. (M.P.)

Pe Valea Morii din Vulcan

Malurile "mâncate" au fost reparate

Preşedinte USR, Nicolae Manolescu, despre....

Ce se mai întâmplă în ţară şi cemai vine pe Vale în josDoamnelor şi domnilor,Vă mulţumesc în primul rând celor de aici, care ne-aţi invitat. Vămulţumesc atât în numele meu cât şi al colegilor mei cărora o să ledau şi lor ocazia să spună câteva cuvinte. Dacă nu vor fi în stare săspună ceva despre Petroşani, cred că vor fi capabili să vă citeascăcâte ceva. Nu sunt sigur că toţi vor citi lirică. Unii s-ar putea săcitească epopei. Şi atunci să vă văd...

Pe „Drumul cenuşii” s-au întâlnit trei oameni: Buzura,Manolescu şi Iosif Bocan

Venind încoace, după ce amprimit invitaţia şi am aflat ce neaşteaptă, m-am întrebat eu însumi dacăpot să spun ceva despre Petroşani sau osă zic doar câteva vorbe politicoase,rostite într-o ocazie ca aceasta. Şi amconstatat că mă leagă foarte multe dePetroşani şi unele dintre ele într-un moddestul de strâns. Voi încerca să fac oselecţie... Înainte de toate vreau săvă spun o întâmplare. Citisem, la dataapariţiei lui, adică acum aproape treidecenii, un roman al lui Augustin Buzuraîn care fusese vorba despre cunoscutagrevă a minerilor din 1977. (E vorbadespre romanul „Drumul cenuşii”,Editura Cartea Românească, 1988, n.n.)Nu ştiu dacă cei mai tineri îşi mai aducaminte şi nici dacă s-au păstrat ceva din

amintirile de atunci.Pentru că minerii deatunci nu mai sunt.Foarte repede dupăaceea au dispărut.Citisem romanul luiBuzura şi, evident,scrisesem despre el.Mulţi ani mai târziu,după 1989, într-o emisiune deteleviziune,„Profesiunea mea,cultura”, l-am invitatpe Buzura să discutăm, printre altele, despre acest roman cu mariprobleme, despre felul cum s-a documentat şi, mai ales, cum asuferit scriindu-l.

E un roman despre greva minerilor dar în care nu se vorbeştedespre mineri. E vorba de ediţia princeps din anii ‘80. În ceea cepriveşte documentarea, mi-a spus că a avut mari probleme.Securitatea s-a ţinut după el. Îşi bătuse gura, probabil, spunând căscrie un roman despre mineri şi Securitatea se ţinea, nedespărţită, deel. Venind în Valea Jiului a vrut să intre într-o mină pentru a puteavorbi documentat despre condiţia minerului. Şi a discutat cu undirector de mină. Omul nu era demult timp director de mină: numaide vreo 6-7 ani. I-a spus ce vrea şi directorul i-a zis: „Hai în mină!”.„Da”, a zis Buzura, „dar ştiţi că am coadă... Vă creez probleme”. Lacare directorul cu pricina i-a spus: „Să vină, domnule, dacă le dămâna...”. Şi l-am întrebat, atunci, pe Augustin Buzura: „Îţi mai aduciaminte cum îl chema pe acel director?”. „Da”. Era Iosif Bocan.

Vreau să spun că Iosif Bocan, acum 5-6 ani, a fost cu mine înmină, tot la Petroşani (N. Manolescu a coborât în mina Dâlja, n.n.).Şi, prin el, am cunoscut şi eu mina şi pe mineri. Am avut atunci şi odiscuţie cu mai mulţi ingineri de mină după evenimentele, deasemenea, binecunoscute când minerii au venit la Bucureşti. Acelaşiom l-a dus, atunci, pe Buzura în mină şi, acum, pe mine. Acum, totcu toate riscurile, pentru că eram un intelectual şi mă aflam, ca săzic aşa, în gura lupului. Îi sunt recunoscător lui Iosif Bocan pentru căaceastă vizită mi-a permis să aflu ce s-a întâmplat cu adevărat. Am

crezut şi eu, ca toată lumea, căminerii de la Petroşani, Petrila auvenit la Bucureşti din proprieiniţiativă. Aşa am aflat călucrurile nu stăteau aşa. Aşa amaflat ce înseamnă să fii miner. Şică nu toţi cei care lucrează lamină şi în jurul ei, sau deasupraei, sunt mineri.

După mineriade, Petroşaniul şi-a ales unprimar din partea unuipartid de intelectuali

Lucrurile acestea eraufoarte importante pentru mineatunci pentru că vreau să vă spuncă am făcut un pariu...

Convorbiri la ziarSupliment

gratuit al ZiaruluiVăii Jiului

� Anul III � Nr. 27� 30 aprilie 2013

� 4 pagini

Nicolae Manolescu, în dialog cu iubitorii de literatură din Vale (I)

CMYK

Acum un an, între 19 şi 20 aprilie, scriitorii din ComitetulDirector al USR au fost oaspeţii Văii Jiului. Invitaţia a venit dinpartea Asociaţiei „Rosa Multiflora” din Petroşani (preşedinte CostelAvram) şi un punct de maxim interes a constat în întâlnireascriitorilor cu publicul din Valea Jiului. Aceasta a avut loc în după-amiaza zilei de 20 aprilie 2012, la Clubul Elevilor din Petrila. Acolo,cei 5 profesori (care au mai rămas după „reforma” - absoluttembelă - a inspectorului general de tristă amintire, AlexandruLăutaru, care, pur şi simplu, a înjumătăţit efectivul instituţiei) auîncercat să fie gazdele perfecte ale unei întâlniri memorabile.Organizatorii au convenit cu oaspeţii lor ca fiecare dintre ei săpovestească o întâmplare (sau mai multe) despre felul în care aucunoscut Valea şi oamenii de aici. Pentru că ceea ce s-a spus atuncia rămas, până azi, un secret pentru marele public, iniţiem azi unserial care să redea, cu fidelitate, cum s-au raportat mari scriitoricontemporani la aceste locuri şi la oamenii din Vale. În acest numărdin „Convorbiri la ziar” vom reda intervenţiile d-lui profesor NicolaeManolescu preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi a d-neiIrina Horia - vicepreşedinte cu relaţiile externe ale USR şiredactorul-şef al revistei Lettre internationale. Subtitlurile neaparţin. (Mihai BARBU)

Paginile

I-III

marţi, 30 aprilie 2013IISPECIAL

Un pariu prin care să încerc să demonstrez căValea Jiului, Petroşaniul şi celelalte localităţi,din câte ştiam, din câte citisem, din câtevorbisem cu Ion D. Sîrbu şi cu alţii nu este ozonă, ca să zic aşa, formată din oameniviolenţi şi primitivi, gata oricând să dea cubâta în intelectuali care ar avea, chipurile, oaltă opinie politică. Ci că este vorbă de ozonă culturală prin excelenţă, cu una din celemai vechi săli de teatru din România, o zonăcare a dat o intelectualitate remarcabilă. M-am întâlnit la casa de cultură, la teatru, cunumeroşi intelectuali din zonă şi am constatatcă imaginea pe care ne-o făcusem noi,bucureştenii (deşi eu nu sunt bucureştean!)despre Valea Jiului şi despre mineri eracomplet greşită. Şi iată că dl. Carol Schretera reuşit să fie ales primar la Petroşani. Unprimar atipic, de altfel... Era un ombinecunoscut în zonă şi înainte de 1989 şi era,cu certitudine, o figură deosebit deinteresantă. Nu era omul cel mai potrivitpentru a fi primar la Petroşani din partea unuipartid, cum spunea Costel Avram, format dinintelectuali. Petroşaniul m-a confirmat pemine şi nu prejudecata. L-au ales pe CarolSchreter primar. Şi în prima şi în a doualegislatură pe care, din păcate, nu a maiterminat-o. În acelaşi timp, Iosif Bocan şi-aluat, ca să spun aşa, riscul de a candida pelistele PAC-ului (Partidul Alianţei Civice, n.n.)pentru Parlament. Iarăşi, într-un momentnepotrivit. Un moment în care nimeni nu erafoarte sigur că un om cu funcţia pe care oavea atunci, director general la Regia Huilei,nu ar fi trebuit să se regăsească pe listeleunui alt partid. Nu ştiu care. Dar, desigur, maimare, cu mai mare greutate şi cu o bază, săspunem, de masă. Şi-a luat acest risc cueleganţă, confirmând, într-un fel şi domniasa, ceea ce ştiam dinainte, ceea ce bănuiamşi ceea ce, în acelaşi timp, doream. Aşa seface că la Petroşani, în fieful lui MironCozma, nu mult după evenimentele tragice şifoarte marcante pentru istoriapostdecembristă a României, a fost alesprimar un om din partea unui partid deintelectuali.

În România există o mulţime deconsilieri pe care nimeni, niciodată, nu-i ascultăAcuma vă spun că legătura mea cu Petroşaninu se limitează, în mod evident, numai laatâta. Îi datorez d-lui Bocan şi multe altele.Eu nu aveam de unde să ştiu cine este d. Carol Schreter. Trebuia să aflu, să măinformez şi am întrebat. Faptul că oameniipolitici întreabă (mai ales când fac partidesau conduc partide) nu este foarte obişnuit.Nu vreau să par lipsit de modestie dar eu amfăcut-o. De regulă, noi avem răspunsuri laîntrebări. Or se pare că dacă nu întrebi, riştifoarte mult şi să greşeşti. Cred că ar trebui săînvăţăm asta din multele păţanii pe care le-am avut în ultimii 22 de ani. E normal să-iîntreb pe cei care se pricep când e vorba delucruri la care se pricep şi la care noi nu neputem pricepe. Există o instituţie în România, instituţiaconsilierilor. Sunt consilieri în jurul primuluiministru, a preşedintelui, a miniştrilor. Ceînseamnă un consilier? El e omul care îţi dăsfaturi. Or, eu ştiu miniştri şi prim-miniştricare au zeci de consilieri pe care nu-iîntreabă niciodată, nimic. Aceşti consilieridiscreţi sunt foarte numeroşi pentru că unom, orice funcţie ar avea, nu le poate ştii petoate. Poţi să fii economist, să conduci unjudeţ şi să nu şti cum e cu alte zone undeeconomia nu e obligatorie. Poţi să fii doctor şisă nu te pricepi la finanţe, poţi să fii poet, depildă, şi să nu te pricepi la nimic. De aceeaeu cred că vă spun lucrul acesta dintr-oexperienţă personală. M-am bazat pe ceea cemi-au spus nişte oameni, ca d. Bocan şicolegii mei de aici, despre oamenii de aici.Ce-au fost, ce-au făcut...

Să vedem ce se mai întâmplă înţară. Şi ce mai vine pe Vale în jos...

Am făcut şi eu un fel de politică decadre dar în sensul bun al cuvântului, nu însensul ăla dinainte de ‘89. M-am informat. Pevremea aia nici nu ştiu dacă se vorbea de CV-uri sau alte chestii din astea. N-am făcutasta în mod sistematic dar am făcut-o. Aşa am

ajuns la d. Carol Schreter.Poate că mi-a folosit faptulcă am întrebat. Dar, altfel,nu aveam nicio şansă. Vădaţi seama că d. Bocan eraun om bun. Dar eu de undeera să ştiu cine ar fi un ompotrivit, modest, un om demeserie, care a lucrat cadirector de mină şi care afost cap de Vale vreme dedecenii? N-aveam de undesă ştiu. Trebuia să întreb.Experienţa asta, m-aţiputea întreba, la ce mi-afolosit? D. Iosif Bocan nu s-a ales în Parlament, euam fuzionat partidul cuPNL-ul şi aşa s-a terminatistoria. Dacă privimlucrurile aşa, mai

circumspect puţin, aş zice că nu mi-a folositexperienţa. Aşa că o recomand, cu o anumitămăsură, oricăruia ar vrea s-o urmeze. Există şiriscuri să nu-ţi folosească. Dar cred că altfelnu se poate. Şi degeaba se laudă, unii şi alţii,că partidele lor au durat, iar al tău – nu. Tu aiîntrebat, consilierii noştri au fost discreţi, noirezistăm şi voi nu mai sunteţi. Bun! Rezistaţi.Dar v-aş întreba şi eu la rândul meu: „Văplace?”. Nu pot să vă răspund, n-am voie săfac politică. Când voi demisiona din ambasadă(N. Manolescu este ambasadorul nostru laUNESCO, n.n.) voi putea vorbi. Dacă mămănâncă limba îmi voi da demisia. Alternativae simplă. Deocamdată, nu mă mănâncă limba.Aştept şi eu să văd ce se mai întâmplă. Şi cemai vine pe Vale în jos...

O socoteală simplă: cine nu cautănici nu găseşte!

Sigur că, dincolo de toate acestea,legăturile mele cu Petroşaniul au fost nuneapărat practice ci, mai degrabă,sentimentale. În mod sigur au fost când evorba de Ion D. Sîrbu şi, nu în ultimul rând,de multele discuţii pe care le-am avut cu el.Un om, zic eu, reprezentativ, într-un fel,pentru oamenii de aici. Nu uitaţi că omulacesta a îndurat cât alţi colegi de-ai noştriluaţi la un loc. A fost un om care a venit, într-o singură gheată, din fundul marii UniuniSovietice. Omul ăsta poate fi socotit, dincolode scriitorul ca atare care a dat şi numeleteatrului din Petroşani, un fel de prototippentru oamenii foarte serioşi din Vale. Caresunt oameni cu minte întreagă şi la fel derezistenţi ca şi rugbyştii, ca să spunem aşa.(Citatul evocat înainte este inexact: rugby-uleste un joc de golani jucat de gentlemeni.) Înacelaşi timp să ne gândim că trebuie să-icăutăm pe asemenea oameni. Mă întorc deunde am plecat. De ce i-am căutat? Pentrucă, dacă nu-i căutăm, nu-i găsim. Şi nu evorba doar de noi, care venim din altă parte.

„Dacă mă întrebaţi cine l-a făcutom politic să ştiţi că eu l-am făcut!”

Dacă tot vorbim de experienţa departid vreau să vă spun că am avut mari

www.zvj.ro

Două momente de la festivitatea de învestire a lui Carol Schreter în funcţia de primar al Petroşaniului.

În fotografia din stânga: judecătorul Ioan Zeteş, primarul Carol Schreter şi prefectul Costel Alic.

În fotografia din dreapta: senatorul Ştefan Radof, N. Manolescu - preşedintele PAC şi deputatul Al. Popovici.

Foto document Mihai Barbu

marţi, 30 aprilie 2013 III SPECIAL

probleme cu statutul pe care l-am făcut atât de democratic că n-amputut să mai fac nimic. Una din măsuri prevedea că, în termenijuridici corecţi, în termeni de reciprocitate, omul este dat afară înacelaşi fel în care a fost ales. Am avut probleme cu destui şefi defiliale pe care trebuia să-i dau afară şi nu puteam. Ei profitau depoziţia lor şi nu adunau niciodată cvorumul necesar şi nu se puteaţine şedinţa de comitet local. Drept pentru care rămâneau pe funcţie.Urmaşii mei într-ale politicii, în frunte cu Crin Antonescu (dacă văîntrebaţi cine l-a făcut om politic, să ştiţi că eu l-am făcut!),procedează altfel. Am făcut multe lucruri bune, după cum vedeţi...Crin Antonescu dă afară din partid după cum vrea el. Şi trebuie sărecunosc că experienţa lui politică e mai bună decât a mea. Dacăcineva îl supără, îl dă afară. Şi gata! Ce mi-aş fi dorit să fi putut facela fel! Dar m-a apucat democraţia cu statutul... Aşa că nu vă sfătuiescsă aveţi statute foarte democratice pentru că nu mai poţi să scapi deaceia care îţi fac rău. La Uniunea Scriitorilor e cam acelaşi lucru. În principiu, nu poţi să daiafară pe nimeni. Dar am observat că şi în ceea ce îi priveşte peprofesori e la fel. Charta profesorului spune că acesta poate fi scosdin învăţământ dintr-o mulţime de motive şi ticăloşii. Pentru un singurmotiv el nu poate fi dat afară: incompetenţa! Un om poate fi datafară pentru că a furat, a omorât şi pentru multe altele. Pentruincompetenţă nu există o prevedere regulamentară. Aşa se întâmplăşi în partide, aşa se întâmplă cam peste tot în România.

