28.12.2012

Noros, -2 -1 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

Pastorala ÎPS Petru la Sărbătoarea

Naşterii Domnului nostru

Iisus Hristos

1 EURO..............................15.93591 Do lar ame ri can ............. 12.19971 Leu românesc ................. 3.53811 Ru blă ru sească ............... 0.3984

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Sfârșitul unui an nu aduce nicio încheiere și niciun înce-put, ci o continuare, cu toată

înţelepciunea pe care ne-a inoculat-o experienţa”.

Hal Borland

Cursul valutar 28.12.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 28 decembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

29.12.2012

Noros, -7 -3 0C

Sf. Mc. Elefterie, Suzana și Vah cel Nou; Cuv. Pavel

Fondat în 1995 Nr. 48 (876)

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

CMYK

CMYK

Lichidarea câtorva instituţii medicale, „cadoul” de sărbători din partea ministrului Usatâi

55 PAGINA SCANDALOS

Triumful Triumful justiţiei justiţiei

sau găsirea sau găsirea „ţapului „ţapului

ispăşitor”?ispăşitor”?

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

SPECIAL

LA MUL|I ANI!LA MUL|I ANI!

Dragii noştri cititori, În aceste zile magice și pline de farmec, di-

naintea Revelionului, redacţia ziarului FLUX

vă urează multă sănătate, bunăstare și multe

bucurii. Fie ca spiritul sfi ntelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele și în sufl etele voas-tre, iar iubirea, fericirea, curajul, speranţa, în-ţelepciunea și generozitatea să vă fi e călăuză în anul care vine. Să aveţi parte de sănătate

și bucurie din partea celor dragi, iar grijile și nevoile care vă macină să nu vă împiedice să pășiţi în Noul An cu demnitate și încredere.

La mulţi ani și Dumnezeu să vă binecuvân-teze!

La mulţi ani cu bucurie! La mulţi ani cu bucurie! Casa, casă să vă fi e, Casa, casă să vă fi e, Masa, masă să rămâie Masa, masă să rămâie Iar în jurul ei să vie Iar în jurul ei să vie

Oameni buni, de omenie, Oameni buni, de omenie, Să v-aducă veselie, Să v-aducă veselie, Gânduri bune, cumpătate Gânduri bune, cumpătate Și urări de sănătate Și urări de sănătate

Zile multe și prospere, Zile multe și prospere, De la Dumnezeu putere, De la Dumnezeu putere, Să învingeţi relele Să învingeţi relele Ce vă-ncurcă vieţile!Ce vă-ncurcă vieţile!

În atenţia abonaţilor Ziarului FLUX

Vă informăm că următoarea ediţie a ziarului FLUX va apărea peste două săptămâni, pe data de 11 ianuarie 2013.

Sărbători Fericite!

Dragi cititori! Suntem în ajun de nou an, atunci când oamenii își urează unii altora ceea ce cred ei că ar avea nevo-ie semenii lor. Cu acest prilej, vă urăm și noi dumneavoastră ca în anul care vine să vă dea Dumnezeu sănătate.

Dumneavoastră și tuturor celor care vă sunt dragi. Asta, în primul rând! Căci, Doamne fereș-te de o boală! Mai ales cu sistemul de ocrotire a sănătăţii din Republica Moldova. Rămâi și fără sănătatea pe care o mai aveai și fără niciun ban în pungă.

Vă mai dorim ca, în anul care vine, Dumnezeu să vă ajute să realizaţi toate gândurile bune, să vă îndrumeze, să vă înţelepţească, ca, la sfârși-tul lui 2013, să nu ajungeţi să regretaţi o faptă pe care aţi făcut-o sau pe care n-aţi făcut-o.

Să aveţi un an rodnic. Să vă meargă în meseria pe care o profesaţi, în afacerea pe care o aveţi, să vă rodească pământul dacă sunteţi agricultor.

Și sunt încă multe, multe lucruri pe care ne-am dori să vi le urăm pentru că le meritaţi. Dar spaţiul pentru aceas-tă urare este limitat, nu putem continua la nesfârșit. Și totuși, există un lucru pe care nu putem să-l neglijăm. Și anume ca în anul care vine să continuaţi să fi ţi alături de noi, să fi ţi împreună cu noi, adică să citiţi și să abonaţi ziarul FLUX.

Știm că peste tot în lume scad tirajele la ziare și revis-te. Republica Moldova nu este o excepţie. Avem tot mai puţini oameni care citesc, și nu e vorba doar de ziare, nu se citește în general. Din comoditate, din lene asumată sau inconștientă, oamenii acceptă să privească imagini

la TV sau pe internet, să înghită informaţii (dacă ceea ce se difuzează acolo poate fi numită informaţie) care curg din difuzoare și care nu-ţi solicită niciun efort intelectu-al. Respectiv, te manipulează, te prostește fără ca să-ţi dai seama și fără ca să te poţi opune.

Noi vă îndemnăm să vă abonaţi și să citiţi FLUX-ul nu doar pentru că acesta este un ziar de analiză și de atitu-dine, ci pentru că este unul dintre puţinele, dintre foarte puţinele mijloace de informare în masă care nu se afl ă la cheremul oligarhilor din Republica Moldova, a celor care controlează administrativ, politic, economic și mediatic ţara noastră și minţile cetăţenilor ei. Din acest conside-rent merită să mergeţi și să vă abonaţi la ziarul FLUX. Ca să fi m împreună și în 2013.

Redacţia FLUX

O scurtă urare şi un îndemn de Anul Nou

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

28 DECEMBRIE 2012 22F L U XF L U X Actual

Avocatul reclamanţilor, Ana Ur-sachi, a declarat la un post de tele-viziune că sentinţa pronunţată este prea blândă, ea precizând că a fost cerută pedeapsa maximă, de cinci ani de închisoare. Ursachi a mai de-clarat că trebuia condamnat, în pri-mul rând, directorul de atunci al SIS, Artur Reșetnicov, care a dat ordinul de interceptare a telefoanelor. Doar că Ruslan Ţurcan a preferat să-și aco-pere fostul șef.

Pe de altă parte, actualul preșe-dinte al Curţii Constituţionale, Ale-xandru Tănase, consideră că Ruslan Ţurcan a fost făcut ţap ispășitor în acest dosar. Tănase a scris pe o reţea de socializare că îi pare rău pentru acest om, „care a fost scos ţap ispă-șitor pentru a-i salva fundul fostului director SIS”. „Dacă Reșetnicov ar fi avut elementara demnitate de om, nu mai vorbesc de onoare de ofi ţer, n-ar fi stat ca un șobolan ascuns în spatele imunităţii de deputat, în timp ce fostul său subaltern e băgat la pușcărie. Eu n-am nicio pretenţie faţă de acest om, pe care-l durea în cot despre ce și cu cine discutam eu. Alţii ar fi trebuit să stea pe banca acuzaţilor”, a mai scris acesta.

În același timp, fostul director SIS, Artur Reșetnicov, este sigur că această condamnare face parte din-tr-un scenariu mai amplu de răfuia-lă cu opoziţia, o nouă încercare de compromitere și distrugere a aces-teia. Dar și de a-l scoate pe el per-sonal din viaţa politică. El a declarat că există probe, inclusiv înregistrări audio, care fac dovada că procurorii l-au intimidat pe fostul ofi ţer SIS și

i-au cerut să depună mărturii împo-triva sa.

Reșetnicov a mai declarat că nu se prevalează de imunitatea de de-putat, însă procurorii au refuzat să-i asculte argumentele. Mai mult decât atât, el afi rmă că nu a fost citat ofi ci-al în cadrul urmăririi penale și nici la ședinţa de judecată.

Deputatul Mihai Godea, victimă și el a interceptărilor ilegale, consideră că decizia de condamnare a lui Rus-lan Ţurcan creează un precedent po-zitiv, când infracţiunile de acest gen sunt pedepsite, în sfârșit, în confor-mitate cu prevederile legale.

Pe de altă parte, Godea a atenţio-nat și asupra unui aspect negativ, in-vocând, ca și Alexandru Tănase, fap-tul că Ţurcan este „ţapul ispășitor” în toată această afacere.

„Din punctul meu de vedere, an-cheta nu și-a făcut lucrul așa cum trebuie, pentru că pe banca acuzaţi-lor trebuia să fi e și cei care au dat in-dicaţii”, a opinat Godea. Totodată, el nu a fost categoric în privinţa faptu-lui că indicaţiile au venit anume de la Reșetnicov, afi rmând că ancheta ar trebui să dea răspunsul la această întrebare.

Mai mult decât atât, deputatul ne-afi liat a declarat că discuţiile sale te-lefonice sunt ascultate și astăzi, sub actuala conducere.

Liderii AIE par dezamăgiţi de fap-tul că Ţurcan nu a dorit să depună mărturii împotriva fostului său șef, aceștia fi ind siguri că dacă respec-tivul angajat a fost condamnat, „în-seamnă că și șeful poartă răspunde-re”. Declaraţii în acest sens au făcut

liberal-democratul Valeriu Streleţ și

democratul onorifi c Dumitru Diacov.

Liberalul Mihai Ghimpu a fost cel

mai explicit. „Dacă nu vrea să spună

cine i-a dat comanda, lasă singur să

stea acolo unde l-au recomandat”,

a punctat acesta, nemulţumit, mai

degrabă, de faptul că angajatul con-

damnat la detenţie a învinuit condu-

cerea instalată de liberali de fabrica-

rea dosarului.

Între timp, condamnatul Ruslan

Ţurcan, care a reușit să fugă din ţară,

fi ind anunţat în urmărire generală, a

remis o scrisoare către unele institu-

ţii media în care afi rmă că dosarul i-a

fost fabricat de directorul adjunct al

SIS, Valentin Dediu și de procurorul

Mihai Capatici. El și-a explicat eva-

darea din ţară prin faptul că urma

să fi e supus unor presiuni pentru a

da declaraţii false: „Am fost nevoit

să plec din Moldova deoarece pro-

curorul, împreună cu judecătorul și

cu Dediu Valentin, au organizat ca să

fi u reţinut pentru 90 de zile, unde să

fi u presat să dau declaraţii false pe

acest dosar, care le convin părţilor

vătămate. Este o ilegalitate comisă

de organele de drept din Republica

Moldova. Nu mai am încredere în

justiţia Moldovei. Am depus deja 5

plângeri la CEDO și sper cât mai cu-

rând să fi e condamnate acţiunile ile-

gale ale justiţiei din Moldova”.

La scrisoare a fost anexată și o în-

registrare audio, despre care Ţurcan

afi rmă că a fost efectuată în biroul

procurorului Capatici. În opinia lui,

înregistrarea ar dovedi că dosarul a

fost fabricat și ar indica asupra per-

soanelor care l-au comandat: „Vreau

să vă aduc la cunoștinţă că am de-

pus declaraţii la judecată că nu sunt

vinovat în interceptarea convorbiri-

lor telefonice. Am prezentat dovezi

în instanţă precum că materialele

din dosar au fost falsifi cate. Procu-

rorul care a instrumentat dosarul a

înlocuit (tăinuit) unele materiale ce

confi rmă nevinovăţia mea. A tăinuit

un ordin al directorului SIS care con-

fi rmă nevinovăţia mea. Acest dosar

a fost instrumentat de către Dediu

Valentin împreună cu procurorul

Capatici de la Procuratura Generală.

Aceasta se confi rmă prin înregistra-

rea audio făcută în biroul procuroru-

lui Capatici, unde este clară comanda

politică pe acest dosar. Toate materi-

alele din dosar au fost falsifi cate de

către SIS, și anume de către Dediu

Valentin, deoarece el este persoana

interesată în acest dosar, deoarece

el a fost eliberat din SIS, în 2009,

pentru divulgarea secretului de stat. Vă mai comunic că în dosar, până la momentul actual, NU sunt anexate înregistrări audio ale convorbirilor telefonice, așa-ziselor interceptări ilegale. Nu sunt dovezi (convorbiri audio) care ar indica faptul că, în ge-neral, au fost făcute interceptări pe aceste cazuri.”

Fostul ofi ţer SIS îl învinuiește pe

judecătorul Judecătoriei militare de

falsifi carea materialelor dosarului:

„Decizia pe acest dosar indică direct

că judecătorul de la Judecătoria mi-

litară este părtinitor. Neavând ca

probe, în acest material obiectul in-

fracţiunii, convorbirile interceptate,

judecătorul a decis condamnarea.

ACEST DOSAR ESTE UNUL FABRICAT

și toate materialele sunt falsifi cate! Trebuie tras la răspundere penală ju-

decătorul Ciobanu Sergiu de la Jude-

cătoria militară pe acţiunile ilegale

comise în examinarea acestui dosar.”

Chiar dacă Valentin Dediu a afi r-

mat că acuzaţiile lui Ruslan Ţurcan

sunt „de râs”, punctul în acest dosar

pare că încă nu a fost pus. Așa că

rămâne să vedem dacă justiţia a tri-

umfat, totuși.

FLUX

Triumful justiţiei sau găsirea „ţapului ispăşitor”?Triumful justiţiei sau găsirea „ţapului ispăşitor”?Justiţia și-a spus cuvântul în dosarul privind intercepta-rea convorbirilor telefonice ale unor demnitari, inclusiv a foștilor vicepreședinţi PLDM, Mihai Godea și Alexan-dru Tănase. Interceptările ar fi început în luna iulie 2009, în campania electorală pentru alegerile anticipate, con-tinuând până în luna septembrie a aceluiași an, când a fost numită o nouă conducere la Serviciul de Informaţii și Securitate. Șeful Direcţiei operativ-tehnice din cadrul SIS, Ruslan Ţurcan, a fost condamnat miercuri, 26 de-cembrie, la trei ani de închisoare, fi ind acuzat de inter-ceptarea discuţiilor telefonice, fără a avea o încheiere a judecătorului de instrucţie, așa cum prevede legea.

„Asta a fost decizia fracțiunii. Nu este o răzbunare pentru că deputații noștri nu fac parte din această listă. Este vorba despre o obiectivitate, nu trebuie să infl uențezi opinia publică în direcție greșită. Dacă avea să recunoască în fața fracțiunii că a greșit poate avea să o votăm. Eu îi port respectul ca doamnă. Societatea civilă ar trebui să fi e mai responsabilă atunci când creează opinia publică. Nu este o răfuială, doamnele trebuie iubite, îmbrățișate și răsfățate”, a declarat Ghimpu.

În același timp, Galina Bostan a menționat că votul negativ de ieri împiedică activita-tea CNI. „Este la discreția Parlamentului de a decide într-un fel sau altul. Pentru mine a fost un exercițiu destul de interesant. Eu am în mintea mea niște motive, cred că, mai degrabă, aceste motive țin de activi-tatea organizației noastre. Referitor la acel studiu pe care l-am întocmit, nu a fost fă-cut pentru a critica activitatea deputaților, ci, mai degrabă, era vorba despre o bază de date cu constatările făcute în baza ste-nogramelor Parlamentului”, a subliniat Bostan.

În context, sursa nu crede că studiul ela-borat de organizație privind prezenţa de-

putaţilor la ședinţele Parlamentului ar fi

un motiv de răzbunare a liberalilor. „Eu nu

aș fi vrut să cred că este o răzbunare, este

prea mărunt. Poate nici nu le place candi-

datura mea, mai poate exista și antipatie

personală. Nu o să mai candidez. Eu îmi

dau seama că într-un Parlament așa divi-

zat politic este greu să aduni o majoritate”,

a conchis sursa.

UNIMEDIA precizează că Parlamentul a

respins candidatul societății civile pentru

funcția de membru al Comisiei Naționale

de Integritate (CNI), Galina Bostan. Can-

didatura nu a fost pe placul deputaților

PCRM și PL, acumulând doar 45 de voturi.

Menționăm că până în prezent, Galina

Bostan a ocupat funcția de director al Cen-

trului de Analiză și Prevenire a Corupţiei.

Amintim că, potrivit unui raport al Cen-

trului de Analiză și Prevenire a Corupției,

din Partidul Liberal cele mai multe absențe

nemotivate la ședințele în Plen pentru anul

2011 au acumulat parlamentarii Ana Guțu

și Corina Fusu, care au câte 5 absențe. Li-

beralul Oleg Bodrug are 4 absenţe.

Sursa: Unimedia

Răzbunarea liberalilor?

După ce fracțiunea PL a refuzat joi, 27 decembrie, să voteze candidatura

Galinei Bostan la funcția de membru al Comisiei Naționale pentru Integrita-

te, liberalii au venit cu o explicație în acest sens. Potrivit liderului PL, Mihai

Ghimpu, decizia fracțiunii a fost bazată pe studiul efectuat de Centrul de

Analiză și Prevenire a Corupţiei, al cărui director este Galina Bostan, privind

prezenţa deputaţilor la ședinţele Parlamentului, transmite UNIMEDIA.

28 DECEMBRIE 2012 33 F L U XF L U XImportant

Guvernanţii pretind, în mod făţar-nic, că realizarea acestui proiect ar aduce mari benefi cii economice Re-publicii Moldova. Ministrul adjunct al Transporturilor, Boris Gherasim, a declarat că asta „ar fi în folosul agenţi-lor economici” și că „navigarea pe râu este mai ecologică și mai economicoa-să”. Doamne, ce prostie! Acest ministru adjunct vorbește astfel de parcă Mol-dova ar fi China și problema agenţilor economici moldoveni ar fi lipsa căilor de transport, de parcă producătorii noștri produc atât de mult încât nu-și pot scoate marfa din ţară și, în mod urgent, au nevoie ca Nistru și Prut să devină navigabile ca ei să poată, în sfârșit, exporta. De parcă poporul Re-publicii Moldova nu are alte probleme decât cele legate de imposibilitatea de a naviga cu vaporul pe Nistru și Prut. Vor moldovenii să se plimbe cu iahtul pe Prut și Nistru, și nu au cum, pentru că albiile acestor fl uvii nu sunt sufi ci-ent de adânci. Respectiv, trebuie rea-bilitate sau, altfel spus, trebuie ca de pe fundurile lor să se extragă nisipul, pietrișul și prundișul.

Asta e! Cei de la putere, că o fi vorba de Filat sau de Plahotniuc, au nevoie să exploateze subsolul din albia aces-tor râuri, să extragă pietrișul, prundi-șul și nisipul de acolo, fapt care le va aduce profi turi uriașe, mai ales că ni-sipul, pietrișul și prundișul servesc ca materie primă pentru fabricarea unui șir de materiale de construcţie, iar

construcţiile sunt unul dintre cele mai sigure sectoare ale economiei moldo-venești care a mers bine întotdeauna, chiar și pe timp de criză.

Ecologiștii s-au pronunţat deja asu-pra acestui proiect, ei menţionând că exploatarea subsolului celor două râ-uri va provoca o catastrofă ecologică. Nu vom reproduce aici opiniile lor, ci doar vom cita un fragment dintr-un studiu despre râul Nistru, plasat pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, instituţie subordonată Minis-terului Mediului, încă pe 27 mai 2012, atunci când s-a marcat „Ziua Nistru-lui”. În acest fragment sunt enumerate problemele cu care se confruntă acest fl uviu:

„Deși Nistrul are o importanţă vita-lă pentru regiune, datorită activităţii nerezonabile a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele și, probabil, cele mai tragice timpuri. Primul impact serios și simţitor asupra ecologiei râului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958 a început să funcţioneze prima hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. Încă la etapa de proiect ecologiștii și-au expri-mat îngrijorarea. Dar la acel moment rezolvarea problemelor economice și sociale a fost mult mai importantă și necesară decât cele ecologice.

La darea în exploatare a hidrocen-tralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului râului pe cursul său inferior. Pe acest sector al

Nistrului au început procese ecologi-ce puţin observabile, dar ireversibile. Foarte curând, aceasta a afectat rezer-va de pește în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut peștii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe râu. S-au intensifi cat procesele alunecărilor de teren pe malurile râului, la care a con-tribuit și extracţia intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip și pietriș pe această porţiune. Această extragere a dus la deteriorarea fun-dului râului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor, cu toate conse-cinţele care decurg din aceasta.

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea. În 1982, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroe-lectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidro-

centrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, Republica Moldova, a fost construit un baraj de reţinere a apei, după care s-a format un alt rezer-vor pentru pomparea apei în rezervo-rul superior al hidrocentralei electrice.

Apa rece și foarte limpezită a dus la creșterea rapidă a vegetaţiei acvatice în Nistru, iar în meandre și la creșterea vegetaţiei de mlaștină, ceea ce a fost un semnal de alarmă al înmlăștinirii râului. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Nas-lavcea la Dubăsari.

