15 februarie - 15 martie 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 4620 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Rãbdarea – o podoabã asufletului nostru

Vizita senatorului Viorel Badea în Austria ºiGermania

Standuri româneºti la„MESSE WIEN”

Cum a fost la DialogurileRombel?

Douã filme româneºti înFestivalul de la Rotterdam

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 10

Pagina 14

Pagina 4

Pagina 12

Interviu cu Excelenþa Sa, Monseñor Javier-Francisco Lozano, Nunþiu Apostolic la Bucureºti,Decanul Corpului Diplomatic

„Pericolul cel mai gravîl vãd în secularizareacare guverneazãîntreaga Europã”

Scriam, mai zilele trecute,despre întâlnirea de rãmas

bun a Ambasadorului românla Berlin, E.S. Dr. Lazãr

Comãnescu, cu personalitãþiale mediului diplomatic,academic ºi cultural, cuoameni de presã ºi deafaceri, ocazionatã de

încheierea misiunii sale înGermania. La întâlnire au

fost invitaþi ºi cei doiAmbasadori culturali ai

municipiului Cluj-Napocapentru susþinerea

candidaturii Clujului la titlulde Capitalã CulturalãEuropeanã în 2021 ºi

Cetãþeni de onoare, Dr.Maria Rodica GROVE ºi

galeristul Hans-JoachimGROVE.

LA REVEDERE, DOMNULE

AMBASADOR!

PPaaggiinnaa 33

LA REVEDERE, DOMNULE

AMBASADOR!PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 5555

Printre florile ce formeazã buchetulcredinþei noastre – smerenia, nãdejdea,tãcerea – se aflã ºi aceastã minunatãfloare numitã RÃBDARE.

Rãbdarea este roada Duhului Sfânt,podoaba sufletului, mediul prielnic încare Cuvântul lui Dumnezeu face roadãînsutitã. Este însuºirea de caracter, carene face în stare a suporta dureri,neplãceri, suferinþe morale ºi fizice, fãrãa opune rezistenþã. Experienþa vieþii nearatã cã, nici o virtute nu face atâtacinste caracterului nostru de creºtini, nucâºtigã mai multã aprobare din parteaconºtiinþei lumii ºi nu glorificã atât demult pe Dumnezeu - ca rãbdarea. Ea nepoate aduce cel mai mare câºtig ºianume mântuirea sufletului nostru.„Prin rãbdarea voastrã veþi dobândisufletele voastre!” (Luca 21, 19) ) - neporunceºte Mântuitorul, înfãþiºându-neîn rãbdare calea cãtre Dumnezeu.

Fiecare dintre noi, avem marenevoie de rãbdare, tot mai rar întâlnitãîn societatea actualã. Am devenit, cutoþii, nerãbdãtori, mereu grãbiþi ºi fãrãpic de rãbdare, uneori. Dorim de celemai multe ori sã ne realizãm planurileimediat, fãrã sã aºteptãm, nu mai avemrãbdare unii cu alþii… Totuºi, chiar înîmplinirea micilor treburi e nevoie deaºteptare: aºteptãm la coadã sãcumpãrãm ceva, aºteptãm trenul,aºteptãm vacanþa pentru a pleca înconcediu, aºteptãm sã ne putemcumpãra o casã, o maºinã ºi multealtele. Avem totodatã ºi marile noastreaºteptãri: aºteptãm sã ne schimbãmcaracterul, sã se schimbe cei de lângãnoi, aºteptãm sã treacã necazurile,aºteptãm revenirea Domnului IisusHristos…

Rãbdarea este un atribut al TatãluiCeresc: „ Îndurat ºi milostiv esteDomnul, îndelung-rãbdãtor ºi mult-milostiv „ (Psalmul 102, 8). Rãbdareavine din iubire ºi este prima trãsãturã adragostei aºa cum spune SfântulApostol Pavel în Epistola întâia cãtre

Corinteni 13, 4: ”Dragostea îndelungrabdã” .

ÎPS Pãrinte Andrei Andreicuþ,Mitropolitul Clujului, Maramureºului ºiSãlajului, ne învaþã foarte frumos:„Dacã spunem cã-i iubim, trebuie sã-irãbdãm pe soþii ºi soþiile noastre cutoate lipsurile lor. Sã-i rãbdãm pe copiiinoºtri cu toate ºtrengãriile pe care le fac.Sã-i rãbdãm pe bãtrânii noºtri cu toateneputinþele lor. Sã-i rãbdãm pe toþi aºacum sunt, dacã zicem cã-i iubim…Dacã în noi este dragostea luiDumnezeu, avem rãbdare cu greºelilecelorlalþi pe care îi iubim…ªi dragosteane va face sã-i ajutãm în drumul lor spredesãvârºire”.

Viaþa ne dã o mare lecþie de rãbdare.Se pare cã majoritatea dintre noiînvãþãm rãbdarea forþaþi deîmprejurãrile vieþii. Lucrurile bune seîntâmplã celor care stiu sã aibã rãbdarepentru cã roadele rãbdãrii sunt dulci,chiar dacã rãbdarea a fost ”amarã”. Unom care nu e dãrâmat de împrejurãri,care rabdã îndelung totdeauna vesel ºibucuros e un om puternic. Acesta aexperimentat relaþia cu Dumnezeulrãbdãrii. Omul care nu are rãbdare ºi segrãbeºte nu poate cunoaºte niciodatãvoia dumnezeiascã ºi, de aceea, nicitihnã nu va gãsi vreodatã.

Înþelepciunea, dragostea ºinecazurile, ca încercãri ale credinþei,aduc rãbdare. Nãdejdea creºtinã, care

vizeazã lucrurile nevãzute, ºi anumeîmpãrãþia lui Dumnezeu, necesitãrãbdare prin însãºi natura ei. Rãbdareaeste mãsura puterii de credinþã. Eareflectã credinþa noastrã în timpulhotãrât de Dumnezeu… Credinþa ni seva întãri în vremuri de suferinþã ºiîncercãri, dacã ne vom da seama cã nuexistã nimic care sã nu aibã scop, cãnimic nu este întâmplãtor sau fãcutpentru a ne vãtãma, cã totul estedinainte gândit, pentru a ne ajuta sã fimmai buni, pentru a ne trãi viaþa din plin,mai fericiþi!

Fie ca ”Domnul sã ne îndreptezeinimile noastre spre iubirea luiDumnezeu ºi spre rãbdarea luiHristos!”. Mântuitorul nu ºi-a pierdutniciodatã rãbdarea, n-a încetat niciodatãsã iubeascã, sã dea binecuvântãri, sãfacã bine tuturor oamenilor ºi fiecãruiaîn parte, a fost gata întotdeauna sãreverse darurile iubirii Sale, deºi ºtia ºivedea cã oamenii, în împietrirea inimiilor, le respingeau.

Dragi cititori sã ne ajute TatãlCeresc sã dezvoltãm aceastã calitate –rãbdarea – din belºug în inimile noastrela gradul ºi „caratele“ pe care le doreºteDumnezeu de la noi cã sã ajungemprintre învingãtori! Sã mulþumim luiDumnezeu pentru orice încercare princare ne dã posibilitatea sã învãþãmrãbdare! „…rãbdarea aduce biruinþã...“.

Adriana-Lucia Ciugudean

februarie - martie 2015Pagina 2

Mãrþiºor1 Martie, ziua de Mãrþiºor,

este ziua în care sãrbãtorimvenirea primãverii calenda-ristice, ziua în care naturareînvie dupã o iarnã geroasã, zãpada se topeºte pe ogoare,ghioceii ne emoþioneazã, cu albul lor imaculat, iarrândunelele se reîntorc, ciripind voioase, la cuiburile lor.

Originile sãrbãtorii mãrþiºorului nu sunt cunoscute cuexactitate, dar prezenþa sa atât la români cât ºi la bulgari(sub numele de Marteniþa) este consideratã ca fiinddatoratã substratului comun daco-tracic, existent anteriorromanizãrii (la daci) ºi slavizãrii (la traci), deºi legendelepopulare îi dau ºi alte origini. Se mai considerã, deasemenea, cã sãrbãtoarea mãrþiºorului a apãrut pe vremeaImperiului Roman, când Anul Nou era sãrbãtorit în primazi a primãverii, în luna lui Marte. Anul Nou a fostsãrbãtorit în ziua de 1 martie, pânã la începutul secoluluial XVIII-lea.

Arheologii au descoperit la Schela Cladovei, în judeþulMehedinþi amulete identice cu mãrþiºorul, care dateazã decca. 8 000 de ani. Amuletele, formate din pietricele vopsiteîn alb ºi roºu, erau purtate la gât. Mãrþiºorul a fost atestatdocumentar, pentru prima oarã, într-o lucrare scrisã deIordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marianpresupune, cã în Moldova ºi în Bucovina, mãrþiºorul erafãcut dintr-o monedã de aur sau de argint, prinsã cu aþãalbã-roºie, ºi era purtat de copii în jurul gâtului. Feteleadolescente purtau ºi ele mãrþiºor la gât, în primele 12 zileale lunii martie, apoi îl prindeau în pãr, pânã la sosireaprimilor cocori ºi înflorirea pomilor.

Tradiþia sãrbãtoririi zilei de mãrþiºor are, cumspuneam, o vechime de mii de ani ºi se întâlneºte numai înþãrile din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Moldova,Macedonia ºi Albania), primele dovezi arheologicedatând din vremea geþilor. Originile obiceiului se gãsesc,se pare, în sãrbãtorile romane dedicate zeului Marte – zeual rãzboiului ºi ocrotitor al fertilitãþii ºi al vegetaþiei, alcâmpului ºi al turmelor –, sau în echivalentul din Dacia alacestor sãrbãtori, moºtenite de la traci ºi dedicate zeuluiMarsyas Silen, considerat inventatorul flautului. Femeiledace purtau monezi sau pietricele agãþate cu ºnururi delânã roºii ºi albe, pentru a avea noroc ºi un an mai bogat.

Mãrþiºorul este un obiect de podoabã gingaº,reprezentat printr-o floare sau un simbol aducãtor de noroc(ciupercuþã, coºar, potcoavã, trifoi cu patru foi), agãþat deun ºnur cu ciucuraºi, împletit din fire în douã culori:culoarea roºie, datã de foc, de sânge ºi de soare, specificãvieþii, fecunditãþii femeilor ºi culoarea albã, conferitã delimpezimea apelor, de albul norilor, care era specificãinþelepciunii bãrbatului. Mãrþiºorul simbolizeazã: unitate,puritate, sincritate, adevãr, dragoste ºi fericire.