„Mutaţi-vă viaţa din măruntaiele pământului lasuprafaţă şi urcaţi-o pe munte!”

Pe vremea noastră, d. Bocan mi-a spus că în Valea Jiului erau 21de mine. Acum mai sunt 8. De 4 era, gata-gata, să „scapaţi” dar amînţeles că aţi găsit o formulă să le salvaţi. Oricum, 8 faţă de 21...Problema e că aceste mine nu sunt desfiinţate, neapărat, de reauavoinţă a cuiva. Şi mi-a displăcut, întotdeauna, să dau vina pe ăştiacare guvernează că ei desfiinţează minele. Au fost desfiinţate, încet,încet, de toate partidele care au fost la putere şi se pare că asta estesituaţia. Bani pentru retehnologizare şi bani pentru a descoperi altezăcăminte mai bine ascunse nu vom găsi foarte curând. Şi atunci... Vorbeam cu d. preşedinte al Consiliului Judeţean şi am constatat căaveţi o perspectivă aici pe care, cel puţin până acum, n-aţi folosit-o.Petroşaniul poate să-şi mute viaţa din măruntaiele pământului lasuprafaţă şi s-o urce pe munte. Este o zonă cu un potenţial turisticimens. Nu ştiu câte mai sunt în ţară atât de bogate, din punctul ăstade vedere. Aici este ceva de făcut... Cu minele, chiar dacă acum le-aţisalvat, pe cele 4 din 8, până la urmă tot o să se închidă. Indiferentcine, tot le va închide cineva. Cel puţin aşa mi-aţi spus dv. şi maimulţi oameni care se pricep. Eu, v-am spus-o, am acest prost obiceide a întreba. Sunt foarte curios de felul meu şi când spun ceva, citez.A spus dl..... Am voie să spun? Aşa mi-au spus dl. Moloţ, dl. Avram, dl. Bocan. Asta e! Dacă ei nu se pricep vă rog să mă iertaţi că v-amspus nişte lucruri neadevărate.

Acuma, ca să nu lungesc vorba, le dau şi colegilor mei prilejul dea vă spune câteva cuvinte. Nu înainte de a vă mulţumi încă o datăpentru felul în care ne-aţi primit, în condiţiile în care ne-aţi cazat şi încare ne-am desfăşurat lucrările noastre, ale Comitetului Director. Aufost lucrări foarte importante pentru că avem atât de mari probleme,neplăcute, că ne-a făcut bine ca, în timp ce vorbeam, să privim pefereastră şi să vedem Parângul şi Retezatul şi toată zona. Ne-a ridicat,un pic, moralul pentru că în Bucureşti nu avem nicio perspectivă.Vedem doar Calea Victoriei şi doar şirurile de maşini. Avem o clădire pecare nu ştim dacă o mai putem păstra. ( E vorba de Casa Monteoru,sediul USR-ului, care între timp a fost revedincată şi însuşită - prinsentinţă definitivă - de către urmaşii proprietarului, n.n.).

De unde vine tot răul sau tot binele sau „Şcoala e infrastructura infrastructurii!”

Vreau să subliniez faptul că mi se pare important ca, din când încând, oameni ca noi, care ne ocupăm de literatură, să ne întâlnim cucititorii noştri. Faceţi abstracţie de faptul că eu mă ocup şi dealtceva. Sunt profesor. Am fost profesor până acum 3 ani când m-ampensionat. Sunt profesor şi voi rămâne profesor. Le mulţumesc celor

care mi se adresează aşa. La asta ţin cu adevărat, restul funcţiilorsunt trecătoare. Asta îmi e meseria. Pe certificatul meu de pensionarescrie 50 de ani vechime. 50 de ani petrecuţi în şcoală. Şi dacă nueram exmatriculat, aş fi avut 53. Mă rog, am pierdut 3 ani. Plus încăunul de şomaj, când am terminat facultatea. Pentru mine şcoala este totul şi cred că de aici pleacă tot răul şi totbinele. Eu cred că în România, acum, nimic nu este accidental. Totulţine de infrastructură iar şcoala este infrastructura infrastructurii. Netot plângem, aoleau, ce accidente au fost din cauza zăpezii. Da, darcum arată autostrăzile şi şoselele lipsite de orice apărare? Astauităm... A luat foc nu ştiu ce, nu ştiu unde. Da, dar cum arată sobelenoastre? Deci tot despre infrastructură e vorba iar infrastructurainfrastructurii e şcoala. Şcoala românească trece printr-o formă de transformare cronică de20 de ani şi din care nu se mai înţelege mare lucru. Acum avem douăreforme. Una pusă în aplicare de d. Funeriu înainte de a pleca dinminister şi alta a d-nei Andronescu care n-a fost pusă în aplicarepentru că nu era USL-ul la putere. Le ştiu pe amândouă, am vorbit şicu unul şi cu altul şi am constatat că avem un mic ghinion. Cădem,undeva, între cele două reforme. D-na Andronescu este o persoanăcare ştie bine şcoala dar e un pic conservatoare. Cea a d-lui Funeriu eun pic în faţă. Nu se poate, cum zicea Petre Roman, implementa înşcoala românească chiar peste tot, în acest moment. Acum, sigur e căavem o reformă aflată între ele. Dar, acuma, ce să facem? Eu,personal, aş adopta-o pe cea a d-lui Funeriu că e în faţă. Nu se aplicăîn toată lumea dar se aplică în anumite locuri. Cealaltă trage un piclucrurile în spate. Şi când spun asta mă gândesc că n-avem voie săpedepsim nişte copii aflaţi în şcoli bune şi cu posibilităţi numai pentrucă există şi şcoli proaste unde nu există posibilităţile respective. Nuvorbim de computere, că acolo n-au nici closet, nici apă curentă. Cefacem? Îi pedepsim pe toţi pentru unii? Nu se poate. Încercăm să nu-ivedem pe ceilalţi şi iar nu-i bine... Har Domnului, nu sunt niciministrul Învăţământului şi n-am nicio poftă să fiu vreodată.

O întrebare mereu actuală în România de azi: Cine îi caută pe cei 15.000 de specialişti?

Aşa că îl las pe miniştrii care vor veni să-şi spargă capul cuaceastă problemă. Cu un avertisment: să punem şcoala pe picioarepentru că arată din ce în ce mai prost. Nu mă refer la un anumit tip decultură în şcoli. Eu pariez pe cultura generală. Poate că nu e bine.Poate că trebuie să mergem pe specialităţi. Nu ştiu. Dar, oricum, netrebuie ceva pentru că riscăm să se aleagă praful. Nu suntem foartedeparte de starea asta de dezagregare a materiei care se numeştepraf. Nu suntem foarte departe! Doamne fereşte, se face odată masacritică şi ne-am trezit dincolo de prag. Sper din toată inima să existeoameni cu minte, cu cap şi cu dorinţă de a face ceva fiindcă bănuialamea este că ne-ar lipsi oamenii pricepuţi. Nouă ne lipsesc oamenii carevor să-şi pună competenţa practică într-un domeniu sau altul. Unii suntcompetenţi dar n-au chef să facă ceea ce trebuie. Când preşedinteleConstantinescu a zis că avem 15.000 de specialişti toată lumea a râs. Şieu am protestat. Am zis: „15.000 de specialişti în România? Aţiînnebunit! Sigur că avem!”. Avem mult, mult mai mulţi dar trebuie să-icăutăm şi să-i găsim. Asta-i problema noastră. Nu competenţele nelipsesc ci, dacă vreţi, dorinţa de a-i căuta, de a-i motiva şi de a-i punela treabă. Şi, desigur, de a-i plăti, dacă e cazul!

www.zvj.ro

marţi, 30 aprilie 2013IV www.zvj.roSPECIAL

Irina Horea: Dar dacă ştiam ce se pregăteşte aiceamărturisesc că mi-aş fi căutat jurnalul dinanul 1973 în care mi-am notat, zi de zi şiceas de ceas, ceea ce am trăit la Petroşani,ca pe o experienţă unică pentru mine. Osocotesc aşa chiar şi de atunci încoace... Însensul că am fost într-o extraordinaravacanţă de primăvară, pe când eram la liceu.Am hotărât, cu tata, să ne luăm bani debuzunar, să ne punem câteva lucruri într-osacoşă şi să pornim cu autostopul, prin ţară,timp de 10 zile. Direcţia a fost Tg. Jiu, ValeaJiului, Deva - de unde voiam să ajungem laHunedoara, Timişoara etc. N-a fost să fie.

Pentru că drumul nostru ne-a fost opritde o iarnă neaşteptată, la început de aprilie,care ne-a surprins aici la Petroşani însandale, tenişi şi cu îmbrăcămintea deprimăvară. Era un vânt teribil şi un frig lafel. Plus o ninsoare care, dimineaţa, ne-aajuns până la glezne. Eram într-un oraş încare sosisem cu o zi şi jumătate în urmă şiunde intrasem în mină. Era în 1973, ceea cedovedeşte că am fost cu mult înaintea unoracare au făcut mărturisiri aici. Sunt foartemândră că am şi eu ceva deosebit faţă de ei.În mină am coborât cu liftul (colivia, n.n.),am intrat într-o galerie dar nu pot să văspun, acum, distanţe şi dimensiuni. Am statde vorbă cu minerii, mai ales tata („e vorbade poetul Ion Horea”, adaugă Nicolae

Manolescu) şi apoi am ieşit afară, de-a lungulunei benzi transportoare. Pare incredibil daram optat pentru acest traseu, care însumasute de trepte, ca să ieşim la suprafaţă. Esteo amintire pe care n-o pot confunda cu nimic. La intrare ni s-au dat nişte cizme bune şi unfel de pelerine ca să nu ne murdărim pehainele noastre orăşeneşti. În mină, amnimerit cu un picior într-o groapă plină cuapă murdară şi cu praf de cărbune. Drept

pentru care cizmele şi pelerina nu mi-aufost de niciun folos pentru că am ieşitneagră din mină. Acea zăpadă care ne-a prins aici ne-aobligat să stăm, în Petroşani, încă douăzile. Iar ceea ce ţin minte nu se comparăcu nimic din ceea ce, în puţinul timppetrecut aici, ieri şi azi, am văzut. Numai recunosc absolut nimic în afară devechea clădire a minei Livezeni. E la felde sordidă cum era şi atunci. Am văzut ostradă principală pe care s-a construit saurenovat enorm de atunci încoace. E greude recunoscut un spaţiu sau altul în afarăde parcul care acuma se numeşte CarolSchreter. Şi cam atât. Erau oameniîntunecaţi de viaţa pe care o duceau,erau case cenuşii, era un aer foarte greu,era un gri închis. Şi lumina era la fel. Nugăseai mai nimic deşi eram doar în 1973.Era un singur restaurant în care ne-amdus să mâncăm pentru că altundeva nuaveam nici ce să găsim şi nici unde săgătim. În local erau oameni obosiţi, eraucând tăcuţi, când agresivi în vorbă.Mâncam o omletă cenuşie, o pâinecenuşie alături de oameni care, probabil,ieşiseră din şut şi beau ceva înainte de ase duce acasă. Era o atmosferă teribil deapăsătoare. Poate singura lumină deatunci, pe lângă cea a zăpezii, a fostfaptul că la cinematograful aflat vizavi de

casa undestăteam, şiunde am fostgăzduiţi, rulaun film care senumea „Mareaevadare” pecare, laBucureşti, nu l-am văzut. (Evorba de filmulamerican „TheGreat Escape”,turnat în 1963,în regia luiJohn Sturges cuRichardAttenborough şiCharlesBronson. Filmuldura mai binede două ore şijumătate, n.n.)

La Bucureşti s-au scos din cinematografe,după „Tezele din 1971”, mai toate filmelestrăine. „Marea evadare” a fost, într-adevăr,o evadare dintr-un fel de cenuşiu care era şiîn Bucureşti. Eu, cel puţin, aşa îl receptam.L-am văzut de 4 ori pentru că nu prea aveamce face în Petroşani. Spre Deva nu puteamînainta pentru că nu aveam cu ce să neîmbrăcăm şi cu ce să ne încălţăm. La o

prăvălie ne-am dus să ne luăm ceva bocancide iarnă dar nu am găsit nimic. Aşa căstăteam în casă şi, ţup!, la cinema să vedem„Marea evadare”. A fost o evadare pentru noidintr-un mod de viaţă orăşenesc, o evadareabsolut extraordinară. Mărturisesc că, dincolo de spaţiul şi decenuşiul acesta, am întâlnit oameni foartecalzi şi foarte prietenoşi. Eu îmi dădeamseama de această diferenţă în care trăiam şiceea ce simţeam că voiau să ne ofere. Era undar extraordinar al oamenilor de aici pentrunoi, ăia, veniţi dintr-un alt spaţiu. Mă rog, nuştiu cum vedeau ei Bucureştiul în vremeaaceea dar, în orice caz, era un spaţiu străinpentru ei. Noi nimerisem într-un loc aloboselii, al unei munci istovitoare, al unuicenuşiu etern. Aceasta era impresia pe carene-a lăsat-o Petroşaniul în 1973. De aici am plecat, tot cu autostopul, spreHaţeg, Simeria şi Deva. Dar datorită zilelorpetrecute la Petroşani a trebuit să neîntoarcem mai devreme în Bucureşti şi să neîntrerupem călătoria. Iar, ieri, când am venitaici mi-am adus aminte de un alt moment,din 1983, când am străbătut Valea Jiului,mergând de la Târgu Jiu la Deva, şi ţin mintecă am trecut prin foarte multe tuneluri. Măbucur că, după aproape 40 de ani, sunt dinnou aici şi nu mai recunosc nimic. Poate doarcăldura oamenilor. Iar ceea ce ştiam eudespre Valea Jiului nu se mai potriveştedeloc cu ceea ce am găsit acum.

Acum 40 de ani, un poet şi fiica sa au participat la...

„Marea evadare” de la Petroşani!

CMYK

Galeria din ZiarRealizat de Mihai BARBUSupliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuital cotidianului

Ziarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 21 �� aprilie 2013 �� 4 pagini �

Proiectul “De la galeria subterană la Galeriile de arte” esteIniţiat de ZVJ în colaborare cu Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila

O AMBIŢIE:

Şcoala de gravură de la Petrila

3

Puţine dintre ramurile graficii au cunoscutde-a lungul timpului aşa o dezvoltare precumgravura. Asta datorită, în primul rând, faptuluică o gravură poate fi reprodusă în mai multeexemplare. Cu toate astea, fiecare gravurăeste unică şi un ochi educat distinge subtilelediferenţe chiar între reproducerile aceluiaşinegativ. Există o paletă bogată de tehnici şi demateriale folosite in cadrul acestui procesartistic deloc simplu. Linogravura şi xilogravurasunt singurele ce pot fi integrate în procesuleducativ al copiilor. Gravurile se pot realiza,astăzi, foarte uşor cu ajutorul utilajelor indus-triale, a laserului şi a computerului. Totuşi,piatra de fundament a oricărei forme de edu-caţie în domeniul acesta rămâne dalta şi cio-canul. Două instrumente oarecum rudimentaredar extrem de eficiente.De ce şcoală de gravură la Petrila? Asta pentrucă interesul copiilor şi al părinţilor pentruaceastă activitate depăşeşte uneori aşteptărilenoastre şi pentru că, de-a lungul timpului, cio-plitul lemnului a fost una din îndeletnicirileprincipale ale localnicilor. Asta chiar înaintede a vorbi despre minerit, turism sau alte in-dustrii. Procesul de realizare a xilogravuriloreste oarecum asemănător cu cioplitultradiţional. Diferenţele apar în ceea cepriveşte scopul. Cioplitorul tradiţional îşi pro-pune să decoreze anumite obiecte, pe cândgravura trăieşte independent ca formă demanifestare artistică. Un alt argument pentrucare Petrila şi Valea Jiului au nevoie de oşcoală de gravură este pentru că acei copiicare trec prin etapele migăloase de realizare aunei lucrări de gravură se disciplinează, dobân-desc răbdarea necesară nu doar activităţilorartistice. De la bun început (adică de trei ani)Cercul de Artă de la Clubul Copiilor şi ElevilorPetrila are ca principală activitate gravura. Înacest timp am realizat patru expoziţii în caremunca talentaţilor copii a fost apreciată, cumse cuvine, de cunoscători şi de iubitori aifenomenului. Numărul copiilor care vin spreaceastă formă de educaţie, aflată la limita din-tre formal şi nonformal, creşte neîncetat.Poate pe viitor dorinţa de a avea o asemeneaşcoală va evolula de la stadiul de vis la acelade certitudine. Este nevoie, însă, de ajutorulfactorului de decizie, un atelier adevărat tre-buie sa dispună de prese pentru gravură şi de omulţime de alte instrumente deloc ieftine.