În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale fl uviului, pro-vocate de activitatea omului, care cer o rezolvare urgentă. A scăzut calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării in-tense cu reziduuri industriale, pestici-de, îngrășăminte minerale, reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de mineralizare a apei, „în-

fl orirea apei”, care scade cantitatea de oxigen din apă și provoacă asfi xierea organismelor acvatice, înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante și animale acvatice, scăderea nivelului apei ș.a.”.

Deci, adâncirea albiilor râurilor Nistru și Prut va avea două rezultate: distrugerea ecosistemelor celor două râuri și îmbogăţirea unui grup restrâns de oameni din exploatarea industrială sau, pur și simplu, din comercializarea nisipului, pietrișului și prundișului de pe fundurile râurilor. Vă asigur că nu se va mai ajunge la etapa ca cele două râuri să ajungă navigabile, să se con-struiască porturi și terminale pe malu-rile lor. Asta e prea costisitor, necesită prea multă bătaie de cap și nu aduce profi turi atât de uriașe cum aduce ex-ploatarea nemiloasă a zăcămintelor naturale, de fapt, jefuirea lor.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Domnul Leancă? Hm! Tot timpul l-am considerat un om deștept, manierat, care are aerul de diplomat sadea. Adică liniștit, respectuos, mo-dest, elegant. Singurul om din Guvernul Filat

ce pare la locul său, îmi spuneam.

Pe Leancă mi-l lăudau profesorii la universitate. Cum-va, respectul meu faţă de profi s-a extins și asupra dom-niei sale. Pe Leancă mi-l lăudau amici, cunoscuţi, prieteni din România, oameni pe care îi apreciez enorm. Respec-tiv, aceste aprecieri au trecut și în dreptul ministrului de-misionar. Faza cu prezentarea demisiei mi-a demonstrat însă că am greșit. Domnul Leancă, cu toată prestanţa lui, nu este decât o formă frumoasă, dar fără fond, ca să-l parafrazăm pe Eminescu.

Haideți să nu ridicăm în slăvi un act normal, civilizat, absolut logic, în care un demnitar de stat își dă demisia. Această practică este la ordinea zilei în Occidentul civili-zat. Repet, este absolut normal ca un funcţionar depășit de situaţie, care nu e demn de fotoliul în care stă, să ple-ce. Personal mi s-a acrit rău de tot ca lucrurile obișnuite să fi e considerate în Moldova chestii extraordinare, iar oamenii ce le fac să fi e elogiaţi. Încetaţi să-l proslăviţi pe domnul Leancă pentru demisie. A greșit și nu merită să stea în fruntea Ministerului de Externe.

Un ministru de Externe - apropo, este valabil și pentru ceilalţi pârliţi din Guvernul Filat - este obligat să aibă in-formaţii, să știe exact că ceea ce spune are acoperire. Nu să grăiască gura fără el. Dacă nu a știut, dacă nu a pre-văzut, gata, pa, la revedere. Poate veţi spune că a avut o doză de naivitate, că a crezut în ceea ce i-au promis eu-ropenii. Păi, de ce să mai fi e comparat cu Titulescu? Nu cred că Titulescu era un copil naiv pe care să-l prostească toţi funcţionarii din Europa. Dacă am avut un naiv la câr-ma Externelor, pa, la revedere. Poate veţi spune că a fost un optimist, că nu a calculat bine șansele Moldovei, că nu e neapărat vina sa. Eu consider că un ministru de Ex-terne trebuie să fi e ancorat zdravăn în realitate. Să știe foarte bine șansele, nu să jongleze cu declaraţii sforăi-toare, dar, mai ales, populiste. Dacă nu știe realităţile și trăiește într-o lume paralelă, pa, la revedere. A promis că vom merge în UE fără viză? Da. S-a ţinut de cuvânt? Nu. Pa, la revedere. Nici nu trebuia să promită demisia. Era de la sine înţeles că dacă nu-și respecta termenul pro-pus, atunci pa, la revedere.

Numai că domnul Leancă pare să se afunde și mai mult. Pare să șteargă și ultima urmă de moralitate pe care i-o oferea demisia. A intrat într-un fel de silenzio stampa. Această stare alimentează zvonurile cum că totul este doar un circ. Cum că șeful domniei sale, premierul Filat, îi va spune, stop joc, iar domnul Leancă se va conforma și va rămâne la minister. Atenţie, domnule Leancă, în așa mod veţi confi rma odată și pentru totdeauna părerile că nu sunteţi decât un colaborator obedient al premierului. Că nu aveţi păreri, că vă supuneţi fără crâcnire ordinelor pri-mite. Domnule Leancă, există viaţă și după demisie, însă fără demisie, există numai dezonoare, practic moarte.

Vitalie COJOCARI

Sursa: cojocari.ro

Leancă bănuia că Filat n-o să-i accepte cererea de demisie

Ministrul Afacerilor Externe, Iurie Leancă, a oferit, după ședinţa de miercuri, 26 decembrie, a Guvernului, mai multe explicaţii pri-vind cererea de demisie, depusă luni, 24 decembrie 2012. Astfel, acesta a lăsat să se înţeleagă că bănuia că premierul Vlad Filat ar fi putut să nu îi accepte demersul de eliberare din funcţie.

„Prin cererea de demisie, mi-am asumat un angajament public. Am constatat că este necesar să fac acest pas, asumându-mi răspunderea de acceptare sau neacceptare a deciziei mele, de către domnul premier. Ceea ce am făcut eu, nu este nimic altceva decât onorarea angajamentu-lui faţă de cetăţeni. Am avut o discuţie cu premierul și am analizat acti-vitatea Ministerului și de ce nu s-a reușit scopul propus de a avea regim fără vize. Însă, după ce prim-ministrul a declarat că nu îmi acceptă decizia luată, continui să activez în cadrul instituţiei, dar nu regret pasul făcut”, a precizat ministrul MAEIE.

Totodată, Leancă a declarat că cererea de demisie nu este un joc politic: „Nu a fost un spectacol, așa cum au crezut unii. E vorba de respectarea unui angajament”, a conchis Iurie Leancă.

Publika.md menţionează că ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă, a prezentat luni, 24 decembrie, prim-ministrului Vlad Filat cererea de demisie. Premierul însă, nu a acceptat demisia pre-zentată de Leancă.

Mai mulţi analiști politici au declarat că cererea de demisie a lui Iurie Leancă ar fi „un show de Crăciun sau un joc copilăresc”.

Fostul reprezentant al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a declarat în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV că totul a fost un spectacol. „Avem un spectacol: Leancă își dă demisia și Filat re-fuză. Dacă va pleca, jos pălăria, dacă nu, înseamnă că ne consideră niște idioţi”, a adăugat acesta.

Analistul politic Igor Boţan consideră că este vorba despre un scenariu bine regizat: „Leancă a revenit la subiect încă vara și Filat a spus că nu va accepta. A fost un scenariu, o înţelegere. Ei au procedat de această ma-nieră pentru a oferi societăţii un pretext de a reveni la obligaţiunile care aparţin întregii Alianţe. Totuși, acest scenariu ar fi putut fi evitat și nu ar fi fost acuzaţi acum de un spectacol ieftin”.

Sursa: publika.md

„Reabilitarea” râurilor Nistru şi Prut – un megaproiect „Reabilitarea” râurilor Nistru şi Prut – un megaproiect de jefuire a subsolului Republicii Moldova de jefuire a subsolului Republicii Moldova

După ce pe parcursul lui 2012 guvernanţii au prostit poporul cu pro-misiunea de a ridica regimul de vize cu Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2013, promisiune pe care moldovenii creduli, naivi și chiar proști au luat-o în serios, iată că acum liderii AIE, se pare, au găsit o altă metodă de a-și înșela alegătorii. Un nou obiectiv strate-gic, un nou proiect „epocal”, care nu e, nici mai mult, nici mai puţin, decât „reabilitarea” râurilor Nistru și Prut, astfel ca acestea să devină navigabile. Guvernul a aprobat deja proiectul de lege respectiv, el fi ind susţinut și de către Comisia Economică a Parlamentului.

Mai Mai ceva și decât ceva și decât

afacerile raider!afacerile raider!

„Reabilitarea” „Reabilitarea” râurilor Nistru și râurilor Nistru și

Prut, mai ceva decât Prut, mai ceva decât contrabanda cu contrabanda cu

ţigări!ţigări!

Domnul Leancă, pa, la revedere!

28 DECEMBRIE 2012 44F L U XF L U X Externe

De mai multe decenii, aproape jumătate din aurul Germaniei este păstrat la mare adâncime sub sediul ramurii din New York a băncii cen-trale americane, Federal Reserve. Acum, în con-textul crizei din zona euro, politicienii germani le cer propriilor bancheri centrali să facă inventa-rul rezervelor de metal preţios ale ţării. Unii sunt de părere că aurul ar trebui chiar să fi e adus acasă, scrie Der Spiegel.

Unul dintre cei care au făcut o ca-uză importantă din rezervele de aur ale Germaniei este Peter Gauweiler, parlamentar și membru al partidu-lui de guvernământ CSU. De multă vreme, Gauweiler bombardează guvernul german și Bundesbank cu întrebări și adrese ofi ciale pe acest subiect, dorind să știe unde și cum este depozitat aurul german și cât de des este inspectat.

Recent, Gauweiler a înregistrat cea mai mare victorie din campania sa în chestiunea aurului, după publi-carea unui raport al Biroului Federal de Audit care critica banca centrală germană. Auditorii cereau băncii de la Frankfurt să implementeze un sistem mai bun de inventariere, care să includă controale de calita-te. Inspectorii considerau cerinţa una normală, însă mediul politic de la Berlin a fost alarmat. Raportul, parţial cenzurat, suna într-adevăr ca prologul unui fi lm cu spioni, în care

bancherii centrali priveau stupefi aţi la safe-urile goale din SUA.

Timp de multe zeci de ani, șefi i Bundesbank s-au mulţumit cu pro-misiuni scrise din partea confraţilor americani că aurul este în continu-are acolo unde trebuie. Raportul precizează însă că Fed nu permite proprietarilor să-și vadă rezervele cu propriii ochi.

Reacţia la Berlin a fost previzibi-lă: comisia parlamentară de buget l-a chemat pe Carl-Ludwig Thiele, membru în conducerea Bundes-bank, să dea explicaţii. Cauza a fost susţinută și de o organizaţie negu-vernamentală nou-constituită, care a adoptat sloganul „Repatriaţi aurul nostru”. Campania a primit sprijinul și celorlalţi parlamentari din CSU și al aliaţilor liberali din FDP.

„Tot aurul trebuie să se întoarcă acasă. Tocmai în această criză avem nevoie de certitudine asupra rezer-velor noastre” a declarat Heinz-Peter Haustein, parlamentar din partea FDP, potrivit Le Figaro.

Germania are cele mai mari rezerve de aur, după SUABanca centrală a Germaniei deţine

3.396 de tone de aur, cele mai mari rezerve de aur din lume, după cele ale SUA. Cea mai mare parte a fost achiziţionată înainte de renunţarea la sistemul etalon aur, într-o perioa-dă când excedentul de cont curent obţinut prin „miracolul economic” al Germaniei a fost echilibrat parţial de aur, la preţul de 35 de dolari pe uncie.

Banca nu păstrează însă la sediul propriu decât 1.036 tone de aur,

restul de 70% fi ind în grija „ţărilor prietene”: 1.536 de tone la Federal Reserve în New York, 450 de tone la Londra și 374 de tone la Paris. Acest aranjament datează din Războiul Rece, când germanii trăiau în umbra Cortinei de Fier, cu frica de o invazie sovietică. Bundesbank nu este sin-gura bancă centrală care a încredin-ţat o parte din rezervele de aur altor ţări. Olanda, de exemplu, își ţine au-rul și la Londra, New York și Ottawa.

Oricum, „ameninţarea roșie” nu mai există de mult. Astăzi Germania are alte probleme, anume criza din zona euro și obligaţia de a-și salva fi nanciar vecinii. Multor germani nu le convine să primească nota de pla-tă pentru iresponsabilitatea fi scală a altor ţări, notează Deutsche Welle. În contextul protestelor furioase din ţări ca Grecia, Spania și Portugalia, germanii își fac griji pentru averea naţională și vor să fi e siguri că pot conta pe aurul lor, apreciază Gunnar Beck, conferenţiar de origine ger-mană la Universitatea din Londra.

„Cred că criza din zona euro cre-ează condiţiile pentru o atmosferă ușor paranoică în Germania”, a spus Adrian Ash, analist la BullionVault.com, o companie care administrează 30 de tone de aur pentru investitori privaţi. El s-a arătat mirat că Fed a refuzat să permită accesul ofi cialilor Bundesbank la tezaur, din motive de securitate. „Noi trimitem specia-liști independenţi în safe în fi ecare an, pentru un audit, o numărătoare, pentru a ne asigura că lingourile se afl ă în condiţie bună și așa mai de-parte”, a explicat Ash, adăugând că și Fed ar trebui să facă la fel.

Bundesbank ezită însă să ceară un audit, temându-se poate că din

acest gest s-ar putea înţelege că nu are încredere în SUA. „Rezervele nu sunt păstrate la vreun partener de afaceri suspect, ci la bancherii cen-trali foarte respectaţi din Statele Unite”, a afi rmat Thiele la audierea din Parlament.

Mai mult valoare simbolicăMoneda euro nu este susţinută de

aur, deci rezerve de mărimea celor ale Germaniei nici nu sunt necesare. Chiar și așa, germanii le apără ferm și toate iniţiativele de a utiliza teza-urul în scopuri economice au creat panică. Diverși ofi ciali au propus la diferite momente vânzarea aurului pentru a fi nanţa un fond naţional de educaţie sau un fond de asigurări împotriva dezastrelor. Recent, can-celarul Angela Merkel a respins ide-ea utilizării rezervelor de aur pentru a garanta un fond de amortizare a datoriilor suverane.

Chiar și numai din punct de ve-dere logistic, repatrierea a 1.500 de

tone de aur este difi cil de realizat.

Bundesbank are însă un alt motiv

pentru care se opune ideii, anume că

aurul reprezintă o plasă de protecţie

în caz de urgenţă. În cazul extrem al

prăbușirii monedei euro, spun ofi ci-

alii băncii, lingourile de aur păstra-

te la New York sau Londra ar putea

fi schimbate pe loc în dolari sau lire

sterline, care ar fi folosiţi pentru a

plăti facturi urgente.

Totuși, pentru a liniști opinia pu-

blică, Bundesbank s-a angajat în

faţa Bundestag-ului să repatrieze 50

de tone de aur pe an din New York în

următorii trei ani. Banca are de gând

și să ceară numărarea și cântărirea

unei părţi din lingourile ţinute la

Fed, dar nu s-a stabilit o dată pentru

această operaţiune.

Însă pentru Gauweiler nu este su-

fi cient. Parlamentarul insistă că va fi

liniștit doar când banca centrală va fi

inspectat atent tot aurul Germaniei.

„Bundesbank este independentă, dar

nu poate face chiar orice dorește”.

Sursa: Ziarul Financiar

Senatul rus (Camera Superioară) a votat miercuri, 26 decembrie, în unanimitate un pro-iect de lege prin care se interzice adopţia copiilor ruși de către cetăţeni americani, după votul favorabil dat de Dumă (Camera Inferioară) săptămâna trecută, consemnează Associated Press.

Această iniţiativă legislativă vine ca măsură de răspuns după adoptarea „le-gii Magnitski” în Congresul american, ce prevede sancţiuni împotriva funcţi-onarilor ruși implicaţi în decesul în de-tenţie în anul 2009 a juristului Serghei Magnitski, care dezvăluise deturnări de fonduri de către funcţionari publici.

Legea a fost criticată dur de opoziţie, dar și de unii ofi ciali, care au avertizat că aceasta încalcă norme internaţionale, precum Convenţia asupra Drepturilor Copiilor. Președintele Vladimir Putin nu s-a angajat explicit că o va promulga, dar el consideră că actul normativ este un răspuns fi resc la „legea Magnitski”.

În timpul votului din Senatul rus, mai mulţi protestatari au fost reţinuţi mier-curi în faţa clădirii acestei instituţii, pe

una dintre pancartele lor fi ind scris „co-

piii rămân îngheţaţi în Războiul Rece”.

Cei care critică legea avertizează că acei

copii rămași orfani vor fi privaţi de posi-

bilitatea de a scăpa din orfelinatele sum-

bre ale Rusiei. Potrivit UNICEF, în prezent

în Rusia există circa 740.000 de copii care

nu se afl ă în custodia unui adult.

Parlamentarii ruși argumentează că

prin această lege vor fi încurajate adop-

ţiile în Rusia și vor fi protejaţi copiii ce ar

urma să fi e lăsaţi în custodia unor ame-

ricani, pe care îi critică pentru rele tra-

tamente aplicate copiilor ruși, ei dând

exemplul lui Dima Yakovlev, un bebeluș

adoptat de o familie americană și care a

murit în anul 2008 după ce a fost lăsat

să stea mai multe ore într-o mașină în-

chisă în plin soare.

Sursa: AGERPRES

La peste 22 de ani de la reîntregirea Germaniei în urma prăbușirii Zidului Berlinului, diviziunile est-vest încă se fac simţite în mentalitatea ger-manilor. Cei din est au în continuare păreri negative despre cei din vest, dar păreri foarte bune despre ei înșiși, arată un studiu al Institutului Allensbach.

Cei mai mulţi (71%) germani din est consideră compatrioţii din vest „aroganţi”, 57% cred că aceștia sunt interesaţi mai ales de bani, iar 45% îi consideră „superfi ciali” pe vestici, scrie Thomson Reuters.

„Germanii de est au practic numai păreri nega-tive despre cei din vest. În schimb, percepţia ger-manilor de est asupra lor înșiși este, în general, po-zitivă”, scrie ziarul Welt am Sonntag, citând studiul comandat de universităţi din estul Germaniei.

Potrivit studiului, 69% din estici se consideră „modești”, 63% cred că sunt „rezervaţi”, iar 58% spun despre ei înșiși că sunt „inventivi”. De cealaltă parte a fostei Cortine de Fier, 51% din vestici cred că germanii din est sunt „nemulţumiţi”, 42% spun că aceștia sunt „bănuitori” și doar 12% din germanii din vest îi consideră pe estici „aroganţi”.

Mulţi germani din fosta RDG au îndurat mari greutăţi și privaţiuni în urma dezintegrării URSS. Milioane de cetăţeni din est și-au pierdut slujbele, locuinţele, cât și modul de viaţă. Aproape două mi-lioane de estici au plecat în vest în căutarea unui loc de muncă.

În prezent, multora dintre aceștia le este în con-tinuare greu să se adapteze la viaţa în Germania reunită. Unii își amintesc cu nostalgie de viaţa în RDG, spre iritarea multor germani de vest, care au suportat nota de plată pentru reconstrucţia estului, de aproape 2.000 miliarde de euro.

La momentul reunifi cării, PIB-ul per capita era în est de 9.400 de euro, comparativ cu 22.000 de euro în vest, notează un alt sondaj, publicat în cotidianul Bild. De atunci, venitul per cap de locuitor din est a urcat la 23.700 de euro, în vreme ce în vest a crescut cu doar jumătate, până la 33.400 de euro. Diferen-ţele dintre puterea de cumpărare a locuitorilor din vest și din est sunt mai mici, datorită unor subvenţii acordate statelor din fosta RDG, suportate de ger-manii de vest prin impozite mai mari.

Sursa: Ziarul Financiar

Criza din zona euro le dă palpitaţii germanilor, care îşi Criza din zona euro le dă palpitaţii germanilor, care îşi cer înapoi rezervele de aur păstrate la ţările prietenecer înapoi rezervele de aur păstrate la ţările prietene

La două decenii de la căderea Zidului Berlinului, germanii sunt încă dezbinaţi

Senatul rus a votat legea care interzice americanilor să adopte copii din Rusia

28 DECEMBRIE 2012 55 F L U XF L U XScandalos

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele

servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor juridice;- înregistrarea asociațiilor

obștești;- reprezentarea în instituțiile

statului;- asistență juridică în acciden-

tele auto.Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 40 15

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.comblog: radubusila.mdAdresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

Tot mai greu de trăit în Moldova: necesarul

minim de existenţă creşte mult mai rapid

decât veniturileVeniturile moldoveni-lor cresc mult mai lent decât ritmul cu care se scumpește viaţa în Republica Moldova. Astfel, dacă în trimes-trul III al anului curent, mărimea minimului de existenţă a crescut cu circa 5%, atunci veni-turile disponibile ale populaţiei s-au majorat cu doar 2 la sută faţă de trimestrul III al anu-lui trecut.

Statisticile arată că, în trimes-trul III al anului 2012, mărimea minimului de existenţă a consti-tuit în medie per persoană 1456,9 lei, iar veniturile disponibile luna-re – doar 1507,3.