Ghiocelul – vestitorul primãverii – este floareafolositã, cel mai adesea, drept mãrþiºor. Venirea primãverii,începând cu 1 martie, aduce cu ea cãldurã, fericire,dragoste, luminã ºi speranþã. Oamenii sunt parcã mai buni,mai amabili, iar bãrbaþii dãruiesc femeilor mãrþiºoare, însemn de prietenie, ca simbol al binelui care învinge rãul, alprimãverii care alungã iarna ºi readuce natura îngheþatã laviaþã, ca simbol al iubirii.

Mãrþiºorul este, deci, un mic obiect de podoabã – legatcu un ºnur împletit dintr-un fir alb ºi unul roºu, terminat cuciucuraºi –, care apare doar în tradiþia românilor ºi a unorpopulaþii învecinate. Femeile ºi fetele primesc în darmãrþiºoare pe care le poartã la piept, pe durata lunii martie,ca semn al sosirii primãverii ºi apoi le agaþã de ramurilepomilor fructiferi din grãdinã, pentru a da roade bogate.Împreunã cu mãrþiºorul se oferã adeseori ºi flori timpuriide primãvarã, cea mai iubitã fiind ghiocelul. În RepublicaMoldova are loc, în fiecare an, Festivalul Internaþional deMuzicã „Mãrþiºor”, ajuns anul acesta la cea de-a 49-aediþie, care începe în ziua de 1 martie ºi dureazã pânã pe10 martie.

Mihai ANTHONYJournalist & Literat

EEDDIITTOORRIIAALLRãbdarea – o podoabãa sufletului nostru

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Femininã este o ºuviþã de pãr greucontrolabilã, desprinsã din rigorilecoafurii cãutate, construite. O priviregureºã ce povesteºte într-una desprecea ce o poartã. Femininã estemiºcarea mâinii sau mai degrabã adegetelor rãsfirate melodios încãutarea unui suport. Feminine suntmângâierile ºi muzica privirilor, apalmelor, a coapselor. Femininã estearhitectura faldurilor ce se preling,împresoarã, acoperã, descoperã trupul.Feminine sunt unduirile trupului.Feminine sunt pulpele cochetând subprotecþia rochiei. Femininã estezbaterea pletelor cãutându-ºi expresia.Feminine sunt rotunjimile cuibãrite-ntre sâni, pe genunchi, pe ºolduri ºi peumeri. Feminin este zborul gâtuluispre bluzã ºi al gleznei spre pantof.Feminine sunt tocurile avântate pe

strãzi, scriind ºi glãsuind pe caldarâm.Feminine sunt ridurile ce dauexpresivitate chipului. Feminine suntbuzele ce rostesc nerostite poveºti.Femininã e teama singurãtãþii în doi...

Femininã este inflexiunea vociimele când vreau sã plac. Feminin estegândul cel neastâmpãrat ºi ºturlubaticce-þi aþine calea! ªi surâsul meu

cuminte, enigmatic ºi hohotele mele derâs zãgãzuite ºãgalnic, tot femininesunt!.ªi imaginea mustrãtor-nostalgicã din oglindã ce-mi aminteºteuneori cã vremea se vremuieºte tãcut ºiîntr-una...Devin brusc încântãtor defemininã ºi frumoasã când mã priveºtisau când îmi ºopteºti ce-atât de multîmi plece sã aud...

Femininã este vorba aspru-melodioasã a bunicii ºi glasul ei dulce-acriºor asemeni cozonacului ºi alintulºi nostalgia ce vin de dincolo de timpºi grijile ºi temerile mamei suntdeosebit de feminine!

Feminin poþi fi chiar tu Bãrbatul înfreamãtul iubirii tale pentru mine, înmirarea ºi fascinaþia cu care mãdescoperi ºi mã înzestrezi, ca apoi sã-þidefinesc-împlinesc masculinitatea.

Lucia Bibarþ

Feminitatea prinde glas de 8 MARTIE

februarie - martie 2015 Pagina 3

Scriam, mai zilele trecute, despreîntâlnirea de rãmas bun a Ambasadoruluiromân la Berlin, E.S. Dr. LazãrComãnescu, cu personalitãþi ale mediuluidiplomatic, academic ºi cultural, cuoameni de presã ºi de afaceri, ocazionatãde încheierea misiunii sale în Germania.La întâlnire au fost invitaþi ºi cei doiAmbasadori culturali ai municipiuluiCluj-Napoca pentru susþinereacandidaturii Clujului la titlul de CapitalãCulturalã Europeanã în 2021 ºi Cetãþenide onoare, Dr. Maria Rodica GROVE ºigaleristul Hans-Joachim GROVE.Invitaþia la eveniment a fost urmareafireascã a îndelungatei colaborãri dintre

GROVE-MOLDOVAN Art-FoundationBraunschweig ºi Ambasada României,între obiectivele fundaþiei aflându-se,între altele, sprijinirea ºi dezvoltarearelaþiilor de cooperare ºi bunã înþelegeredintre România ºi Germania, dintrepopoarele noastre. Este cunoscut ºi faptulcã schimburile culturale, ºtiinþifice ºiacademice dintre oraºele universitareCluj-Napoca ºi Braunschweig s-auintensificat ºi graþie activitãþii neobosite aGROVE-MOLDOVAN Art-FoundationBraunschweig, care a avut ºi are înUniversitatea Tehnicã din Braunschweigun partener extrem de activ. În sprijinulacestor legãturi s-a implicat, de multã

vreme, ºi Ambasadorul Comãnescu,domnia sa vizitând Universitatea Tehnicãdin Braunschweig ºi invitând conducereaacesteia la Berlin sau participând la alteacþiuni organizate de fundaþie.

În numele Universitãþii Tehnice dinCluj-Napoca ºi al celei din Braunschweig,cei doi reprezentanþi ai fundaþiei auînmânat Ambasadorului Comãnescuscrisorile de salut din partea celor douãoraºe universitare, dl Hans-JoachimGrove fiind, de mulþi ani, ºi reprezentantal UT Cluj-Napoca ºi al Camerei deComerþ ºi Industrie Cluj în Germania.Având în vedere faptul cã AmbasadorulComãnescu va ocupa funcþia de consilier

pe probleme de afaceri externe alPreºedintelui Iohannis, în corespondenþace i-a fost înmânatã el este rugat sãcontinue sã sprijine legãturile decolaborare deja statornicite, cu atât maimult cu cât Germania, ca unul dintre ceimai importanþi parteneri de afaceri aiRomâniei, asigurã pentru români multelocuri de muncã.

Imaginile noastre, surprinse laamintita întâlnire, prezintã momentesemnificative din timpul ceremoniei derãmas bun de la ambasadã.

Michaela BOCUm.bocu@ziarulfaclia.ro

http://ziarulfaclia.ro

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

LA REVEDERE, DOMNULE AMBASADOR!

MÂNCARE GÃTITÃ CA LA MÃMICA ACASÃ !

K L MAMIK vã pune la dispoziþie serviciul de livrare ºi catering cupreparate proaspãt gãtite(!)româneºti !

OFERTA PROMOÞIONALÃ: UN PRÂNZ COMPLET (compusdin ciorbã, fel principal,desert, pâine)

LA DOAR 7,50 EURO !!!

Din meniul nostru amintim ciorba de burtã, de fasole sau cartofi cuciolan afumat, sarmalele, ardeii umpluþi, tochitura de porc cu

mãmãligã ºi multe, multe alte bunãtãþi!Nu am uitat nici de deserturi precum amandinele, cremºnitul, eclerul,

salamul de biscuiþi!

Pentru livrãri ºi comenzi vã rugãm sunaþi la tel.0151/75125571

între orele11.30 ºi 14.30 sau 17.30 ºi 20.30. Livrare GRATUITÃ în Nürnberg ºi Fürth !!!

Pentru meniul complet, fotografii ºi oferta sãptãmânalã vã rugãmaccesaþi pagina nosatrã de facebook:klmamik (ca la mãmica).

Florian Bãlan & Cristina Dobrin GbR

Ministrul delegat pentru relaþia curomânii de peste hotare, AngelTîlvãr, salutã concluziile unuistudiu realizat în Germania cu

privire la integrarea românilor pepiaþa muncii din aceastã þarã

Ministrul delegatpentru relaþia curomânii de pestehotare, Angel Tîlvãr,salutã concluziilerecentului studiurealizat de cãtreInstitutul pentrustudiul pieþei munciiºi ocupãrii forþei demuncã din Nürnberg, cu privire la integrarea cetãþenilor români ºi bulgaripe piaþa muncii din Germania.

Respectivul studiu subliniazã faptul cã românii reprezintã una dintrecomunitãþile de strãini care s-au integrat cel mai bine din punct de vedereocupaþional. Majoritatea dintre ei sunt consideraþi ca având o bunãpregãtire profesionalã ºi interesaþi în a avea un loc de muncã stabil. Maimult decât atât, în luna noiembrie a anului 2014, rata ºomajului în rândulromânilor din Germania era de 7,1%, mai scãzutã decât pentru orice altãcomunitate de muncitori strãini din aceastã þarã.

“Constatãrile studiului realizat la Nürnberg nu pot decât sã ne bucure,mai ales cã ele confirmã faptul cã românii sunt apreciaþi de cãtreangajatorii germani ºi dau dovadã de seriozitate, atunci când este vorbadespre obþinerea ºi pãstrarea unui loc de muncã. Totodatã, studiulreliefeazã avantajele deschiderii pieþelor de muncã din Europa pentrucetãþenii români ºi evidenþiazã faptul cã aºa-numita “invazie” româneascãpe piaþa muncii din spaþiul european este o exagerare, menitã sã serveascãunor interese politice de moment, fãrã niciun fel de acoperire în realitate.”a declarat ministrul delegat Angel Tîlvãr.

http://www.dprp.gov.ro

Pagina 4 februarie - martie 2015

C M Y K

Cu acest prilej, senatorul pentruromânii din Europa ºi Asia, a avutîntrevederi cu reprezentanþi aicomunitãþilor de români din Viena,Graz, Nürnberg ºi Stuttgart. Încadrul acestor întrevederi, s-adiscutat despre problemele cu carese confruntã românii rezidenþi înaceste regiuni ale Austriei ºiGermaniei, precum ºi modalitãþi derezolvare a acestora.

Miercuri, 21 ianuarie a.c.,senatorul român a avut o discuþie cudomnul Kurt Hohensinner, primconsilier al primarului din Graz, peprobleme de integrare. În acestcontext, cei doi oficiali au discutatdespre rolul pe care îl au schimburile

culturale ºi educaþionale în mai bunacunoaºtere ºi integrare a comunitãþiiromâneºti în Graz. DomnulHohensinner a precizat cã, în Graz,comunitatea româneascã este foartebine integratã. Totodatã, oficialulaustriac, a prezentat un proiect foarteimportant al statului austriac pentrupãstrarea identitãþii lingvistice ºiculturale a fiecãrei comunitãþi,proiect prin care s-au introdus ore delimba maternã în ºcoli ºi gradiniþe.