(continuare în pag. IV)profesor Radu CHINŢA

SPECIALIImarţi, 30 aprilie 2013

În săptămâna “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”Şcoala Gimnazială “I. D. Sîrbu” Petrila ne-a încântat cuactivităţi care au avut impact pozitiv asupra copiilor şi amembrilor comunităţii.

Cadrele didactice au iniţiat proiecte ce au oferitexemple de bune practici educaţionale desfăşurând, înfiecare zi, activităţi plăcute şi utile elevilor şcolii.

Programul activităţilor a fost conceput pe baza unorproiecte care s-au întocmit în urma consultării părinţilorşi a copiilor, de a căror părere s-a ţinut cont atunci cânds-au propus proiectele respective.

Vom aminti proiectele care au stat la baza activi-tăţilor derulate în această săptămână:

- Sarea-n bucate;- Pizza mesager;- Diamantele şi culorile pădurii;- Mai aproape de natură;- Tradiţii şi obiceiuri locale;- Interculturalitate şi spiritualitate;- Violenţa nu e o soluţie!;- Educaţia rutieră - centura mea de siguranţă!- “Patrula Eco” - Proiect Naţional derulat în partene-

riat cu C.C.D.G.PROGRAMUL “ECO-ŞCOALĂ” este coordonat la nivel

internaţional de Fundaţia de Educaţie pentru Mediul În-conjurător (FEE), ce reuneşte 62 de organizaţii din 55de ţări, şi acţionează, la nivel naţional, în domeniuleducaţiei pentru o dezvoltare durabilă. Programul estesusţinut de UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentruMediu). Dintre acestea, 46 de ţări implementează Pro-gramul Mondial ECO-Şcoala.

PROIECTUL “Sarea-n bucate” şi-a propus ca eleviiimplicaţi să cunoască specificul nostru românesc, cunos-cându-şi tradiţiile şi rădăcinile. Astfel, ei vor putea răs-punde mai bine provocărilor lumii în care trăiesc.

Fiind la cea de-a patra ediţie, proiectul “Sarea-n bu-cate” a reuşit să atragă tot mai mulţi participanţi dinşcoală cât şi din alte judeţe, să promoveze reţetelespecifice în moduri creative: sub formă de poeme, listeilustrate, pachete semipreparate, fotografii, colaje etc.

Elevii clasei I A “Step by Step” au vizionat prezen-tarea PPT realizată de d-na învăţătoare Liliana Ghebanşi de d-na prof. de biologie Nora Gheban intitulată “De labobul de grâu la pâinea caldă” şi au aflat cum ajungemiraculosul bob de grâu să fie prezent tot timpul în viaţanoastră aşa cum Dumnezeu ni l-a dăruit. Elevii au vizitat,apoi, fabrica de pâine “Senzitiv”, loc unde au observattransformarea făinii în cocă cu ajutorul malaxoarelor,tăierea aluatului, modelarea acestuia pentru a obţinepâini de diferite mărimi, transformarea aluatului în pro-duse de patiserie precum şi tehnologia de coacere în cup-

toare. Copiii au putut modela aluatul în diferite forme,care apoi au fost puse la cuptor şi, ulterior, în expoziţie.

Colacul cel mai arătos a fost prezent la SimpozionulNaţional “Tradiţii şi obiceiuri locale”.

“Abia aşteptăm să gătim ceva” spun copiii în cor.Ştiau că propuseseră activităţi gospodăreşti în aceastăsăptămână şi aşteptau, cu sufletul la gură, o nouă zi. Ceimici au pregătit un delicios tort din biscuiţi “Eugenia” cucremă de budincă şi cu multe alte ingrediente pe carenu le pot enumera pentru că unele sunt secrete. Darcâteva vi le pot dezvălui: iubirea, dăruirea, inocenţa...

Nu putem neglija nici activităţile “eco”, derulate deelevii clasei I A “Step by Step”, precum plantarea copă-ceilor (un măr şi un tei), realizarea coliviilor pentrupăsărele, completarea agendei Patrulei eco, toate aces-tea fiind pe gustul celor mici.

Participarea la Festivalul interjudetean “Intercul-turalitate şi spiritualitate” cu trei cântece (“Oh,Susana!”, “Clap Your Hands!” şi “Puişorul cafeniu”) afost apreciată de membrii juriului care i-a clasat pe loculal II-lea în concurs. Felicitari, micuţilor!!!

Cei din clasa I B, coordonaţi de d-na învăţătoareTeodora Bumbac, au ajuns în roluri de... foarte serioşibucătari! Mai întâi şi-au ales cu grijă ţinuta: şorţuleţ şibonetă (băieţii) sau şorţuleţ şi batic (fetiţele). E adevărat

că nu toate au fost pe măsura lor şi că n-au reuşit toţi săse echipeze. Dar doamna învăţătoare, fiindu-le aproape,i-a ajutat pe fiecare. Erau nişte bucătari ”foarte dulci”,ca de altfel şi salata de fructe pe care aveau s-o pregă-tească! După ţinută a urmat pregătirea ingredientelor.Fiecare echipă, fiecare membru şi-a pregătit cuţitul şifurculiţa de unică folosinţă, tocătorul, castronelul şi“castronul echipei”. Au împărţit fructele: banane, por-tocale, kiwi, mere, căpşuni şi compotul de vişine pentrufinal. În prealabil, aceste fructe au fost spălate, eleviirespectând o importantă regulă a igienei în alimentaţie.Fiecare membru al echipei a primit un fruct pentru a-lcurăţa (după caz) şi a-l tăia bucăţele. Le-au amestecatapoi în castronul echipei, au adăugat vişinele. Doamnaînvăţătoare le-a împărţit în castronele. Ca salata să fie şimai gustoasă au adăugat frişca. La final, elevii au savu-rat “rodul muncii lor”!

Elevii clasei a II-a A “Step by Step”, coordonaţi ded-na învăţătoare Rodica Bolog, au pregătit budincă dinlaptele de la şcoală, la restaurantul unde servesc masade prânz. Au aflat cum se prepară budinca după ce aucitit, în prealabil, modul de preparare de pe plicurile debudincă. De asemenea, au stabilit cantităţile de lapte şide zahăr necesare pentru toate plicurile de budincă (cuaromă de vanilie, frişcă, ciocolată, căpşuni). Au conşti-entizat că au putut pregăti budinca pentru că ştiu săcitească (modul de preparare de pe plic) dar să şi so-cotească (cantitatea de lapte şi zahăr). Rezultatul a fostfoarte „dulce şi colorat”, iar fiecare farfurie avea iniţialanumelui scris cu topping de ciocolată.

Miercuri, 3.04.2014, a fost rândul elevilor din clasaa II-a B să pregătească şi să deguste mâncăruri de post.Spre marea bucurie a copiilor, la activitate au participatşi trei mămici care le-au fost de mare ajutor atât lapregătirea mesei cât şi prin faptul că au adus prăjituride post foarte gustoase!

Au fost enumerate regulile de igienă care trebuierespectate în timpul gătitului, au fost spălate legumele,au fost unse feliuţele de pâine cu pateu vegetal sau mar-garină. Pâinea a fost aşezată pe platouri şi a fost deco-rată, din belşug, cu legume (copiii au constatat călegumele sunt foarte gustoase!).

La final, s-a organizat o întrecere veselă de mâncat"feţişoare vesele", realizate de elevi. Toţi participanţiiau fost premiaţi cu prăjiturile gustoase aduse de omămică harnică şi de o colegă darnică.

Mapa clasei a fost completată cu reţete de post ilus-trate în mod original de fiecare participant la activitate.

În final, d-na prof. Timea Colojvari le-a explicatcopiilor că Postul Paştelui este ca o pregătire a credin-cioşilor pentru a putea urca cu Domnul Iisus pe drumulcel greu al crucii. Postim pentru a ne putea birui patimi-le şi pentru a ne putea ruga Domnului cu o inimă mai cu-rată.

O frumoasă cântare bisericească spune: "Nu se cu-vine să posteşti doar cu gura, ci şi cu ochii, cu auzul, cupicioarele, cu mâinile şi cu toate mădularele corpuluitău!''.

“ S ă ş t i i m a i m u l t e , s ă f i i m a i b u n ! ”

SPECIAL IIImarţi, 30 aprilie 2013

Clasa a II-a C, sub îndrumarea d-nei prof. CorinaHerbei, a pregătit figurine din fructe şi salată de post

Clasa a IV-a CDoamna învăţătoare Maria Zmău a îndrumat, cu mă-

iestrie, elevii în această săptămână iar, la final, au ex-clamat cu toţii că activitatea de succes a fost “sarea-nbucate”

Marţi, 02.04.2013, elevii clasei a III-a B, conduşide prof. Mihaela Tinca, au realizat în cadrul proiectului„Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, un caiet cu reţeteculinare şi o salată de fructe.

În prima parte a proiectului au creat un caiet cureţete culinare. Elevii au adus reţete scrise de către ei,sub îndrumarea mamelor. În clasă au desenat produsulfinal, iar toate reţetele au fost aşezate într-un dosar carepoate fi împrumutat, precum o carte de la bibliotecă.Caietul a fost îmbogăţit şi cu multe reţete încercate saucreate de dascălul lor.

În a doua parte, s-au purtat discuţii despre impor-tanţa igienei în bucătărie şi nu numai, despre importanţaconsumării fructelor crude, despre cum se face o salatăde fructe şi ce vitamine conţin fructele care le-au folositpentru salată. Toţi elevii au realizat salata de fructefolosind aceleaşi fructe, respectând indicaţiile treptateale dascălului.

În timpul desfăşurării activităţii a fost multă veselieşi voie bună, iar la final au savurat rodul muncii lor.

Tradiţia, ecologia şi educaţia civică au fost direcţi-ile spre care s-a îndreptat activitatea elevilor clasei aIV-a A “Step by Step”, îndrumaţi de d-nele prof. NataliaŞtefan şi Mihaela Perca. Cu emoţie au îmbrăcat costu-mele populare din zonă pentru a da viaţă unei şezători li-terare, au reprezentat vesel şi colorat reţete culinare depost şi nu numai. Interesul pentru protecţia naturii i-aîndemnat să realizeze creaţii plastice şi diamante liter-are, în cadrul proiectelor “Diamantele şi culorile pădurii”şi “Mai aproape de natură”. În mod deosebit au fost in-teresaţi de transmiterea de mesaje ecologice pe cutiilede pizza în cadrul proiectului “Pizza Mesager”. Deatenţie deosebită s-au bucurat şi activităţile de educaţiecivică din cadrul proiectelor “Educaţia rutieră - centuramea de siguranţă” şi “Violenţa nu e o soluţie”. În acesteactivităţi, alături de elevi au fost şi reprezentanţiiPoliţiei oraşului Petrila, comisar şef Ovidiu Zaharie,comisar Alexandru Scafariu şi agent şef principal IoanVictor Ştefan, care au avut întâlniri de prevenire şi in-formare cu elevii şcolii. Elevii şi-au demonstrat cunoştin-ţele teoretice de legislaţie rutieră, au realizat creaţiiplastice şi literare pe teme de violenţă, arătând că“unde-i lege, nu-i tocmeală”. Activitatea din aceastăsăptămână a demonstrat că dacă ştii mai multe eştiîntr-adevăr mai bun.

Activităţile desfăşurate de elevii clasei a IV-a B,îndrumaţi de prof. înv. primar Fermina Avram, au fostapreciate de elevi, de părinţi şi de comunitate.

Ei au împărţit pliante cetăţenilor oraşului pentrua populariza ziua de 1 Aprilie, “Ziua Păsărilor’’. Reacţiacetăţenilor a fost pozitivă.

În cadrul proiectului “Interculturalitate şi Spiritua-litate’’, eleva Emilia Cruceru a participat, la secţiuneainterpretare, cu piesa “ Mama’’, obţinând premiul spe-

cial “Vocea de aur ’’.La sfârşitul săptămânii “Să ştii mai multe, să fii mai

bun’’ s-au împărţit elevilor chestionare pentru a realizafeedback-ul acestui program.

“Sarea-n bucate” a fost proiectul care i-a atras celmai mult pe elevi. Activitatea “Micii bucătari’’ cu tema“Cel mai haios sandwich’’ s-a desfăşurat cu mare succes.

Elevii şi-au manifestat dorinţa de a participa la acti-vităţi similare şi în anul şcolar următor.

Momentul de maxim entuziasm pentru elevii cla-sei a IV-a C în Săptămâna “Şcoala altfel”, coordonaţi deprof. înv. primar Bianca Popescu, a fost punerea în prac-tică alături de echipă a ideilor de reciclare creativă pecare chiar ei le-au avut în cadrul proiectului “Eco-Şcoala”. Produsele muncii lor se află acum la loc de cin-ste, în expoziţia ECO a clasei: o clădire ecologică cupanouri solare, cutia provocărilor ECO (câştigătoareaconcursului), jocul ECO (cu reguli cu tot), ECO-sar-cofagul, toate realizate, desigur, din materiale recicla-bile.

Clasele a VI-a C şi a VII-a C, coordonate de CristinaKonerth, spun în cor:

Fetele s-au pregătitŞi băieţii au muncitŞi au câştigat apoiCu cel mai nostim iepuroi.

Cea mai de succes activitate, dintre cele desfăşu-rate în cadrul săptămânii 1 - 5 aprilie 2013, de către ele-vii clasei a VI-a B - coordonată de prof. Ana-Maria

Mititelu, a fost “Sarea-n bucate”. Elevii, voioşi, aupregătit salate de legume şi salată orientală, respec-tându-se reţetele primite de la mămici.

Sfaturi utile:Când gătiţi cu sare, trebuie să luaţi în considerare

următoarele:- la salată, sarea se pune înaintea oteţului, altfel

aceasta nu se va mai dizolva- mâncarea se fierbe cu sare, pentru a avea un gust

mai bun- ficatul se sărează numai după ce a fost scos de la

prăjit, ca să nu se întărească- cartofii prăjiţi nu se sărează în tigaie, ci în farfurie- se pune sare şi în aluaturile pentru prăjituri- spanacul se fierbe în apă sărată.

Clasa a VII-a B, diriginte Cipriana Chinţa, a rea-lizat mai multe preparate.

În această săptămână s-au realizat desene pediferite suporturi şi a fost realizată, în sala de clasă, oexpoziţie.

Nimeni nu s-a gândit că săptămâna aceasta va treceatât de repede şi elevii ar vrea ca aceste activităţi săcontinue măcar încă o săptămână.

În urma chestionarelor aplicate la clase tuturorparticipanţilor, activitatea de succes din acest an şcolara fost proiectul “Sarea-n bucate!”.

Iată ce au spus copiii la finalul săptămânii:- Mi-a plăcut să pregătesc bucate împreună cu

colegii mei!- Am învăţat să curăţ fructele!- Am învăţat despre alimentaţia sănătoasă multe lu-

cruri interesante!- Am realizat o carte de bucate a clasei şi vreau să

realizez şi propriul meu caiet de bucate!- Când gătim împreună parcă suntem mai uniţi!- Bucatele pregătite cu colegii sunt mult mai gus-

toase!- Voi pregăti şi acasă aceste preparate!

Vineri, 5 aprilie, săptămâna s-a încheiat cu Sim-pozionul naţional “Tradiţii şi obiceiuri locale”, la care aparticipat domnul Viorel Holhoş, din partea ISJHunedoara, domnul dr. Dumitru Gălăţan, domnul con-silier Marius Heljiu, cadre didactice, elevi şi părinţi.