Având în vedere că în acest an, situaţia de criză a ţinut în frâu preţurile, veniturile reușesc să acopere necesarul minim de existenţă, dar le acoperă la limită și nu pentru toate categoriile de populaţie, de exemplu, pentru pensionari.

Astfel, luând în considerare că pensia medie lunară a constituit 957,9 lei în trimestrul III al anului 2012, rezultă că pensionarii reu-șesc să-și procure din acești bani doar 76% din minimul necesar pentru a trăi.

Minimul de existenţă este mai mare în mediul urban – 1563,9 lei sau cu 13,3% mai mare în compa-raţie cu mediul rural – 1380,3 lei.

Ţinând cont de faptul că aces-te cifre se referă la o perioadă cu temperaturi relativ ridicate, putem deduce că situaţia devine de-a dreptul dramatică în perioa-da rece a anului, când cresc consi-derabil cheltuielile de întreţinere. Or, numai factura la încălzire de-pășește suma de 1500 de lei, adi-că acoperă, practic, venitul mediu lunar al populaţiei.

FLUX, cu referire la unimedia.md

Medicii ameninţă cu proteste şi cer demisia lui UsatâiAngajaţii Spitalului de boli infec-

ţioase „Toma Ciorbă” din Capitală au

afl at cu stupoare că instituţia în care

au activat timp de peste 30 de ani

va fi închisă. La un pas de a rămâne

fără un loc de muncă, ei ameninţă cu

proteste. Până atunci însă, și-au scris

doleanţele într-o petiţie care urmea-

ză să ajungă la șeful de la Sănătate.

Angajaţii spitalului susţin că vor

face tot posibilul pentru ca institu-

ţia în care muncesc de zeci de ani

să nu fi e închisă. „Măsurile care se

impun astăzi sunt prea devreme și

chiar dacă nu există spitale de boli

infecţioase în Europa, există institu-

ţii știinţifi ce, instituţii mari, institu-

ţii care se ocupă cu studiul și au și

paturi clinice. De aceea este devre-

me spus că nu suntem necesari”, a

declarat directorul Spitalului „Toma

Ciorbă”, Victor Deatișin, citat de Pu-

blika TV.

Potrivit sursei citate, după ce și-

au expus nemulţumirea, angajaţii

spitalului au supus votului demisia

ministrului Sănătăţii. În opinia unor

juriști, șeful de la Sănătate a încălcat

legea atunci când a semnat ordinul

de închidere a spitalului. „Legea

obligă Ministerul Sănătăţii să efec-

tueze o anumită analiză cu referire

la anumite cifre, date concrete și cu

referire la personalul care este în ca-

pacitate să-și asume această reorga-

nizare. Cât privește însăși timpul în

care s-a realizat, legea obligă minis-

terul să înceapă procedurile numai

cu data de 1 a lunii respective”, susţi-

ne juristul Alexandru Popovici.

Demisia este puţin probabilă,

spune deputatul Valentina Stratan,

membru al Comisiei parlamentare

pentru sănătate. „Nu cred că minis-

trul Sănătăţii își va da demisia. Pro-

babil, are o susţinere din parte cuiva

și el merge înainte cu aceste refor-

me”, a fost de părere deputatul.

„Decizia Ministerului Sănătăţii va afecta, în primul rând, pacienţii”, susţin angajaţii Institutului de Neurologie şi NeurochirurgieÎn același timp, și angajaţii Institu-

tului de Neurologie și Neurochirur-gie îi solicită ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi, să abroge ordinul privind comasarea instituţiei cu Spi-talul Clinic Republican. Dacă cererea lor nu va fi acceptată, medicii spun că se vor adresa în instanţă. Decizia a fost votată în unanimitate de către angajaţi, care s-au reunit în ședinţă, miercuri, 26 decembrie.

Angajaţii Institutului de Neurolo-gie și Neurochirurgie spun că așa-numita absorbţie a Institutului de către Spitalul Clinic Republican este o decizie pripită și negândită, trans-mite Publika TV. Potrivit acestora, decizia Ministerului Sănătăţii îi va afecta, în primul rând, pe pacienţi, care vor fi lipsiţi de servicii medicale. Totodată, va fi sistată și activitatea știinţifi că a Institutului.

„Ceea ce la noi se face acum nu este un protest stupid cu ridicarea mâini-lor în sus. Este o discuţie liniștită și noi vrem să fi m auziţi, poate se face cum-va altfel”, a declarat Grigore Zapuhlâi, șeful Clinicii de Neurochirurgie.

„În orice ţară unde există neurochi-rurgie, poate cu unele excepţii, este cel puţin câte un Institut de Neuro-chirurgie și Neurologie. Nimănui nu i-a venit în cap să comaseze într-un spital, spre exemplu, Institutul Bur-denco sau Institutul Regal din Mon-treal. Nimeni nu a inventat așa ceva. Ca de obicei, noi suntem primii”, a re-marcat Valeriu Matcovschi, medic în cadrul Institutului de Neurologie.

„Spuneţi-mi, domnule Filat, pentru ce dumneavoastră, pe 30 noiembrie, aţi fost întâlnit aici, v-am arătat toate performanţele noastre? Aţi promis

atunci că veţi renova o sală de ope-raţii. Acum, la ședinţa de Guvern, spuneţi: hai, fi ţi împreună și lichidaţi tot ce aveţi de lichidat”, i-a reproșat premierului Alexandru Anghel, șef de secţie la Institutul de Neurologie.

După mai bine de o oră, angajaţii spitalului au votat în unanimitate o decizie prin care cer abrogarea ordi-nului emis de Andrei Usatâi. „În caz de refuz, vom contesta ordinul în conformitate cu Legea numărul 793 din 10 februarie 2000”, a punctat Iu-rie Melentiev, șef al sindicatului In-stitutului de Neurologie.

Usatâi se apără şi afi rmă că nimeni nu va fi disponibilizat: „Reforma îi vizează pe cei din conducerea spitalelor, nu pe angajaţi”În cadrul unei conferinţe de presă

susţinute miercuri, 26 decembrie, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a declarat că acuzaţiile care i se aduc sunt neîntemeiate și că scopul refor-mei pe care o promovează este de a efi cientiza modalitatea de utilizare a fondurilor bănești și de a limita nu-mărul de directori care „se bucură de prea multe facilităţi”.

Ministrul Sănătăţii afi rmă că așa-numita comasare nu reprezintă altceva decât o aplicare efi cientă a managementului administrativ. „Obiectivul principal este reduce-rea utilizării inefi ciente a resurselor fi nanciare. Este vorba de directorii care s-au obișnuit să fi e deserviţi cu mașina, benzina și secretara statului. Managerii vor pierde aceste facilităţi, nereglementate, de altfel, și vor în-cepe să meargă cu propriile mașini. Directorii vor rămâne pe aceleași po-ziţii, doar că numai unul dintre ei va deţine funcţia de persoană juridică”, a spus ministrul, citat de Unimedia.

El a mai adăugat că managemen-tul comun va permite economisirea a 10-12 milioane de lei anual, echi-valentul unui aparat de rezonanţă

magnetică sau a două computere tomograf, care lipsesc în spitale. Ast-fel, de pe urma reformei, spitalele și colectivele medicale, în opinia lui Usatâi, vor avea doar de câștigat.

Ministrul Sănătăţii a declarat ferm că nici unul dintre actualii angajaţi nu-și vor pierde locul de muncă, menţionând că, în acest fel, vor fi completate funcţiile vacante din mai multe direcţii și departamente care, în momentul de faţă, se dublează reciproc și care nu au capacitatea necesară pentru a oferi servicii me-dicale de calitate.

Nici unii membri ai Guvernului nu par încântaţi de reformă. Filat sare în apărarea lui Usatâi Ordinul ministrului Andrei Usatâi

privind comasarea instituţiilor me-dicale a încins spiritele și la Guvern. Viceprim-ministrul Mihai Moldovanu a fost de părere că decizia ministrului Sănătăţii contravine legislaţiei, întru-cât aceste instituţii medicale au fost înfi inţate prin hotărâre de Guvern și nu pot fi lichidate printr-un ordin al ministrului. „Acest ordin a fost emis cu încălcări ale legislaţiei. Mai multe instituţii care cad sub incidenţa aces-tui document au fost instituite prin hotărâri de Guvern. Deciziile privind reorganizarea trebuie aprobate tot de Guvern. Nu am nimic contra reforme-lor, dar trebuie făcute astfel încât să nu afecteze oamenii”, a declarat Mihai Moldovanu, citat de Publika TV.

În replică, premierul Vlad Filat a declarat că nu este vorba de încăl-cări, ci de lipsă de comunicare. „Nu cred că e vorba de disensiuni. Vizavi de reforme, le-aș sugera miniștrilor să se concentreze pe planul lor de reformă. E nevoie de solidaritate. E nevoie de comunicare efi cientă în lu-area deciziilor, astfel ca să nu lăsăm loc de interpretări, care adesea sunt eronate. Trebuie să ne axăm pe o in-formare obiectivă”, a conchis Filat.

Vom reveni.

FLUX

Lichidarea câtorva instituţii medicale, „cadoul” Lichidarea câtorva instituţii medicale, „cadoul” de sărbători din partea ministrului Usatâi de sărbători din partea ministrului Usatâi

Veste proastă pentru angajaţii din domeniul sănătăţii. La începutul acestei săptămâni, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a emis un ordin prin care a dispus co-masarea mai multor instituţii medicale din capitală și restructurarea întregului sistem administrativ al aces-tora. Astfel, Institutul de Cardiologie și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie urmează a fi „absorbite” de către Spitalul Clinic Republican, iar Spitalul de boli infecţioase „Toma Ciorbă” va fi comasat cu Institutul Dermatologie și Maladii Comunicabile.

28 DECEMBRIE 2012 66F L U XF L U X FiatLUX

DANIELPrin harul lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Bucureștilor,Mitropolit al Munteniei și Dobrogei,

Locţiitor al Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN

ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS

DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI

„Pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire,S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut om.”

(Crezul ortodox)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Iubiţi fraţi și surori în Domnul,Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hris-

tos este, mai întâi de toate, sărbătoarea iubirii milos-tive a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic S-a făcut Om, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, adică pentru a dărui oamenilor, păcătoși și muritori, iertarea păcatelor și viaţa veșni-că. „Această mântuire au căutat-o cu stăruinţă și au cercetat-o cu de-amănuntul prorocii, care au prorocit despre harul ce avea să vină la noi” (I Petru 1, 10).

Când Fiul lui Dumnezeu este dăruit de Tatăl pen-tru viaţa și mântuirea lumii, El nu este dăruit ca un obiect, ci ca Persoană liberă, smerită și iubitoare, de-oarece Fiul Se dăruiește Tatălui prin ascultare sme-rită și Se dăruiește oamenilor prin iubire milostivă, vindecând orice boală și orice neputinţă din popor și iertând păcatele celor care se pocăiesc.

Așadar, taina Crăciunului este taina iubirii milosti-ve și smerite a lui Dumnezeu pentru oameni. Pe cât a coborât Fiul lui Dumnezeu la noi pe pământ, pe atât ne-a deschis nouă oamenilor drum ca să ne înălţăm la El, la viaţa cerească.

De aceea, Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire nesfârșită faţă de om, este temelia și inima credinţei creștine. Această sfântă și mare lucrare mântuitoare a fost și scopul pentru care Dumnezeu a făcut lumea. Ea a fost prezisă de profe-ţii lui Dumnezeu inspiraţi de Duhul Sfânt, iar apoi a fost văzută și mărturisită de Apostolii lui Hristos (cf. Romani 1, 2), a fost apărată și formulată ca dogmă de către Părinţii Bisericii în faţa ereziilor, a fost preamă-rită în rugăciuni și lăudată în cântări de-a lungul vea-curilor de către toţi creștinii binecredincioși și iubitori de Dumnezeu.

Pentru Sfi nţii Apostoli contemplarea tainei În-trupării sau Înomenirii Fiului lui Dumnezeu este izvorul întregii teologii, al întregii vieţi spirituale și al misiunii Bisericii în lume. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel, uimit în faţa iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume, exclamă: „Cu adevărat mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Timotei 3, 16). Iar Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan zice: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veșnică” (Ioan 3, 16).

Urmând credinţei Sfi nţilor Apostoli, Sfi nţii Părinţi ai Bisericii, mari dascăli ai lumii și ierarhi, cuvioși și mărturisi-tori, imnografi și melozi, n-au încetat să preamărească taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu pentru lume, care s-a desco-perit nouă prin Iisus Hristos. În această privinţă, Sfântul Maxim Mărturisitorul († 662) spune că „din dor nesfârșit după oameni, Cel ce există din fi re S-a făcut cu adevărat însuși cel iubit” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, 5, traducere din limba greacă veche, introducere și

note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura In-stitutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, p. 78), adică om.

Cine altul poate mântui sau vindeca pe om de păcat și de moarte, decât Dumnezeu Cel fără de pă-cat și moarte? Cântările ortodoxe ale Nașterii Dom-nului vorbesc despre vindecarea omului de păcat prin Nașterea lui Hristos: „Pe cel după Chip și după asemănare văzându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei, fără schimbare, ca într-Însul să înnoiască pe Adam cel stricat, care strigă: slavă arătării Tale, Izbăvitorul meu și Dumnezeu” (Litia, stihira 4, alcătuire a lui Ioan Monahul). Iar Sfântul Grigorie de Nyssa († 395) descrie scopul Întrupării Fiului Cel veșnic al lui Dumnezeu, zicând: „Firea noastră cea slăbănogită, într-adevăr, avea nevoie de doctor, omul căzut de istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și pierduse viaţa aștepta pe Dătă-torul ei” (Sfântul Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt Catehetic sau Despre învăţământul religios, VIII, în PSB 30, Scrieri. Partea a doua: Scrieri exegetice, dogmatico-polemice și morale, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, București, 1998, p. 302).

Pe scurt, Sfi nţii Părinţi ai Bisericii au rezu-mat învăţătura despre scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu astfel: „Dumnezeu S-a făcut Om, pen-tru ca omul să poată deveni Dumnezeu, după har”. Sau: „Dumnezeu S-a făcut purtător de trup, pentru ca omul să poată deveni purtător al Duhului (Sfânt)”. Sau: „Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiu al Omului, pentru ca oamenii să devină fi i ai lui Dumnezeu după har”. Toţi oamenii care, prin credinţă și Botez, pri-mesc pe Hristos ca Mântuitor al lumii devin fraţi și surori în Hristos, nu datorită unei înrudiri biologi-ce, naturale, ci prin înfi erea dumnezeiască după har (cf. Ioan 1, 12).

Așadar, de la Întruparea și Nașterea Fiului lui Dumnezeu ca Om, iubirea Preasfi ntei Treimi um-ple inima umană a Fiului lui Dumnezeu de iubire dumnezeiască infi nită și eternă pentru întreaga umanitate, iar iubirea veșnică a Tatălui faţă de Fiul Său Care S-a făcut Om este și iubire veșnică pentru oameni, împărtășită lor prin Duhul Sfânt. Întrucât Hristos Domnul ne-a descoperit în El însuși iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, fi ecare fi inţă umană iubită de Dumnezeu este un loc sacru al prezenţei lui Hristos. „Taina omului-frate” este, de fapt, taina iubirii lui Hristos prezent în fi ecare om. „Dumne-zeu – spune Sfântul Maxim Mărturisitorul – S-a fă-cut sărac de dragul nostru și a luat asupra Sa, prin îm-preuna pătimire, patimile fi ecăruia, și până la sfârșitul lumii pătimește mistic pururea pentru bunătatea Sa, după analogie cu pătimirea fi ecăruia” (Sfântul Ma-xim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufl e-tul, chipuri ale Bisericii, introducere, traducere, note și două studii de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000, p. 45).

Prezenţa tainică a Domnului Hristos în oamenii săraci și smeriţi, „în acești fraţi prea mici” ai Săi (cf. Matei 25, 37-40), se explică prin iubirea Sa milos-

tivă și smerită pentru fi ecare fi inţă umană. Taina omului-frate ne descoperă de fapt că omul care ne cere ajutor este pentru noi o chemare la mântuire, da-că-l ajutăm, sau un obstacol în calea mântuirii, dacă-l neglijăm.

În acest înţeles duhovnicesc al iubirii milosti-ve ca poartă a mântuirii omului, anul 2012 a fost consacrat în Biserica noastră drept „An omagial al Sfântului Maslu și al îngrijirii bolnavilor”. De aceea, în centrul atenţiei noastre pastorale și misionare s-a afl at Taina Sfântului Maslu ca Taină a vindecării trupului de suferinţă și a vindecării sufl etului de boala păcatului. Mai precis, am fost chemaţi să aprofun-dăm învăţătura de credinţă ortodoxă privitoare la Taina Sfântului Maslu și să amplifi căm ajutorarea sau îngrijirea bolnavilor, prin iubire milostivă faţă de cei ce suferă sufl etește și trupește.

Lucrarea aceasta a Bisericii a fost benefi că și sfi nţi-toare pentru mulţimea bolnavilor din unităţile me-dicale și din parohii. Ea a întărit comuniunea fră-ţească, conlucrarea pastorală și social-fi lantropică, între cler și credincioșii mireni, dar și între Biserică și alte instituţii. Această lucrare trebuie continuată și în viitor, pentru că mâinile celor care ajută pe oamenii afl aţi în suferinţă sunt mâinile iubirii milostive a lui Hristos.

Iubiţi credincioși și credincioase,În timpul Postului Crăciunului, mulţi dintre

dumneavoastră v-aţi învrednicit să vă spovediţi și să vă împărtășiţi cu Trupul și Sângele lui Hristos, Cel răstignit și înviat, primind astfel iubirea milos-tivă și sfântă a lui Hristos. De aceea, împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos trebuie să ne facă milostivi faţă de suferinţele semenilor noștri pentru care Mântuitorul S-a născut, a pătimit, a murit și a înviat. „Vrei să cinstești Trupul Stăpânului? – spune Sfântul Ioan Gură de Aur –, nu-L dispreţui, când este gol. Nu-L cinsti doar în biserică, prin haine de mătase (care acoperă Sfântul Potir, n.n.), în timp ce afară Îl lași gol, tremurând de frig. (…) Cinstește-L deci, împărţind averea ta cu cei săraci: căci lui Dumnezeu nu-I trebuie potire de aur, ci sufl ete de aur” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilia 50 la Evanghelia după Matei, III, în PSB 23, Scrieri partea a treia. Omilii la Matei, introducere, traducere, indici și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 584).

Omul care nu se dăruiește pe sine lui Dumnezeu, prin rugăciune, și semenilor săi, prin fapte bune, sărăcește spiritual și se dezumanizează. De ce? Pen-tru că a pierdut sensul vieţii ca dăruire de sine. Egois-mul constant produce în om împuţinare și moarte a vieţii spirituale, iar iubirea și dărnicia aduc vieţii omului împlinire și sfi nţire. Adevărul acesta este concentrat în înţelepciunea populară românească a expresiei: „Dar din dar se face Rai”, adică omul mi-lostiv primește de la Dumnezeu Cel milostiv lumi-nă, pace și multă bucurie în sufl et.

Hristos Domnul S-a născut într-o călătorie a Maicii Sale și a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume și colindător la casa sufl etului fi ecărui om,

ca să cheme pe oameni în Casa Tată-lui ceresc, a cărei poartă sau pridvor este Biserica, întrucât Sfi ntele Taine săvârșite în ea sunt arvuna vieţii veș-nice din Împărăţia lui Dumnezeu.

Deoarece Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fi ind călător și colindător în lume, creștinii ortodocși români văd în colin-dătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Iar preoţii care poartă icoana Nașterii Domnului la casele oamenilor simbolizează pe păstorii de la Betleem, dar și pe În-suși Hristos-Domnul, Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și așteaptă ca și noi să răspun-dem, cu bucurie și iubire, la chemarea lui Dumnezeu.

Ca odinioară în Betleem, Hristos vine tainic astăzi la noi și prin chi-purile smerite ale oamenilor fără adăpost, ale copiilor și bătrânilor abandonaţi, ale săracilor și bolna-vilor, ale oamenilor singuri și în-tristaţi, fl ămânzi și neajutoraţi. Prin

urmare, mai ales în aceste zile să urmăm îndemnul „colindului sfânt și bun”: „Și-acum te las, fi i sănătos/ Și vesel de Crăciun,/ Dar nu uita, când ești voios,/ Ro-mâne, să fi i bun”.

Să-i cuprindem în iubire frăţească și pe românii care se afl ă dincolo de graniţele României, dorin-du-le ajutor de la Dumnezeu în viaţă și în păstrarea și cultivarea credinţei ortodoxe și a spiritualităţii românești, cu gândul la cei dragi din ţară.