În dupa-amiaza aceleaºi zile,senatorul Viorel Badea a acordat uninterviu la postul de radio ”Helsinki”ºi a avut întrevederi cu o serie deîntreprinzãtori români din Graz.

Joi, 22 ianuarie 2015, senatorulromân a acordat un interviu pentruRadio Z, redacþia Luceafãrul dinNürnberg, iar vineri, 23 ianuarie a.c.,a vizitat ºi a discutat cu o serie deîntreprinzãtori români din Nürnberg,

a participat la Slujba Sf. Maslu laCatedrala mitropolitanã, oficiatã deun sobor de 5 preoþi, în frunte cu ÎPSSerafim, Mitropolit Ortodox Românal Germaniei, Europei Centrale ºi deNord. Totodatã, domnul senator

Badea a participat, la Galeria TinyGriffon din Nürnberg, la vernisajulunei expoziþii care a alãturat unpictor din Braºov, WaldemarMattis-Teutsch ºi un sculptor dinNürnberg, Joseph Stephan Wurmer.

Sâmbãtã, 24 ianuarie a.c.,domnul senator Viorel Badea a avutîntrevederi cu reprezentanþi deseamã ai comunitãþii româneºti dinReutlingen, iar duminicã, 25ianuarie a.c., senatorul român aparticipat la Sf. Liturghie oficiatã laParohia „Naºterea Domnului“ dinStuttgart, unde a avut ocazia sãdiscute cu enoriaºii.

Biroul de presã

VViizziittaa sseennaattoorruulluuii VViioorreell BBaaddeeaaîînn AAuussttrriiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

În perioada 20 – 25ianuarie 2015, senatorul

Viorel Badea,vicepreºedintele

Comisiei românilor depretutindeni, a efectuat

o vizitã de lucru înAustria ºi Germania.

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Teatrul Particular Braºovprezintã comedie-spectacolACTRIÞA sau LOVE ME,MOTÃNEL.

O actriþã faimoasã, cu roluriimportante, adulatã de public ºibãrbaþi deopotrivã, trãieºte micilesale drame de divã plictisitã. Are ovârstã, n-are familie (nu cã i-arlipsi foarte mult), dar îl are peMotãnel al ei, un amant care-i…satisfãcãtor. Cabiniera are o viaþãplinã: e obiºnuitã cu capriciile

divei, trãieºte în umbra acesteia,ducând totuºi o viaþã palpitantã ºispectaculoasã, are familie ºi copii,chiar ºi un soþ. ªocul care vine sãdisturbe viaþa celor douã e unulmagistral: actriþa aflã cã propria-icabinierã e cãsãtoritã cuMotãnelul ei, ºi, mai mult, copiiicabinierei sunt ai lui. Urmeazã unmini-show al actriþei, înainte despectacolul sãu propriu-zis, încare disperarea îºi va spunecuvântul. Cântece, costume

spectaculoase într-o povesteincitantã.

Douã partituri de excepþiepentru douã actriþe minunate:DORINA ROMAN &MONA CODREANU.

Actriþa: Dorina RomanCabiniera: Mona CodreanuScenriul ºi regia: Elvira Platon

Rîmbu- Joi, 19 februarie, ora 19.30,

Karlstorbahnhof Heidelberg- Vineri, 20 februarie, ora

19.30, Festhalle FeuerbachStuttgart

- Duminicã, 22 februarie, ora19.30, Gasteig München

- Luni, 23 februarie, ora 20.00,Internationales Theater Frankfurt

Josif HerloAl. I. Cuza - Gesellschaft für

Literatur, Musik und Kunst e.V. Heidelberg

Am Dorf 3869124 Heidelberg

06221-783797; 0173-8564601

Teatru în februarie / în Carnaval - Invitaþie la teatru

Pagina 5februarie - martie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Biserica nu cere privilegii, cere doar libertate.Nu trebuie sã uitãm victimele unui regim ateu ºi

totalitar

- Excelenþã, sunteþi Nunþiu Apostolic ºi, înacelaºi timp, ca ambasador trimis al SfântuluiScaun, îndepliniþi funcþia de Decan alCorpului Diplomatic la Bucureºti. Cepresupune aceastã funcþie?- Anul trecut, în data de 10 decembrie, s-au

împlinit 7 ani de la numirea mea ca NunþiuApostolic în România ºi în Republica Moldova. Îndreptul diplomatic, Decanul are funcþia dereprezentant, pentru a-i putea sluji mai bine pemembrii Corpului Diplomatic acreditaþi într-oanumitã þarã, în cazul de faþã, România. Înconformitate cu hotãrârile Congresului de la Vienadin 1815, Nunþiul, din momentul sosirii sale înRomânia, este Decanul Corpului Diplomatic.Activitatea Corpului Diplomatic în România estereglementatã prin statut. Acesta prevede ca, alãturide Decan, sã existe ºi un Comitet, format din ºaseambasadori. Comitetul decide asupra anumitorprobleme care, ulterior, sunt prezentate adunãriigenerale. În general, funcþia de Decan al CorpuluiDiplomatic are un caracter ceremonial. Însã, pelângã aceasta, Decanul mai are ºi funcþia degardian al privilegiilor ºi imunitãþilor diplomaticeale întregului corp diplomatic, aºa cum suntprevãzute în Convenþia de la Viena din 1961. Deasemenea, Decanul mediazã eventuale conflicteîntre membrii unei reprezentanþe diplomatice ºistatul gazdã sau între diferite reprezentanþediplomatice. Pot fi ºi situaþii în care statul gazdãsolicitã ajutorul Decanului Corpului Diplomatic,dacã un diplomat face abuz de privilegiile sale prinîncalcarea normelor de eticã moralã.

- Cum caracterizaþi misiunea din România?- Nu este o misiune foarte complicatã sã fii

decan în România. Aici, membrii CorpuluiDiplomatic se comportã ca într-o familie, în caretoþi vor binele tuturor. Adesea, ne întâlnim, toþiambasadorii, la recepþiile oferite de colegii care-ºiîncheie misiunea în România În ceea ce mãpriveºte, aº vrea sã profit de aceastã ocazie, pentrua-i mulþumi. Ministerului român de Externe pentrucolaborarea ºi sprijinul pe care mi le oferã încalitatea mea de Decan al Corpului Diplomatic.

Experienþa din Africa Subsaharianã

- Lagos, Pretoria, Harare, Kinshasa sunt altedestinaþii înscrise în biografia ExcelenþeiVoastre. Experienþa acumulatã în acestecolþuri de lume poate fi utilã pentru o misiuneîn Europa?- Cu siguranþã cã experienþele acumulate în

þãrile unde mi-am îndeplinit misiunea de NunþiuApostolic, anterior ºi pe cea de Secretar deNunþiaturã, îmi sunt foarte folositoare ºi aici, înEuropa. Am slujit în cinci Nunþiaturi din AfricaSubsaharianã; zone dificile, societãþi în curs dedezvoltare, cu multe lipsuri ºi nevoi. Sfântul Scaun,Biserica Catolicã însãºi încearcã sã fie alãturi ºi sãajute aceste populaþii în dezvoltarea lor spiritualã ºimaterialã. Am activat ºi în cadrul Nunþiaturii dinBelgrad, pe vremea lui Tito, în timpul

comunismului. Aceastã experienþã m-a ajutat foartemult sã înþeleg mai bine tranziþia acestor naþiunicare s-au eliberat de sub jugul comunist ateu ºitotalitar ºi care se deschid libertãþii ºi vieþiidemocratice cu noi instituþii civile

- Fiecare ambasador, când pleacã la post, areun program de mandat, un plan de obiective.Ne puteþi da câteva repere din programul demandat al ambasadorului Sfântului Scaunacreditat la Bucureºti, asociat cu mandatulNunþiului Apostolic? – Obiectivul pe care mi l-am propus la sosirea

mea la Bucureºti, în urmã cu 7 ani, aº putea sã-lrezum într-un singur cuvânt: sã slujesc! Aceasta afost dorinþa mea de atunci ºi continuã sã fie aceeaºipânã în ziua de astãzi: sã-mi pot îndeplini mandatulpe care Papa mi l-a încredinþat. Sã slujesc Bisericaîn România, sã menþin ºi sã îmbunãtãþesc, pe câteste posibil, relaþiile cu Guvernul ºi cu societatearomânã. Cum bine se poate înþelege, principaladatorie a unui Nunþiu este sã slujeascã Biserica,Biserica din România. A sluji Biserica, ca parte aCorpului Diplomatic al Sfântului Scaun, pentrumine a fost ºi este un mod de a-mi trãi propriavocaþie preoþeascã. Un diplomat al Sfântului Scauneste, înainte de toate, un preot sau un episcop.Acesta este elementul esenþial spre care seîndreaptã întreaga noastrã viaþã. Deci, criteriilenoastre nu pot fi acelea care duc la „a face carierã”.În timpul îndelungatului meu serviciu diplomatic,am fost Secretar ºi apoi Nunþiu în cinci Nunþiaturidin Africa Subsaharianã, unde viaþa are, în modsigur, dificultãþi specifice þãrilor în curs dedezvoltare. Cu toate acestea, am fost foartemulþumit sã mã aflu printre acele persoane careaveau nevoie de multe lucruri ºi care, de multe ori,sunt uitate de lumea aºa-zis dezvoltatã: Europa sauAmerica. Acum, sunt în România, o þarã nobilã ºifrumoasã, membrã a Uniunii Europene, ºi-imulþumesc lui Dumnezeu pentru cã îmi permite,încã, sã pot sluji, cu mult entuziasm ºi pasiune,comunitãþile bisericeºti din aceastã parte importantãa Bisericii Catolice.

- Ce ne puteþi spune despre raporturileexistente între România ºi Sfântul Scaun?- În momentul de faþã, raporturile dintre

România ºi Sfântul Scaun sunt bune! Aceasta este,de fapt, o consecinþã a parcursului istoric al acesteiþãri cu o profundã tradiþie creºtinã. Autoritãþile dinRomânia sunt conºtiente de acest fapt. Dupã anilungi de suferinþã sub regimul comunist, Biserica,ce trãieºte astãzi în acest stat de drept, democratic,pluralist ºi non-confesional, are condiþiile potrivitepentru a-ºi desfãºura în libertate misiunea de slujire.Din punct de vedere social, pentru BisericaCatolicã, cuvântul cheie este a sluji. A slujinaþiunea, a fi aproape de popor, a asista ºi a ajutapersoanele cele mai neajutorate ºi nevoiaºe.Biserica nu cere privilegii, cere doar libertate, spaþiupentru a-ºi desfãºura misiunea de evanghelizare,pentru a-i sluji pe cei nevoiaºi. Vizitând parohiile,îmi face plãcere sã mã întâlnesc cu oameni caredoresc sã-ºi slujeascã þara, sã construiascã osocietate dreaptã, democraticã, progresistã, carepune în prim plan valorile morale ºi etice, rãdãcinilecreºtine ale acestei naþiuni.