S-au bucurat cu toţii de expoziţiile organizate înşcoală, programul aristic pregătit de elevii: Diana Borbei(clasa I A), Raluka Ciora (clasa I A), grupul vocal al claseia III-a A, Emilia Cruceru (clasa a IV-a B), Mădălin Brîndău,Ionuţ Bălănesc (elevi ai Colegiului Tehnic “ConstantinBrâncuşi”) şi de prezentările inedite despre tradiţii şiobiceiuri locale ale participanţilor la simpozion.

Colectivul de monitorizare a programului “Să ştii maimulte, să fii mai bun!” alcătuit din: dir. prof. AndreiBeatrice, dir. adj. prof. Ana-Maria Biro, prof. LilianaGheban şi prof. Natalia Ştefan, a apreciat întreaga ac-tivitate care a avut un impact pozitiv în rândul copiilor,părinţilor şi comunităţii.

Liliana GHEBAN

SPECIALIVmarţi, 30 aprilie 2013

(urmare din pag. I)Vă propunem atenţiei dumeavoastră câteva

frânturi din proiectul „Şcoala de Gravură”. Lucrărileprezentate aparţin elevilor: Andreea Ivanov, CodruţaUrmă, Ramona Hogman, Klara Bartha, Anna-CristinaGeică, Roberta Ghibuşi, Gabriela Gabor, MădălinMitrofan, Georgiana Şandru şi Loredana Viman.Există în cadrul acestui proiect un număr impre-sionat de linogravuri făcute de elevii cercului, întimp ce studiau anumite etape din istoria artelorplastice. Am considerat că ele pot fi o lecţie pecare cei mici o pot da colegilor lor. Sau chiar aceloracare nu au avut contat direct cu fenomenul artisticdar sunt interesati de el. Acesta este motivul pentrucare unele gravuri au şi un scurt şi binevenit textexplicativ.

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul VI � Nr. 179 � 30 aprilie 2013 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Mai marii sindicatelor şi tovarăşii de la PSDştiu, că doar nu este un secret, că în fiecare an după30 aprilie urmează 1 Mai. Am tot semnalat, de-alungul timpului, că această frumoasă şi tradiţionalăsărbătoare a muncii este trecută de ani buni într-odeloc meritată uitare.

Pentru ca tot poporul muncitor să-şi odihneas-că oasele istovite de trudă, în acest an, de 1 Maiguvernul a decretat şi o minivacanţă. În lunile mai,iunie, iulie ş.a.m.d. nu este anunţată nicio con-fruntare electorală. Până acum, social-democraţii,care au avut ceva de revendicat, au primit ce aucerut, deci sunt mulţumiţi. România are un prim-ministru social-democrat. Kim Jong-un, coreeanulcu acces la „nucleară”, nu a slobozit focoasa.Atentatorii de la maratonul american au fostrezolvaţi într-un fel sau altul. Îmbrăcăminteadomnişoarelor de la meteo este pe zi ce trece din cemai scurtă şi mai uşoară, semn de… „căldură mare”.Toate aceste premize conduc la concluzia că înacest an ar fi existat auspiciile ca ziua de 1 Mai să fiesărbătorită aşa cum se cuvine.

Conform cutumei, cei care ar trebui să o punăîn practică sunt sindicatele şi organizaţiile PartiduluiSocial Democrat, în cazul nostru - cele care-şidesfăşoară activitatea în Valea Jiului. Însă, până laînchiderea acestei ediţii a Prăvăliei cu istorii (luni,29 aprilie - n.r.) nu am primit nicio înştiinţareoficială nici de la sindicate, nici de la PSD de vreo

manifestare de amploare. Probabil că, pe ici, pecolo, unele organizaţii vor încinge vreo miuţă, uniimuncitori vor băga mangal pe grătar şi vor punenaveta de bere sub apa cea rece a munţilor. Însă, eprea puţin pentru o sărbătoare atât de importantă

pentru clasa muncitoare.Cum Sorin Vasilescu, înainte de a ajunge

„domnul” prefect al judeţului Hunedoara, a fost„tovarăş” al organizaţiei PSD Lupeni, localitatecare, de-a lungul timpului, a reprezentat un polimportant al mişcării social-democrate, ne aşteptam

sincer ca măcar în mandantul său de prefect să serevitalizeze această sărbătoare.

Cu mai marii PSD din judeţ, parlamentari saupolitruci, nu are rost să ne înfierbântăm inutil PC.După preluarea puterii, ca nişte veritabili fanarioţi,

este posibil ca ei să fie ocupaţi mai mult cuîncasările de la oamenii unşi în funcţie şi cu ceimenţinuţi (unii din primul rând al PDL!) decât cuspălatul moaştelor unei sărbători „de bază”pentru PSD: 1 Mai.

Despre sindicaliştii din minerit nu putemavea decât o sinceră compasiune, ei fiind vizibilameţiţi de viteza marfarului istoriei în care zac,pitiţi sub un morman de steril şi de înjurăturiminereşti.

Revenind la prefectul judeţului, SorinVasilescu, îi dedicăm şi D-sale această ediţie aPrăvăliei cu istorii dedicată sărbătoririi zilei de1 Mai (şi) de către minerii lupeneni, în vremurilecând prefecţii nu erau deloc social-democraţi.Pentru că, nu-i aşa?, adevăraţii tovarăşi se despartde trecut, dacă nu râzând, atunci măcar amiabil…

Dincolo de sentimente, sperăm ca aceastăincursiune în istoricul sărbătoririi zilei de 1 Mai peJiul de Vest şi Jiul de Est să vă readucă câte cevadin farmecul pierdut al altor vremi… Şi nu uitaţiactualitatea imnului: „Hai la lupta cea mare/ Rob curob să ne unim...”.

Marian BOBOC

1 Mai - Ziua Internaţională a MunciiFarmecul de altădată al celei mai importante

sărbători muncitoreşti, uitată astăzi de sindicateleVăii Jiului şi nemarcată cum se cuvine nici de PSD

1914 şi 1918Primele două „ediţii” „1 Mai” în Vale

Cu toate că până în 1918 sărbătorirea zilei de 1 Mai, Ziua Internaţională aMuncii, a fost interzisă în Valea Jiului, chiar în anul declanşării Primului RăzboiMondial, 1914, muncitorii minieri au pregătit această sărbătoare, reuşind, în celedin urmă, să scape de ochiul vigilent al autorităţilor şi să o celebreze, pentru în-tâia dată în Valea Jiului, la iarbă verde, în munţi.

După anul 1914, când 1 Mai a fost celebrat în luncile şi munţii Văii, în 1918minerii sărbătoresc pentru prima dată laolaltă Ziua Internaţională a Muncii: „Miilede muncitori din toate localităţile s-au strâns în Câmpia Surducului, manifestândpentru prima dată cu steaguri roşii”, spune în a sa istorie dedicată muncitorimiiNicolae Deleanu. Putem spune, fără a greşi, că acest 1 Mai 1918 este primamanifestare social-democrată de amploare din Valea Jiului.

Despre sărbătorirea acestui 1 Mai la Lupeni aflăm informaţii mai complete dinbiografia lui Petru Mihăilă, lider al mineri-lor lupeneni: „1 Mai 1918. Îmi amintesc căîn acea zi, dimineaţa la orele 4, muzica (!)cânta pe străzile din Lupeni şi tot aşa s-apetrecut şi în restul Văii Jiului. La orele 6,plecarea spre Câmpia Surducului, la loculdestinat, la o distanţă de 14 km de Lupeni.Plecarea de la Lupeni s-a făcut din faţagării. Cred că în acea zi n-a rămas înLupeni nimeni. Înaintea plecării am privitşi am văzut atâta lume, că am crezut că auînviat şi morţii, bărbaţi, femei, bătrâni şicopii, o veselie generală, am plecat cudrapele roşii şi muzica la Vulcan. Ne-am în-tâlnit cu muncitorii din acea localitate. LaCâmpia Surduc erau toţi muncitorii din

Valea Jiului cu familiile lor, şi pe atunci erau în acea regiune 20.000 - 22.000muncitori, peste tot la câmpie drapeluri roşii, coruri şi muzici, a fost o serbare pecare nu o pot uita niciodată, eram aşa de fericit, nici nu ştiu cum de nu am muritde fericire”.

19231 Mai - fără „cârpe şi batic” roşii

Chiar dacă în unele localităţi muncitoreşti din ţară Poliţia şi Siguranţa au in-terzis în 1923 sărbătorirea zilei de 1 Mai, mergând cu absurdul interdicţiilor pânăîntr-acolo încât femeile nu aveau voie să poarte la demonstraţie „cârpe şi batic”roşii, iar bărbaţii - cravate roşii, în Valea Jiului muncitorii au ignorat acest ordinşi au sărbătorit public această zi.

Conform obiceiului, sindicaliştii social-democraţi din estul şi vestul VăiiJiului s-au întâlnit la Surduc, locul unde se sărbătorea de obicei 1 Mai. Între cei10.000 de muncitori s-au aflat şi lucrătorii de la minele din Lupeni. Fiecare grupa plecat pe jos, cu fanfara în frunte, din localitateade domiciliu: Lonea, Petrila, Petroşani, Aninoasa,Vulcan şi Lupeni.

19241 Mai cu peste 10.000

de mineri

Pe Câmpia Surducului, circa 10.000 de munci-tori din toate localităţile Văii Jiului sărbătoresc1 Mai. Din partea Consiliului General al Uniuniimuncitorilor minieri participă tovarăşul Damian, iardin partea Uniunii metalurgiştilor tov. George.

Paginile I-IV

PRĂVĂLIA CU ISTORIIII marţi, 30 aprilie 2013

1925Siguranţa capturează 10 de sindicaliştiAflându-se sub incidenţa stării de asediu, care interzicea adunările publice

şi demonstraţiile, în preajma zilei de 1 Mai, preşedinţii filialelor din Valea Jiuluia Uniunii muncitorilor din industria minieră se întâlnesc la Petroşani pentru asemna o cerere către autorităţi, prin care solicitau aprobarea pentru sărbătorireaZilei Internaţionale a Muncii. Urmare a unor „dezvăluiri” publicate în săptămâ-nalul „Zsilvölgyi Napló”, Siguranţa Petroşani, aflată într-un con de umbră, intrăpe fir, după câteva săptămâni, şi transformă paşnica şi transparenta întâlnire afruntaşilor sindicali într-una… conspirativă.

Printre cei 10 preşedinţi de sindicat înaintaţi Consiliului de Război se află şiPetre Mihăilă, preşedintele minerilor lupeneni.

19271 Mai fără cuvântări în aer liber

Cu toată atmosfera tensionată de mai sus, muncitorii săr-bătoresc în Valea Jiului Ziua Internaţională a Muncii, 1 Mai. În-trucât autorităţile interzic cuvântările în aer liber, adunările încare este reliefată importanţa acestei zile au loc la sediilesindicatelor. La Lupeni, rostesc cuvântări ocazionale PetruMihăilă şi Eftimie Gherman.

În unele regiuni miniere, autorităţile au interzis demon-straţia stradală tradiţională a muncitorilor, în frunte cu fan-farele miniere. Interdicţia nu s-a aplicat însă şi în Valea Jiului,astfel că muncitorii din fiecare localitate, după terminareaadunărilor, s-au îndreptat, cu fanfarele în frunte, spre locultradiţional de întâlnire, la Surduc.

Participarea a fost numeroasă, circa 15.000 de muncitorişi familii ale acestora petrecând „toată ziua în jocuri şi dis-tracţii până seara, când s-au reîntors, de asemenea, cu muzi-cile în frunte la căminurile lor”.

19291 Mai fără steaguri roşii. Lupte grele

între minerii lupeneni social-democraţi şibanda lui T. Munteanu

După incidentele petrecute pe străzile Petroşaniului şi Vulcanului, după câşti-garea alegerilor comunale de către comunişti la Vulcan, organele statului devinextrem de vigilente la orice manifestaţie publică. Cum sărbătorirea zilei de 1 Maide către sindicatele social-democrate devenise în România Mare o tradiţie, la eaparticipând mii de muncitori cu familiile lor, Serviciul de Siguranţă intră în alertă,luând o măsură care-i nemulţumeşte pe muncitori: interzicerea defilării custeagurile roşii. După cum s-a văzut mai sus, cu alte ocazii, muncitorilor li se in-terzicea să scoată fanfara la demonstraţii, pentru că muzica reprezenta şi o formăde a atrage în coloană cât mai mulţi manifestanţi. Dar la acest 1 Mai muncitorilorli se interzice doar folosirea steagurilor roşii. Sub genericul Întâi Mai şi muncitoriimineri, ziarul Minerul publică mai multe grupaje de relatări despre cum a fost săr-bătorit 1 Mai în diverse centre miniere. Preambulul grupajului ne introduce, pealocuri într-un limbaj propagandistic, specific presei angajate, în atmosfera gene-rală a sărbătorii, apreciată ca un succes: „Ziua de 1 Mai din anul acesta a fost săr-bătorită în toată ţara cu un entuziasm mai mare decât anii trecuţi. A fost cel maifrumos Întâi Mai din câte au trecut de la greva generală din 1920 şi până azi.Muncitorimea din toate breslele a răspuns cum se cuvine la chemarea adresată deconducătorii ei (sindicatele amsterdamiste şi Partidul Social-Democrat - n.r.).S-a manifestat cu entuziasm pentru înfăptuirea legilor folositoare ei, pentru paceşi dezarmare generală, pentru dreptate socială, pentru societatea socialistă. Miş-carea noastră muncitorească a mobilizat de 1 Mai 1929 forţele a zeci de mii deproletari, dovedindu-şi astfel puterea ei de neînfrânt. Spre mulţumirea noastră,a tuturora, spre lauda breslei noastre, trebuie să notăm cu bucurie că, în special,muncitorii mineri au fost la înălţime, în Banat, pe Valea Jiului, în tot restulArdealului sau pe Valea Prahovei zeci de mii de mineri au sărbătorit Ziua Munciiaşa de frumos, încât pot da exemplu muncitorilor din celelalte ramuri industri-ale”. Însă relatarea Pe Valea Jiului contrazice puţin tonul entuziast al preambu-lului: „Comitetul de conducere al serbării de 1 Mai luase hotărârea ca organizaţiilenoastre de pe Valea Jiului să scoată de 1 Mai, pe străzi, drapelele roşii, cu caresă manifesteze până la câmpia Surducului. Autorităţile însă s-au opus. Prefectuljudeţului a venit în ajunul serbării la Petroşeni şi le-a spus conducătorilor sindi-catelor noastre că dacă vor să facă manifestaţii cu steaguri roşii se va produce văr-sare de sânge. Faţă de această atitudine ticăloasă, conducătorii noştri au renunţatla steaguri, pentru că se gândeau, în primul rând, la muncitori, care nu trebuiausă fie supuşi la un măcel fără rost. În afară de aceasta, în cazul unor vărsări desânge, nu s-ar fi făcut decât jocul liberalilor, al guvernului, ca şi al agenţilor co-munişti, care sunt toţi slugile stăpânilor. Deci, serbarea s-a făcut paşnic, la câmpia

Surducului, unde a început întrunirea sub cerul liber, şi în cântecul Internaţionalei.La întrunire au vorbit tov. Sârbu şi Mayer Orda. La Vulcan a vorbit tov. Hoffer dinCluj, Braica etc. La Petroşani, tov. Mihăilă. La Aninoasa, tov. Bauer Harnung. Iarla întrunirea de la Surduc, tov. Hoffer şi Banciu din Anina. Petrecerea câmpe-nească a ţinut până la orele 5 după amiaza. La plecare, muzica din Vulcan a con-dus până acasă pe tovarăşii mineri din Lupeni”.

Trebuie menţionat faptul că tensiunile existente în rândul muncitorilor dinLupeni şi întreţinute de T. Munteanu - liderul separatist (şi naţional-ţărănesc) -nu s-au aplanat nici măcar în această zi de sărbătoare, când ar fi trebuit să se de-clare un „armistiţiu”, măcar de dragul „muncii”, dacă nu al oamenilor. Cronicarulnotează în încheierea relatării: „Trebuie să mai spunem că la plecarea spre Sur-duc, cortegiul minerilor din Lupeni a fost atacat de o bandă de bătăuşi beţi puşisub comanda agentului Teodor Munteanu. Scopul atacului a fost să-i silească pemuncitori să nu se mai ducă la Surduc. Muncitorii din Lupeni nu s-au lăsat însă in-timidaţi. Ei au respins atacul celor care fac ruşinea mişcării miniere din Valea Ji-ului”.