Dreptmăritori creștini,Acum, la sfârșit de an, aducem mulţumiri lui

Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă la zidirea Ca-tedralei Mântuirii Neamului, care se apropie de cota zero, adică se fi nalizează infrastructura sau baza pe care va fi construită Biserica mare, cu hramuri-le „Înălţarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”. În mod deosebit, mulţumim și celor prin care Dumnezeu ne-a ajutat, și anume: ierarhi, preoţi, monahi și credincioși ai Bisericii noastre, care lunar trimit la Patriarhie câte o do-naţie pe bază de chitanţă, pentru construirea Cate-dralei noi. Între eparhiile donatoare a fost fruntașă, și anul acesta, Arhiepiscopia Bucureștilor.

Cu multă recunoștinţă, mulţumim autorităţilor centrale și locale, care ne-au sprijinit fi nanciar, în-ţelegând că această Catedrală este o necesitate li-turgică, dar și un simbol al credinţei apostolice a poporului român și al demnităţii lui.

La cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2012 spre 1 ianuarie 2013, suntem che-maţi să înălţăm rugăciuni de mulţumire pentru bine-facerile primite de la Dumnezeu în anul 2012 și să-I cerem ajutorul Său în toată lucrarea cea bună și folo-sitoare pe care o vom săvârși în anul nou 2013.

Amintim aici că anul viitor, 2013, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fi ind Anul omagial al Sfi nţilor Împăraţi Constantin și Elena, întrucât se împlinesc 1700 de ani de când Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat Edictul de la Mediolan (Milano) din anul 313, prin care în-ceta persecuţia împotriva creștinilor. Pentru școlile teologice din Patriarhia Română, anul 2013 este și Anul comemorativ al Părintelui Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog român (1903-1993).

Dorim ca bucuria sfântă a Sărbătorilor Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou și Botezu-lui Domnului să vă aducă pace și sănătate, lumină și ajutor, pentru a trăi viaţa ca dar al lui Dumnezeu, cultivat prin credinţă și fapte bune!

Tuturor vă adresăm urările tradiţionale Sărbători fericite! și „La mulţi ani!”.

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fi e cu voi cu toţi!” (II Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu pă-rintești binecuvântări,

† D A N I E L ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR,

MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,

LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII

ORTODOXE ROMÂNE

Dată în Reședinţa Patriarhală din București, cu prile-jul Sărbătorii Nașterii Domnului, anul mântuirii 2012.

Pastorala PF Daniel la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos

28 DECEMBRIE 2012 77 F L U XF L U XFiatLUX

PETRUPrin harul lui Dumnezeu

Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei

și Exarh al PlaiurilorPREACUCERNICULUI CLER,

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI IUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN DE DUMNEZEU PĂZITA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ȘI PACE DE

LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI.

“Iată vă binevestește vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.

Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David”

(Luca 2, 10-11)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Iubiţi fraţi și surori în Domnul,Cu multă bucurie sărbătorim în aceste zile bi-

necuvântate Nașterea Domnului și Mântuitoru-lui nostru Iisus Hristos. Prin această sărbătoare, lumea primește înnoire – ceea ce a fost în tre-cut cu ceea ce va fi în viitor se armonizează și se unește.

Nașterea lui Iisus Hristos a unit divinitatea cu umanitatea, a unit cerul cu pământul, a unit tre-cutul cu viitorul. Prin faptul că Fiul lui Dumne-zeu s-a făcut Fiul Omului, El i-a unit pe oameni într-o singură Biserică și i-a făcut pe toţi fi i ai lui Dumnezeu. Căci, spune Sfântul Apostol Pa-vel: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca să dobândim învierea” (Galateni 4, 4-5).

Lumea nu a apărut din nimic, ea a fost crea-tă de Dumnezeu, iar Sfânta Scriptură relatează că lumea a fost creată din veșnica iubire a Tată-lui prin Fiul în Duhul Sfânt. De aceea, în toate timpurile și locurile, oamenii au recunoscut prin diferite forme că sunt creatura divinităţii. Pe Dumnezeu Îl invocă multe religii ale lumii. Dar nu în toate religiile este cunoscut și preamă-rit Dumnezeu ca Tată al Iubirii celei veșnice și

mântuitoare. Numai în creștinism Dumnezeu este numit cu adevărat „Tatăl”, pentru că Fiul Său – Cuvântul Creator – a venit pe pământ și ni l-a descoperit pe Dumnezeu, Tată iubitor al Creaţiei Sale. Creștinii ortodocși mărturisesc în Simbolul credinţei următoarele cuvinte: „Cred… și întru unul Domn, Iisus Hristos, Fiul lui Dum-nezeu, Unul-Născut carele din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii… care pentru noi, oa-menii, și pentru a noastră mântuire”. Cu alte cu-vinte, sărbătoarea de astăzi ne reamintește nouă, creștinilor, și aduce la cunoștinţa întregii lumi că Dumnezeu ne-a creat și nu ne-a părăsit, El L-a trimis la noi, pe pământ, pe Fiul Său în chipul nostru pentru a ne salva de la păcat și moarte și a ne face pe noi fi i ai Lui în Împărăţia Sa. Aici, pe pământ, Împărăţia lui Dumnezeu este Biserica întemeiată de Domnul Iisus Hristos și numită Una Sfântă Sobornicească și Apostolească.

Împărăţia lui Dumnezeu a venit în lume prin nașterea lui Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Cu multă vreme înainte de Nașterea Domnului, profetul Isaia, inspirat de Duhul Sfânt, spusese: “Căci prunc s-a născut nouă, un fi u s-a dat nouă, a că-rui stăpânire e pe umărul lui și se cheamă numele lui: înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumne-zeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al vea-cului ce va să vie” (Isaia 9, 5).

Împărăţia lui Dumnezeu este Împărăţia lumii noi ce se realizează prin nașterea oamenilor din nou prin Duh și din apa botezului. De aceea, scopul vieţii creștinești, care începe odată cu Bo-tezul, este pregătirea pentru Împărăţia lui Dum-nezeu. Această Împărăţie poate fi anticipată încă de aici, de aceea Sfânta Liturghie și toate Sfi n-tele Taine încep prin cuvintele: „Binecuvântată este Împărăţia Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh…”.

Sărbătoarea Nașterii lui Hristos este trăirea re-înnoirii acestei lumi create de Dumnezeu. Și așa cum la zămislirea lui Hristos s-a descoperit taina Sfi ntei Treimi, când Duhul Sfânt a venit peste Fecioara Maria și Puterea celui Preaînalt a um-brit-o, iar pruncul care S-a născut dintr-însa Fiul lui Dumnezeu este, tot așa reînnoirea noastră se face prin Duhul Sfânt în Iisus Hristos, devenind fi ii Cerescului Părinte.

Prin întrupare, Fiul lui Dumnezeu a sfi nţit natura umană, pe care Și-a împropiat-o și astfel a pus temelia regenerării noastre. Chipul divin

din om, umbrit în urma căderii în păcat și moar-te, va fi curăţat de întinăciunile care-l acopereau. De aceea, această sărbătoare ne cheamă pe noi încă o dată ca să revărsăm în fi inţa noastră din multiplele trăsături ale „chipului” lui Dumne-zeu. Mila și bunătatea sunt două din aceste tră-sături, iar Hristos vine și astăzi la noi în multe forme pentru a ne oferi posibilitatea de a ne apropia de Dumnezeu. Vine ca un călător sau ca un străin, prin chipurile smerite ale unor semeni săraci și lipsiţi, prin copiii și bătrânii abandonaţi în singurătate. Pruncul fără adăpost născut în peștera Betleemului se apropie de noi prin cei fl ămânzi și fără adăpost. Hristos bate la inimile noastre prin suferinţele bolnavilor întristaţi. De aceea, mai ales acum, când în ţara noastră și în neamul nostru este atâta sărăcie și singurătate, atâtea lipsuri și dureri, suntem chemaţi să-i pri-mim pe cei mai triști ca noi ca pe Însuși Hristos, pentru că spune Sfânta Scriptură: dacă primim pe unul dintre acești mici, pe Hristos îl primim. Să nu uităm nici de fericirea anunţată de Hris-tos Domnul: „Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”.

Dreptmăritori creștini ai Mitropoliei Basarabiei, iubiți credincioși și cre-dincioase, În luna decembrie s-au împlinit două decenii

de la anunţarea solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române că Biserica Creștin Ortodoxă a Mitropoliei Basarabiei, de stil vechi, este în cadrul Patriarhiei Române. Prin acest act s-a reparat o nedreptate istorică – creștinii orto-docși din Republica Moldova au redevenit fi i ai Bisericii Ortodoxe Române.

Multe lucruri bune s-a făcut în acești ani: s-au întemeiat noi comunităţi, s-au zidit și se mai zidesc biserici, s-au hirotonit preoţi demni de chemarea preoţească, s-au reactivat episcopii, precum cele de la Cahul, Bălţi și Dubăsari, s-au binecuvântat diferite activităţi spirituale și pa-triotice, s-au deschis centre sociale pentru cei în difi cultate materială, ne-am îngrijit de educarea religioasă a tinerei generaţii prin lecţiile de reli-gie și prin manualele distribuite prin școli ș.a.

Cu toate acestea, încă multe sunt de făcut. La acest popas aniversar, împreună cu Sfântul Ioan Gură de Aur, Îi vom adresa lui Dumnezeu rugă-ciunea: „Slava lui Dumnezeu pentru toate”. Și de

vreme ce Dumnezeu a făcut atât de multe pentru noi, oamenii, iar Fiul Lui a venit în lume, făcân-du-Se om, datori suntem și noi să conlucrăm cu Dumnezeu, împlinindu-I poruncile, prin săvâr-șirea de fapte bune și ferirea de păcat, pentru că doar în acest mod lucrăm propria mântuire și ne pregătim loc în Împărăţia lui Dumnezeu.

Împărtășindu-Vă aceste părintești îndem-nuri la marea sărbătoare a Nașterii Domnului, în atmosfera bucuriei duhovnicești pe care ne-o aduce lumina Betleemului și colindele noastre strămoșești, Vă adresăm tuturor calde și părin-tești doriri de pace și sănătate, fericire și ajutor mult de la Dumnezeu în tot lucrul bun și folosi-tor, dimpreună cu tradiţionala urare: LA MULŢI ANI!

Al vostru de tot binele doritor și către Hristos-Domnul rugător,

† PETRU

ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI,MITROPOLIT AL BASARABIEI

ŞI EXARH AL PLAIURILORDată în Reședinţa Noastră Mitropolitană din

Chișinău cu prilejul Sfi ntei Sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2012/2013.

Pastorala ÎPS Petru la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos

Crăciunul, departe de a fi doar o simplă comemorare a evenimentului petrecut cu 2000 de ani și mai bine în urmă, este praznicul bucuriei sălășlu-irii lui Hristos în sufl etul, în inima fi e-căruia dintre noi. Nașterea Domnului, ca de altfel toate celelalte praznice, este sărbătoarea care an de an se întâmplă la timpul prezent. Imnele sfi nte pe care le cântăm în bisericile noastre sublinia-ză apăsat acest aspect. Cântăm în acest sens: „Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fi inţă naște, și pământul peșteră Celui neapropiat aduce…”.

Imnografi a duminicii dinaintea Naș-terii Domnului ne îndeamnă la prime-nire sufl etească întru așteptarea bucuri-ei coborârii la oameni a Mântuitorului: „Peșteră pregătește-te că sosește mielu-șeaua, purtând înlăuntrul său pe Hristos, și iesle primește pe Cel ce ne-a dezlegat pe noi, pământenii, de fapta care nu se poa-te spune prin cuvânt. Păstori mărturisiţi fl uierând înfricoșătoarea minune și magi din Răsărit aduceţi Împăratului aur, tă-mâie și smirnă; că din Fecioara Maică S-a arătat Domnul, Căruia Maica plecându-I-se ca o slujitoare, I S-a închinat”.

Nașterea Domnului este, în primul rând, bucurie a sufl etului. Bucuria că ni s-a născut un Mântuitor, dând un sens nou existenţei noastre. Din păcate, lumea de azi nu mai sesizează valorile profund dumnezeiești pe care ni le îm-bie praznicul acesta minunat. Asistăm astfel din ce în ce mai mult la încercări de a transfera bucuriile sufl etești prile-juite de Nașterea lui Hristos la bucurii

pur materiale, lumești, ce n-au nicio fi nalitate pentru viaţa de dincolo, pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Crăciunul devine astfel o sărbătoare comerciali-zată, mai mult un pretext pen-tru o serie de manifestări ce n-au nimic în comun cu valo-rile vieţii creștine. Toate ofer-tele speciale de sărbători, care abundă în această perioadă, vin parcă să ne distragă atenţia dinspre marele dar pe care ni-l aduce praznicul acesta slăvit, coborârea Fiului lui Dumne-zeu, înomenirea Sa pentru în-noirea omului și a lumii.

În faţa unor astfel de tendin-ţe secularizate, Biserica afi rmă mesajul său dumnezeiesc de 2000 de ani: „Hristos se naște slăviţi-L, Hristos se naște în-tâmpinaţi-L, Hristos pe pământ înălţaţi-vă. Cântaţi Domnului tot pământul. Și cu bucurie lăudaţi-L popoare că S-a prea-slăvit” (Catavasia I a Nașterii Domnu-lui). Acesta este imperativul Bisericii în această perioadă de praznic!

Oricât de mari ar părea bucuriile materiale, darurile ce ni le fac cei dragi sau ni le facem noi înșine de sfi ntele săr-bători, ele nu vor putea nicicând să se compare cu bucuria cea autentică, care este bucuria inimii. Iar bucuria inimii o afl ăm din gustarea Sfi ntei Împărtășanii. Nașterea Domnului devine sălășluire a lui Hristos în sufl etul fi ecăruia dintre

noi, numai în măsura în care Îl primim în chip real, Trup și Sânge, în Sfânta Împărtășanie. Crăciunul pierde din pro-funzimea mesajului său, în măsura în care cel mai adesea trecem indiferenţi pe lângă potirul euharistic.

Ne-am deprins să „sărbătorim“, oco-lind mesajul sărbătorii. Sărbătoarea înseamnă, oare, doar înfruptare de bu-nătăţi, de mâncăruri alese, în timp ce sufl etul este deplin însetat și înfometat de hrana cea dumnezeiască?

Sărbătoarea Crăciunului ne prilejuiește apoi apro-piere de Dumnezeu, dar în aceeași măsură și apropiere de semenii noștri. Nu știu cum am putea să prăznuim în bucurie și mulţumire su-fl etească, știind că atâţia se-meni de-ai noștri, mai ales în societatea contempora-nă, dominată de acuta criză economică, sunt lipsiţi de hrană, de îmbrăcăminte, de căldură, dar mai ales sunt singuri. Însingurarea lor este cu siguranţă un reproș, adresat fi ecăruia dintre noi.

De ce sunt oamenii sin-guri? De ce n-am putea fi alături de ei? Cu mâncare caldă, cu o hăinuţă sau fi e și prin simpla noastră pre-zenţă, cu un cuvânt bun, care le-ar putea da puţină nădejde. Nu-i târziu nici-când să facem un asemenea

gest, mai ales că fi ecare dintre noi avem cunoștinţă despre cel puţin o persoană care n-are pe nimeni. Am putea fi de Crăciun lângă o astfel de persoană, fi e și numai pentru câteva clipe, aducându-i mesajul acesta: „Hristos S-a născut și de la Nașterea Sa nimeni nu mai este singur. Cu noi este Dumnezeu!”.

În fi nalul acestor rânduri, aș atrage atenţia asupra unui ultim aspect. Citim în Sfânta Evanghelie că regele Irod, în-știinţat fi ind de către magi despre Naș-

terea Mântuitorului, n-a înţeles nimic din taina la care era părtaș. El n-a înţeles că Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ pentru a întemeia Împărăţia cea veșni-că. Irod L-a văzut pe Hristos Domnul ca pe un posibil uzurpator al tronului său, ca pe un Mesia politic, pentru că gân-dul său era cufundat întru cele ale lumii acesteia. Credea că aici, pe pământ, are “cetate stătătoare”, veșnică. De aceea nu s-a putut bucura, cuprinzându-l grija, spaima și, în cele din urmă, mânia din disperare.

Să fi m cu multă luare aminte, ca nu cumva asemămându-ne lui Irod, să ră-mânem cufundaţi doar în grijile lumii acesteia, în așa măsură, încât să trecem nesimţitori pe lângă praznicul Crăciu-nului, rămânând neatinși de bucuria duhovnicească pe care acesta ne-o pri-lejuiește. Să ne asemănăm magilor, fi ind cugetători la cele înalte, aducându-I lui Hristos, Soarele-Dreptăţii Care a răsărit pentru noi, prinosul darurilor noastre de fapte bune și de dragoste întreolaltă.

Fie ca de praznicul Nașterii Mântuito-rului, Bunul Dumnezeu să ne dăruiască pacea Pruncului, dragostea Maicii Sale, bucuria îngerilor, simplitatea păstorilor și înţelepciunea magilor, pentru ca ast-fel, „de Nașterea lui Hristos, s-avem cu toţii folos!”.

Preot lect. univ. dr. Lucian FARCAŞIU,

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea“, Arad,

Ziarul Lumina de Duminică

Naşterea Domnului oferă un sens nou existenţei umane

CMYK CMYK CMYK

CMYK CMYK CMYK

20132013

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

SPECIAL

IanuarieL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

FebruarieL M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28

MartieL M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

AprilieL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

MaiL M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

IunieL M M J V S D

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

IulieL M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

AugustL M M J V S D

1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

SeptembrieL M M J V S D

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930

OctombrieL M M J V S D

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

NoiembrieL M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30

DecembrieL M M J V S D

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930 31

28 DECEMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Interviu

- Felicitări (un pic întârziate, ce-i drept) pentru faptul că recent aţi format o familie. Cu siguranţă nunta voastră a fost un eveni-ment foarte important pentru voi. Aceasta și din simplul motiv că i-aţi avut alături pe cei mai dragi.

Nina: - Este evenimentul care, cu siguranţă, încununează orice rela-ţie frumoasă de dragoste. Noi ne-am dorit ca și căsătoria noastră să fi e una deosebită și unică, de aceea startul acesteia a început departe de ţară. În vara acestui an ne-am înregistrat căsătoria în SUA, Alaska, Fairbanks. A fost o zi deosebită și plină de atâta lumină și veselie. Pri-etenii noștri americani ne-au fost alături la organizarea evenimentu-lui, iar lacrimile de bucurie au fost pe ordinea de zi. Părinţii noștri au urmărit evenimentul pe skype și au plâns necontenit de curajul nostru, dar și din imposibilitatea de a ne fi alături în acele clipe. A fost o zi de neuitat și cu siguranţă o vom po-vesti cu drag copiilor și nepoţilor noștri. Cununia religioasă și nunta am organizat-o acasă, alături de cei dragi. Am avut la dispoziţie doar o lună de zile, dar putem spune că am avut o nuntă ca în povești. A fost ca o clipă, dar a produs atâ-tea momente frumoase, sufi ciente pentru a ne alimenta sufl etul o via-ţă întreagă.

- Dimitrie Cantemir ne spunea despre obiceiurile și bogăţia nun-ţilor Moldovei. Acestea ţineau patru zile, de joi până luni în zori, nuntașii erau legaţi cu diverse pie-se vestimentare de soacra mică (pentru a demonstra situaţia ma-terială a familiei), iar dezbrăcatul miresei era o datină ce ţinea ju-mătate de noapte. Astăzi, multe dintre acestea au fost înlocuite cu obiceiuri noi, precum aruncatul buchetului sau ploaia de orez. La voi cum a fost? Aţi ţinut cont și de tradiţii, nu?

Ion: - Sincer vorbind, ne-am dorit o nuntă tradiţională, așa cum se face la moldoveni. Nu a durat trei zile, dar am organizat-o într-o frumoasă du-minică de noiembrie, începând, cum se cuvine, cu cununia religioasă. Dat fi ind faptul că cererea în căsătorie a fost una virtuală, mama (Ana Ceban) a organizat o conocărie nemaipo-menită, care nu se mai practică de mult pe la nunţi. A urmat ruperea colacului miresei, jucatul găinii, fu-ratul miresei, iar lacrimile și-au făcut loc pe obraz la iertăciune.

- Colacul l-aţi rupt? Cine va avea ultimul cuvânt de spus în familia voastră?

I.: - Ultimul cuvânt în familia noastră îl va spune înţelepciunea. Colacul s-a rupt în jumătăţi egale, așa că responsabilitatea cade pe umerii amândurora.

N.: - Este o încercare destul de interesantă. Nu știu pe cât de ade-vărată, dar colacul s-a rupt în două. Ce-i drept, partea mea s-a mai rupt o dată, pesemne, va trebui să mai ce-dez, contribuind cu răbdare și bună-înţelegere.