- Este foarte important pentru noi, cetãþeniiacestei þãri, sã aflãm cã relaþiile dintreRomânia ºi Sfântul Scaun sunt bune. Cumpercepeþi starea de spirit a credincioºilorromâni, acum, dupã 25 de ani de la cãderearegimului totalitar? Agenda NunþiaturiiApostolice de la Bucureºti vã permite sãefectuaþi multe vizite în parohii?- Vã mulþumesc pentru aceastã întrebare,

pentru cã aceasta este partea importantã a misiuniimele în România. Planul meu este foarte simplu:vreau sã fiu alãturi de episcopi, de preoþi, decãlugãri ºi cãlugãriþe, de toþi credincioºii Mã refer lacontactul cu oamenii, la vizite în parohii, la întâlniri

cu tinerii, la celebrãri populare în diverse dieceze pecare, cu siguranþã, le voi vizita. Sunt convins cã înaceste vizite ºi celebrãri se poate descoperi spiritulautentic al catolicilor din aceastã iubitã ºi nobilãþarã. Sunt sigur cã, printre ei, mã voi simþi ca într-ofamilie. Sper ca, foarte curând, sã le înþeleg limbapentru a putea întreþine o conversaþie. Este un lucruextraordinar sã poþi vorbi limba locului, pentru cãacest lucru eliminã multe bariere. Referitor laprivaþiunile religioase impuse de regimul comunistdin România, aº vrea sã vã spun cã oricare creºtin,în orice moment al vieþii ºi al istoriei, mai ales întimpul persecuþiilor, trebuie sã ºtie sã-i rãspundãDomnului printr-o viaþã de credinþã, cu un compor-tament moral care poate sã-i producã nu numaidificultãþi, dar chiar probleme. Astãzi, mulþumimlui Dumnezeu; cetãþenii acestei þãri trãiesc înlibertate ºi democraþie. Dar nu trebuie sã uitãmvictimele unui regim ateu ºi totalitar, cum a fostregimul comunist care, timp de 40 de ani, a încãlcatdrepturile umane ale nobilului popor român.Biserica Catolicã prezintã cu mândrie exemplulacelor bãrbaþi ºi femei care ºi-au vãrsat sângele diniubire faþã de Isus, de Bisericã ºi de fraþi. Nu trebuiesã uitãm niciodatã exemplul lor ºi tragedia lor.

Ataºamentul Papei Ioan Paul al II-lea faþã deRomânia

- Anul acesta se vor împlini 16 ani de la vizitaSuveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-leaîn România. A fost prima vizitã a unui Papãîn România, un moment istoric în relaþiileSfântului Scaun cu þara noastrã. - Din punctul meu de vedere, vizita istoricã a

Sfântului Pãrinte Ioan Paul al II-lea a fost un gestprin care Papa ºi-a manifestat ataºamentul faþã deaceastã þarã ºi aceastã Bisericã. Sfântul Pãrinteiubea în mod deosebit România ºi pe oamenii ei, ºia vrut sã mãrturiseascã acest lucru prin prezenþa saaici. A fãcut acest lucru fiind mºcat de aceasolicitudine pastoralã care l-a purtat pânã lamarginile pãmântului, ca urmaº al lui Petru ºiPãstor Suprem al Bisericii Universale. VizitândRomânia în 1999, Ioan Paul al II-lea nu a uitat cãaceastã Bisericã ºi acest popor suferiserã mult întimpul persecuþiei comuniste, aspect pe care elînsuºi îl cunoscuse în þara sa, Polonia. A fost apoiîntâlnirea istoricã cu Patriarhul Teoctist care acontribuit la întãrirea legãturilor fraterne cu BisericaOrtodoxã. Cu privire la acest aspect ecumenic,trebuie sã menþionãm Decretul despre Ecumenismal Conciliului Ecumenic Vatican II. Dupã cum binese ºtie, este vorba despre un document de marevaloare istoricã care a marcat ºi va marca încontinuare raporturile dintre Biserica Catolicã ºicelelalte confesiuni creºtine. Punctul de plecare estecel pe care l-am menþionat în salutul formulat demine la începutul Sfintei Liturghii din Catedrala dinBucureºti, duminicã, 18 ianuarie a.c., ºi anume,cuvintele lui Isus din Evanghelia dupã Ioan: „Catoþi sã fie una” (Ioan 17, 21). Papa, Episcopii,Biserica Catolicã i-au foarte în serios aceste cuvinteale Domnului ºi, împotriva tuturor dificultãþilor ºiuneori a neînþelegerilor, fac tot ce le stã în puterepentru a se apropia de unitate, adicã, sã depãºeascãdespãrþirile pe care istoria ºi pãcatul nostru albãrbaþilor ºi al femeilor le-au provocat. Apoi, avem,aºa dupã cum bine aþi spus, vizita istoricã aSanctitãþii Sale Ioan Paul al II-lea care a fãcut atâtde multe în favoarea unitãþii creºtinilor, un adevãratcampion al ecumenismului ºi care a avut bucuria dea asculta strigãtul mulþimii prezente la celebrareaeuharisticã din Piaþa Izvor: „Unitate! Unitate!”.

Se prãbuºesc regulile cele mai elementare aleumanitãþii

- Vorbiþi despre ecumenism. Care suntprovocãrile pe care Biserica va trebui sã leînfrunte pânã la sfârºitul acestui secol?

- Cu siguranþã cã provocãrile pe care Bisericadin România ºi Europa le înfruntã, ºi va trebui sã leînfrunte în acest secol XXI, sunt de o noutateabsolutã ºi, în acelaºi timp, foarte grave. Mesajul deiubire al Evangheliei, astãzi ca ºi ieri, are mulþioponenþi. Aºa cum citim în prologul EvanghelieiSfântului Ioan, Isus este lumina, însã întunericul nul-a primit. Este aici vorba despre misterul libertãþiiumane, inima omului care alege între bine, care esteDumnezeu, ºi rãu, care este pãcatul. În faþa acesteidrame a umanitãþii, Papa Francisc prezintã cuputere mesajul sãu asupra Credinþei ºi raþiunii:omul, lasându-se iluminat de credinþã,deschizându-se valorilor eterne destãinuite deDumnezeu, îºi aflã adevãratul destin, împlinirea sacompletã ºi totalã, ºi, în definitiv, fericirea pe careo doresc toate persoanele lumii noastre. Papainterpeleazã lumea în legãturã cu actele de violenþã,în care nu se mai respectã ceea ce pentru ceilalþi estesacru, în care, dimpotrivã, se prãbuºesc regulile celemai elementare ale umanitãþii. În Orientul Mijlociu,ºi nu numai, creºtinii sunt minoritatea cea maioprimatã ºi persecutatã, de aceea deplângem faptulcã vocile raþiunii care se ridicã din lumeamusulmanã sunt prea puþine ºi prea slabe.

Omenirea, ameninþatã de liberalism sexual,laicizare, materialism

- Sfârºitul anului 2014 ne aratã o lumezdruncinatã de convulsii economice, politice,militare. Aceste turbulenþe sunt cauzate doarde lipsa conºtiinþei laice a populaþiei, pe carese bazeazã guvernele care violeazã principiulconstituþional al statului, sau ºi de lipsa deconºtiinþã religioasã? Care credeþi cã suntpericolele care ameninþã omenirea, în specialpe tineri, în viitorul apropiat? - Pericolul cel mai grav îl vãd în secularizarea

care guverneazã întreaga Europã. Din pãcate, acestlucru se întâmplã într-un ritm foarte alert. Tineriidin România vãd nivelul de trai din unele þãrieuropene secularizate ºi-l iau ca pe un model deurmat. ªi nu doar cã vor ºi ei sã aibã maºinifrumoase ºi mulþi bani, dar imitã ºicomportamentele morale: liberalismul sexual,laicizarea, materialismul, frecventarea tot mai rarã aBisericii etc.

- Excelenþã, de-a lungul istoriei, Biserica areuºit sã facã faþã persecuþiilor comuniste.Este mai grea lupta cu secularizarea?- Într-un anumit sens, Biserica putea sã facã

faþã mai uºor persecuþiilor comuniste decâtvalurilor secularismului ºi ale relativismului moral.Legat de persecuþia Bisericii în perioada comunistã,vreau sã aduc un omagiu pãrinþilor voºtri încredinþã: tuturor episcopilor, preoþilor, cãlugãrilor,cãlugãriþelor ºi laicilor care, prin curajoasa lormãrturie creºtinã, au fãcut rodnic mesajulEvangheliei în România ºi au arãtat adevãratul chipal lui Isus Cristos, Domnul ºi Mântuitorul nostru.Biserica voastrã are o istorie glorioasã, o bogãþie derituri ºi tradiþii, valori culturale ºi artistice, fidelitatefaþã de Roma, iubire faþã de Cristos ºi chiar faþã desuferinþã, dupã cum aratã martirii ºi mãrturisitoriiei, victime ale unei ideologii atee ºi totalitare.

- În numele cititorilor, vã mulþumesc pentrugenerozitatea cu care aþi acordat acestinterviu.

Elena Chiriþã - UZPR

Interviu cu Excelenþa Sa, Monseñor Javier-Francisco Lozano, Nunþiu Apostolic la Bucureºti, Decanul Corpului Diplomatic

„„PPeerriiccoolluull cceell mmaaii ggrraavv îîll vvããdd îînn sseeccuullaarriizzaarreeaaccaarree gguuvveerrnneeaazzãã îînnttrreeaaggaa EEuurrooppãã””

Decan al Corpului Diplomatic, ArhiepiscopFrancisco Javier Lozano este al patrulea

Nunþiu Apostolic în România, dupã decem-brie 1989. Doctor în filozofie, în teologie

moralã ºi în drept ecumenic. A studiat ºi aobþinut titluri academice în ºapte universi-tãþi din Italia ºi Spania. A fost profesor de

teologie moralã ºi este autor a mai multorcãrþi ºi articole în reviste de specialitate. În

afarã de limba spaniolã (limba maternã)vorbeºte alte opt limbi strãine.