Hebdomadarul filo-liberal Avântul alocă manifestaţiilor de 1 Mai doar o scurtănotă, Muncitorii din Valea Jiului şi-au serbat ziua muncii în linişte: „1 Mai, ziuamuncii, a fost sărbătorită în toată regiunea în perfectă linişte. De dimineaţă, au

ieşit la câmp, în ordinea urmă-toare: muncitorii din Lonea,Petrila şi Petroşani, având fiecaregrup în frunte muzica societăţiirespective. Bărbaţii de încrederepurtau bande roşii la mână.Muncitorii de la Vulcan şi Lupeniau ieşit separaţi şi au petrecuttoată ziua în linişte. La început,organizaţiile muncitoreşti inten-ţionau să iasă cu drapele roşii. Au-torităţile le-au interzis şi auacceptat. Nu s-a ivit nici un inci-dent”. Bineînţeles dacă nu soco-tim şi bătaia între ortacii lupenenişi banda lui Munteanu…

xxxDuminică, 12 mai, are loc în

localul secţiunii Partidului SocialDemocrat din Petroşani o mare conferinţă a tuturor sindicatelor din Valea Jiului.Participă 16 sindicate, reprezentate de 73 delegaţi, şi 6 secţiuni prin 13 delegaţi.După cum era normal, Socialismul, oficiosul PSD, relatează întâlnirea: „Tov.Mihăilă a deschis conferinţa. Tov. Gîrboveanu expune programul discuţiilor şi in-tervenţiile făcute în chestiunea recursului contra sentinţei de arbitraj de la Deva.După verificarea mandatelor se trece la ordinea de zi, primul luând cuvântul tov.Hoffer Geza, care în expunerea făcută arată greşelile muncitorilor din ValeaJiului, care s-au lăsat seduşi de diferite partide burgheze străine de intereseleclasei muncitoare. Este timpul ca această muncitorime să fi tras învăţămintefolositoare pentru viitor. Pentru a se putea da o nouă viaţă şi orientare mişcăriide pe Valea Jiului, propune dizolvarea consiliilor de breaslă existente până acumşi constituirea unui singur consiliu sindical mixt, compus numai din preşedinţiisindicatelor respective. Pentru conducerea acestui consiliu propune să se ceară unsecretar permanent de la Confederaţia Muncii. Conferinţa votează cu unanimi-tate propunerea. Urmează raportul serbărilor de 1 Mai. Se constată că au decursîn linişte şi cu însufleţirea obişnuită. Asupra atitudinii lui Munteanu Teodor dinLupeni se hotărăşte ca să fie tras la răspundere şi înlăturat cu orice preţ din frun-tea sindicatului minier, întrucât la 1 Mai a provocat un scandal nemaipomenit cuplecarea la Surduc. Timpul fiind prea înaintat, conferinţa a fost amânată pentrujoi. La ora 6 jum. tov. Hoffer a ţinut o foarte interesantă conferinţă educativă de-spre Fiinţa socialismului şi raporturile dintre sindicate şi partid, la care au asis-tat membrii secţiunii din localitate”.

„Conferinţa, prin importanţa discuţiilor şi hotărârilor luate cu privire la re-organizarea sindicatelor şi a tacticei în viitor, a avut caracterul unui adevărat con-gres”, conchide Socialismul.

19301 Mai cu mii de muncitori la palat

Chiar dacă la 6 aprilie conferinţa regională a sindicatelor din Valea Jiuluia hotărât Câmpia Surducului ca loc de sărbătorire a zilei de 1 Mai, aceasta, laLupeni, a fost sărbătorită într-un cadru festiv la Palatul Cultural.

Au fost prezenţi peste 2.000 de muncitori în sala mare, şi foarte mulţi nuau mai putut intra. Adunarea a început cu „Internaţionala”, intonată de corulmuncitoresc. Bauer, preşedintele sindicatului minerilor, deschide adunarea.

Se ţin discursuri, primite cu entuziasm de auditoriu, în limba română(Brăftăleanu) şi în maghiară (Ioan Flueraş). Comentariul din „Minerul” aratăvictoria mişcării social-democrate la Lupeni: „Este de notat că în această lo-calitate celebră, unde aşa zişii independenţi se lăudau că ar avea trecere,nici urmă de ei; întreg oraşul a fost sub influenţa muncitorimei social-demo-crate. Este de sperat că mişcarea din Lupeni va lua un nou avânt”.

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImarţi, 30 aprilie 2013

19311 Mai “curat”

social-democrat, cu… sirop,limonadă şi sifon

Cu toţi norii grei ai şomajului care planau dea-supra Văii Jiului, sindicatele social-democrate,printr-o mobilizare exemplară făcută cu câteva luniînainte, au organizat o reuşită serbare de 1 Mai. Laaşa reuşită, aşa relatare, pe care o reproducem în-tocmai pentru că descrie cu exactitate tipicul săr-bătoririi unei zile de 1 Mai interbelic în Valea Jiuluişi solidaritatea muncitorească:

„În fiecare localitate fanfarele muncitoreşti auparcurs la ora 5 dimineaţa strada principală,deşteptând lumea pentru serbare.

La ora 6 dimineaţa a început muncitorimea săse adune la localul sindicatelor, unde grupele defemei muncitoare distribuiau garoafe roşii şi vin-deau ziare socialiste.

Serbarea, fiind hotărâtă a se ţine la Surduc,muncitorii din diferite localităţi au plecat în felulurmător:

Muncitorii din Lonea, Petrila şi Petroşani s-auîntâlnit la Depozitul de lemne Est, de unde, aran-jaţi în convoi, în frunte bicicliştii cu steguleţe roşii,muzica, preşedinţii organizaţiilor, corurile, tinere-tul, organizaţiile feminine, şi, la urmă, sindicateleau manifestat pentru revendicările clasei munci-toare.

După un marş de o oră şi jumătate, au ajuns laCâmpia Surducului, la ora 9.

Muncitorii din Aninoasa, grupaţi în aceeaşi or-dine, în special secţiunea femeilor muncitoare,aveau patru drapele purtate de fete de muncitori.Ajungând la Surduc, au fost primiţi cu urale însu-fleţite de muncitorii din grupul Petroşani şi Lonea.

La ora 10 şi jumătate, curierii biciclişti anunţăcă se apropie coloana Vulcan şi Lupeni. Întreagamuncitorime se aşează în front pentru a primi pecei ce soseau în sunetele fanfarelor.

Lupenii, având în coloană organizaţia tinere-tului muncitor, îmbrăcaţi uniform în cămăşi albas-tre şi cravate roşii - îmbrăcămintea tineretuluiinternaţional, au produs asupra masei de muncito-rilor o impresie bună, fiind primiţi cu aplauze put-ernice.

Vulcanul a urmat după aceea, unde asemeneatineretul în îmbrăcăminte albastră, iar corul munci-toresc cu chipie roşii şi uniforme au fost salutaţi cuînsufleţire.

Pe câmpia Surducului era ridicată tribuna, deunde s-au ţinut cuvântările. Gornistul sunăadunarea, din toate părţile vin muncitorii în jurul

tribunei, care era încon-jurată de tineretul munci-tor în albastru.

La ora 11 corulMatteotti al muncitorilordin Lupeni intoneazăInternaţionala, corulmuncitorilor din Vulcanintonează Imnul Muncii,după care tov. HornungRomulus salută adunareaîn numele organizaţiilordin Valea Jiului, deschi-zând adunarea.

Tov. Flueraş se ocupăde însemnătatea zilei de1 Mai cât şi de situaţiaeconomică şi politică, în-demnând muncitorimeala organizare.

Tovarăşa Drimuş vor-beşte din partea femeilor muncitoare, arătândînsemnătatea organizării femeilor.

Tov. Brăftăleanu vorbeşte în limba maghiară,după care corurile muncitoreşti din Aninoasa,Petrila, Vulcan şi Lupeni execută diferite cântări.(…) Ordinea a fost menţinută în tot timpul serbăriide 300 de bărbaţi de încredere, prevăzuţi cu ban-derolă roşie pe mână”.

Doar un singur inconvenient a semnalat croni-carul: „În anul acesta, conform unei hotărâri, nus-a angajat nici un cârciumar, astfel că vânzarea dealcool a fost interzisă. Secţiunile femeilor munci-toare au aranjat un bufet, unde au vândut sirop,limonadă şi sifon”. Secetoasă zi pentruînsetata clasă muncitoare…

19331 Mai… deosebit

Faţă de anii trecuţi, în 1933 sărbă-toarea Zilei Internaţionale a Muncii estemai atipică, muncitorii din Valea Jiului ne-maiîntâlnindu-se la locul tradiţional, laCâmpia Surducului.

Muncitorii social-democraţi ai Văii ausărbătorit 1 Mai în 3 zone: cei din Lonea,Petrila şi Petroşani pe câmpia Maleia şianinosenii pe câmpia Deler.

Lupenenii au marcat 1 Mai în de-plasare, la Vulcan: „în coloană demon-strativă, cu fanfara în cap, au mers de dimineaţăpână la arena sportivă din Vulcan, unde au frater-nizat cu muncitorii din această localitate. Erau întotal 5.000 de oameni. Întrunirea s-a ţinut la arenăla ora 1. Au vorbit tov.-ii Petru Mihăilă, Ioan Mirescu

şi Geza Hoffer. După întrunirea urmat serbarea, care a ţinutpână seara târziu”.

1934Defilare ameninţă-toare, cu pumnulstrâns şi mâna

ridicată

Întrucât în 1934 1 Maifusese declarată „ziua de luptăcontra fascismului care ame-ninţă România şi întreagaEuropa”, la Petroşani munci-torii au defilat, în semn deprotest, cu pumnul strâns şi

mâna ridicată, după care împreună cu mineriipetrileni şi loneni au petrecut pe câmpia Maleii.

Minerii lupeneni au plecat dimineaţa cătreVulcan, unde, după ce au ajuns şi minerii ani-noseni, a început tradiţionala petrecere de 1 Maipe o câmpie la marginea Vulcanului.

Serbările câmpeneşti au luat sfârşit la ora 18,muncitorii continuând până-n zorii zilei de 2 maipetrecerea în localităţile lor cu serbări culturale şidans.

Toate întrunirile au fost prezidate de PetruMihăilă, Iosif Jumanca conferenţiind în limbaromână şi Dr. Em. Böszermeni în limba maghiară.

1935Defilare de la Braiapână în Colonia Jiu

În 1935 muncitorii nu au avut noroc de vremefrumoasă de 1 Mai. Prin urmare, din cauza ploii,s-a renunţat la sărbătorirea în comun la locultradiţional, Câmpia Surducului. Ziua Internaţionalăa Muncii a fost sărbătorită separat, în fiecare lo-calitate.

La fel ca şi întrunirile muncitorilor din Lonea,Petrila, Aninoasa şi Vulcan, care s-au desfăşurat îndiverse săli, şi muncitorimea a marcat importanţazilei la Palatul Cultural: „Înainte de amiază, munci-torii s-au întrunit în grădina publică din Braia, deunde în număr de peste 3.000 şi în frunte cu muzi-ca au parcurs străzile principale până la localulsindicatului minier din Colonia Jiu. De acolo, munci-torii, din cauza vremii nefavorabile, au plecatacasă, şi s-au întrunit din nou seara la Palatul Cul-tural, unde la orele 8 (adică, 20 - n.a.) s-a ţinut în-trunirea, prezidată de tov. Moldovan”.

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVmarţi, 30 aprilie 2013

1936Răzbunarea prefectului -

starea de asediu

Temându-se de declanşarea grevei generale, întimpul sărbătorilor Paştelui, Corpul VII Armată Sibiuinstaurează în Valea Jiului starea de asediu. Carestare a paralizat total mişcarea sindicală: „Aşafiind, activitatea sindicală este complet împiedi-cată. Autorizaţiile pentru ţinere de întâlniri, şedin-ţe de breaslă şi conferinţe, autorizaţii care pânăacum se dădeau de autorităţile administrative, cadastăzi în sarcina autorităţilor militare. Or, acesteautorităţi militare refuză orice fel de autorizaţii”.Conform unei ordonanţe a Corpului VII Armată Sibiuîn Valea Jiului s-a instituit şi cenzura asupra ziarelorşi publicaţilor periodice şi obligativitatea tuturorposesorilor de arme de a le preda.

Sindicatele văd în starea de asediu nu doar un

abuz, ci şi o răzbunare a prefectului liberalRomulus Mioc, supărat pe muncitori că aceştia nul-au susţinut când a candidat pentru deputăţie înfebruarie 1936: „D. dr. Mioc, prefectul judeţuluiHunedoara, a profitat şi el de situaţia nenorocită amuncitorilor din Valea Jiului, pentru ca să recurgăla o răzbunare josnică. Se ştie la 18 februarie a.c.a avut loc alegerea unui deputat de Hunedoara.Candidatul guvernului era dl. dr. Miocu, prefectuljudeţului. El a contat foarte mult pe voturilemuncitorilor din Valea Jiului. Or, muncitorii dinValea Jiului au fost atât de conştienţi încât să nu selase înşelaţi. Ei au ascultat cuvântul de ordin datde Partidul Social Democrat şi astfel d-rul Mioc acăzut cu brio. Din spirit de răzbunare, prefectul

Mioc a cerut şi el insistentguvernului să-i extindăstarea de asediu şi asupraVăii Jiului, situaţie care(…) le convine de minuneşi societăţilor miniere,care sub regim excepţio-nal se găsesc mai la largullor. Că acesta a fost rolulprefectului de Hunedoarao dovedesc îndeajunsspusele lui în timpul cândminerii se agitau şi hotă-rau greva. Atunci el a ex-clamat următoarele: Dece nu s-au produs acesteevenimente şi frământăriîn timpul campaniei elec-torale din Hunedoara;atunci aş fi instituit sta-rea de asediu şi cenzura,şi reuşita mea era asigu-rată!”. Prefectul Mioc era preot greco-catolic şi unom cult. Imposibil să nu fi ştiu a cui armă erăzbunarea…

xxxPrevalându-se de faptul că în Valea Jiului era

instaurată starea de asediu, prefectul judeţuluirespinge cererea sindicatelor social-democrate dea sărbători 1 Mai, conform tradiţiei, la câmpiaSurducului toată muncitorimeaminieră. Sunt permise adunările,dar separat, în fiecare localitateminieră.

În dimineaţa zilei de 1 Mai întoate localităţile Văii, fanfareleIMSER „au cutreierat cartierelemuncitoreşti, cântând marşurimuncitoreşti pentru deşteptare”.Apoi, la ora 8, în localurile sindi-catelor muncitoreşti din Lupeni auavut loc întruniri publice, unde s-aconferenţiat despre istoricul şi im-portanţa zilei de 1 Mai, dar şi de-spre alte probleme curente cucare se confrunta clasa munci-toare.

După adunările publice, mun-citorimea lupeneană s-a îndreptatcu orchestrele în frunte, încadratăînsă de jandarmi şi poliţişti, la iarbă verde.

1937Doar întruniri

În acest an măsurile luate în Valea Jiului decătre autorităţi cu prilejulZilei Internaţionale aMuncii, 1 Mai, sunt radi-cale. În afară de suprimareadefilării, ieşirii la iarbăverde, autorităţile interzicşi… tradiţionala muzică dedeşteptare. Toate acesteinterdicţii transformă 1 Mai„dintr-o zi de sărbătoareîntr-o zi de reţinuta re-voltă”.

Totuşi, muncitorilor lis-a permis să participe laîntruniri, ţinute la sediilesindicatelor. La Lupeni, în-trunirea a fost prezidată deOscar Borşai, unde au vor-bit Roznovan şi ŞtefanTeodor.

1939Fanfara Lupeniului defilează la

Bucureşti

De Ziua Internaţională a Muncii minerii lupe-neni se întâlnesc la ora 9. Întrunirea este prezidatăde Ioan Jula - preşedintele sindicatului, iar orator

este „prietenul Iosif Jumanca”. După cuvântarealui Jumanca, sunt citite, şi apoi aprobate de munci-torime, telegramele trimise către M.S. RegeluiCarol II, prim-ministrului Armand Călinescu, minis-trului Muncii Mihai Ralea şi d-rului Al. Marta, rezi-dent al Ţinutului Timiş (echivalentul fostuluiprefect).