- Care au fost momentele cele mai emoţionante de la nunta voas-tră?

N.: - Îmi amintesc ca în vis că am avut emoţii deosebite, atunci când soţul a venit dis-de-dimineaţă cu nașii pentru a merge la cununie. Ar-deam de emoţie, gândindu-mă la re-acţia ce o va avea atunci când mă va vedea îmbrăcată în rochia de mirea-să. Însă, totuși, cele mai mari emo-ţii le-am avut la biserică, pentru că atunci conștientizezi importanţa și responsabilitatea acestui mare pas.

I.: - Faptul că într-adevăr se for-mează o familie o conștientizezi la biserică. Acolo am trăit cele mai in-tense emoţii, realizând, pe de o par-te, angajamentul pe care ţi-l asumi în faţa lui Dumnezeu pentru o viaţă întreagă, iar pe de altă parte, impor-tanţa noii vieţi în care pășești, viaţa de familie. Multe cupluri discută foarte mult despre alegerea lăca-șului în care își vor face cununia și mulţi ne-au recomandat să mergem la o mănăstire. Noi nu am stat deloc pe gânduri și am mers la Parohia Or-todoxă „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului”, serviciul divin fi ind ofi ciat de părintele Sergiu Aga. A fost ceva deosebit.

- Mirii descriu, în general, ziua nunţii ca fi ind una dintre cele mai obositoare din viaţa lor. Cum aţi simţit oboseala?

N.: - Totul s-a desfășurat atât de repede, încât nu am avut timp să re-alizez că sunt obosită. Emoţiile și-au spus cuvântul, iar iureșul evenimen-tului și bucuria acelei zile au luat cu mâna orice urmă de oboseală.

I.: - Oboseala, într-adevăr, nici eu nu am simţit-o. Totul s-a desfășurat atât de repede, asemeni unui scurt metraj. Durează o clipă, dar rămâi cu amintiri pentru o viaţă întreagă.

- Cu ce v-aţi uimit nuntașii?

N.: - Dansul mirilor. Consider că este surpriza pe care o așteaptă in-vitaţii la orice nuntă. Ne-am gândit la un dans original, cu un fi r epic, hazliu, așa că... ne-am plimbat cu trotinetele, eu am dansat pe ritmuri indiene, soţul a cântat la chitară, iar într-un fi nal am dansat și vals. Se vede că magia acelei zile a transfor-mat lungile ore de călcat pe picioa-re într-un adevărat dans al mirilor. Zâmbetele și aplauzele invitaţilor au fost pentru noi o confi rmare că totul a fost bine.

- Se spune că la nuntă mirii se dis-trează cel mai puţin, tocmai pen-tru că încearcă să împace gusturi-le invitaţilor. La voi cum a fost?

N.: - Noi am decis că trebuie să ne distrăm cât mai mult, pentru a împăca gusturile tuturor. Așa că nu am pierdut niciun dans, iar când pi-cioarele au început să dea de veste că vor să se mai odihnească, am lă-sat pantofi i.

I.: - La nunta noastră au fost invi-taţi foarte mulţi tineri, așa că veselia a fost în capul mesei. Plus la aceasta am avut norocul de muzicanţi pro-fesioniști și o moderatoare-foc, care i-a ţinut cu sufl etul la gură pe toţi in-vitaţii pe parcursul întregii seri.

- Care a fost cel mai spontan moment de la nuntă? Sau, altfel spus, cât a fost plănuit și cât a fost neprevăzut, spontan, surpriză?

I.: - Succesul unei nunţi și, în general, al oricărui eveniment, o reprezintă organizarea. Totuși, mo-mentele neprevăzute produc emoţii deosebite, atunci când nici nu te aș-tepţi. Așa că am fost pus la încercare să-mi recunosc soţia după picioa-re. Minute în șir am pipăit decent picioarele domnișoarelor intruse, având nenorocul să dau și peste câte un picior mai păroșel al unui îndrăz-neţ din sală. Totuși, într-un fi nal, am găsit și mireasa.

N.: - La nunta noastră a fost invi-tată și familia președintelui fi lialei PPCD, Orhei, Svetlana și Ghenadie

Brădeascu, însoţiţi de fi ica Cristi-nuţa. Zgâtia de fată a ridicat sala în picioare cu dansul pregătit pentru evenimentul nostru, stârnind aplau-ze necontenite și multă voie bună.

- Nina, acum o întrebare doar pentru tine. Te-ai visat mireasă când erai mică, ca multe fete care își fac proiecţii cu mult înainte de momentul căsătoriei?

N.: - Am dorit din tot sufl etul să am o nuntă frumoasă. Am avut mari emoţii la alegerea rochiei de mirea-să, coafurii, machiajului și a fi ecărui detaliu, în parte. Visam de mică să am o rochie mare și rotată, păr lung și cârlionţat, un voal lung și brodat, iar când a venit momentul, diversi-tatea tuturor articolelor pe internet era atât de mare încât nu știam dacă voi putea face alegerea cea bună. Rochia am ales-o în 15 minute și era cea care mi-am dorit-o, de parcă mă aștepta pe mine, acolo, în vitrină. Am ţopăit fericită în faţa oglinzii și după aceasta nu am mai probat alte rochii. A fost prima și ultima.

- Cine v-a ajutat la organizarea nunţii?

I.: - Cu siguranţă că cei care au tră-it alături de noi pregătirile de nuntă au fost părinţii noștri, Ana și Nicolae Ceban, Eugenia și Valeriu Ungurea-nu, cărora le mulţumim din sufl et.

Împreună cu ei am planifi cat fi ecare detaliu în parte și am organizat fi e-care moment al nunţii.

N.: - Am avut norocul de a-i avea alături pe cei mai frumoși nași, Gri-gore și Galina Conica. În ciuda fap-tului că nu este atât de ușor în zilele noastre să cununi pe cineva, ei au avut marea bucurie să-și asume res-ponsabilitatea de a ne fi părinţi spi-rituali. Formează o familie extraordi-nară și un exemplu demn de urmat.

- Povestiţi-ne și despre experienţa din America și de nunta voastră de acolo.

I.: - Ca toţi prietenii noștri, tineri și neliniștiţi, am decis să mergem și noi în SUA. A fost o vară lungă, destul de grea, dar cu experienţe pe care Republica Moldova nu ţi le poate oferi. Este adevărat că posibilităţile materiale sunt foarte mari și îţi poţi permite orice, doar dacă muncești. Statul american este foarte bine construit, capabil să satisfacă nece-sităţile oricărui cetăţean, atâta timp cât nu se încalcă legea. Un singur lu-cru nu asigură pentru cetăţenii stră-ini, satisfacerea dorului de casă.

Nunta noastră în America a fost foarte veselă și am organizat-o în-tr-un parc de distracţii. Ni se părea la început că procedura va fi foarte anevoioasă, însă autorităţile ameri-cane au fost foarte binevoitoare și ne-au dat aprobarea în trei zile. Am cumpărat inelele și tot ce e necesar a fost să spunem „Da”.

- Cum v-aţi cunoscut, de cât timp sunteţi împreună?

N.: - Suntem împreună de 4 ani, ani care ascund o frumoasă poves-te. Ne-am cunoscut cu mult înainte, la sediul O.T. „Noua Generaţie” din Orhei. Ne lega o prietenie strânsă și nici nu am observat cum senti-mentul a crescut într-o dragoste profundă. În acest context, suntem de lăudat, pentru că am respectat regula nescrisă de a ne căsători în sânul familiei noastre politice, după cum glumește deseori domnul Iurie Roșca.

- Ce planuri aveţi acum? Rămâ-neţi în Orhei?

I.: - Încă nu știm exact unde ne vom stabili defi nitiv, dar cu siguran-ţă că vom rămâne acasă. Vrem să construim o familie frumoasă, nu-meroasă, așa că vom munci din greu pentru a ne realiza visurile.

- Mulţumim pentru posibilitatea de a ne acorda acest interviu. Multă fericire vă dorim!

- Vă mulţumim frumos. Sărbători fericite!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Ion şi Nina Ceban: Vrem să construim o familie frumoasă, Ion şi Nina Ceban: Vrem să construim o familie frumoasă, numeroasă, aşa că vom munci din greu pentru a ne realiza visurilenumeroasă, aşa că vom munci din greu pentru a ne realiza visurile

Ion Ceban și Nina Ungureanu, tinerii frumoși de la Orhei, au format recent o familie. Nunta lor a fost una de poveste. S-au cunoscut la activităţile de partid și au respectat legea nescrisă de a se căsători în sânul famili-ei noastre politice.

28 DECEMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

28 decembrie EvenimenteEvenimente

418: Sfântul Bonifaciu I devine papă1836: Spania recunoaște independența Mexi-

cului1879: Podul Tay din Dundee, Scoția, de

aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, ucigând 78 de oameni

1895: În cafeneaua “Grand Café” din Paris are loc prima proiecție de fi lm, realizată de frații Lumière

1897: Piesa “Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, are premiera la Paris

1903: A fost înfi ințată „Societatea numismatică română”

1908: Un violent cutremur a provocat în orașul italian Messina, Sicilia, peste 75.000 de victime

1973: Aleksandr Soljenițân publică „Arhipela-gul Gulag”

2000: Adrian Năstase își începe mandatul de prim-ministru al României

2004: Călin Popescu-Tăriceanu își începe man-datul de prim-ministru al României

NașteriNașteri

1805: Eftimie Murgu, fi lolog și fi losof român, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania, deputat în Dieta de la Debrețin (d. 1870)

1856: Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al SUA, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 1924)

1902: Mortimer Adler, fi losof american (d. 2001)

1903: Nicolae Kirculescu, compozitor român de muzică ușoară, de fi lm și teatru (d. 1985)

1953: Richard Clayderman, pianist francez1954: Denzel Washington, actor american1955: Liu Xiaobo, activist pentru drepturile

omului din China, critic literar, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

1956: Nigel Kennedy, violonist englez1969: Linus Torvalds, informatician fi nlandez,

creatorul nucleului de sistem de operare Linux

DeceseDecese

1694: Regina Maria a II-a a Angliei (n. 1662)1706: Pierre Bayle, fi losof francez (n. 1647)1889: Teresa a celor Două Sicilii, soția împăra-

tului Pedro al II-lea al Braziliei (n. 1822)1937: Maurice Ravel, compozitor și pianist

francez (n. 1875)1945: Theodore Dreiser, scriitor american (n.

1871)1947: Regele Victor Emmanuel III al Italiei (n.

1869)1952: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin,

soția regelui Christian al X-lea al Dane-marcei (n. 1879)

1986: Andrei Tarkovsky, regizor rus (n. 1932)1989: Hermann Oberth, fi zician și inventator

german născut la Sibiu (n. 1894)1997: Corneliu Baba, pictor român (n. 1906)2007: Clody Bertola, actriță româncă (n. 1913)2008: Haralamb Zincă, pseudonimul literar al

lui Hary Isac Zilberman, scriitor român (n. 1923)

4.II.19864.II.1986

Ieri – o îndelungată vizită la US a lui Pe-tric, secretarul CC cu ideologia. A intrat și pe la redacţia noastră. Tip ordinar care se rezu-mă la glume ușoare, trivialităţi (povestirile sale după vizita în Danemarca: modele-sex, reviste porno etc. …). Însoţit de cel care tra-ge cel mai bine sforile, decât rândurile scri-se – Boţu. Îl mai însoţesc Senic și Busuioc. Mă rog, își inspectează ocina acest Petric, recunoscător acoliţilor săi că a fost reales în post.

Mutre livide: Da., Ma… Parcă e o deschidere spre adevăr – am

vorbit și alaltăieri, la seminar, – însă rășluiri-le continuă. La US totul se mistifi că, se trag sfori, se dă cu clei pe scaune, să se ţină mai bine pe ele fundurile avizilor de posturi. În fraze orale sau rânduri scrise, neduse la ca-păt, sunt camufl ate agresivităţile, nemulţu-mirile etc. Șefi i, dar nu numai ei, continuă să debiteze aproximaţii ce ţin de domeniul enormităţilor. Atâtea și atâtea probleme li-terare încă nu-și găsesc dreapta rezolvare. Și totuși – perestroika…

5.II.19865.II.1986

Stare de reaclimatizare. Noutăţi: știm cui i s-a propus postul la „ȘI” (Lit. ȘI arta). Ca totdeauna, informaţii din primele surse. Re-spectivul trece prin frământări pe mai mul-te planuri. Deocamdată, cică, o fi refuzat. Însă există un mobil care poate să-l facă să accepte.

Zile de adâncă singurătate în care învâr-tejesc bulboanele meditaţiilor, zbuciu-mă-rile dramatismului nostru sufl etesc. Plus că sunt zile de nebună îndârjire în munca scri-sului, ce știi că îţi va hărăzi izbânda, dacă în adevăr nu te vei cruţa în tensiunile pe care ţi le cerea această muncă. Zile în care fi rea noastră se pârguiește, se spiritualizează ne-spus de intens. Chiar și o fi re ce pare deja „complet” maturizată, formată, înaintează întru împlinire. O spiritualizare intensă, ca o supradoză de droguri, anume aceasta extrem de binefăcătoare, deoarece este: supra…

7.II.19867.II.1986

Caut tihna și ungherul în care să se che-me că-mi fac datoria scrisului. Hăituit, între-rupt, zburătăcit. Dar ce de-a trândăvie prin marile birouri „de muncă”, pe care le au unii „profesioniști”-lingăi!... În mocirla aceasta de vânzări-cumpărări nu numai scrisul cade jertfă…

De altfel, e un ton pesimist care totuși nu ar vrea să mă caracterizeze… Îndoieli tul-buri.

8.II.19868.II.1986

Ieri mi-a telefonat Mircea Lutic de la Cer-năuţi, anunţându-mă că astăzi apar versuri-le în „Zorile Bucovinei”.

Apoi, ceva ușor hazliu. Dinu intră de la frigul de afară. Își scoate veșmintele de iar-nă. Mircea și Oleg izbucnesc în râs. Tatuajul de rumeneală intensă, pe care i-l aplicase gerul, lui Dinu i se termină distinct deasu-pra sprâncenelor: încolo, chelia sa e otova de o paloare à la romantici.

În școală, pe un coleg al lui Dinu învăţă-torul îl întreabă ce-i aia jambon. „O trubă

mare”, – venise răspunsul. Asta e când se confundă jambonul cu trombonul! Ca la no-menclaturiști…

Cel mai apăsător lucru, până la sfâșiere, e să vezi la US, pe holuri și prin birouri, marea risipă de timp. Risipesc cu toţii, fără niciun folos. Dar nici tu nu poţi rămânea complet izolat, neafectat. Joc, până la demenţe, de table, triluri logoreice între fumuri de ţiga-ră și aere de orgolii. Reluări de „probleme” răs-uzate, răs-banalizate, dar, ce-i drept, rămase nerezolvate. Și cine știe dacă vor fi totuși cândva rezolvate problemele ce ţin de condiţiile, dar și de „amiciţiile” scriitori-lor. Văzându-i pe A. C., V. T. sau P. B., te în-grozești, prevăzându-ţi și semicentenarul tău șters, fără culoare și energie. Pălărie co-mună de sub care atâtea frunţi înguste vor a se arăta proeminente, eminente, ale unor personalităţi, adică. Deocamdată, ceea ce ar părea personalitate este hăituită, înceţo-șată de invidioși, xenofobi, supraorgolioși. Dar e posibil de a rezista. Și de făcut (câte) ceva. Cu ajustare de speranţă și regret mor-tal: doar câte ceva. Ceea ce am putea face nu ne este dat, deoarece nu suntem niște oameni mari, puternici; niște personalităţi. Zi de zi, aducem jertfe absurde, ne risipim sufl etește în trândăvie și vorbărie. Nu avem un puls normal, ci un zvâcnet spasmodic, ca a celui care se sforţează din răsputeri să nu se stingă, să nu se întrerupă. Dar chiar oare să fi e fatal târziu pentru a trage concluzii și a ambiţiona să schimbi ceva? Nu, e posibil. Arată-ţi unghiile! Chiar dacă trebuie să ţi le înfi gi, în primul rând, în propria-ţi inimă. Ce bine vine aici mărturia lui J. Green (Jurnal, 23 sept. 1932): „Trăiesc cu iluzia unei puteri nemărturisite, până la ultimul acord”.

La US, picanteriile viclene ale lui Arh., de asemenea, ale lui Vic., dar și unele sclipiri de înţelepciune ale acestuia; sporovăielile intelectualist-etnografi ce ale lui I.; poze-le-scremete întru echilibru și vorbă bine așezată ale lui Vi.; Iu. – statuia trândăviei și indiferenţei; gravitatea spânzurând peste hăurile ridicolului a lui Li.; pijonismul (scli-visirea) sarcastic(ă) a lui Au.; blândeţea în-coronată cu spini a lui Ghe. V.; împăunarea bolnăvicioasă a lui I. Ghio.; autoritarismul lins până i se vede urzeala din rafi e a lui Pa.; cretinismul crispat al lui Ma., etc. Ce galerie de inși pentru uitatul gen al pamfl etului! Și încă atâţi alţii care umblă pe holuri, stau în birouri, dar care, de fapt, nu există… Expe-rienţe în vid cu pana care, neîntâmpinând rezistenţa aerului, cade și ea ca o piatră!

Iar unele zile la serviciu – un tangaj ani-mat de furtuni artifi ciale, exaltări neînte-meiate. Chiar dacă e cam indolent acest tangaj, totuna nu te lasă să pășești fi resc, te tot ţine în încordare pe puntea zilei, până la urmă pricinuindu-ţi și el rău de… (mare) zădărnicie.

Ce rușine e să dormi până târziu… Pe la 7,00, chiar și pruncii sunt treziţi și duși la grădiniţă. La această oră, urbea forfotește de copii ce pleacă la școală. Dar voi – noi, creatorilor, dormiţi-dormim! Mă rog, veșni-cia ne așteaptă, ea nu are unde se grăbi!

Voinţa – ca o lege a propriei noastre fi ri: decretată de ea, de fi re. Fie și ca regulă. Dar de la care nu există abateri. Sau există foar-te puţine și insignifi ante. În cazul voinţei deci: decretatori și executori de lege.

Un poem sau o carte nu se compun, ci se descoperă, precum descoperă ceva sa-vantul sau geologul. Noi contribuim la asi-gurarea și păstrarea integrităţii celor des-coperite; alăturăm detalii, scene, precum face arheologul cu cioburile unui vas sau cu fragmentele unui schelet, pentru a ob-ţine conturul, forma cât mai apropiată de realitatea necontrafăcută. A scrie o carte în-seamnă a pune în ordine personaje, acţiuni, gânduri, sentimente, evenimente…

9.II.19869.II.1986

În diriguirea US parcă totul ar fi discret. Dar se vede, se vede mâna care mișcă păpu-șile… Inimi de câine (recunosc, califi cativul este destul de dur, dar… asta e) jertfesc, ne-norocesc pe atâţi alţii, ca să-și agonisească cine știe ce iluzii. Cea mai câinoasă inimă e de-a dreptul oribilă și în ceea ce face, și în ceea ce nu face. Da, și în ceea ce nu face, de-oarece, în mod normal, s-ar cuveni să facă. Nu obligatoriu să facă bine, pur și simplu să-și îndeplinească cinstit obligaţiile.

Dactilografă, apoi șefă de cancelarie la „comitetul lui Iordanov”: i se conferă titlul de… „Cineast emerit”!!! Asta, precum celui care alimentează cu combustibil avioanele i-ai conferi titlul de „Aviator emerit”… Dar câte alte cazuri, câte cazuri… Cu sub-șefe-le…

14.II.198614.II.1986

V. Senic pleacă de la „LA”. Ieri a aruncat de prin sertare lucrurile, hârtiile ce nu i-ar mai putea fi de folos la noul loc (care?) de muncă. Mi-a semnat pentru publicare nu-vela „Mozaic de gheaţă”.

Admit că Mi. știe multe. Dar un lucru nu-l știe: să se ferească de fl ecăreală. Pe fi ecare îl prinde de bumbul de la haină sau îi bagă degetul în cheutoare și-i tot vorbește, tu-ruie-vuruie ca într-o demenţă intelectuală, schizofrenie estetizantă. Și, în faţa altora, care-și zic scriitori, dar nu sunt și oameni ai intelectului, ai culturii, el poate părea burduf de noutăţi livrești. Numai că mult ai putea tu rezista în faţa curentului ce vine dintr-o gură știrbă, pe care, până la urmă, n-o poţi crede decât o fi sură în furtunăriile haosului? Marele Montaigne mare dreptate avea, precizând că: „Nimănui nu i-ar trece prin minte să-și dea cuiva averea, și totuși îi dă timpul lui”!