Cele câteva consemnãri nu potcuprinde îndeajuns ceea ce armerita sã se scrie despre clujeancanoastrã, dna Dr. Maria (pentruprieteni ºi Rodica) GROVE, cãciluna ianuarie 2015 a fost marcatã deo importantã aniversare în ceea ce opriveºte: împlinirea a 35 de ani depracticã medicalã strãlucitã înGermania. Este însã mult mai multdecât aceastã aniversare, la care ne-am simþit datori sã participãm,pentru cã, în toþi aceºti ani, ea a„fãcut” istorie (prin fapte concrete),s-a afirmat ºi s-a impus prinpropriile-i forþe, ajungând sã fieiubitã, preþuitã, respectatã.

Sã ne întoarcem în timp ºi sãdepãnãm o poveste adevãratã…

În 1977, dupã cinci ani de luptãpentru obþinerea aprobãrii învederea cãsãtoriei, care trebuiasemnatã personal de Ceauºescu, i s-a permis, la douã luni dupãcãsãtoria de la Cluj, sã ia caleaGermaniei cu o ladã cântãrind 70kg. Cel mai de preþ obiect pe care-lpãstra în ladã era diploma de medicstomatolog, obþinutã la Facultateade Stomatologie a Universitãþiinoastre de Medicinã ºi Farmacie,ale cãrei cursuri le-a urmat ºi pecare a trebuit sã le plãteascã laplecare. Ca toþi conaþionalii aflaþi însituaþii similare, s-a trezit brusc într-o altã lume, în lumea occidentalã,care a asaltat-o, impresionând-ovizual ºi acustic cu noi ºi noiexperienþe. Culori noi, oameni noi,limbi noi, magazine pline cu detoate ºi, desigur, o lume maigãlãgioasã, mult mai agitatã ºi mai

grãbitã decât cea de acasã. Dupã oaclimatizare scurtã laBraunschweig, în ciuda unorprecare cunoºtinþe de limbã, n-amai dorit sã stea acasã, ci a fãcut totceea ce era posibil pentru a seîntoarce la profesia ei de bazã. Dar,ºi Germania avea ºi are numeroaseobstacole de ordin birocratic,începând cu testele de limbã ºi pânãla recunoaºterea actelor de studii,aºa încât obþinerea, la scurt timp, apermisului de practicã areprezentat, realmente, o minune.Cu sprijinul soþului ei, galeristulHans-Joachim GROVE, dar ºi alautoritãþilor, i-a reuºit ca, dupã doarpatru luni, sã ocupe postul de medicstomatolog asistent în cabinetulparticular al unui renumitstomatolog din Braunschweig,eveniment care a marcat, desigur,un nou început pentru conaþionalanoastrã. Cei doi ani petrecuþi la acelcabinet i-au stimulat abilitãþileprofesionale, încrederea în forþeleproprii, oferindu-i ºi perspectivelepentru a-ºi deschide propriulcabinet, ceea ce s-a ºi întâmplat laînceputul lui ianuarie 1980. Aceºtiprimi ani, deosebit de grei, încontextul relaþiilor cu ceilalþi colegide breaslã ºi cu pacienþii, în condiþiicu totul diferite de cele dinRomânia, au întãrit-o ºi auambiþionat-o.

În tot acest timp, nu ºi-a uitatoraºul ºi patria de origine, oferindu-ºi ajutorul, mai ales în domeniulmedical, ori de câte ori a avutposibilitatea sã o facã. S-a implicatºi în sfera artei ºi a culturii,

deschizându-ºi cu generozitate casaîn faþa multor artiºti români careaveau nevoie de gãzduire. În ceeace-i priveºte pe artiºtii clujeni,exemplul cel mai concludent esteacela al cunoscutului pictor NicolaeManiu, care a locuit în casa familieiGrove dupã plecarea sa dinRomânia (realizatã cu concursul luiHans-Joachim Grove), gãsind aici,pe lângã ospitalitate ºi prietenie,cadrul favorabil pentru a picta ºi ase realiza ca artist. Aceeaºi familieGrove a cãlãuzit drumul ºi altorartiºti clujeni, între care OvidiuAvram sau Cãlin Pojar.

În 1989, dupã evenimentele dinRomânia, soþii Grove ºi-au pututconcentra oficial ºi directdisponibilitãþile de ajutorare a þãriiºi, în special, a Clujului, un primtransport cu bunuri pornind dinGermania încã în 4 ianuarie 1990.Toate acestea au fost posibile, dinpunct de vedere economic ºiorganizatoric, pentru cã aveau înspate forþa, tenacitatea, dorinþa de aface bine ºi experienþa acumulatede dr. Maria GROVE în practicamedicalã din cabinetul propriu.

Colaborarea ºi prieteniaîndelungatã cu autorul acestorrânduri ºi cu colegii din redacþiaziarului „Adevãrul de Cluj”, astãziFÃCLIA, au condus la realizareamultor acþiuni umanitare ºiculturale pentru Cluj-Napoca ºipentru Germania. Propriul cerc deprieteni ºi contactele cu diferiteinstituþii spitaliceºti au fãcut caaceste ajutoare sosite din Germaniasã ajungã þintit la cei care aveaunevoie: Institutul Oncologic„Prof.dr. Ion Chiricuþã”, Spitalul decopii „Axente Iancu”, Ortopedia,Clinica de Chirurgie Maxilo-facialã, alte clinici, leagãnul decopii, Liceul „George Coºbuc”,grãdiniþe, cãmine de bãtrâni, Radioºi TVR Cluj, multe ambulatorii ºipersoane particulare au avut decâºtigat de pe urma acestorajutoare.

Remarcabilã pentru toatãperioada este colaborarea cu totuldeosebitã ºi onorantã cu directorulde atunci al Oncologiei clujene,Prof.dr. Sandu Bologa, cu Prof.dr.Valentin Popescu, Prof.dr. LucianLazãr, dna dr. Neamþu, dr. SorinPopescu, cu ºeful de atunci alClinicii de Chirurgie Maxilo-Facialã, Prof.dr. Alexandru Rotaru,respectiv cu ºefa Spitalului de copii„Axente Iancu”, Prof. dr. PaulaGrigorescu-Sido, ºi cu ºefa deacum, Conf.dr. Rodica Manasia, cudr. Cãlin Lazãr ºi cu încã mulþi,mulþi alþii…

ªi în afara Clujului, MariaGROVE ºi prietenii din Germaniaºi-au arãtat generozitatea, ajutândºcolile din Jucu ºi din Pãniceni,clinicile pentru bolnavi cu afecþiuni

psihiatrice din Borºa ºi Galda,ambulatorii din Gherla. Pânã în ziuade azi continuã sã primeascã sprijinMãnãstirea Rîmeþ ºi Direcþia deasistenþã socialã ºi medicalã dincadrul Primãriei clujene. Din 1989încoace, valoarea bunurilor trimisespre România depãºeºte cu bine 12milioane euro. Evidenþierea acesteivalori este importantã, pentru cãfãrã sprijinul nemijlocit alcabinetului Dr. Maria GROVE,toate acestea n-ar fi putut prindecontur ºi duse la îndeplinirevreodatã. Ele s-au realizat ºi au fostfinalizate corect numai prin voinþaºi forþa acestui cabinet, prinsusþinerea cercului de prieteni dinGermania ºi România, a colegilormedici din cele douã þãri. Valabil ºipentru nenumãratele evenimenteculturale organizate în colaborarecu prieteni din România. Nu esteînsã totul, pentru cã existã undomeniu care nu poate fi cuantificatnici în lei ºi nici în euro – acestafiind acela al mai bunei cunoaºteriºi înþelegeri dintre popoarele românºi german.

Pentru toate cele de mai sus, Dr.Maria GROVE s-a bucurat, încãdin 1989, de recunoaºtere ºi sprijindin partea Ambasadei Române de laBonn, ulterior de la Berlin, aceastaºi în ceea ce priveºte colaborareacelor douã Universitãþi Tehnice dinCluj-Napoca ºi Braunschweig: Dr.GROVE a susþinut aceastã colabo-rare, adesea ca translator sau ca pro-motor neobosit, prin diverse mijloa-ce, iar rezultatele nu s-au lãsataºteptate. Tot acest efort se vedeastãzi, când colaborarea s-a înscrispe o cale favorabilã, confirmândfaptul cã fãrã prieteni nu poþi facenimic. Iar aceºti prieteni sunt foºtiirectori ai U.T. Cluj-Napoca –Prof.dr. ing. Gheorghe Lazea,Prof.dr.ing. Radu Munteanu – dar ºiconducerea de acum, Prof.dr.ing.Aurel Vlaicu, Prof.dr. ing. SergiuNedevschi, ºi pentru Braunschweig– Prof.dr. ing. Jürgen Hesselbach ºiProf.dr. Dieter Jahn.

În noua ei patrie – Germania –,cu punct de sprijin regiuneaBraunschweig ºi Peine, a devenit

posibil ca, împreunã cu soþul eiHans-Joachim GROVE ºi cuDeutsche Bank, sã punã bazele, în2004, a ceea ce este cunoscut dreptGROVE-MOLDOVAN Art-Foundation, care are ca scop, întrealtele, dezvoltarea conceptului „Artfor Help” ºi ajutorarea social-culturalã a multor grupuri depersoane sau instituþii.

În fine, cabinetul Dr. MariaGROVE este frecventat de mulþipacienþi din zonã ºi de mai departe,cãrora le-a câºtigat încrederea ºichiar admiraþia, în condiþiile în carenumãrul medicilor stomatologi estefoarte mare în Germania ºiconcurenþa uriaºã. Acest medicdevotat îºi onoreazã cartea de vizitãºi prestigioasa Universitate în cares-a format ca profesionist,confirmând faptul cã cunoºtinþeleacumulate la Cluj, în România,dublate de muncã susþinutã, se potvalida oriunde în lume.

Credem cã prietena noastrã,clujeanca Maria GROVE, este unexemplu cu totul special pentruoraºul în care a crescut, a deprinsbuna cuviinþã ºi alese valori moralecare o cãlãuzesc în viaþã, unexemplu pentru ceea ce înseamnãdevotament faþã de România, deurmat în orice timp ºi în orice loc. Îimulþumim cã nu ne-a uitat ºi nebucurãm cã existã, dorindu-i, laaniversare, încã mulþi ºi fericiþi ani!