Din cauza vremii urâte, tradiţionala serbarecâmpenească nu a mai avut loc, minerii compen-sându-o cu o petrecere ţinută la sediul sindicatului.

Dacă până acum Ziua Internaţională a Munciiera sărbătorită doar de sindicate şi de PartidulSocial-Democrat, în 1939 a fost sărbătorită laBucureşti „pentru prima dată în mod oficial, cu par-ticiparea şi a membrilor guvernului, în frunte cu d.Armand Călinescu, preşedintele Consiliului deminiştri”. Tot acum are loc şi primul congres gene-ral al breslelor, la care participă generalul dr. N.Marinescu - ministrul Sănătăţii, Mihail Ralea - minis-trul Muncii, I. Bujoi - ministrul Economiei Naţionale,I. Ghelmegeanu - ministrul Comunicaţiilor, VictorSlăvescu - ministrul Înzestrării armatei, EugeanTiteanu - subsecretar de Stat a Propagandei.

Printre cei 1.000 de muncitori participanţi lacongres s-au aflat şi fanfarele minerilor din Lupeni,Petroşani şi Petrila, care au produs o frumoasă im-presie.

Marian BOBOC

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului�Anul V �Nr. 127 �� 30 aprilie 2013 �

� 4 pagini �ISSN 2068 - 3650

La capătul de sus al acestui şir de bârne, se puneacâte o masă mare unde se aşezau colacii, lumânările şicâte un blid de lemn cu fiecare fel de mâncare. Preotulcu crâznicii şi cântăreţii făceau o slujbă la care sepomeneau toţi morţii celor care contribuiau la aceastăpomană.

Se pregătea varza, tocana de carne, şi la urmăpăsatul cu multă brânză şi unt. Se mânca pe săturate.Ieşea un rând de la masă şi se punea altul până semâncau toate bucatele. Această tradiţie e generală înValea Jiului, urmată apoi de joc.

În ziua de Paşti nu-i bine să dormi că vine „HălRău”, „Bată-l crucea”, „Ce nu-i bun”, Diavolul, Satana(numirile date de popor pentru dracu, pe care să nu-lpomeneşti) şi-ţi fură paştile care le-ai mâncat dedimineaţă. Dacă dormi în ziua de Paşti, ca şi în cea deSf. Gheorghe, te prinde ploaia cu pologul (fânul)neuscat şi neadunat pentru a fi clădit.

În ziua de Paşti să nu bei apă, să bei vin, mai multacest vin în prima zi de Paşti se preface-n sânge; vei firoşu, frumos, gras. Idealul ţăranului şi apreciereasăracului să te vadă tuns, ras şi gras.

În Duminica Paştelui, de dimineaţă, când veneamacasă de la Înviere, găseam în pragul uşii din afară oglie mare de iarbă verde. Tatăl, dacă este, dacă nu unfrate mai mare în casă, ne dădeau paşti, pâine cu vin,sfinţite în biserică în Joia Paştilor când se face o slujbă

specială. Într-o cană (fingie) nouă, cu lingură nouă, cuşerveţel nou înflorat, tatăl sau alt bărbat din casă nedădeau trei linguriţe de paşti. Bărbatul care ne dădeapaştile stătea în prag, în partea dinăuntru, iar noi, ceicare le primeam, în cea dinafară. Cu picioarele pe gliade iarbă, după fiecare lingură, spuneam „Hristos aînviat” şi tata răspundea „Adevărat a înviat” cuadaosul „să le porţi sănătos”.

În ziua de Paşti, după Liturghie, tot poporul, cumic cu mare, ieşeam în faţa bisericii, şi în jurul ei, săne omenim. Credincioşii veneau de departe din Moşici-Cimpa, Burdeşti, Dobreşti sau din capătul Petrilei –Lunca de Jos, la Biserica din Taia Brad, cu străiţi, cudesagi cu vin, cu colac, cu ouă vopsite. Aceste bagajeerau puse pe mormintele fiecăruia din familie şi leatârnase pe Cruce care era mare, lucrată cu multe

crestături, cu un cui mare de lemn între braţelecrucii, tocmai pentru acest scop. La ieşitul dinbiserică se dădea de pomană la săraci, colac, ouă,vin şi apoi se omeneau neamurile, prietenii, naşii,finii, aveau caş nou, colac şi vin. Se bea din ploscăşi se mâncau de toate: carne de miel, fără a mâncaouă. Ouăle se ciocneau şi dacă aveai unul mai tareîl câştigai pe cel spart, 2, 3, 4 etc. Ospătarea labiserică, când era vremea bună, dura până târziudupă masă.

A doua zi de Paşti toată lumea la Nedeie.Reamintesc, cum foarte de dimineaţă pleca tata deacasă cu cucuruzul măcinat pentru păsat, cudireseală pentru curechi – varză tăiată mărunt deacasă, brânză, unt şi 50-100 colaci şi tot atâtealumânări. Lemne, tot ce trebuie la pomană, alţii lafel. Vaca sau mânzaţii se cumpărau de la unul dintreei. Erau şi 50-100 de „gazde”. Carnea se repartizape fiecare din cei ce „stau cu toate la pomană”.Totul se fierbea în comun şi când bucatele eraugata, toată munca o făceau numai bărbaţii. Totatâtea blide de lemn şi linguri, le aduceau fiecarede acasă. Se întindeau bârne multe, lungi, cap lacap, de ambele părţi, iar la mijloc se puneau blidelecu mâncare. Se înţelegeau fiecare că eu dau de aicipână la 50-100 de oameni şi aşa până la capăt.Intrau la masă sute de oameni: femei, copii, săraci.

Fermecătoarea şi documentata publicisticăpascală a preotului Traian Moşic

Cititorii fideli ai publicaţiei noastre sunt familiarizaţi cu numele preo-tului ortodox Traian Moşic. Am publicat în mai multe ediţii fragmente dinminunata carte „Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului”, în-grijită cu mult profesionalism şi devotament de fiul său, rafinatul poet DanNasta. În prefaţa volumului, Dan Nasta scrie: „Părintele a avut rubrici depastoraţie şi educaţie moral-creştină şi patriotică în săptămânalulpetroşănean, Avântul, condus de admirabilul Vasile Taloescu şi soţia sa, în-văţătoarea Stăncuţa Taloescu, oameni mereu veseli şi comunicativi, fami-lie de care l-a legat o afectuoasă prietenie”. De la aceasta a pornit şicăutarea noastră. După o cercetarea atentă, am reuşit, încetul cu încetul,să identificăm toate textele publicate în ziarul mai sus amintit purtândsemnătura Traian Moşic, t.m., T.M şi pr. T.M. Astăzi, aflându-ne în Săptămâna Mare a Paştelui (sau Paştilor?...), vă propunem spre lectură treitexte, „Paşti sau Paşte?”, „Obiceiuri şi superstiţii la ţăranii din Valea Jiului” şi „Obiceiuri de Paşti din Valea Jiului”, care rezonează cu mareaSărbătoare a Învierii pe care o vom celebra peste câteva zile.

„Paşti sau Paşte?” a fost publicat în primăvaraanului 1941 pe parcursul a 3 episoade în ediţiileAvântului din 19 aprilie, 1 mai 1941 şi 31 mai.

Celălalt articol, „Obiceiuri şi superstiţii laţăranii din Valea Jiului”, vede lumina tiparuluipeste 6 ani, în 1947, în ediţiile din 2 martie şi 13aprilie.

În fine, ultimul articol reţinut de noi, „Obi-ceiuri de Paşti din Valea Jiului”, apare tot în ul-timul an editorial al longevivei publicaţiipetroşenene, în 1947.

La acestea, am mai adăugat un interesant capitol din volumul „Dincele trăite printre oamenii de la izvoarele Jiului”, dedicat pomenii nedeiipascale. Sperăm că ne-a reuşit întregul, astfel încât să contribuim şi noi,cu smerenie, la marea sărbătoare a Învierii.

Marian BOBOC

Pomana

SPECIALIImarţi, 30 aprilie 2013

„Paşti” sau „Paşte”? În uzul vorbirii şi al scrisului de o vreme încoace,

vedem că unele cuvinte moştenite altcum delastrăbunii noştri – încep să fie stâlcite printr’opronunţare de multe ori de-a dreptul revoltătoare.Cuvinte pe cari ni le-au transmis părinţii şi bătrâniinoştri înaintaşi – păstrate de ei cu mare sfinţenie – şila cari ei n’au schimbat nici o „iotă”, pentru că aşa neera graiul. Limba noastră despre care spune poetul căe „sfântă”. Limba vechilor cazanii, care-o plâng şicare-o cântă pela vatra lor ţăranii”. Pentru păstrareaei în toată curăţia şi sfinţirea, au luptat din răsputeriumilii călugări cărturari, traducători şi scriitori deslovă românească, cari prin umilele lor puteri şi râvnăsfântă, au putut ridica în vremuri de mari încercări şide urgii năpraznice, sărăcăcioasele mănăstiri cari îiadăposteau, la nivelul unor adevărate academii alescrisului şi gândului românesc. S’au luptat străbuniinoştri cu toate puhoaiele năvălitoare şi ar fi dat totul,dar „să le lase graiul”. Li s’a păstrat acest grai curatca soarele, frumos şi sfânt ca slava evangheliei şicazaniei care ni l’a păstrat. Grai pe care îl sorbeaupărinţii noştri ca pe o sfântă împărtăşanie, pentrucăera al lor, smuls din sufletul lor curat şi propovăduit lortot atât de curat de către biserica străbună şipăstrătoare a tuturor sfintelor strădanii.

Nu se „înoia” graiul şi nu se schimbau cuvintele înacele vremuri şi era atât de bine!

În această ordine de idei, vom căuta să lămurimîn câteva articole, care este adevărul în legătură cupronunţarea „Paşti”.

Vedem că azi prin toate marile ziare din capitalăşi întotdeauna, atât prin scris cât şi prin vorbirea detoată zilele, se înlătură sistematic cuvântul consacratşi înrădăcinat în sufletul poporului „Paşti” pentru a fiînlocuit, sau mai bine zis, schimbat cu cel de „Paşte”.„”Paşti” sau „Paşte” este un plural în româneşte delacuvântul vechi jidovesc Pesach sau Passach, tradusîntotdeauna în sfintele Scripturi „Paşti” sau „Paştele”.Astfel a şi rămas pronunţat în graiul poporului,pronunţându-l de ex. aşa: de Paşti mă duc/ la Paşti amfost/ la nişte Paşti eram/ mâncăm Paştile/ au trecutPaştile, Rusaliile, Floriile, Sânzienele, etc., tot formepopulare şi corect pronunţate. Azi însă, se înlocuieşteaceastă formă de pronunţare peste tot, cu toateocaziile, până şi în manualele de şcoală primară cu oaltă pronunţare, străină, stâlcită, absurdă şi stupidăca: un Paşte, sărbătorile Paştelui, de Paşti am fost, laPaşti mă duc. Sărbătorile sau Sărbătoarea Paşteluitrecut, etc. etc. absurd! Şi-i dă mereu cu Paşte şiPaştelui. Vom căuta în numerile viitoare, să arătămcum se pronunţă acest termen şi în alte limbi şi vomvedea cât greşim şi cât de bine, corect, frumos şidulce pronunţă ţăranul nostru.

De data aceasta vom scoate la iveală câtevacitate din cea mai nouă traducere a Sf. Scripturi,tradusă de marii noştri ebraişti, profesori de teologie:Vasile Radu şi Gala Galaction în anul 1938,nemaivorbind de textele vechi şi de toate ediţiileSfintei Scripturi, traduse din vechime.

Astfel la cap. 9 dela numerii la versetul 2 găsimscris aşa: „Să prăsnuiască fiii lui Israil PAŞTILE, lavremea lor”. La versetul 3 „… SĂ LE prăznuiţi lavremea lor, potrivit tuturor legilor şi orânduielilor…”.La versetul 5: „Şi eu am prăsnuit PAŞTILE în ziua apaisprezecea a lunii întâia…”. La versetul 6: „… şi nuputem să prăznuim PAŞTILE în ziua aceia…” versetul11 întreg: „În luna a doua, în ziua a paisprezecea,între cele două seri, să prăznuiască PAŞTILE şi sămănânce azime cu ierburi amare”.

În cartea Iosna cap. 5 v. 10 şi 11 găsim: „Şi fiii luiIsrail au stat în tabere la Ghilgal şi au prăsnuit PAŞTILEîn ziua a paisprezecea a lunii, seara, în luncaIeribonului. Şi au mâncat din roadele pământului adoua zi de PAŞTI, azime şi boabe prăjite”. În cartea adoua a Cronicelor cap. 30 v. 15 şc.1: „Apoi au junghiatmielul PAŞTILOR”. Exemplele se pot înmulţi până la

infinit.Să vedem în Noul Testament, şi anume la

evanghelistul Matei cap. 26, v.17, 18 şi 19: „În ceadintâi zi a Azimilor au venit ucenicii la Iisus şi l-auîntrebat: Unde voieşti să-ţi gătim ca să mănânciPAŞTILE? El le-a răspuns: Mergeţi în oraş, la cutare,spuneţi-i: Învăţătorul zice: timpul meu este aproape,la tine voi să fac PAŞTILE cu ucenicii mei. Şi ucenicii aufăcut precum le-a porunci Iisus şi au gătit PAŞTILE”.(Nu un Paşti!)

La evanghelistul Luca cap. 22, v.7: „A sosit deciziua Azimilor, când se cădea să jertfească mielul dePAŞTI”.

În epistola către corinteni I cap. 5 v.7: „… Hristosmielul nostru de PAŞTI a fost înjunghiat”.

Prin urmare, iată şi în cea mai nouă ediţie a Sf.Scripturi, nu găsim nici o „înnoire” sau „schimbare”de termeni.

Lăsaţi-ne în pace, domnilor, cu dăscăleala cea„nouă” şi rămâneţi la limba noastră „sfântă şi curată”,rămâneţi la această limbă cu „vechi izvoade povestiridin alte vremuri”.

„Înviaţi-vă dar graiul,Ruginit de multă vreme.Ştergeţi slinul, mucegaiulAl uitării ’n care geme”…

2. Spuneam în numărul trecut că vom continua aarăta cum s’a rostit în vechime, în limba jidovească înprimul rând, pronunţarea la forma plurală a cuvântuluiPAŞTI şi nu Paşte).

Astfel, fiind vorba de Sărbătorile Paştilor, găsim întextul jidovesc la cartea Levitivul Cap. 23 v. 4următoarele: „Eleh moade iahve micrae codeş aşer –tikreu otam bemoadam”, adecă: „Iată PrazniceleDomnului, cu adunări în sfântul meu locaş, pe care voisă le vestiţi la vremea hotărâtă”). În cartea NumeriiCap. 9 v. 10 „daber el – bene israel lemor iş iş ki ki –ieh tame lanefeş o bederek rekokah lakem oledorotekem veasah PESACH laiahve”. Spune fiilor luiIsrael: „Dacă cineva dintre voi sau urmaşii voştri se vaspurca atingându-se de un mort sau este în călătoriedeparte, cu toate acestea să săvârşească PAŞTILEpentru Domnul”. Tot acolo la versetul 13 găsim tot laformă plurală şi articulat cuvântul pesach, cităm oparte din acest verset din original: „vehaiş aşer – hutahor ubederek lo – haiah vechadal laasot hapesachvenicretah hanefeş hahiv meameha ki… pe româneşte:„Iar omul care este curat şi nu se află în călătoriedeparte şi trece cu vederea să prăznuiască Paştile,unul ca acela să fie nimicit din poporul lui, fiindcă n’aadus dar Domnului la vremea potrivită. Omul acela să-şi ispăşească păcatul”.

Tot în cartea Numerii la cap. 28 v. 16 găsim:„ubacodeş harison bearbaah asar iom PESACHlaiahve”. „Iar în luna întâia, în ziua a paisprezecea alunii, sunt PAŞTILE Domnului”.