15.II.198615.II.1986

V. S. ne povestește visul său de alaltăieri. Îl atacă un dulău uriaș. V. reușește să-l înșfa-ce de mandibulă și de partea de sus a botu-lui căscat a mușcătură, să-i rupă partea de jos a gurii hidoase, punând această bucată lângă dulăul răpus, mai bine zis – întins, re-semnat, neputincios, întins la pământ. O. R. găsește semnifi caţia: „Înseamnă că, învin-gând dușmanul, o să rămâneţi în post”. Noi râdem. Însă acest coșmar, sigur, i-a fost su-gerat lui V. S. de situaţia sa curentă: răscru-cile, deciziile ce au venit, conștiinţa că sunt destui cei care se bucură de plecarea sa.

17.II.198617.II.1986

Acum un timp, St. scria, în colaborare cu debutantul Bulicanu, un scenariu pentru fi lm. Luaseră ambii cele 25 la sută din ono-rariu. Odată, vine St. entuziasmat la Ștefan și unde face: „E-e, Ștefane, i-am pus pe toţi jos! Ce detaliu, ce detaliu am găsit. Închide ușa, să n-audă cineva… E-e, ce scenă, cum mai «împușcă» ea! Închide ușa, ţi-am spus. Dă un pahar de vin, să-mi vin în fi re, și-ţi po-vestesc”.

Scena consta în următoarele: Chișinău, Palatul „Octombrie”. Lume de pe lume aș-teptând să intre la cine știe ce spectacol. Deodată, la marginea havuzului întins cam pe jumătate de hectar, apare un sătean, un ţăran sadea cu coasa în spinare. Și ce credeţi că începe el să facă? Nici una, nici alta, prin-de a cosi… A cosi… jeturile apei ţâșnitoare ale fântânii arteziene. Și – mare minune, – unde dă cu coasa, jeturile nu mai ţâșnesc, sunt stopate. De, marea magie a cinemato-grafi ei… Iată, deci, „cutremurătorul” detaliu pe care l-a găsit St.

Cuminte și resemnat, a doua zi Bulicanu scoate banii de pe livretul de economii și-i întoarce la contabilitatea studioului „Mol-dova-fi lm”. Кiна не буде… (În ucraineană, o frază ajunsă proverbială: „Filmul nu se mai dă”, L.B.)

Leo BUTNARU

ŞI TOTUŞI – PERESTROIKA…(Pagini de jurnal)

„Timpul în cursa lui imensă descoperă tot ceea ce era ascuns şi acoperă tot ceea ce

era descoperit”. Sofocle

G`ndul s=pt=m`nii

28 DECEMBRIE 2012 1212F L U XF L U X Cultur=

Regizorul Cristi-an Mungiu a fost din nou premiat la Festivalul de la Cannes, în 2012, pentru drama “După dealuri”, dar de data aceasta a schim-bat Palme d’Or-ul cu premiul pen-tru scenariu al juriului, într-un an în care fi lmul românesc nu a dus lipsă nici de drame de familie și nici de comedii.

De altfel, fi lmul “După dealuri” a fost dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012. Premiului pentru scenariu obţinut de Cristian Mungiu – recompensat cu premiul Palme d’Or în 2007, pentru “4 luni, 3 săptă-mâni și 2 zile” – i s-a alăturat premiul pentru interpretare feminină, acordat ex-aequo Cristinei Flutur și Cosminei Stratan.

Inspirat din romanele non-fi cţionale ale Tatianei Niculescu Bran despre cazul Tana-cu, fi lmul “După dealuri” spune povestea a două fete, Alina (Cristina Flutur) și Voichiţa (Cosmina Stratan), care au crescut împre-ună la orfelinat și s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Ger-mania și își dorește ca Voichiţa să vină cu ea. Însă Voichiţa este atașată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl

înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spi-tal, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată.

“După dealuri” a avut premiera de gală la fi nalul lunii octombrie și se afl ă pe lista scurtă de propuneri pentru o nominaliza-re la Oscarul pentru cel mai bun fi lm într-o limbă străină alta decât engleza – o premi-eră pentru cinematografi a românească.

Lungmetrajul “După dealuri” a câștigat marele premiu al secţiunii Filmmakers of Tomorrow – FEDEORA la Festivalul Inter-naţional de la Haifa, trofeu acordat de un juriu desemnat de Federaţia Criticilor de Film din Europa și Zona Mediteraneană. Totodată, “După dealuri” a fost desemnat cel mai bun fi lm la Festivalul de la Vukovar (Croaţia) și la Herceg Novi (Muntenegru). Lungmetrajul regizat de Cristian Mungiu a fost nominalizat și la premiile decernate de Academia de Film Europeană, dar și la pre-miile Satellite, acordate în cinematografi a independentă din SUA.

Biblioteca Digitală Cambrid-ge și-a îmbogățit colecția cu mii de pagini din texte religioase foarte vechi, cele mai multe dintre acestea fi ind scrise, în original, pe papirusuri extrem de fra-gile, inclusiv o copie fi delă a unui manuscris vechi de 2000 de ani ce cuprinde cele 10 porunci biblice.

Nash Papyrus, care datează din seco-lul al doilea epoca creștină, în 1898 a fost descoperit în Egipt, prima descriere a ma-nuscrisului a fost publicat în 1903. Nash Pa-pyrus este considerat cel mai vechi manus-cris evreiesc până la deschiderea în 1947 a Sulurile de la Marea Moartă, de asemenea, cunoscute sub numele de Manuscrisele de la Marea Moartă: cel mai vechi dintre aces-te manuscrise datează, potrivit unor surse, din sec. III-V înainte de era creștină.

Înainte de descoperirea manuscrise-lor de la Marea Moartă în 1947, Papirusul Nash, așa cum este cunoscut, a reprezen-tat cea mai veche scriere ce conținea texte din Vechiul Testament, fi ind botezat după egiptologul Walter Llewellyn Nash, desco-peritorul său din 1902. Vechi de circa 2000 de ani, Papirusul Nash, astăzi perla colecției digitale de la Cambridge, conține inclusiv cele 10 porunci biblice.

”Din cauza vârstei și a delicateții manus-criselor antice, este imposibil pentru public să le poată răsfoi. Astăzi, grație eforturilor cercetătorilor, absolut oricine se poate co-

necta la internet poate cerceta, în detaliu,

oricare dintre aceste scrieri”, afi rmă Anne

Jarvis, unul dintre cercetătorii implicați în

proiect.

Alături de Papirusul Nash, cei interesați

pot studia o copie a Noului Testament, așa-

numitul Codex Bezae, datând din secolul

a IV-lea d.Hr., manuscris ce conține toate

cele patru evanghelii, deși doar Evanghe-

lia după Luca este completă. De asemenea,

biblioteca digitală conține și câteva mii de

texte medievale iudaice, mai multe copii

ale unora dintre cele mai vechi scrieri din

Coran, precum și manuscrise în sanscrită,

acoperind majoritatea tradițiilor religioase

din sudul Asiei (Puteți accesa site-ul bibli-

otecii digitale pe adresa http:/cudl.lib.cam.

ac.uk/).

Subiectul repatrierii

osemintelor sculptorului

Constantin Brâncuși din

Franţa în România face

obiectul unei dispute

între cele două state.

Guvernul României a adresat

un demers Guvernului Franței pri-

vind repatrierea osemintelor lui

Constantin Brâncuși. Ca loc de re-

înhumare a fost ales satul natal al

marelui sculptor, Hobiţa, din apro-

pierea orașului Târgu Jiu. Majorita-

tea comentatorilor cred că șansele

repatrierii rămășițelor pământești

ale lui Brâncuși țin de bunăvoința

guvernului francez. Or, se știe că la

începutul anilor ‘50, Franța a oferit

opera sculptorului statului român,

dar autorităţile de la București au

spus că nu au nevoie de o operă

decadentă, iar Brâncuși ar fi mu-

rit supărat pe regimul de atunci al

țării natale. Marele sculptor a mu-

rit fi ind cetățean francez. De ase-

menea, nu există niciun document

scris de Brâncuși în care acesta să-

și fi exprimat această dorință. Între

timp, prim-ministrul român Ponta

relatează că guvernul român a an-

gajat un avocat la Paris pentru a intenta o acțiune în justiție.

Și ministrul Culturii din Româ-nia, Puiu Hasotti, este de părerea că șansele privind repatrierea ră-mășiţelor pământești ale sculpto-rului Constantin Brâncuși “ţin doar de bunăvoinţa guvernului fran-cez”. În opinia demnitarului, argu-mente juridice “nu prea există”.

“Mai presus de toate, cel puţin eu nu știu să existe vreun docu-ment prin care Constantin Brân-cuși să-și fi exprimat dorinţa să fi e înmormântat în România. Că la o spovedanie a spus unui preot că ar dori să fi e înmormântat lângă mama sa la Hobiţa, lucrul acesta nu înseamnă un document juridic. Ca să nu mai spun că poate fi invo-cat și secretul spovedaniei, dar o spovedanie nu este un document juridic”, a afi rmat Puiu Hasotti, pentru RFI România.

“Șansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa guvernului francez și nu de argumentele juri-dice, care cel puţin până acum nu prea există în România”, conchide ministrul.

Iar premierul Victor Ponta a de-clarat săptămâna trecută că gu-vernul român se va angaja în mod direct în deschiderea unui proces în Franţa, pentru repatrierea ose-mintelor lui Constantin Brâncuși.

El a precizat că procedurile cu sta-tul francez sunt extrem de compli-cate, iar fără o decizie a instanţei, acest lucru nu va fi posibil.

Pe de cealaltă parte, reacţiile ofi cialilor din partea statului fran-cez nu au întârziat. Ambasadorul Franţei la București, Philippe Gus-tin, a declarat pentru HotNews.ro: „(...) schimbarea locului unui mormânt este o decizie care ţine de dreptul privat și care îl privește, în primul rând, pe legatarul uni-versal al lui Constantin Brâncuși. Guvernul francez nu are cum să intervină în această chestiune de

drept privat”. Diplomatul francez a declarat că nici el, nici alte “au-torităţi competente” franceze nu au fost contactate de autorităţile române. Declaraţiile ambasado-rului Franţei vin după ce ministrul Culturii, Puiu Hasotti, a declarat că repatrierea “ţine doar de bunăvo-inţa guvernului francez”.

Întrebat despre motivele pentru care această chestiune a revenit în actualitate, Philippe Gustin a răs-puns: „Nu știu nimic, pur și simplu am rămas mirat de declaraţiile care fac apel la guvernul francez pentru un subiect care nu-l privește”.

OSEMINTELE LUI BRÂNCUŞI, MĂR AL DISCORDIEI

Autorităţile române pasează mingea în poarta FranţeiAutorităţile române pasează mingea în poarta Franţei

PERLA COLECŢIEI DIGITALE A BIBLIOTECII CAMBRIDGE

Manuscrisul biblic Nash Papyrus disponibil online

FILMUL ROMÂNESC ÎN LUME

„După dealuri”, dublu premiat la Cannes

28 DECEMBRIE 2012 1313 F L U XF L U X

Pentru a regăsi în sufl et acea stare specială a sărbătorilor este nevoie să fi i încrezătoare și să te simţi frumoasă. Îţi pre-zentăm câţiva pași simpli de urmat în rutina ta de îngrijire pentru a putea radia de sănă-tate și frumuseţe în așteptarea Crăciunului și Anului Nou.

Principala problemă cu care ne confruntăm iarna este deshidratarea pielii. Pentru a combate această ne-plăcere, trebuie să acţionezi pe două direcţii. Pe de o parte, asigură-te că bei sufi ciente lichide: ceaiuri calde, apă plată, sucuri naturale de fructe. Pe de altă parte, îngrijește-ţi corect pielea: aplică pe tot corpul de fi ecare dată după duș și ori de câte ori simţi că ai pielea uscată o loţiune hidra-tantă și intens nutritivă. Săptămânal efectuează un gomaj blând al pielii cu produse pe bază de ingrediente natu-

rale. Coatele, genunchii și călcâiele au nevoie de îngrijire specială, folosește produse destinate acestor zone și cre-me emoliente. Dacă vrei să arăţi bine în ţinuta de Revelion, nu neglija celu-lita. Soluţia: utilizează creme anticelu-litice, dar cel mai efi cient ar fi să-ţi faci timp pentru câteva ședinţe de masaj anticelulitic.

Pentru a afi șa un ten luminos de sărbători, folosește cu conștiinciozita-te produse cosmetice adaptate nevo-ilor specifi ce ale tenului tău. Cremele hidratante de zi și de noapte sunt obli-gatorii mai ales în sezonul rece. Acor-dă o atenţie deosebită zonelor delica-te ale feţei – conturul ochilor și buzele. Pentru pielea sensibilă din jurul ochi-lor, aplică în fi ecare seară seruri de în-frumuseţare, cu efect de estompare a ridurilor, cearcănelor, pungilor de sub ochi. Utilizează de mai multe ori pe zi un balsam emolient pentru hidratarea buzelor. O dată pe săptămână este in-

dicată exfolierea pielii și aplicarea unei măști hidratante și nutritive.

Îngrijirea părului este, de aseme-nea, foarte importantă pentru a avea un look strălucitor de sărbători. Or, iarna, părul este pus și el la încerca-re de purtatul căciulilor, fularelor, de zăpadă, umezeală, temperaturi sub 0 grade Celsius. De aceea, acum este recomandat un tratament de regene-rare a părului – o mască hidratantă și revigorantă. După fi ecare spălare, fo-losește un balsam potrivit tipului de păr. Pentru a avea un păr cu aspect să-nătos, nu uita să îţi tai măcar vârfurile, dacă nu ai timp pentru o tunsoare mai sofi sticată. Folosește cât mai rar placa de întins părul, ondulatorul și produ-sele de styling, care deteriorează po-doaba capilară.

Odată ce ţi-ai atins obiectivul și ești pregătită să întâmpini sărbătorile ra-diind de frumuseţe și prospeţime, este important să nu abandonezi misiunea

de a arăta bine și să respecţi în conti-nuare acești pași simpli de îngrijire zilnică. Așadar, ai încredere în tine, în-grijește-te, acordă-ţi timp pentru tine, gândește pozitiv și crede cu toată con-vingerea că ești specială în fi ecare zi!

Jurnalul.ro

Combinaţii alimentare interzise de Revelion

Nu e momentul să calculezi acum caloriile! Mănâncă din fi e-care fel, dar nu la aceeași masă.

Unele mâncăruri devin nesănă-toase pentru digestie și hiperca-lorice pentru siluetă mai ales când sunt luate împreună. Stai departe de combinaţiile care-ţi pun stoma-cul pe jar.

• Ouă umplute și suc acidulat: Ouăle conţin nutrienţi esenţiali, dar sunt sănătoase cleioase, nu umplu-te cu amestecuri grase și în niciun caz alături de carbogazoase, care-ţi vor supune digestia la chinuri gre-le.

• Brânzeturi și vin: Lactatele în combinaţie cu vinul or fi bune pentru francezi, dar nu orice vin se potrivește la brânzeturi, iar dacă ai stomacul sensibil, iar vinul e spu-mant, disconfortul digestiv e ga-rantat.

• Brânzeturi și fructe: O altă com-binaţie nefericită, mai ales când este consumată imediat după masă. Inhibă sucurile gastrice și îngreunează digestia. Consumă-le separat, înainte cu două ore de fe-lul principal.

• Sarmale și cozonac: Nu doar că îngreunează digestia, dar te poţi trezi cu niște arsuri supărătoare de niciun lichid nu le mai domolește curând.

• Friptură și cartofi : Carnea prăji-tă e grasă, iar dacă îţi place să mă-nânci pielea crocantă în combinaţie cu garnitura plină de carbohidraţi, stomacul tău va deveni un balon tare greu de dezumfl at.

• Prăjituri, torturi și vin roșu: Alu-aturile împreună cu cremele care se prepară, de obicei, cu unt sunt indi-geste, chiar dacă e sau nu Revelio-nul. Alături de vin roșu, fac un desert care pune capac sărbătorilor tale.

Diverse

Fii strălucitoare de sărbători!Fii strălucitoare de sărbători!

Indiferent că este vorba de culoarea roșie, de cea verde sau de cea albă în perioada dinaintea Crăciunului și chiar și puţin după aceasta se pune mare preţ pe decoraţiuni și podoabe. Violetul este, de asemenea, foarte îndrăgit, el aparţinând culo-rilor moderne care dau un plus de farmec întregii atmosfere. Verdele și roșul sunt culorile clasice re-prezentative pentru Crăciun. Ce se întâmplă însă cu nuanţele de violet și culoarea albă?

Mulţi dintre noi am optat în ceea ce privește decoraţiunile caracteristice acestei perioade și pentru aceste culori doar pentru faptul că sunt la modă. Ceea ce este bine să știm este faptul că acestea au și o simbolistică aparte și o lungă tradiţie creștinească. Nuanţele elegante de violet reprezintă transfor-marea și apare în perioada postului dinaintea marilor sărbători creștine.

Argintiul și auriul nu au voie să lipsească Argintiul și auriul nu au voie să lipsească

Albul este denumit și “culoarea luminii” și este simbolul purifi cării, al curăţeni-ei ai al răscumpărării, și are legătură atât cu Nașterea, cât și cu Învierea Domnu-lui. De aceea, de Crăciun preoţii îmbracă straie albe, strălucitoare, pretutindeni sunt aprinse lumânări decorative, beculeţe și instalaţii atât pentru interiorul, cât și pentru exteriorul locuinţei. Lumina alungă tot răul și întunericul care ne în-conjoară.

Purtătorii verzi ai speranţeiPurtătorii verzi ai speranţei

De o mare popularitate în această perioadă se bucură și verdele, și rosul: ver-dele reprezintă viaţa și speranţa. Cu ajutorul crenguţelor de brad decorăm orice încăpere într-un stil aparte și, totodată, aducem speranţa și nădejdea.

Roșul este culoarea dragosteiRoșul este culoarea dragostei

Creștinătatea a preluat foarte multe simboluri de provenienţă păgână și le-a dat o nouă interpretare. Steaua Crăciunului este, de pildă, o fl oare în care se îm-pletesc cele două culori: verde și roșu, adică, pe de-o parte, viaţa și speranţa, iar pe de altă parte, dragostea și bucuria.

Întotdeauna în perioada sărbăto-rilor există persoane care se con-fruntă cu diverse probleme diges-tive precum indigestie, balonare sau alergie alimentară. Fie că este vorba de cantitatea mâncării sau de calitatea acesteia, problemele digestive apar negreșit la persoa-nele care nu se pot controla în faţa unei mese pline.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, toate familiile pre-gătesc mese mari și îmbelșugate cu preparate tradi-ţionale. Pentru ca acest răsfăţ culinar să nu aibă însă efecte negative asupra sănătăţii, atunci când porniţi la cumpărături și mai apoi, când preparaţi mâncăru-rile, este bine să ţineţi cont de câteva sfaturi care vă pot ajută să pășiţi cât mai sănătoși în noul an.

Atunci când faceţi cumpărături pentru masa de sărbători, nutriţioniștii recomandă să cumpăraţi carne de porc numai din locuri autorizate, pentru a elimina riscul îmbolnăvirii de trichineloză. Carnea de porc proaspătă și de calitate poate fi recunoscută după culoare și consistenţă. Aceasta trebuie să fi e trandafi rie, să aibă o textură fermă, cu fi brele den-se. Temperatura de păstrare a cărnii proaspete este

cuprinsă între 0 și 5 grade Celsius, însă, în cazul orga-nelor, care sunt mult mai perisabile, aceasta trebuie să se încadreze între 0 și 2 grade.

Carne şi salateAtunci când pregătiţi carnea de porc sau prepa-

ratele din carne de porc, nutriţioniștii recomandă să folosiţi grătarul sau cuptorul bine încins, astfel încât carnea să fi e prelucrată termic sufi cient. Sarmalele trebuie făcute din carne proaspăt tocată, cu multă verdeaţă, plante aromate, orez brun și cu mai puţină

sare, mai ales că de cele mai multe ori sunt împache-tate în varză murată.

Carnea de porc nu se folosește doar la prepararea sarmalelor, ci la multe alte mâncăruri tradiţionale de Crăciun și Anul Nou. Cu toate acestea, trebuie con-sumată în cantităţi moderate, alături de salate de legume proaspete cu multă clorofi lă (varză, salată verde, rădăcinoase, andive sau varză murată). Aperi-tivele pot conţine preparate tradiţionale pe bază de carne, dar și acestea trebuie servite alături de salate proaspete de sezon.