***Sãrbãtorirea de 35 de ani de

practicã medicalã în Germania aavut loc miercuri 14 ianuarie 2015,în spaþiile „praxis”-ului Dr. GRO-VE din Wendeburg, redecorate culucrãri de artã contemporanã ºi cuparticiparea a peste 100 de invitaþi.„Cât priveºte cadourile sau florile –vã rugãm sã uitaþi de toate acestea.Puteþi, în schimb, sã faceþi o donaþieîn folosul fundaþiei noastre, care sãserveascã unui scop cultural sau cucaracter social” – se spunea înfinalul invitaþiei pe care am primit-o ºi noi ºi cãreia, normal, cã i-amrãspuns.

Michaela BOCUm.bocu@ziarulfaclia.ro

http://ziarulfaclia.ro

februarie - martie 2015Pagina 6

CETÃÞEANUL NOSTRU DE ONOARE, Dr. MARIA GROVE,la aniversarea a 35 de ani de practicã medicalã

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K Pagina 7

Pagina 8 februarie - martie 2015

Noul ministru al Educaþiei,Mihai Sorin Cîmpeanu, a începutîn data de 19 ianuarie a.c. la Sibiuun turneu în întreaga þarã, scopulfiind sã identifice ºcolile fãrãautorizaþie sanitar-veterinarã, caulterior acestea sã beneficieze definanþare.

La Sibiu, ministrul a discutatdespre o finanþare de 750.000 deeuro din partea statului german,care finanþeazã astfel învãþãmântulde limbã germanã din România.”Este pentru prima datã când statulgerman finanþeazã învãþãmântul delimbã germanã din România.Avem 23.000 de elevi care

studiazã în limba germanã.Numãrul este cu mai mult de 23%mai mare faþã de acum 5 ani, încondiþiile în care populaþia ºcolarãdin România este în scãdere.Avem dificultãþi în gãsirea decadre care sã predea în limbagermanã”, a declarat ministrul.

Legat de instituþiile deînvãþãmânt fãrã autorizaþie sanitar-veterinarã, ministrul a declarat cã seva face o inventariere. MinisterulEducaþiei a semnat un parteneriat cuMinisterul Dezvoltãrii Regionalepentru reabilitarea acestor ºcoli, darºi pentru asigurarea transportuluiºcolar. ”Avem acele microbuze

ºcolare deja distribuite, vom maidistribui alte 400 pânã în martie, darvom lansa anul acesta licitaþia

pentru achiziþionarea altor peste1.000 de microbuze ºcolare”, a maispus ministrul.

Legat de lipsa manualelor laclasele primare, ministrulEducaþiei a declarat cã vor exista,dar din semestrul al II-lea. ”Esteuna dintre cele mai importanteprobleme. Am fost anunþat pedrum spre Sibiu, cã ultimacontestaþie privind abecedarelepentru clasa I a fost respinsã. Vomavea abecedar de la începutulsemestrului al II-lea. A fostvalidatã ºi curricula pentru clasa aIII-a, deci se poate lansa licitaþiapentru manuale. La clasa a IV-a,urgenþa nu este chiar atât de mare”,a mai spus ministrul.

http://www.turnulsfatului.ro

Statul german oferã o finanþare de 750.000 euro pentruînvãþãmântul în limba germanã. Ministrul Educaþiei:

„AVEM DIFICULTÃÞI ÎN GÃSIREA DE CADRE DIDACTICE“

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Judith Urban,consulul german laSibiu ºi SebastianGromig, ºeful servi-ciului economic alAmbasadei Germanieila Bucureºti, au vizitatîmpreunã UniversitateaBabeº-Bolyai de laCluj-Napoca pentru adiscuta cu prof. RudolfGräf, prorector ºi ºefulliniilor de studii înlimba germanã, despresituaþia ºi perspectivelemateriilor studiate în limba germanã laUniversitate. Alãturi de prof. dr.Mihaela Drãgan, dr. Ioana Velicã ºi dr.Cristian Sãcãrea au participat ºi alþimembri ai corpului profesoral de limbagermanã la aceastã întrevedere.

Liniile de studii în limba germanãderuleazã de mulþi ani numeroasecooperãri cu facultãþi germane ºiaustriece. Existã, de asemenea, ºicontacte cu economia germanã în zonaClujului. Un punct central al discuþiei l-a reprezentat, astfel, chestiuneaconsolidãrii în continuare a acesteiinterconectãri de succes. Un bunexemplu pentru cooperarea întreeconomia germanã ºi Universitate îlreprezintã linia de studii IT în limbagermanã, introdusã în anul 2014.

În prezent, la Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca pot fi studiate înlimba germanã, între altele, economie,studii europene, jurnalism ºi geografie.La acestea se adaugã secþia degermanisticã ºi formarea profesorilor.

Renumitele studii de specialitate înlimba germanã ale Universitãþii sunt ºiîn beneficiul multor firme din þãri delimbã germanã, care îºi au sediul în zonaClujului. Graþie acestor linii de studii,ele gãsesc forþã de muncã binecalificatã, vorbitoare a limbii germane. „Însã Universitatea ºi economia potprofita ºi mai mult una de cealaltã” aconchis Sebastian Gromig. De aceea,Ambasada Germaniei ºi ConsulatulGerman la Sibiu au convenit cu echipaliniilor de studii în limba germanã, sã osprijine pe viitor în vederea stabiliriicontactelor cu economia germanã.

Mai multe informaþii despre liniilede studii în limba germanã la Cluj-Napoca gãsiþi aici:

h t t p : / / w w w . u b b c l u j . r o / g e /(Universitatea Babes-Bolyai de la Cluj-Napoca)

http://dsgutenberg.eu/ (AsociaþiaGutenberg a studenþilor de limbagermanã)

Ambasada Germaniei Bucureºti

UUnniivveerrss ii ttaa tteeaa ºº iieeccoonnoommiiaa ppoo tt

pprroo ff ii ttaa ºº ii mmaaii mmuull ttuunnaa ddee cceeaa llaa ll ttãã

Pentru a celebra cei 156 de ani de laînfãptuirea unirii Principatelor Române,Ambasada României la Viena a organizat luni,26 ianuarie 2015, o recepþie la care au fostinvitaþi membri ai comunitãþii româneºti din

Austria. „Mica Unire”, actul fondator alRomâniei, marcheazã un eveniment istoric careîºi pãstreazã semnificaþia pentru toatecomunitãþile de români, motiv pentru care estesãrbãtorit an de an ºi la Viena. La eveniment au

fost prezenþi circa 150 de invitaþi – reprezentanþiai asociaþiilor românilor, oameni de afaceri ºi deculturã stabiliþi în Austria, slujitori ai bisericilorromâne din Viena, studenþi, dar ºi consulionorifici ai României. În deschidere, dna Lilly

Adam, la vioarã, ºi dl prof. Andrei Roth, la pian,au susþinut un scurt program muzical, din carenu a lipsit „Hora Unirii”.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

În data de 27 ianuarie 2015, Andrea Stohrºi Uwe Koch, ºefa serviciului de presã ºirelaþii publice ºi ºeful serviciului cultural dincadrul Ambasadei au vizitat New EuropeCollege din Bucureºti.

În discuþiile cu rectorul Valentina Sandu-Dediu, cu directoarea adjunctã LeliaCiobotariu ºi cu bibliotecarul ViorelAnãstãsoaie, cei doi reprezentanþi aiAmbasadei s-au informat despre activitãþileNew Europe College ºi au discutat despreposibilitãþi de cooperare pentru anul 2015.

„New Europe College“ are pentru noi oînsemnãtate cu totul deosebitã: dupã modelulColegiului de ºtiinþe din Berlin aici suntformaþi de peste 20 de ani tineri oameni deºtiinþã. Instituþii ºi oameni de ºtiinþã dinGermania sunt reprezentaþi în Consiliul deadministraþie ºi în Consiliul ºtiinþific al NEC.De aceea ne bucurãm în mod deosebit cã

avem astãzi posibilitatea sã vizitãm NewEurope College“, potrivit celor doireprezentanþi ai Ambasadei.

Mai mult despre New Europe Collegegãsiþi aici: www.nec.ro

Ambasada Germaniei Bucureºti

Oaspeþi la New Europe College

Sãrbãtorirea Zilei UniriiPrincipatelor Române

C M Y K Pagina 9

Femeile ºi florile sunt la fel de gingaºe, lafel de frumoase, la fel de dorite, la fel deiubite, pentru calitãþile pe care le au de a nebucura cu prezenþa lor, de a ne face viaþafericitã. Femeia este cea mai talentatã artistã,este o creatoare care dã viaþã celei maiminunate “opere de artã” – copilul! Pentruaceasta, femeia este fiinþa cea mai respectatã,cea mai iubitã.

Mi se reproºeazã uneori cã sunt o feministãtenace, cã militez pentru egalitatea între femeiºi bãrbaþi, pentru respectarea drepturiloromului, pentru apãrarea ºi sprijinirea fiinþelormai slabe, care au nevoie de ajutor.Umaninatea a evoluat enorm, astfel încâtacum, în secolul XXI, bãrbatul – caracterizat,în primul rând, prin forþa fizicã ºi gândirealogicã –, dominã scena politicã ºi activitãþileeconomico-financiare, iar femeia estesubevaluatã, plasatã, pe nedrept, pe locul 2.

Trebuie sã ne reamintit cã, la începuturileevoluþiei umanitãþii, prima formã deorganizare socialã a fost MATRIARHATUL(perioadã timpurie din istoria lumii, situatã înpreistorie, în care apartenenþa la gintã sestabilea pe linie descendentã maternã,caracterizatã prin egalitatea deplinã a femeiicu bãrbatul), dupã care a urmat, timpîndelungat, patriarhatul. Dupã multe secole deluptã pentru emancipare, FEMEILE au reuºitsã-ºi recâºtige (parþial) locul ce li se cuvine însociatate, sã fie promovate ºi apreciate laadevãrata lor valoare, sã fie respectate ºiiubite, însã decalajul dintre femei ºi bãrbaþi –privind ocuparea unor funcþii de conducere,privind nivelul remuneraþiei sau încredereaacordatã – este încã deosebit de mare.

Femeia-mamã, femeia-sorã, femeia-fiicã,femeia-soþie, femeia-iubitã este sãrbãtoritã, ande an, în ziua de 8 Martie ºi meritã sã fierespectatã pentru calitãþile ei, pentrusacrificiul ei, pentru credinþa ei.

Doresc sã închei acest elogiu adus FEMEIIcu versurile din refrenul unei minunateromanþe (poate uitatã…), dedicatã femeiiiubite de cântãreþul Titi Botez (1902-1957) –cãruia i se spunea, pe când era vedetaTeatrului de Revistã Cãrãbuº –, „eternulîndrãgostit”:

“Femeia, eterna poveste, nu-ntreba cine este ºi iubeºte-o mereu!”

Agnes Maria ORBAN,Reporter-crorespondent din Austria

Cursanþii vor primi la finalulcursului, în urma testãrii, diploma ICRde competenþã lingvisticã pentru limbaromânã.