Exemplele în sensul acesta găsim nenumărate înSf. Scriptură a Vechiului Testament. În toate se vedetot forma plurală a cuvântului, deşi în limba evreiascăse poate pronunţa acest cuvânt şi în forma luisingulară: „pasach”. În textele traduse în româneşteprecum şi în alte limbi, s’a tradus cuvântul peste tot,în forma lui plurală de „PAŞTI” şi nu „Paşte.

Este adevărat că în limba grecească acestsubstantiv se declină ca substantiv neutru şi se găseşteîntotdeauna la forma singurală: tó pásha, însă bogăţiade cuvinte şi forma bogată şi posibilă de exprimat,numai această limbă o are şi în multe cazuri şi limbaevreiască. Au aceste două limbi, cuvinte şi forme detimp sau genuri, cari în limba noastră nu se pottraduce. Ele se folosesc şi se înţeleg bine în original,fără însă a avea posibilitatea să le dai aceiaşi formă şiîn traducere.

În limba franceză de exemplu, cuvântul „Paşti”

este exprimat şi scris în Sf. Scriptură în forma luisingulară: „la Páque”. Are şi se foloseşte însă şi formaplurală: „Páques”, de ex.: „Faire ses páque”, „Páquesfleuries” etc.

Tot aşa în limba italiană este cuvântul „Pásqua”şi „páasquále”, „vacanze pasquali”, „vacanţa dePaşti”, „cero pasquále” lumânare de Paşti etc.

Nu ne mai extindem să mai aducem şi alteexemple pentru susţinerea adevărului care este departea noastră, ajunge însă să amintim că şi sfinţiipărinţi din străvechime ai Bisericii ortodoxe, toţiimnologii şi făuritorii de minunate şi dumnezeieştistihuri şi cântări pe cari le foloseşte Biserica ortodoxăde aproape două mii de ani, tot „Paşti” au rostit, auscris şi au cântat. Cităm numai două ode preafrumoase din miile de cântări pe care le are aceastăBiserică şi vedem frumuseţea limbei şi „graiulîngeresc”, care s’a păstrat cu atâta sfinţenie, respectşi veneraţie: ”Paştile sfinţite nouă astăzi s’au arătat,Paştile nouă şi sfinte, Paştile Hristos Mântuitorul,Paştile fără prihană, Paştile cari au deschis nouă uşileraiului, Paştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii”.Sau: „Paştile frumoase, Paştile Domnului Paştile,Paştile prea cinstite nouă ne-au strălucit, Paştile cubucurie unii pe alţii să îmbrăţişăm, o Paştile mântuireade întristare, că astăzi din groapă ca dintr’o cămarăstrălucind Hristos, pe femei de bucurie le-a umplutgrăind: Propovăduiţi apostolilor”.

Închipuiţi-vă imnele acestea cântate cu „Paştele”cel sfânt, „Paştele” cel de taină, „Paştele” cel nou…şi vedeţi îndată stâlcirea frumuseţei şi a farmecului pecare îl au toate aceste cântări şi cuvinte pe cari uniidin noi caută să le denatureze şi să le schimbe totfarmecul şi frumuseţea.

3. Înrădăcinat atât de adânc în sufletul poporuluiromânesc şi în graiul de totdeauna, cuvântul „Paşti” s-a menţinut în această formă plurală, dupăcum amvăzut că se foloseşte şi în graiul altor popoare. Poporulnostru tradiţionalist şi conservativ în toate, nu acunoscut şi nu cunoaşte altfel de pronunţare decâtaceia a bunicilor şi a străbunicilor lui. Că în unele părţise pronunţă „Paşte” – este o greşeală şi o influenţă cutotul nouă, străină şi forţată. Poporul nostru depretutindeni în folclorul său, în basmele, în proverbeleşi în satirele sale, foloseşte cuvântul „Paşti”.

El zice „Paşti” şi atunci când ironizează şibiciuieşte: „La Paştile cailor”. Iar când zice „Paşte”:„paşte murgule iarbă”, „paşte calul”, „paşte vaca”…Omul mănâncă Paşti, ia Paşti, ciocneşte ouă roşii dePaşti etc.

Chiar şi în înjurăturile sale, românul foloseşte –spre durerea noastră – Paştile. Toţi poeţii noştri, clasicicari au creat nepieritoare opere literare în proză sauîn poezie, au folosit întotdeauna forma plurală:„Paşti”. A cita din aceştia ar însemna să scriem enormde mult – lucru inutil – şi cunoscut de toţi. Chiar şimarele Caragiale, biciuitorul tuturor prostiiloromeneşti, foloseşte în opera sa cuvântul „Paşti”. Ofăclie de „Paşti”). „Se făcea ziuă, ziua Paştilor.Natura, ca o mireasă răpită, care a dormit vrăjită delanţurile de gheaţă ale unui crud uriaş răpitor…” – casă amintim numai atât din scrisul său. NemuritorulCoşbuc în poezia sa intitulată „La Paşti”, în strofaultimă exclamă următoarele prea frumoase versuri:

„Ah, iar în minte mi-ai venitTu, mama micilor copile!Eu ştiu că şi’n aceste zileTu plângi pe-al tău copil dorit!La zâmbet cerul azi ne cheamăSânt Paştile! Nu plânge, mamă!”.Octavian Goga în articolul său: „În Vinerea

Patimilor...”, unde descrie atât de minunat frumuseţeaşi farmecul sărbătorilor Paştilor la Răşinari, încheieastfel: „Mâine sunt Paştile şi-mi trebue doi ochi deţăran ca să pot citi în ei farmecul Învierii…”.

(continuare în pagina III)

SPECIAL IIImarţi, 30 aprilie 2013

1. Înainte vreme erau, mai puţini, iar în timpul din urmă sunt mulţi din aceicari încearcă să critice aspru credinţa poporului român. Mulţi dintre aceşti criticivăd în unele superstiţii ale românului, rătăciri „primitive, letişiste saunaturaliste”. Sunt unii filosofi cari au afirmat că „Românul n’are nimic sfânt, eleste ateu, superstiţia joacă cel mai mare rol în cele ale credinţei”. „Nepăsareaşi fatalismul sunt notele cele mai limpezi şi lămurite ce se pot desprinde dinsufletul şi caracterul nostru” – spune un altul.

În cele ce urmează, nu vom căuta să răspundem acestor critici, fiindcă noi,cari cunoaştem atât de bine sufletul poporului nostru dela ţară, avem alteconvingeri.

Unele dintre superstiţiile românului au un adânc fond religios – moral, iaraltele, cele mai puţine, dacă nu au acest substrat religios, ele nu vatămă cu nimiccredinţa sau moralitatea poporului nostru dela ţară. Noi am mai scris aici şi altădată despre unele obiceiuri şi superstiţii cunoscute de noi la ţărani. Acum, odatăcu începutul postului Sf. Paşti, şi odată cu sosirea primăverii, întâlnim o mulţimede manifestări ale acestor superstiţii. Ele sunt mai întotdeauna legate de câtevreo sărbătoare şi, în credinţa poporului, îşi au semnificaţia lor.

Astfel, în ziua de Stretenie (Întâmpinarea Domnului, 2 februarie) esteobiceiul ca femeia să meargă de dimineaţă, „pe nespălate”, să ia „sloi” de gheaţăşi să dea pe sub coada vacilor în grajd, ca să nu streche vara.

În săptămâna lui Sân-Toader nu e bine să se toarcă. Cine toarce în aceastăsăptămână, vin caii lui Sân-Toader şi pe fetele sau femeile cari au tors le ia lajoc, le joacă până le omoară, călcându-le sub picioare.

În ziua de „Sfinţi” (patruzeci de mucenici), tot pe nespălate, cineva din casăumblă cu o sdreanţă aprinsă, ocoleşte curtea, grădina şi toate împrejurimile casei,ca să nu umble vara şerpii. Pe unde s-a umblat cu „afumatul” nu vor umbla şerpii.În această zi ies sfinţii şi bat de 40 de ori cu toiegele în pământ: „ieşi căldură şiintra frigule”. Poporul crede că în timpul iernii căldura intră în pământ şi vara,intră frigul. De aceea vara e rece în pământ, pe când iarna, în pământ, în pivniţeetc., este cald.

Cine vede mai întâi primăvara mielul negru este „spurcat” de miel negru.Acestuia tot anul îi va fi inima neagră. Cel „spurcat” de miel blesteamă mielul:„mânca-te-ar lupii”.

Primăvara, pe nespălate şi pe nemâncate, precum şi seara, după apusulsoarelui „spurcă” cucul, pupăza, mânzul, calul împiedicat, calul tuns etc.

Cel „spurcat” de cuc, aceluia tot anul îi va merge rău, nu va avea noroc înnimic. Cel „spurcat” de pupăză, aceluia îi va mirosi gura urât, cum pute pupăza.Cine este „spurcat” de mânz, tot anul va umbla „calea mânzului”. Adică va umblafără nici un rost, oriunde va merge, îi vor ieşi lucrurile pe dos. Dacă eşti „spurcat”de mânz, să târăşti „brecirea”, şi dacă eşti bărbat, brâul şi să zici: „cum târâi eubrecirea, aşa să-ţi târâie lupii maţele tale”. Mânzul blestemat astfel, până la anulva fi mâncat de lupi. Cel „spurcat” de cal împiedicat, un an întreg se va împiedicaşi pe locul şea şi va râde toată lumea de el. Cine a fost „spurcat” de cal tuns, vafi de „mireaz” şi de „râs”, cum este calul tuns între ceilalţi cai. Calul tuns şi calulbreaz sunt de pomină.

Pentru a evita aceste „spurcături”, ţăranii noştri – până şi copiii cei mici ştiuaceasta – nu ies dimineaţa din casă nespălaţi şi fără să „ia ceva în gură”, chiar ogură de apă sau „o ţâră” sare.

Copiii şi fetele, fetele îndeosebi, n’au voe să mănânce coada porcului, pentrucă între ceilalţi feciori sau fete „sunt tot înapoi”, „la coadă”, „împinşi de toţi”.

La şezători – cari se fac mai des „între posturi” – feciorii să nu stea lângăfetele cari torc, că dacă acestea răsucesc fusul peste picioarele lor, un an întregvor cădea în joc. Şi cea mai mare ruşine să cazi în joc.

Feciorii să nu pună la gât mărgele sau salbe de ale fetelor, că aceia toatăviaţa vor fi „slabi de inimă”, vor plânge pentru orice nimic, şi pentru un fecior saubărbat, între ţăranii noştri, e mare ruşine şi slăbiciune să plângă. „Numai muierileşi copiii plâng”.

Ce vedeţi dv., onoraţi cititori, rău în aceste superstiţii? Nu lovesc nici încredinţă, nici în morală. Dimpotrivă, şi partea morală: să nu umbli nespălat, căte „spurcă” ceva, să nu stai la şezători prea aproape de fete, că-ţi răsuceşte fusulpeste picioare, să nu plângi etc., sunt consecinţe ale unor fapte nepermise, şicine nu le respectă va păţi ruşine.

Poporul nostru le mai păstrează şi le mai respectă.

P.S. Articolul acesta mi-a fost prilejuit într’una din zilele trecute, când amfost „spurcat” de mielul negru. Deşi eram spălat, căci mergeam la biserică, dareram „pe nemâncate”. Aceste „spurcături” le păţesc în fiecare an.

2. În credinţa creştină, ortodoxă, timpurile de post sunt porunci mari,orânduite de Biserică. Poporul ştie că asta-i „legea românească” şi mai ales PostulPaştilor este ţinut cu mare sfinţenie. În săptămâna întâia şi ultima, nici uleiul nuşi-l îngăduie în bucate, ci numai mâncare „seacă”.

În timpul posturilor nu sunt îngăduite petrecerile sub nicio formă. De aceea,în cazuri de abateri, la vreme potrivită, feciorii au gata strigăturile pentru cei ceau jucat în post:

Cine joacă’n postu’ mareFace râie pe spinare

sau:Cine joacă’n postu’ marePice-i pielea depe nareSă-i rămâie nasul golCa o muche de topor.

ori:Cine joacă’n postu’ mareJoacă-i dracu’ pe spinare.

La Mezele-Păresii fiecare femeie sau fată din casă trebuie să numere ouăle,ca să ştie câte ouă se mai adună până la Paşti. Să ştie câte va putea roşi.

Primăvara, când „duduie în cer mai întâi” (când tună), fiecare îşi loveşte cuceva tare, pier sau piatră, capul, ca „tot anul să fie capul tare ca piatra”. Cândcineva îşi sparge capul, e „de vină că nu l-a ciocănit când a auzit mai întâi duduindîn cer”.

Când bea apă, fecior sau fată, când vede mai întâi curcubeu, dela un capătal curcubeului, se însoară sau se mărită, cu acela pe care îl doreşte, că şi„curcubeu’ bea apă”.

Cine bea apă din prima ploaie a primăverii, din scorbură de buştean, scapăde guşă.

La „Sângiorz” (Sf. Gheorghe) feciorii ţin calea fetelor pe drumuri, mai alespela punţi de ape şi aruncă apă pe ele, ba chiar le aruncă cu totul în râu. Fie apacât de mare, le „trântesc în apă”.

În zilele mai apropiate de Paşti, sunt o mulţime de obiceiuri, despre cari ammai scris altă dată.

Joi seara „la denie”, cum se spune în Valea Jiului, toţi cei din familie mergla biserică cu lumini de ceară duse de acasă, pe cari le aprind în timpulîngenuncherii la cele 12 Evanghelii. A cui lumină a ars mai mult la denie, acela vamuri mai curând.

Cel ce se împiedică şi cade la înconjurul bisericii la „punerea în mormânt” aDomnului Hristos va muri în anul acela. De aceea copiii nu sunt admişi bucuroşi laaceastă slujbă. Cel puţin aşa era în vremea noastră. Şi mai ales că această slujbă,în satul meu, se făcea la ora 2 noaptea.

La „Sânziene” (Naşterea Sf. Ion Botezătorul, 24 Iunie), de dimineaţa, perouă, femeile şi fetele se duc pe câmp să culeagă sânziene. Toate florile ce seîntâlnesc pe câmp sau la munte, sunt culese şi aduse acasă. Cu ele se împodobescpereţii casei, se pun „la icoană”, se pun „în grădină”, se pun şi în grajduri la vite.Ele sunt cu leac. Un an întreg sunt folosite de leac fie de „pălit”, fie de „tum”pentru oamenii şi vitele bolnave. Cu sânziene fierte şi cu piele de nevăstuică se„pălesc” vitele muşcate la uger de şarpe sau nevăstuică, ca să nu rămână„stângere”.

În zilele de marţi şi dumineci nu e bine să se dea sare la vite şi în aceste zilenu e bine să pleci cu ele la munte.

La „măsurarea oilor”, fiecare baci mulge în găleata sa laptele pe un ban deargint. Iar laptele acesta, după ce a fost „măsurat” este dat de pomană. La felprimul lapte dela vaca fătată, ca şi primul caş, se dau de pomană.

În ziua de „Elisei proorocul” (14 Iunie) e zi „pricăjită” de trăsnet şi de urs.În zilele de gădineţi (1 August, 14 Nov. etc.) femeile să nu lucreze alt lucru

decât să coase. Dacă cos în aceste zile, cos gura lupilor şi nu pot „strica vitele”.În acest caz, toate „gadinile” trec pe lângă vitele omului şi nu fac nici un rău,

fiindu-le cusută gura.

(urmare din pagina II)

Vasile Militaru în poezia „Mama” spune:„Când şi când în miezul verii Ba la Paşti să vadă satulCum îmi vine ca’n toţi aniiPela casa mea băiatul.

...Şi-având tihnă şi odihnă Pela Paşti pela RusaleS’aprinzi şi la groapa maichii Câte-un pai de lumânare”.

Horia Petra-Petrescu în poezia „Dimineaţa dePaşti” spune:

„Dimineaţă de PaştiCu gândul adaşti

Spre clipe curate şi sfinteŞi viaţă le dai,Ridicându-le’n raiDin tainici şi umezi morminte,Dimineaţă de Paşti!Par iconoclaştii……Dimineaţă de Paşti!În pieptul meu naşti…”

Am căutat anume să citez numai la întâmplare dinaceşti poeţi contemporani şi am văzut că şi ei toţifolosesc străvechiul „Paşti” pe care l-au folosit toţi –absolut toţi genialii noştri poeţi şi scriitori.