Cozonacul sau prăjiturile care vor desăvârși masa de sărbătoare se consumă cu moderaţie la cel puţin o oră după terminarea mesei. Atunci e bine să optaţi fi e pentru o plăcintă, fi e pentru o felie de cozonac sau una de tort și nu pentru toate în același timp.

Între mese hidratarea se face cu apă plată și cea-iuri neîndulcite, iar mersul pe jos trebuie să fi e o pri-oritate după fi ecare ospăţ.

Puţin şi desPentru a preveni problemele digestive, este indi-

cat să mâncăm puţin și des, să nu abuzăm de alcool, să ne amintim să consumăm fructe și legume, întru-cât organismul nu trebuie atacat cu grăsimi după pe-rioada în care au fost consumate alimente de post.

Romanialibera.ro

Stilată de Revelion În acest sezon, tendinţele care se aplică perioadei săr-bătorilor de iarnă ar trebui să îţi domine garderoba.

Pentru ori-ce „soiree” ai planifi cat în această peri-oadă, ţinuta ta trebuie să fi e feminină și, în același timp, festivă.

Dacă vrei să ieși în evi-denţă, optează pentru o ţinută elegantă, clasică. Lasă ţinutele cli-șee, cele verde cu roșu, și poartă în schimb imprimeuri, ţinute „all whi-te” sau în combinaţie cu negru, mov sau toată paleta culorii albastru.

Nimic nu spune „este timpul să petreci” mai bine decât accentele metalice, așa că nu uita de ele. Fie că este o rochie aurie, un pulover deasupra unei rochii sau o pereche de botine argintii alături de un pu-lover cu imprimeu tematic, „go me-tallic or go home!”, pentru că este timpul să fi i glam.

One.ro

UN ALIMENT bun pentru bărbaţi, care le place la nebunie femeilor

Cel mai bun medicament pentru inimă și creier!Cel mai bun medicament pentru inimă și creier!

Consumul de ciocolată neagră oferă protecţie îm-potriva bolilor de inimă și a atacului vascular cerebral. Efectul este mai pronunţat în cazul bărbaţilor.

Antioxidanţii din ciocolata nea-gră (fl avonoizi) împiedică formarea chegurilor pe vasele de sânge și, implicit, apariţia infarctului sau a ac-cidentului vascular, arată un studiu efectuat de University of Aberdeen Rowett Institute of Nutrition and Health.

Oamenii de știinţă au monitorizat 42 de voluntari sănătoși, dintre care 26 de femei și 16 bărbaţi. Ei au comparat rezultatele testelor de sânge și urinei, după consumul de ciocolată amăruie și au dovedit că efectul fl avonoizilor este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor. Aceștia asimilează substanţele respective într-un timp mult mai scurt, pe când în cazul femeilor, ele ajung mai diluate în sânge. Efectul este maxim în primele două ore de la ingerare.

Totuși, nutriţioniștii recomandă moderaţie: nu mâncaţi o tabletă în-treagă, câteva pătrăţele de ciocolată pe zi sunt de ajuns. Iar pentru a be-nefi cia de aceste efecte asupra sistemului cardiovascular, este necesar să fi e un sortiment cu un conţinut minim de 70% cacao.

Studiile anterioare au dovedit că ciocolata cu o concentraţie mare de cacao reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet și accident vascular cerebral.

EVZ.ro

Culorile specifi ce sărbătorilor de iarnă şi semnifi caţia lor

Sfaturi şi remedii naturiste pentru o digestie uşoară de sărbători

28 DECEMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00 - ȘTIRI. 6.15 Baș-

tina. Magazin agricol. 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial

în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.35 Reporter de

gardă. 11.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 11.30 Documentar.

“Fiat 500”. 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “An-

dersen povestitorul”. 13.40 Film. “BASCHEȚII ZBURĂTORI”

(Cehoslovacia-Canada, 1990). 15.20 Film-copiilor. “SECRETUL

TĂRÂMULUI LUNII” (SUA). 17.10 Top Ring Star. Show muzical.

18.10 La mulţi ani vă urează “Marcel Ștefăneţ Project”. 19.00

MESAGER (rom). 19.45 Povestea. 20.00, 21.00 Retro Revelion.

22.25 REVELION 2013. Transmisiune în direct din PMAN. 0.10

Evantai folcloric de Revelion. 3.10 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX”

(SUA). 4.50 Tradiţii de iarnă. 5.25 Documentar. “Euromaxx”.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teles-

hopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.10 Comedy Kishinew 22.30 EURO REVELION 01.00 Film

artistic 02.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Lara (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Lara (r)

11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă…

(r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul

pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Seri-

al: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta de acasă

(r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Dragoste la indigo 19:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor:

Controverse și confl icte 20:30 Cinema “Acasă”: Burlacul 22:15

Cinema “Acasă”: Iubire ca la carte 23:55 Transmisiune directă

din Piaţa Revoluţiei 00:05 Concert Loredana (2012) 01:30

Concert Holograf - “Love Aff air” (2012) 03:30 Dezvăluiri din

lumea telenovelelor: Actori între dispute și iubiri (r) 04:15

Cinema “Acasă”: Burlacul (r) 05:45 Concert Loredana (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! 11:30 Film:

Lassie 13:15 Teleshopping 13:30 Film: File

de poveste 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Edward Mâini-

de-foarfece 17:00 Film: Doi cuscri de coșmar (r) 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Nea

Mărin miliardar 22:00 Program Revelion 00:45 Film: Vrei să

fi i soţia mea? 02:15 Film: Lassie (r) 04:00 Film: File de poveste

(r) 05:45 Film: Ai grijă ce-ţi dorești! (r) 07:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

04:55 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Ora” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Te-

leshopping 10:00 Новости 10:20 Надежда

Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена

Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в

комедии “Девчата” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

(с субтитрами) 12:20 Премьера. “Иван Царевич и Серый

Волк” 13:40 Легендарное кино в цвете. “Золушка” 15:00

“Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35

Александр Михайлов, Людмила Гурченко в комедии

“Любовь и голуби” 17:30 Комедия “Ирония судьбы, или

С легким паром!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Комедия

“Ирония судьбы, или С легким паром!” (продолжение)

21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 Проводы Старого года

21:55 Новогоднее обращение Президента Российской

Федерации В. В. Путина 22:05 Проводы Старого года

(продолжение) 23:55 Новогоднее обращение Президента

Республики Молдова Н. Тимофти 00:05 Новогодняя ночь

на Первом 02:30 “Дискотека 80-х”

7.00 Ne vedem la TVR.

8.00, 17.20, 19.30 Zoo

show. 8.30, 13.10, 14.35,

20.30 Seriale. 10.20,

16.45, 17.50, 6.00 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 6.35 Reporter. 11.10 Benone Sinulescu. Concert

aniversar. 12.00 Iată, vin colindătorii! 14.00, 20.00 Telejurnal.

23.55 Adresarea Președintelui Republicii Moldova. 0.05 Reve-

lion. 2.00 Cântă-mi, lăutare! 4.00 Dragi prieteni, sus paharul!

5.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPO-

LITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉ-

MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE

ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU

PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:07 LE PETIT

PRINCE 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:03

EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:37 L’IMPRESSIONNISME ET LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:04 SECRETS D’HISTOIRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04

CIRQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:36 TO-

USSAINT LOUVERTURE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LE PLUS GRAND CABARET

DU MONDE SUR SON 31 2:03 TV5MONDE LE JOURNAL 2:13 LE

JOURNAL DE LA RTS 2:42 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 2:56

LES BRONZÉS 4:32 TV5MONDE LE JOURNAL

6.00 Documentar. “Fiat 500”. 6.35 Pică-

turi de “Dor”. 7.00, 2.15 Bună dimineaţa!

9.10 Serial în desen animat. “Farhat

- prinţul Persiei”. 9.40 Film-copiilor. “SECRETUL TĂRÂMULUI

LUNII” (SUA). 11.25 Retro Revelion. 13.00, 17.00, 23.00, 2.00 -

ȘTIRI (рус). 13.15 Film. “GRIFFIN ȘI PHOENIX” (SUA). 15.05 La

mulţi ani vă urează “Marcel Ștefăneţ Project”. 15.45 În ritm de

dans. 16.00 Unda Bugiacului. 16.30 Primiţi plugușorul! Obi-

ceiuri și tradiţii de la Sud. 17.20 Film. “BASCHEȚII ZBURĂTORI”

(Cehoslovacia-Canada, 1990). 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 21.25, 1.00, 4.30 Șlagărul Anului 2012. 21.00,

0.00, 4.15 - ȘTIRI. 23.30, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

07.00 Film artistic 09.00 Concert 10.45 Teles-

hopping 11.00 Zoo cu Ana Scalețchi 11.30

Recital 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Concert. Do Re Micii 15.20

Formula sănătății 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Concert. Tangoul frunzelor

de toamnă 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05.00 Film artistic

07:15 Dezvăluiri din lumea telenovele-

lor: Controverse și confl icte (r) 08:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30 Te-

leshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo

(r) 11:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă…

(r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Cinema “Aca-

să”: Iubire ca la carte (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 17:30 Reţeta

de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00

Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii (primul

episod) 20:30 Cinema “Acasă”: Învaţă să iubești 22:00 Serial: În

numele iubirii 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial: Demon și înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00

Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00

Acasă în bucătărie (r)

07:30 Desene animate: Tom și Jerry: Povestea

spărgătorului de nuci 08:30 Concert Piață

I (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Film: Nea

Marin Miliardar (r) 11:00 Film: Singur acasă

4 13:00 Film: Garfi eld 14:45 Teleshopping 15:00 Film: Hotel

pentru căţei 16:30 Teleshopping 16:45 Program Revelion (r)

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30

Film: Nemuritorii - Războiul zeilor 22:30 Film: Despre dragoste

și alte aiureli 00:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:30

Film: Nemuritorii - Războiul stelelor (r) 02:00 Film: Secretul

celor două Lotte 03:30 Film: Despre dragoste și alte aiureli (r)

05:00 Film: Secretul celor două Lotte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

06:00 “Дискотека 80-х” 06:50 “Иван

Царевич и Серый Волк” 08:10 Надежда

Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена

Овчинникова, Инна Макарова, Светлана

Дружинина в комедии “Девчата” 09:45 Teleshopping 10:00

Новости 10:15 Александр Михайлов, Людмила Гурченко в

комедии “Любовь и голуби” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:10 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр

Демьяненко, Наталья Селезнева в комедии “Иван

Васильевич меняет профессию” 13:40 Комедия “Ирония

судьбы, или С легким паром!” 16:50 Барбара Брыльска,

Андрей Мягков, Юрий Яковлев, Елизавета Боярская,

Константин Хабенский, Сергей Безруков в фильме “Ирония

судьбы. Продолжение” 18:40 “Две звезды”. Большой

новогодний концерт 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 Фильм

Джеймса Кэмерона “Аватар” 00:20 “Красная звезда”

представляет “20 лучших песен года” 02:25 Мэрилин Монро

в комедии “Зуд седьмого года” 04:05 “Primele știri” (rom)

(R) 04:25 Евгений Леонов, Вячеслав Невинный в комедии

“За спичками”

7.00 Tezaur folcloric. 8.00,

17.00, 19.30 Zoo show.

8.30, 12.05, 13.15, 18.00,

20.30, 5.30 Seriale. 10.35

O dată-n an e Crăciunul. 13.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

16.00, 2.00 Revelion. Selecţiuni. 20.00, 4.40 Telejurnal. 0.00

Divertisment. 3.40 Cântă-mi, lăutare! 6.20 Teleenciclopedia.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 GRENADINE

ET MENTALO 9:46 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU

PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT

PRINCE 10:35 VERT DE MALTE 11:02 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOU-

RISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 LE RETOUR DE LA BEAT

GENERATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TOUSSAINT

LOUVERTURE 16:32 FLASH INFO 16:34 VOULEZ-VOUS DANSER

? 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LA VIE EST UN CIRQUE 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LES RANDONNEURS

21:07 LA MARQUE DES CHAMPIONS 21:18 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 SAUVONS LES

APPARENCES 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:55 BOIRE, FUMER ET CONDUIRE VITE 2:28 L’ELISIR D’AMORE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului. 6.50 Profi l

de savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial în desen

animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 9.45 Film. “COMOARA PIER-

DUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA). Episodul 1. 11.00 Gala

Premiilor Teatrului Naţional “Satiricus”. 12.10 Baștina. Magazin

agricol. 13.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 14.25 Film. “COMOARA

PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA). Episodul 2. 15.45

Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs

de inteligenţă. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

18.00 Svitanok. 18.30 Desene animate. “Andersen povestito-

rul”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.55 “O oră

de voie bună”. Program muzical cu orchestra fraţilor Ștefăneţ.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.25 “Mi-e dor de-o seară cu

romanţe...” 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.15 Erudit-cafe.

4.25 Natura în obiectiv.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00

Divertisment. Te pui cu blondele 21.15 Muzică 21.30 Film artistic

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00

Film artistic

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Cinema “Acasă”: Învaţî să

iubești (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial:

Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii

20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și

înger (r) 02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r)

05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Film: Ceasul al 11-lea 09:00 Concert

Piaţă II 09:30 Teleshopping 09:45 Film: Hotel

pentru căţei (r) 11:15 Film: Flubber 13:00 Au-

toExpert cu Andrei Tabuică (r) 13:30 Film: Ce

zi minunată! 15:00 Teleshopping 15:15 Film: I-am dat de capăt?

16:45 Teleshopping 17:00 Film: Fantoma mea iubită 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Hancock

22:15 Film: Fără teamă 00:15 Film: Hancock (r) 02:00 Film: Ce zi

minunată ! (r) 03:45 Film: Ceasul al 11-lea (r) 05:30 Film: I-am dat

de capăt? (r) 06:40 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 Сергей Маковецкий,

Владимир Епифанцев, Римма Маркова

в комедии “Новогодний детектив” 07:45

Фильм “Ирония судьбы. Продолжение”

09:45 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Ледниковый период”

11:30 Новый “Ералаш” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10

Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт,

Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон в

музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”.

Многосерийный фильм 16:25 “Большая разница” 17:30

Премьера. “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:10 Премьера. Елена Яковлева, Инга

Оболдина в многосерийном фильме “Любопытная Варвара”

19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:30 “Время” 21:50 Премьера. Кристина Асмус, Никита

Ефремов, Нонна Гришаева, Артем Ткаченко, Александр

Цекало в комедии “Zолушка” 23:30 “Легенды “Ретро FM” 01:45

Орландо Блум, Ева Грин в фильме Ридли Скотта “Царство

небесное” 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Любовь Орлова,

Сергей Столяров в комедии “Цирк”

7.00 Making of Revelion.

8.00, 17.40, 19.30 Zoo

show. 8.30, 12.05, 14.35,

18.00, 20.30, 5.30 Seriale.

10.30, 2.00 Revelion. Selecţiuni. 14.00, 20.00, 4.25 Telejurnal.

17.00 Tezaur folcloric. 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 0.00 Diver-

tisment. 3.30 Cântă-mi, lăutare! 5.15 Filmoteca veselă. 6.20

Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:31 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-

MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 GRENADINE ET MENTALO 9:46 NINI PATALO

9:53 LES P’TITS DIABLES 10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU

PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:37 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:36

PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES BRONZÉS FONT DU SKI

16:28 LES CHIENS VERTS 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 DANS LE SECRET DE... 19:01 TV5MONDE LE JOURNAL

19:21 L’INVITÉ 19:33 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:08 FAIS PAS CI,

FAIS PAS ÇA 20:53 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:07 NOS ARCHI-

VES SECRÈTES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE

GLOBE 22:05 LA VÉRITÉ 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57

LES NOCES DE FIGARO 3:58 DANS LE SECRET DE...

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat

- prinţul Persiei”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Documentar.

“Domniţa Lanitou Kavounidou”. 11.55 O seară în familie. 13.10,

18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Unda

Bugiacului. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45 Părinţi și copii.

16.15 Erudit-cafe. 18.00 Respiro. Program de muzică populară.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 1.10 Fuego “Des-

tin”. Spectacol muzical. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 4.15

“La mulţi ani!” vă urează orchestra “Plai Moldovenesc”. 22.25,

4.45 ARTelier. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 5.15 “Mi-e

dor de-o seară cu romanţe...”

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film

artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Formula sănătății 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00

Concert 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon

și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30

Serial: Abisul pasiunii 22:00 Serial: În numele iubirii 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Demon și înger (r)

02:00 Serial: Stăpâna (r) 03:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Doamne de poveste (r) 06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Concert Piaţă III 13:00 Știrile ProTv 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Zborul spre casă

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4393

17:00 Film: Atât de aproape de cer 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Omul Păianjen 22:45

Film: Ghinionist la pătrat 00:45 Film: Omul păianjen (r) 03:00

Film: Ghinionist la pătrat (r) 05:00 Film: Zborul spre casă (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:45 Андрей Миронов, Александр

Ш и р в и н д т, М и х а и л Д е р ж а в и н в

музыкальной комедии “Трое в лодке,

не считая собаки” 06:00 Новости 06:10

Музыкальная комедия “Трое в лодке, не считая собаки”.

Продолжение 08:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в

фильме “Принцесса на бобах” 10:00 Новости 10:20 Teleshop-

ping 10:35 “Ледниковый период: Глобальное потепление”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Сергей Шакуров,

Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин,

Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме

“После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм

16:25 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера.

Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме

“Любопытная Варвара” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 “Время” 21:50

Премьера. Фильм “1 + 1” 23:45 Приключенческий фильм

“Перевозчик” 01:20 Стив Карелл в комедии “Маленькая мисс

Счастье” 02:55 Джереми Айронс в приключенческом фильме

“Эрагон” 04:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:50 Олег Борисов в

комедии “За двумя зайцами”

7.00, 14.00, 20.00, 3.55

Telejurnal. 8.00, 17.30,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 14.35, 18.00, 20.30,

0.20, 5.25 Seriale. 10.30 Revelion. Selecţiuni. 16.45, 0.00, 6.20

Teleenciclopedia. 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 2.20 Tezaur

folcloric. 3.25 Interes general. 4.45 Retrospectiva anului 2012.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 EN PAYS DE... 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 GRENA-

DINE ET MENTALO 9:45 NINI PATALO 9:53 LES P’TITS DIABLES

10:04 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU PAYS DU PÈRE NOËL

10:06 LE PETIT PRINCE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH

INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS

BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:29 CHEFS

DES CHEFS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DIVORCE ET

FIANÇAILLES 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:04 L’ART À TOUT PRIX 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21

L’INVITÉ 19:33 SAUVONS LES APPARENCES 21:01 VOULEZ-VOUS

DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE

22:02 MON POTE 23:43 SWEET MOSQUITO 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 3:00 QUAND ON

A QUE L’HUMOUR 4:33 TV5MONDE LE JOURNAL

31 DECEMBRIE 1 IANUARIE 2013 2 IANUARIE 2013 3 IANUARIE 2013 Luni Marţi Miercuri Joi

28 DECEMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAcum este o perioadă mai complicată din cauza temeri-lor pe care nici nu le recunoști, nici nu prea le gestionezi cum ar trebui.

TaurUnii dintre apropiaţi te bănu-iesc de lipsă de empatie, dar nu poţi fi de acord cu așa ceva. Cuvintele nu te ajută acum, așa că nici nu ar trebui să te bazezi prea mult pe ele.

GemeniSe schimbă ceva în atmosferă și percepi aceasta ca o negură care se lasă peste tot ce te inte-resează. Adevărul e că neliniș-tea ta e compusă din regrete și din temeri.

RacPentru tine săptămâna se poa-te transforma într-o demon-straţie de forţă, mai ales dacă cineva are nefericita inspiraţie să lanseze vreun atac la adresa activităţii tale.

LeuDeși te așteptai să te simţi la fel de bine ca înainte și trebu-rile să meargă binișor, ai putea avea o surpriză de proporţii chiar de la începutul săptămâ-nii ce urmează.

FecioarăBănuiala ta de înainte devine certitudine acum, deși asta nu înseamnă că motivele tale de supărare sunt reale. Mai degra-bă e o nemulţumire legată de un apropiat.

BalanţăDispui de o rezervă de energie și alegi să o consumi în gesturi frumoase faţă de prieteni. Pro-blema este că gesturile tale nu mai sunt la fel de bine primite ca înainte.

ScorpionÎţi convine de minune, deși nu spui acest lucru, faptul că se revine asupra unor soluţii pe care tu le-ai propus la un mo-ment dat și au fost refuzate.

SăgetătorO stare de neliniște accentuată pune acum stăpânire pe gân-durile tale și este greu de gesti-onat, pentru că fondul emoţio-nal e deja fragil și tulburat.

CapricornTe lovești de orgoliile greu de înţeles ale unor prieteni sau protectori și nu ai încotro, tre-buie să le accepţi condiţiile. Orice negociere de acum va fi reluată în curând.