Grupele sunt formate din 15cursanþi.

Taxa de participare pentru fiecaremodul este de 60 EUR / persoanã.Studenþii ºi elevii beneficiazã de oreducere de 40%. Taxa de participarenu include suportul de curs.

Orarul cursurilor în perioada 2martie - 29 iunie 2015

luni (profesor: Claudia Nistor):17.30 – 19.30 / Grupa A 1.2

19.30 – 21.30 / Grupa A 2.2 miercuri (profesor: dr. Florin

Oprescu):17.30 – 19.30 / Grupa B 1.1

19.30 – 21.30 / Grupa B 2.1Suport de curs, disponibil la

librãria Kuppitsch (Schottengasse 4,

1010 Viena):Daniela Kohn, PULS. Manual de

limba românã pentru strãini, nivel A1,A2, Editura Polirom, 2009 (curs, cartede exerciþii, 2 CD-uri: 40 Euro) ;

Daniela Kohn, PULS. Manual delimba românã ca limbã strãinã, nivelB1, B2, Editura Polirom, 2009 (curs,carte de exerciþii, 1 CD: 40 Euro).

Pentru fiecare nivel, înscrierile sevor face în perioada 2 - 22 februarie2015, pe baza trimiterii formularuluide înscriere ºi a dovezii achitãrii taxeide participare la adresamihaela.ciobanu@rkiwien.at ºi încopie la coordonatorul programuluidiaro.cn@gmail.com (prof. ClaudiaNistor).

Pentru persoanele care nu auobþinut o diplomã de competenþãlingvisticã, în cadrul sesiunilor decursuri organizate anterior de ICR

Viena, este necesarã participarea la untest de evaluare a cunoºtinþelor, care vafi organizat în data de 25 februarie2015,ora 17.30, la sediul ICR Viena.

Condiþii de achitare a taxei departicipare: Taxa de participare trebuieachitatã integral pânã pe 22 februarie,prin transfer bancar în contul bancar cucodul IBANRO63RNCB0072049713640004,deschis la Banca Comercialã RomânãSA, Calea Victoriei 155, Sector 1,Bucureºti, COD SWIFT: RNCB ROBU. Datele instituþiei: InstitutulCultural Român, cod fiscal (CIF)15726657, adresa: Aleea Alexandrunr. 38, Bucureºti, România.

Comisionul bancar perceput pentruefectuarea transferului taxei departicipare va fi plãtit de cãtreparticipant. Numele participantului ºi„Institutul Cultural Român“ trebuie sãfie menþionate în toate actele detransfer bancar.

Condiþii de retragere de la curs:- Dupã informarea în scris pe

adresa mihaela.ciobanu@rkiwien.atdespre retragerea de la curs înainte dedata de începere, se returneazã sumaplãtitã, minus o taxã administrativã de10%.

- Dupã informarea în scris peadresa mihaela.ciobanu@rkiwien.atdespre retragerea de la curs în primasãptãmânã, va fi restituitã suma plãtitãminus 25% din aceastã sumã,reprezentând costuri administrative.

- Nu pot fi rambursaþi banii dacãretragerea de la curs se face dupãprima sãptãmânã.

Institutul Cultural Român de laViena

http://www.rkiwien.at

FEMEIA,eterna

poveste...

În perioada 2 martie – 29 iunie, la sediul InstitutuluiCultural Român de la Viena (Argentinierstrasse 39,1040 Viena) vor avea loc cursuri de limba românã

pentru adulþi – Coaching Romanian, nivelurile A 1.2,A 2.2, B 1.1 ºi B 2.1, conform descrierii propuse deCadrul European Comun de Referinþã pentru Limbi.

Cursuri de limba românã pentruadulþi – Coaching Romanian

În perioada 27 ianuarie – 9 iunie2015, la sediul Institutului CulturalRomân de la Viena (Argentinierstrasse39, 1040 Viena) vor avea loc cursuride limbã românã pentru copii (între 4ºi 6 ani) – Coaching Romanian Jr.

În cadrul acestor cursuri seexerseazã limba românã prin jocuri,poezii, cântece, obiceiuri ºi datiniromâneºti. Cursurile CoachingRomanian Jr. sunt gratuite.

Orarul cursurilor în perioada 27ianuarie – 9 iunie:

- în fiecare zi de marþi în intervalul

orar 17.00 – 18.45 (profesor: VasileaMihali)

Înscrierile se vor face pe baza unuiemail trimis la adresa:vasilea_m@yahoo.com.

Institutul Cultural Român de laViena

Argentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81

E-mail: office@rkiwien.atwww.rkiwien.at

Cursuri de limbã românã pentru copii– COACHING ROMANIAN JR.

Seria concertelor organizate lasediul Institutului Cultural Românde la Viena debuteazã joi, 5 martie2015, cu recitalul pianistului MateiRogoz. Evenimentul va începe laora 19.00. Recitalul va conþinelucrãri de George Enescu, Ludwigvan Beethoven ºi Franz Liszt.

Programul concertului:George Enescu (1881-1855)Suite no. 2 op. 10 in D MajorI ToccataII SarabandeIII PavaneIV BourréeLudwig van Beethoven (1770-

1827)Sonata no. 17 op. 31 no. 2 in D

MinorI Largo – AllegroII AdagioIII AllegrettoLudwig van Beethoven (1770-

1827)Sonata no. 14 op. 27 no. 2 in C-

sharp minorI Adagio sostenutoII AllegrettoIII Presto agitatoFranz Liszt (1811-1886)“Après une lecture de Dante” –

Fantasia quasi SonataMatei Rogoz s-a nãscut în

Bucureºti în 1973. A absolvit

Liceul de Muzicã „Dinu Lipatti”, laclasa Ligiei Pop ºi UniversitateaNaþionalã de Muzicã din Bucureºti,la clasa profesorului SanduSandrin. Începând cu anul 1997 aurmat cursuri de perfecþionare laªcoala Normalã de Muzicã dinParis sub îndrumarea lui FrançoiseThinat. A urmat cursurile demãiestrie oferite de pianistul BorisBloch la „Mozarteum” dinSalzburg. Matei ªerban Rogoz asusþinut recitaluri la Bucureºti,Viena, Paris ºi în alte oraºe dinFranþa. În anul 2001, a organizat unconcert „George Enescu” laFundaþia Statelor Unite de la Parisiar în 2002, în colaborare cuInstitutul Cultural Român de laParis, a susþinut la AmbasadaRomâniei din Franþa douã concertededicate creaþiei enesciene, filmateºi difuzate ulterior de postul deteleviziune TVR Cultural. Cuocazia comemorãrii a 50 de ani de

la moartea compozitorului GeorgeEnescu, a colaborat din nou cu ICRParis la organizarea unui concertspecial „George Enescu“.

Matei Rogoz este doctor înmuzicã al Universitãþii Naþionalede Muzicã Bucureºti, cu lucrarea„Sonata pentru pian în secoleleXVIII – XIX. Aspecte stilistice ºiinterpretative“.

Intrarea este liberã.Vã rugãm sã confirmaþi

participarea la eveniment pânã ladata de 2 martie, la adresauawg@rkiwien.at.

Pentru mai multe detalii despreMatei Rogoz, vã rugãm sã accesaþipagina de internet a pianistului:http://www.mateirogoz.com

Institutul Cultural Român dela Viena

Argentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81

E-mail: office@rkiwien.atwww.rkiwien.at

La FERIEN MESSE WIEN, lacare sunt prezenþi 700 de expozanþidin 70 de þãri, României i-a fostrezervat, în Hala A, standul cunumãrul A0505, unde prezentauinformaþii turistice nu mai puþin de29 de Agenþii naþionale ºi private,de la Satu Mare pânã la Constanþa.Am reþinut, din declaraþia organ-izatorului acestui stand SimionGiurcã, numele unor Agenþiiromâneºti cu o activitate maideosebitã: „Rumänien – AutoritateaNaþionalã pentru Turism”, „Paralela45”, „Danubius Travel”, „KarpatenTurism”, „Siebenbürgen Reisen”,„Kreisrat Suceava/ConsiliulJudeþean Suceava”, „S.C. DirectTravel S.R.L.” din Constanþa,„Turistisches InformationszentrumSathmar” din Satu Mare.

Tot în Hala A, standul cunumãrul A1030 a fost rezervatpentru „Tourism Agency of theRepublic of Moldova”, la care aufost prezente ºi alte câteva Agenþiituristice ale moldovenilor de pestePrut, dupã cum ne-a declarat Manea

Sergiu, unul dintre organizatori.Din declaraþia organizatorului

Simion Giurcã am mai aflat cãstandul României a prezentat uninteres deosebit pentru numeroºiaustrieci, care vor sã viziteze „Þaralui Dracula”, pentru cã au angajatela curãþenie, sau pentru îngrijireaunor bãtrâni, românce venite sãmunceascã în Austria. Vizitatoriierau invitaþi, sã guste þuica româ-neascã de prunã ºi vinul „Liliac”,produs de viticultori austrieci înpodgoriile din Transilvania ºi sã

asculte melodii populare româneºtiinterpretate de un grup folcloric dinÞara Oaºului.

„KULINARIK MESSE”, dinHala B, a oferit vizitatorilor sute despecialitãþi culinare: brânzeturi, pre-parate din carne, bãuturi, dulciuri,produse în toate cele 9 Landurifederale ale Austriei, precum ºi

specialitãþi din Ungaria ºi Italia.La VIENNA AUTOSHOW

2015, la care au fost expuse 40 demãrci de automobile, în 400 demodele noi, am admirat la standulcu numãrul C 13-14, din Hala C, 6modele de autoturisme DACIA –Sandero, Logan MCV, Dokker,Lodgy, Dokker Van ºi Duster, cupreþuri între 7.590 Euro ºi 11.990Euro –, dar nu am întâlnit nici opersoanã care sã vorbeascã limbaromânã. Misterul ni l-a dezvãluitdomnul Alexandre Dezell, de profe-sie agent de vânzãri, care ne-a expli-cat cã DACIA nu mai este o marcãromâneascã, aceasta fiind cum-pãratã de Firma francezã „Renault”,care produce diferitele modele demaºini DACIA, în mai multe þãri(inclusiv în România), dar le comer-cializeazã ca produse franþuzeºti!