Sunt inutile oricare alte argumentări, cari ni separ inepuizabile, în legătură cu cele afirmate pânăacum.

Dorinţa noastră nu a fost şi nu este alta decât sărămânem la cuvintele frumoase şi sfinte pe cari le-aufolosit părinţii şi bunicii noştri, la cuvintele pe cari le-am auzit în casa părinţilor noştri – mai cuminţi multdecât noi cei de azi – şi să le păstrăm ca ei, să lerespectăm cu sfinţenie de cazanie şi Evanghelie.

Şi nu vom mai spune „un Paşte” ci nişte „Paşti”,nu „Paştelui” cu „Paştilor” etc.

Pentru a face din „Paşti” – praznic mare – „Paşte”sună prea „a paşte” şi nu paşte decât calul şi vaca şitoate dobitoacele ierbivore.

Cred că vor lua aminte şi domnii educatori deorice categorie ar fi să nu mai înveţe pe copii în şcolialte cuvinte – cum am găsit cazuri ca cel cu „Paşte” –decât cele corecte şi frumoase pe cari ei le ştiu de-acasă şi pe cari altădată le rostiam cu toţii!

Obiceiuri şi superstiţii la ţăranii din Valea Jiului

SPECIALIVmarţi, 30 aprilie 2013

Scăldată-n lumina de izbândă a vieţiiprin Învierea Mântuitorului intra Săptă -mâna Luminată în poieni şi lunci,îmbrăcate în verdele viu, în alb-negrujucăuş al vestmintelor jieneşti. Atunci eravremea nedeilor care, într-o anumerânduială, dădeau întâlnire întru nădejdeşi bucurie celor răzleţiţi în treburi şi îndaruri. Nedeile cu adevărat tradiţionale,strămoşeşti, se fac fie în satele noastrejieneşti, fie în poienile de la poalelemunţilor, obicei păstrat cu mare sfinţenie.În cei peste patruzeci de ani de preoţieam fost invitat de sătenii momârlani pecare-i păstoream la nedei, în MunţiiJigoru, Poienile Tăii, Ştevea, Bou, Prislop,Preluca dar mai ales în Măleia, locuri încare praznicul decent, tradiţional creştin,era mult preţuit.

Preotul din comuna cea maiapropiată de muntele unde se ţineanedea, era nelipsit de la sfânta şitradiţionala sfeştanie. Se stropeau cu apăsfinţită bucatele, mâncărurile, pentru toţiparticipanţii, se pomeneau familiilor celorcare contribuiau la praznic. Bacii, ciobaniităiau noatini sau mioare din care sepregătea tocana, se aducea caş dulce,mâncare de varză murată, păsatul.

Se cinsteau din ploscă cu vin, ţuică,jinarsuri, se ofereau plăcinte aduse de-acasă. Apoi urma jocul. Cei care eraude multă vreme în munte, primeau de lacei de acasă cele mai frumoase schimburi,vestminte pe care le aveau.

Dominante erau costumele alb-negruale băştinaşilor, ale albeţelor cărora, dupăo anume părere, italieni (talieni) care auvenit cu vreo o sută cincizeci-două sute deani în urmă, la lucrările de exploatare apădurilor şi prelucrare a lemnului, le-auspus localnicilor ciobani momorlano,oameni de munte, azi încetăţenitcuvântul de momârlani.

Celor îmbrăcaţi în negru sau alte

culori, negreţelor, salariaţi,angajaţi ai unor anumeîntreprinderi, li se spunea

barabe; posibile etimologii:– bahn-arbaiţer (germ) – lucrători la

căile ferate– bau-bauber (germ) – puşcăriaşi,

acum muncitori aduşi din închisorilehabsburgilor în Valea Jiului, la construcţiacoloniilor minierilor şi a altor construcţiiindustriale sau cum ne spunea mama, căun anume antreprenor al întreprinderilorminiere şi de construcţii se numeabarabaş; angajaţilor acestuia localnicii le-au spus, în felul lor, bărabe.

Veneau la nedei oameni mulţi de printoate împrejurimile, mâncau, beauîmpreună, dar cântatul şi jocul le aveauneamestecate. Vestite erau praznicile-nedeile din Poiana Muierii, Sălane,Sureanu, Slima, Scăriţa, unde, alături dejieni veneau poenari, novăceni, olteni,gorjeni, toţi cu vecinătăţi în păşunile şipădurile unde-şi duceau viaţa de păstori,unde-şi aveau sălaşurile între vremeadintre Praznicul Sf. Împăraţi Constantin şiElena, la 21 mai, când urcau cu turmelela păşunile montane şi până la 8septembrie, Sfânta Mărie Mică (NaştereaMaicii Mântuitorului) când se întorceauspre vetrele satelor, când se răscoleau, seseparau oile din turmă.

Aici, la aceste întâlniri, la nedei, sefăceau frăţii de cruce, dar mai ales searanjau căsătorii între feciorii şi fetele deprin satele din văile vecine. În împre -jurimile Petroşaniului rânduiala nedeilorera următoarea:

– În prima zi de Paşti se ţineau la Jieţşi Livezeni-Sălătruc

– În a doua zi de Paşi, la Jieţ-Androneşti, Livezeni-Lunca, Petrila-Brad(chiar în curtea bisericii Lonea), DâljaMare. În Petroşani, la Biserica Mică dinlemn din Cartierul Dăroneşti (Biserică acărei primă vatră a fost atestată în 1775,apoi cea nouă refăcută şi sfinţită învremea când eu am păstorit-o şi l-am avut

invitat pe ierarhul I.P.S. Andrei MajeruEpiscopul Aradului), în 8 septembrie 1950– Praznicul Naşterii Fecioarei Maria

– A trei zi de Paşti, la Maleia, unde,dacă vremea era frumoasă, veneau sătenidin Jieţ, Lonea, Cimpa, Petrila, Petroşani,Livezeni şi altă multă lume de prin părţileînvecinate.

Se mai ţineau nedei în munţi şi laalte date: la Sân Petru (29 iunie), Sf. Ilie(20 iulie), Ispas (în joia din a şaseasăptămână după Paşi, „Ziua eroilor”).

Veneau fluieraşii dar şi alţii cu viori,clarinete, saxofoane, ţigani cu ale lorcimpoaie şi viori, şi începea jocul.Mălăienii de-o parte, jieţenii separat,petrilenii, livezenii; fiecare joc, aparte,cu fluieraşii lor. Ne plăcea jocul şi vervalăutaşilor şi cimpoierilor. În joc la mălăienica şi la petrileni, pe care-i cunoşteambine, se băgau şi unii mai nărozi, după ceprindeau curaj de la ploscă..., ahăştiaerau Dumitru, cumnatul lui Buciucuiu,Nicolae a lui Iapă, Ilie a lui bese rece etc.,aceştia nu luau la joc năhoalce de seamalor, ci fete bune, chipeşe. Cum jucau deurât, cum se izbeau dintr-o margine înalta, între cei ce priveau stând în jurul lorîncât feciorii buni se trăgeau de-o partesă-i lase să se distreze pe hăi-nărozi. Li sestriga, năhuilor şi năhoalcelor:

Ai hâi, drace du-iCă de-ahăştia sunt destui...Sau câte un răspuns:Cine a strigat... strâgăturasă tacă că-i pute gura,şi nu-i pute de putoareCă-i pute de beutoareC-o beut şi s-o-mbătatşi nu ştie ce-o strigatsauFluieraşu-i mare cânetot cu mândra mea se ţâneDe n-ar juca şi n´átafleţii,nu s-ar face castraveţii…Câteodată aceste strigături se

terminau cu bătăi, cu capete sparte deboate, cu femei de multe ori ţipând de

multe ori, fiind ele învinovăţite că, vezi,Doamne, o jucat prea mult cu ahăla, că setot uita în ochii lui, mai ales după ce aubăut băuturi amestecate aduse, fiecare,de acasă, în uiege, sticle, plosci etc.

Se mai jeleau, cântând:Când aud cucul cântândŞi mierliţa şuerândNu mă ţin om pe pământEu zic cucului să tacăEl se mută-n altă cracăNumai-n ciuda mea să facăCântă hoţul, de mă sacă!George al lui Pătru Andrei, când a

venit acasă din primul război, unde i-amurit un frate de-al lui, avea o strigăturăla joc:

Nu ştiu Doamne ce mi-i mieCă mă usc ca frunza-n vieŞi nimica nu mă doare,Numai mă usc din picioare.Ce cobie! A murit acum vreo zece

ani, după ce ologise, mergea răzimat pedouă bâte, fără de care nu se puteamişca.

I-am spus: Vezi, George că parcă te-a grăpşat (obsedat) de tot cam asta oziceai la joc”. Aşa-i domnu’ Traian.

Acest George, în tinereţe, a fost unuldin peţitorii soru-mi Toli, dar nu l-a vrut.I-a fost bun Bundrea Rusu, cu acesta s-amăritat, în 1919, când avea 17 ani. Decare apoi a divorţat, fiind un leneş şi decare nici Victoriei, şi nici unuia din noi nune plăcea. Ce nuntă mare i-au făcutpărinţii mei.

După un an de căsătorie, a ştiutaştepta numai zece ani când s-a măritatcu Petre Bolog, mai căsătorit odată, fiindvăduv, mai mare ca ea cu 15 ani.

Copiii Ion, acum are 61 de ani, Mili şiAnuţa, fetele lor, s-au măritat la caselelor, au copii.

După moartea lui Bolog, după ocăsnicie de 50 de ani, trăia singură încasele cele vechi făcute de Bolog înRăscoala.

Nedeile

Obiceiurile, datinile superstiţiile româneşti în legă-tură cu sărbătorile, sunt atât de multe şi variate, cât demulte şi variate sunt regiunile ţării. Pentru toate marilesărbători sunt anumite obiceiuri şi tradiţii poporane.

În Valea Jiului, la ţăranii băştinaşi găsim la fel, omulţime de obiceiuri şi superstiţii, unele frumoase, iaraltele chiar ciudate.

Vopsirea ouălor de Paşti e o tradiţie care se leagă defarmecul acestei sărbători ca şi primăvara sub cerulcăreia apar. Este peste tot, la tineri ca şi la bătrâni, bu-curia nevinovăţiei, a nevinovăţiei copilăriei care se con-tinuă cu trecerea anilor.

Culorile ouălor de Paşti îşi au simbolul lor: roşu simbolizează sângele Domnului; negru, durerea Sfintei Fecioare, albastru – biruinţa Învierii etc.

Miercuri noaptea, în săptămâna Patimilor „se strigăîn Joi-mari”. Feciorii din sat se duc pe dealuri, aprindfocuri mari, pun fân în butoaie anume pregătite, şi leaprind, dându-le drumul la vale şi strigă: „Auzi, măreauzi, m’o trimes fata lui N. etc.”, astfel sunt batjocoritepe rând fetele mari sau nevestele cu purtări rele în sat.Cei din dealul de vis-a-vis strigă toată noaptea în „Joimari”.

Focurile şi larma ce-o fac feciorii în această noaptear simboliza ceata adusă de Iuda vânzătorul care, înaceastă noapte, cu torţe şi huet au pornit să-L prindă peMântuitorul, care se ruga în grădina Ghetsimani.

Vineri noaptea, la înconjurarea de trei ori a bisericii, la slujbele Prohodului Domnului, cel ce seîmpiedică şi cade, acela va muri în anul acela.

În dimineaţa de Paşti trebue ca un străin, dar băr-bat, să intre mai întâi în casă şi să salute cu: „Hristos aînviat”. Este mare supărare în familia în care a intrat înziua de Paşti mai întâi o femeie. Acesta este semn rău.

Pagubă mare aduce la casa din care cineva a fost„spurcat” de cuc, miel negru, mânz, pupăză sau calîmpiedicat.

În dimineaţa de Paşti, după ce se reîntorc dela slu-jba Învierii, sătenii din Valea Jiului se spală cu apă în carea fost un ou roşu, ca să fie „rumeni ca oul” la faţă. Tată,sau cel mai mare dintre băieţi în familie, dacă nu estetată, se aşează cu „ulcica” cu paşti în pragul uşii dinafară, cel ce primeşte stă dincolo de prag, în casă şi dătrei linguri de paşti – pâine şi vin sfinţite – tuturor mem-brilor familiei. Fiecare rosteşte de trei ori: „Hristos a în-viat” şi tatăl, sau cel care le dă, răspunde: „Adevărat aînviat!”, la fiecare casă nu lipseşte „glia” verde din prag,aşezată tot în partea din afară a pragului, simbolulprimăverii. Se aşează la masă, dupăce au „băut” paşti şimănâncă de toate, dar ouă roşii nu se mănâncă în ziua dePaşti, pentrucă tot anul îi miroase gura şi-i cad dinţii. Înziua de Paşti nu bea nimeni apă, fiindcă îl îngreuiază unan de zile. Se bea numai vin, pentrucă atât vin cât beaîn această zi, se face sânge. De mâncat, gustă cu toţii,înaintea altor bucate, carne de căprioară sau de peşte,să fie iuţi şi uşori ca peştele sau căprioara. Nu se doarmeîn ziua de paşti, pentrucă vine „Satana” şi-i fură din truppaştile care le-a mâncat. Nu se doarme, de asemenea,nici în ziua de Sf. Gheorghe, pentrucă cine doarme înaceastă zi, toată vara îl apucă ploaia cu „pologul” uscat.

Nu se dă de pomană la săraci ouă care au fost „lăr-buite” cu oţet, pentrucă, cu oţet a fost adăpat şi Dom-nul Hristos. „Farba” din vasul în care s’au văpsit ouălese pune în lături la porci şi la alte vite, pentrucă este cu„leac”, le fereşte de atâtea boale. Lumânarea care aiţinut-o în mână la Înviere, se păstrează şi în timpul anu-lui, când bate grindina „ghiaţa” se aprinde şi trece „văp-tia” (trece furtuna) care strică „holdele” şi „pomii”.

„Salca” (salcia) nu „se duce în casă” înainte deFlorii, până nu a fost „sfinţită” la biserică, ca să stea„cloca pe ouă” şi să nu moară găinile.

În ziua de Paşti nu se mătură în casă, sau dacă semătură „gunoiul” se aruncă în foc, ca să nu scoţi „paştiledin casă”.

A cărui „lumină” a ars mai mult la „denia cea mare”Joi, acela moare mai curând, din casă. „Ulcica” (căniţasau „oala de paşti”), lingura şi „năframa” se spală numai„Joi după Paşti” în apă curgătoare, şi se dă de pomană.Cel ce umblă în dimineaţa de Paşti nespălat, orbeşte. Celce nu „ia paşti” trei ani la rând, acela este al diavolului,îngerul păzitor l-a pedepsit!

Acestea sunt numai câteva din multele şi variateleobiceiuri şi superstiţii ale creştinilor ţărani din Valea Jiului, din Petrila mai ales. Ele diferă dela sat la sat şidela casă la casă.

Dar, un obiceiu general foarte frumos şi foarte bunîl au ţăranii noştri, că în ziua de Paşti nu au făcut „desle-garea pe morminte” şi dupăce, acolo, la mormânt, pânăn’au „dat” din toate bunătăţile, mai întâi la săraci. Cadovadă, ne-au rămas din străvechime „Pomana Paştilor”,aşa numitele „nedei”, unde satul întreg contribue cu bucate şi se face „pomana” pentru săraci, pentrucă înaceste zile sfinte şi mari, nu trebue să fie nimeniflămând.

Obiceiurile româneşti de Paşti, cu toate părţile lorsuperstiţioase, isvorăsc dintr’o simţire creştinească dindragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele şi dintr’oidentificare cât mai deplină cu marele mister al Învieriişi a tot ce a „lăsat” Dumnezeu.

Dacă vreţi să simţiţi aevea farmecul Învierii şi pute -rea de vrajă şi transfigurare a omului prin creştinism,mergeţi în satele noastre şi veţi simţi cu adevărat peHristos Cel Viu, pe Hristos Dumnezeu, cu toată puterea şicu tot farmecul trăirii întru El.

Obiceiuri de Paşti din Valea Jiului