VărsătorCei care te cunosc știu să ex-ploateze foarte bine punctele tale slabe și tu nici să nu bănu-iești că asta fac. Ar fi bine să fi i mai atent(ă) la ceea ce spui și ce promiţi.

PeştiAi impresia că unii colegi sau șefi sunt puși pe rele, în sensul de a-ţi complica ţie sarcinile și a nu te lăsa să îţi faci treburi-le cum se cuvine. Nu e deloc așa!

28 decembrie-4 ianuarie28 decembrie-4 ianuarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI”

(SUA). Episodul 1. 11.25 “Fata împăratului Mov”. Spectacol pentru

copii. 12.00, 5.15 “Anii vin și anii trec...”. Program muzical de iarnă

cu interpreţi consacraţi. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Svitanok.

14.10, 4.45 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

16.20 Documentar. “Global 3000”. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 1.05 Fuego “Destin”. Spectacol

muzical. 21.25, 4.15 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Mugurel”.

22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu

20.30 Concert 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.30 Film

artistic 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show:

Next top model by Cătălin Botezatu

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la

indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15

Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial:

Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de noapte

22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Serial: Stăpâna (r) 03:30 Poveștiri de

noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r) 06:00

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Atât

de aproape de cer (r) 13:00 Știrile ProTv 14:00 Te-

leshopping 14:15 Film: Prinţesa și poneiul 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4394 17:00 Film: În tandem 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ochi de vultur

22:45 Film: Gothika 00:30 Film: Ochi de vultur (r) 02:30 Film: Gothika

(r) 04:00 Film: În tandem (r) 05:30 Film: Prințesa și poneiul (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 Вера Глаголева, Александр

Збруев в комедии “Бедная Саша” 07:45

Александр Абдулов, Олег Янковский, Инна

Чурикова, Елена Коренева в фильме “Тот

самый Мюнхгаузен” 10:00 Новости 10:20 Teleshopping 10:35

“Ледниковый период 3: Эра динозавтров” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:10 Сергей Шакуров, Михаил Пореченков, Ксения

Раппопорт, Михаил Трухин, Анна Михалкова, Александр Гордон

в музыкальном фильме “После школы” 13:55 “Однолюбы”.

Многосерийный фильм 16:30 “Большая разница” 17:30 Премьера.

“Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10

Премьера. Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном

фильме “Любопытная Варвара” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:30 “Время” 21:50 Леонид

Барац, Камиль Ларин, Ростислав Хаит, Александр Демидов в

комедии “О чем говорят мужчины” 23:35 Приключенческий

фильм “Перевозчик 2” 01:05 Фильм “Дельго” 02:25 Алла Пугачева

в фильме “Женщина, которая поёт” 03:40 “Primele știri” (rom) (R)

04:00 Алексей Булдаков, Леонид Ярмольник в комедии “Операция

“С Новым годом!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Te-

lejurnal. 8.00, 17.35, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

14.35, 18.00, 20.30, 0.30,

5.25 Seriale. 10.15, 0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 10.55, 16.40, 2.30

Tezaur folcloric. 13.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 4.45 Retrospectiva

anului 2012. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 GRENADINE ET MENTALO 9:45 NINI

PATALO 9:52 LES P’TITS DIABLES 10:03 AU PAYS DU PÈRE NOËL 10:05 AU

PAYS DU PÈRE NOËL 10:06 LE PETIT PRINCE 10:32 CÔTÉ JARDIN 11:00

FLASH INFO 11:02 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE

FINE 13:39 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

LA VICTOIRE AU BOUT DU BÂTON 16:33 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:04 L’ART À TOUT PRIX 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:31 SECRETS D’HISTOIRE 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:32

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 TOUSSAINT LOU-

VERTURE 23:33 VOULEZ-VOUS DANSER ? 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57

MOKOBÉ « AFRICA FIESTA » À L’OLYMPIA 2:27 SIGNÉ TALOCHE - LA 50E

4:02 TV5MONDE LE JOURNAL 4:31 VOULEZ-VOUS DANSER ?

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film.

“FANFAN LA TULIPE” (Franţa, 1952). 7.50

Picături de “Dor”. 8.05 Vedet la bis. 9.05

Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.15 Dor. Dinu

Gajosu, operator de imagine. 12.00 “Fata babei și fata moșneagului”.

Spectacol pentru copii. 13.00 “Bâza-Bâzâită”. Poveste muzicală.

13.30 Film. “COMOARA PIERDUTĂ A CAVALERILOR TEMPLIERI” (SUA).

Episodul 2. 14.50 Concert de binefacere a formaţiei “Edict”. 16.00 Do-

cumentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00,

22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 Documentar.

“Euromaxx”. 18.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea.

19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25 Cântă “Rapsozii Moldovei”. 22.20,

2.20, 4.10 “Ninge, ninge cu vedete”. Program muzical. 0.30 Fii tânăr!

5.30 Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Formula

sănătății 12.00 Muzică 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45

Teleshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00

Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic

03.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la

indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15

Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri de

noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r)

03:30 Pveștiri de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00

Serial: Lara (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas îna-

inte, ep.1,2 11:00 Serial: Vrăjitoarele din Oz, ep.1

13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Film:

Șapte ani în Tibet 16:45 Teleshopping 17:00 Film: Naufragiatul 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film:

Evadatul 22:30 Film: Pledez vinovat? 01:00 Film: Șapte ani în Tibet

(r) 03:15 Film: Pledez vinovat? (r) 05:15 Serial: Cu un pas înainte (r)

06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Андрей Миронов,

Ия Нинидзе, Сергей Захаров в комедии

“Небесные ласточки” 08:20 “Играй, гармонь

любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45

“Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак”

11:05 Премьера. “Сергей Жигунов. Теперь я знаю, что такое

любовь” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Сергей Шакуров,

Михаил Пореченков, Ксения Раппопорт, Михаил Трухин,

Анна Михалкова, Александр Гордон в музыкальном фильме

“После школы” 13:55 “Однолюбы”. Многосерийный фильм

16:30 “Большая разница” 17:30 Премьера. “Угадай мелодию”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Премьера.

Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме

“Любопытная Варвара” 19:00 “Новогодний смех” на Первом

20:00 “Поле чудес”. Новогодний выпуск 21:00 “Primele știri” (rom)

21:25 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:20 Премьера. Леонид Барац, Камиль Ларин, Ростислав Хаит,

Александр Демидов в комедии “О чем еще говорят мужчины”

01:00 “Дискотека 80-х” 02:55 Мел Гибсон, Софи Марсо в фильме

“Храброе сердце”

7.00 Zestrea românilor. 8.00

O dată-n an e Crăciunul.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30

Seriale. 14.00, 20.00, 4.05

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20, 1.30 Tezaur folcloric. 19.00,

6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Revelion. Selecţiuni. 2.45

Filmoteca veselă. 3.10 Concert. 4.55 Ne vedem la TVR. 6.20 Teleen-

ciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 L’IMPRESSIONNISME ET

LA MODE 6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23

AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES

COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN

BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 CORNEIL

ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:34 C’EST PAS

SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 HABITAT 07 - LES COM-

PAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 VOULEZ-VOUS

DANSER ? 13:34 FALÒ 14:01 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LA FRANCE

SAUVAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE

19:28 LES HOMMES PRÉFÈRENT MENTIR 21:05 VOULEZ-VOUS DANSER

? 21:35 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 VENDÉE GLOBE 22:05 HIER

ENCORE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:36

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:39 MAGIC SYSTEM,

D’ABIDJAN À PARIS, « LIVE À NANTES » 3:08 PROMENADES MUSICALES

4:03 TV5MONDE LE JOURNAL 4:29 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. “Dalai Lama, viaţa de după viaţă”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul

muzicii. 8.30 Documentar. “Drumeţii”. 9.00 Desene animate. “Poca-

hontas”. 9.55 Top Ring Star. Show muzical. 11.00 Prin istorie - spre

victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.25 La datorie. 12.00, 5.20

Portrete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05 Documentar.

“Euromaxx”. 13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.50 “Stele în oglindă”. Program muzical. 16.30 La

mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15

Cultura azi. 18.00, 1.10 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru

Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete

la bis. 21.20, 4.45 “La mulţi ani!” vă urează taraful lui Eugen Dumini-

că. 22.25 Film. “FANFAN LA TULIPE” (Franţa, 1952). 0.10 Erudit-cafe.

1.50 Descoperă Moldova. 3.15 Fii tânăr!

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial. Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45

Teleshopping 16.00 Reality Show. Next Top Model

18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping

19.00 Serial. Medeea 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele?

22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film

artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

04.00 Divertisment.

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă

în bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și

luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00

Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri

12:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Video-

clipuri 14:30 Serial: Un Colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30

Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Serial: În numele iubirii 23:30 Serial: Lara (r) 00:30

Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Un colţ de rai (r) 03:30 Poveștiri

de noapte (r) 04:00 Serial: În numele iubirii (r) 05:00 Serial: Lara (r)

06:00 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele

din Oz (r) 10:45 Film: Naufragiatul (r) 13:00 Știrile

ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviți, vă rog!

(r) 17:00 Teleshopping 17:15 Film: Un poliţist cu explozie întârziată

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Film: Unde vei fi poimâine? 22:45 Film: Furtul perfect 00:45 Film:

Unde vei fi poimâine? (r) 03:00 Film: Pledez vinovat? (r) 05:15 Film:

Un poliţist cu explozie întârziată (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:40 Фильм “Чисто английское убийство”

06:00 Новости 06:10 Фильм “Чисто английское

убийство”. Продолжение 08:30 “Служу

Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости

10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:15 “Рождество” 13:05 Алексей

Нилов в комедии “Моя мама - невеста” 14:30 Новогодний

“Ералаш” 14:55 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 16:45

“Один дома-2” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10

“Один дома-2”. Продолжение 19:05 “Минута славы шагает по

стране”. Финал 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45

Рождество Христово. Трансляция из Храма Христа Спасителя

23:45 Премьера. Артур Смольянинов в фильме “Мой парень

- Ангел” 01:30 Анастасия Вертинская, Игорь Костолевский,

Михаил Козаков в фильме “Безымянная звезда” 03:40 “Primele

știri” (rom) (R) 04:00 Премьера. “Святые ХХ века” 04:50 “Соловки.

Место силы”

7.00 Zestrea românilor. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00-14.00,

17.00, 20.30 Seriale. 14.00,

17.00, 20.00, 3.50 Telejur-

nal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00, 2.25 Revelion.

Selecţiuni. 19.00, 6.35 Reporter. 23.30 “Dor de tată” Ionuţ Dolănescu.

Concert. 1.30 O dată-n an e Crăciunul. 3.25 Sărbătorile... 4.40 Univer-

sul credinţei. 6.20 Teleenciclopedia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 360° - GÉO 6:32 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 AFRIK’ART 7:54

REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 SAMSON ET NÉON 10:42

CORNEIL ET BERNIE 10:54 CORNEIL ET BERNIE 11:07 STELLINA 11:31

TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 SCIENCE OU FICTION 12:33

COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY

13:47 VENDÉE GLOBE 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS

ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH

INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNA-

TIONALES 20:00 LA MAGIE DE LA LIGUE 1 21:04 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02

PAPY FAIT DE LA RÉSISTANCE 23:45 BONJOUR 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:55 MON POTE 2:36 SWEET MOSQUITO 2:51 KIOSQUE 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

4 IANUARIE 2013 5 IANUARIE 2013 6 IANUARIE 2013 Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2785TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

28 DECEMBRIE 2012 1616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Cesare Pavese era de părere că întreaga artă este o problemă de echilibru între două forţe contra-rii. Știu că ai o pregătire ce ţine de domeniul artei. Care este, pentru tine, cealaltă forţă ce-ţi ţine viaţa în echilibru?

- Da, am o pregătire în domeniul artelor plastice, sfera designului vestimentar. Mi-am început viaţa ar-tistică la vârsta de șase ani, la Școala de Arte „Alexei Stârcea”, unde dascăl și profesor mi-a fost Olga Roșca, apoi am continuat studiile la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădea-lă” din Chișinău, unde am ales spe-cializarea în designul vestimentar, profesor de specialitate mi-a fost Elena Gorcea. Pentru mine, lumea artei reprezintă esenţa profundă în expresia creativităţii umane, fi ind mediul sentimentului pozitiv, al ide-ilor, senzaţiilor, reprezentând o tră-ire contrastantă. Arta este o formă a capacităţii de decodifi care a cu-noașterii, a frumosului (percepţiei, imaginaţiei, intuiţiei), iar echilibrul este criteriul forţelor specifi c-sta-bile. Punctul care-mi ţine viaţa în echilibru este arta de a simţi și trăi frumosul.

- Când vorbim despre cultură, in-voluntar ni se face asociere cu o instituţie de promovare a artei: muzee, galerii, teatre, săli de mu-zică, instituţii pe care mulţi dintre tinerii de astăzi le consideră plic-ticoase sau, cel puţin, nu atât de distractive precum barurile, cafe-nelele și cluburile. Cum crezi, care ar fi argumentul care i-ar convin-ge pe oameni să frecventeze insti-tuţiile de artă?

- Argumentul cel mai important ar fi : Decodifi carea Frumosului, dar nu toţi oamenii percep acest lucru, de asta există decalaj între muzee și cafenele. Artiștii nu au nevoie de argumente, deoarece însăși arta este o aventură a lumii necunoscute care poate fi explorată doar de cei dispuși să-și asume riscurile, percep-tând nectarul depozitat al sufl etului uman. Deja prin acest decalaj omul

este liber de a alege muzeul sau un alt local de petrecere a timpului.

- Povestește-ne cu ce te ocupi în prezent.

- În prezent îmi fac studiile în domeniul Diplomaţiei – a Relaţiilor internaţionale și a politicului, pre-gătindu-mă și acumulând informaţii pentru a putea activa într-un dome-niu interesant, care consider că mă reprezintă și este actual. Acest do-meniu mi-a suscitat permanent inte-resul, deoarece la baza acestuia stă arta discursului, interacţionând cu tot cadrul sistemului internaţional. Paralel activez în domeniul educa-tiv-artistic, transmiţându-le și celor mici dragostea faţă artă și ajutându-i să descopere dimensiunea estetică a artei plastice.

- Ce te-a făcut pe tine să aderi la Organizaţia de Tineret „Noua Ge-neraţie”?

- Aderarea la Organizaţia de Ti-neret „Noua Generaţie” s-a petrecut spontan și din interesul de a afl a ceva nou. Pentru început am fost invitată la diverse ședinţe, întruniri, mese rotunde și cunoscând mulţi ti-neri interesanţi, energici, bine inten-ţionaţi, impresionată de spiritul de echipă care domnea printre ei, am decis să ader la această organiza-ţie, deoarece am înţeles că și ideile, și doctrina politică a Noii Generaţii mă reprezintă. În această organiza-

ţie am avut ocazia să mă afi rm, să particip la diverse activităţi în care implicarea personală era încurajată și apreciată.

- Știm că ești alături de această organizaţie o perioadă bună de timp, mai bine de șapte ani. Ce rol are pentru un tânăr activitatea pe lângă sau în interiorul unui partid politic?

- Rolul, aportul este foarte mare, deoarece aici tânărul are posibili-tăţi multiple și acces la adevăratele practici, vede însăși funcţionalita-tea întregului sistem și, în plus, are și posibilitatea să-și aducă aportul său prin participarea și organizarea a diverse mese rotunde, dezbateri. Tânărul doar trebuie să-și dea in-teresul și să fi e deschis pentru noi începuturi, care, pe viitor, îi aduc succes, dacă, evident, se implică în continuare activ în diverse proiecte, se perfecţionează.

- Este politica un domeniu atrac-tiv, o oportunitate pentru tinerii de astăzi?

- Să fi u sinceră, am impresia că atractivitatea este vizibilă numai pentru tinerii care își fac studiile în domeniul dat, restul fi ind preocupaţi cu problemele existenţei vitale, una dintre cele mai acute și mai actuale probleme în mediul tinerilor. Politi-ca nu trezește interesul tinerilor de astăzi, deoarece în accepţia lor este

un amalgam de încâlceli, rutină și ni-mic interesant.

- Dacă ai avea posibilitatea să lu-crezi la un proiect de lege, pentru ce ai opta?

- Proiectul de lege la care aș vrea să lucrez dacă mi s-ar oferi posibili-tatea ar fi manifestarea capacităţilor oamenilor cu competenţe în diverse domenii, anume a oamenilor com-petenţi conform criteriilor de apreci-ere și de manifestare a acestora, dar nu a promovării în orice domeniu a businessmenilor, o tendinţă care a luat o amploare îngrijorătoare în prezent. Optez pentru sinceritate și o apreciere obiectivă a criteriilor de promovare.

- Ce ai prefera să faci dacă timpul și banii nu ar fi o problemă pentru tine?

- Aș prefera să acord mai multă atenţie pentru soluţionarea unor probleme stringente, precum: ela-borarea și diversifi carea locurilor de muncă, îndeosebi pentru tineri, sala-rizarea decentă a angajatului, lupta cu corupţia etc. La fel, mi-ar plăcea să-mi aduc aportul, prin implicarea mea în diverse programe, la soluţi-onarea problemelor acute cu care se confruntă societatea noastră în prezent. Nu sunt indiferentă faţă de ce se întâmplă în ţara în care m-am născut și trăiesc și cred că soluţiona-rea multor probleme în societatea

noastră ţine de implicarea tinerilor instruiţi și competenţi în diverse do-menii-cheie ale vieţii publice.

- Ne poţi povesti câte ceva și des-pre familia din care faci parte?

- Îmi face o mare plăcere să vor-besc despre mama și sora mea. Fac pare dintr-o familie unită, fi ecare dintre noi este implicat în diverse activităţi interesante, utile, cred eu, și ne place să discutăm despre acti-vităţile noastre, să facem schimb de informaţii, să împărtășim din expe-rienţele noastre. Mămica, Valentina Malâcova, este lector superior la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Catedra Arte Plastice și Design, este designer vestimentar, o persoană cu iniţiativă competentă în domeniul artistic-vestimentar. Surioara Veronica, pentru moment, este, asemeni mie, studentă. Ea își face studiile la Universitatea Tehnică a Moldovei, o pasionează domeniul culinar.

- Îţi mulţumim că ai acceptat in-vitaţia noastră, îţi dorim un fi nal fericit de an ţie și familiei tale și succes în anul care vine.

- Eu va mulţumesc mult și, de ase-menea, vă doresc să aveţi parte de sărbători frumoase și pline de rea-lizări utile. La mulţi ani, FLUX, să ne trăiești!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

GENERAŢIA 2002

Diana Malâcova: „Soluţionarea multor probleme în Diana Malâcova: „Soluţionarea multor probleme în societatea noastră ţine de implicarea tinerilor instruiţi societatea noastră ţine de implicarea tinerilor instruiţi şi competenţi în diverse domenii-cheie ale vieţii publice”şi competenţi în diverse domenii-cheie ale vieţii publice”

În debutul acestei rubrici am menţionat că

vrem să vă prezentăm o generaţie de tineri

care, la începutul anului 2002, au găsit o

modalitate să se facă ascultaţi. Și această

modalitate au constituit-o protestele stra-

dale prin intermediul cărora și-au exprimat

dezacordul cu intenţiile autorităţilor de a-i

lipsi de Istoria românilor, spre exemplu. În

acea perioadă s-a impus tot mai mult nu-

mele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua

Generaţie”.

Anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub sem-

nul revoltelor anticomuniste organizate de

„Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin

Democrat, au deschis o nouă pagină în is-

toria acestei organizaţii, care a luat naștere

încă în anii 1988-1989. Numărul impresio-

nant de membri a permis constituirea unei

structuri puternice incomparabile cu orice

altă organizaţie de asemenea gen nu doar

din Republica Moldova, ci și din întreaga

regiune. Acest nou val de tineri a primit con-

venţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova.

Militanţi activi pentru cauza naţională, pen-tru libertate, pentru promovarea persoane-lor competente în administraţia publică cen-trală și locală, aceștia nu au ales neapărat să urmeze o carieră politică, reușind, între timp, să se afi rme în domeniile de activitate pentru care au optat ulterior, fi e că au rămas să lucreze în Republica Moldova sau peste hotare.

În paralel cu acești tineri v-am prezentat, pe parcurs, alţi membri ai „Noii Generaţii”, care au aderat mai târziu la această orga-nizaţie, garda tânără, cum s-ar spune, care vin să continue tradiţia „noului val”. Diana Malâcova, studentă la Relaţii Internaţionale și Știinţe Politice, este una dintre membrele „Noii Generaţii”, pe care vă propunem s-o cunoașteţi astăzi.