Am întrebat mai multe

persoane (inclusiv tineri românicare trãiesc ºi muncesc în Austria!)ce ºtiu ei despre DACIA? Ce esteDACIA? – ºi toþi au dat acelaºirãspuns: „DACIA este o marcãfrancezã de autoturisme”. Nimeninu ºtia nimic despre þara dintre Tisa,Nistru, Marea Neagrã, Dunãre ºiCarpaþii Pãduroºi, locuitã depoporul geto-dac pe care, dupãdouã rãzboaie grele – între anii 101-102 ºi 105-106 – Împãratul romanTraian a reuºit sã o cucereascã(dupã ce l-a învins pe Decebal),colonizând apoi aceste þinuturi cusoldaþi din legiunile romane ºiîntemeind, astfel, DACIAROMANÃ (106 – 271), vremuriistorice care au stat la baza formãriipoporului român!

Preþul de intrare cumulat pentrucele 3 mega-expoziþii de la MESSEWIEN fiind, doar de 12 Euro (8Euro pentru studenþi) a permiscâtorva sute de mii de vizitatori sãobþinã informaþii turisticeinteresante pentru viitoarele lorvacanþe, sã deguste specialitãþiculinare deosebite ºi sã admire cele400 de modele de maºini expuse,cele mai interesante fiind maºinilede curse, maºinile de micã serie(Ferrari, Maserati) ºi maºinile„hibrid”, care funcþioneazã cubenzinã ºi curent electric.

Corespondenþã de la Viena,transmisã de

ORBAN Agnes Maria

februarie - martie 2015Pagina 10

Între 15 ºi 18 ianuarie 2015 au fost organizate, la Complexulexpoziþional din Viena, de lângã Parcul Prater, trei mega-

expoziþii internaþionale – FERIEN MESSE WIEN (în Hala A ºi înHala B), „KULINARIK MESSE” (în Hala B) ºi VIENNA

AUTOSHOW (în Hala C ºi în Hala D), unde am putut vizita ºicâteva standuri româneºti, care prezentau informaþii turistice

despre România ºi Republica Moldova, precum ºi reclamepentru noile modele de autoturisme DACIA.

SSttaanndduurrii rroommâânneeººttii llaa „„MMEESSSSEE WWIIEENN””ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

46

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

Recital de pian Matei Rogoz

Dragi prieteni ºi prieteneai/ale DIALOGULUI,

D I A L O GD e u t s c h - R u m ä n i s c h e r

Kulturkreis - Köln -Cercul Cultural Româno-German

www.kulturkreis-dialog-koeln.de

vã invitã în ziua de duminicã,22 februarie 2015 , ora 16:00 laM e l a n c h t h o n - A k a d e m i e ,Kartäuserwall 24 b, 50678 Köln,sala U 3, la o întâlnire cu tema:”Împotriva uitãrii: 70 de ani de ladeportarea germanilor dinRomânia în URSS”

Prezentare de carte în lecturaautoarei:„Deportaþii din Rusia îºiamintesc” de Renate Göckler-Timoschenko (editura „Neuer

Weg”. Bucureºti 1991, în lb.germanã)

În ianuarie 1945 a avut locdeportarea etnicilor germani -saºi transilvãneni ºi ºvabibãnãþeni - apþi de muncã dinRomânia la „munca dereconstrucþie” în UniuneaSovieticã. Din cei peste 75.000de deportaþi, trimiºi în Donbas,Urali, Siberia, Asia Centralã º.a.,în cele mai grele condiþii de viaþãºi muncã º.a. cca 10.000 nu aumai supravieþuit, iar cei ce s-auîntors au fost între timpexpropriaþi ºi lipsiþi de drepturicivice.

O paginã de istorie dramaticã,care a fost în mod voit trecutã subtãcere în toatã perioada comunistã.

La originea cãrþii – prima deacest fel apãrutã în Româniadupã 1989 - au stat interviurileautoarei – la acea vreme redactorla ziarul de limbã germanã„Neuer Weg” - cu o serie desupravieþuitori ai lagãrelor demuncã din Uniunea Sovieticã.

În încheiere vom prezentafilmul documentar „Sclavii dinDonbas” realizat de GünterCzernetzky, în urma uneicãlãtorii cu foºtii deportaþi prinlocurile de detenþie a acestora.

Intrarea: 4,- euroManifestare în limba germanãVã aºteptãm cu plãcere la

DIALOG!Cu toatã prietenia

Alex. Timoschenko

Donaþie de carte în limba germanã,la Biblioteca Judeþeanã

De curând, Biblioteca Judeþeanã „Antim Ivireanul” Vâlcea s-aîmbogãþit cu 30 de publicaþii în limba germanã (carte ºi foiletoane),donate de cãtre domnul Georg Barth (acesta are cetãþenie românã ºigermanã ºi locuieºte în localitatea Passau din Germania). Donaþiile decarte realizate de acesta în ultimii ani sunt numeroase ºi s-au îndreptatnu numai cãtre Biblioteca Judeþeanã „Antim Ivireanul” Vâlcea ci ºicãtre alte instituþii de culturã, ºcoli, grãdiniþe, cãmine culturale dinjudeþele Sibiu ºi Vâlcea. Cele 30 de lucrãri au ajuns la Bibliotecã prinintermediul domnului Constantin Þanea, muzeograf la MuzeulSatului Bujoreni. În ultimii ani, numãrul cãrþilor donate venite dinpartea vâlcenilor a crescut. Acestea vor fi puse la dispoziþia cititorilor,atât prin serviciile tradiþionale de bibliotecã, cât ºi prin intermediulproiectelor derulate de instituþia de culturã. Unul dintre acesteproiecte este „Eu citesc, tu citeºti, noi citim…” ºi implicã întreagacomunitate. Cea mai recentã donaþie pentru acest proiect a venit dinpartea doamnei Rozica Turlescu ºi cuprinde carte din mai multedomenii ale cunoaºterii. Informaþia ne-a fost oferitã de CorinaBedreagã, Imagine, PR Serviciul Informare, Cooperare Europeanã –Proiecte ºi Programe Culturale din cadrul instituþiei.

Kandy Reisenauerhttp://www.ramnic.ro

Pagina 11februarie - martie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Reprezentanþii ªcoliiPostliceale „Alma Mater“ dinMediaº s-au întâlnit, duminicã 1februarie 2015, în jurul orei 12.00,cu colegii lor din Sibiu, la sediulUniversitãþii „Alma Mater“, pentrua discuta despre parteneriatul legatcu firma din Germania. Potrivitrectorului Universitãþii „AlmaMater“, prof. univ. dr. ing. ec.Nicolaie Georgescu, partenerulgerman îºi propune sã recrutezetineri interesaþi sã fie plasaþi pereþeaua medicalã din Germania.„Aceºtia îºi motiveazã activitateaprin sintagma: <<Într-o societate înîmbãtrânire, includerea serviciilorde asistenþã medicalã constituie unadintre marile provocãri aleviitorului>>“, a spus rectorul„Alma Mater“. În total, 187 detineri frecventeazã cursurile celordouã ºcoli postliceale din Mediaº ºi

Sibiu. Graþie parteneriatului cu„Auxila Akademie“, aceºtia auposibilitatea sã facã practicã în anuldoi sau trei de studii în Germania,cu posibilitatea de a rãmâneangajaþi acolo. Un stagiu de practicãla un spital sau centru de îngrijire înGermania va dura 14 zile, toatecheltuielile fiind suportate de cãtrepartenerul german.

De douã ori în schimbde experienþã

Cadrele didactice ale ªcoliiPostliceale din Mediaº ºi Sibiu aumers pânã acum de douã ori înGermania, în schimb de experienþã.Profesorul de limbã germanã alºcolii din Mediaº a profitat deocazie pentru a afla cum se învaþãlimba germanã acolo, dar ºi caresunt cerinþele angajatorilor din

perspectiva cunoaºterii limbiigermane. În acest sens, prof. ViorelPasc, directorul ªcolii Postliceale„Alma Mater“ Mediaº, a spus cãnemþii îi ajutã cu materiale necesareînvãþãrii limbii germane. „Cei dinGermania ne sprijinã cu acces laplatforma online de învãþare alimbii germane, dar ºi cu manualede specialitate dotate cu DVD ºiCD. Acestea au ajuns deja la noi“, aspus Viorel Pasc. Tinerii carereuºesc sã îºi însuºeascã cunoºtinþede limba germanã, în special îndomeniul medical, vor avea laangajare salariul cuprins între1.700-2.500 de euro. În prima fazã,se va stabili nivelul cunoºtinþelor delimbã germanã al fiecãrui aplicant,condiþie obligatorie pentru ca tineriisã fie acceptaþi ºi, ulterior, angajaþi.Un lucru îmbucurãtor pentrudoritori este acela cã fiecareabsolvent care îndeplineºtecondiþiile de limbã germanã îºi vagãsi un loc de muncã. Cadreledidactice reunite la Sibiu au maimenþionat faptul cã, pentru a fiangajaþi în sistemul medical dinGermania, tinerii trebuie sã seprezinte obligatoriu cu diplomatradusã în limba germanã.Diplomele obþinute la ªcolilePostliceale „Alma Mater“ din Sibiuºi Mediaº, eliberate prin Ministerul

Educaþiei ºi Cercetãrii, suntechivalate în Germania, însã trebuiesã fie traduse. Recunoaºtereadiplomelor dureazã, de regulã, 40de zile lucrãtoare. Cu toate acestea,absolvenþii ºcolilor din Sibiu potlucra ºi în timpul în care diplomelenu sunt gata, însã vor fi plãtiþi la orã.Un începãtor porneºte de la 9,40euro brut/orã.

Planuri de învãþãmântidentice

Profesorii care se ocupã depregãtirea practicã a elevilor carestudiazã în ªcolile Postliceale„Alma Mater“ din Sibiu ºi Mediaºau mers, în timpul vizitei dinGermania, la douã centre deîngrijire a vârstnicilor, pentru avedea exact care sunt cerinþele

îngrijirii pacienþilor acolo. „Prinprezentãri teoretice ºi practice amvãzut cum se lucreazã în Germania.În mediul de îngrijire teoretic neregãsim, nu a fost nimic nou faþã deceea ce facem noi în ºcoalã“, spuncadrele didactice. De altfel, acesteaau precizat cã planurile deînvãþãmânt ale partenerului dinGermania sunt identice cu celefolosite de ele. Jurgen Debus,preºedintele firmei din Germania,pãstreazã o legãturã extrem deapropiatã cu Universitatea „AlmaMater“ din Sibiu. Acesta a fostprezent la deschiderea anuluiuniversitar 2014-2015, la BalulBobocilor organizat în cadruluniversitãþii, de patru ori a mers laMediaº ºi urmeazã ca la jumãtatealunii martie sã vinã din nou la Sibiu.

http://www.tribuna.ro

Elevii ºcolilor postliceale „Alma Mater“ sepot angaja în sistemul medical din Germania

La finele anului doi sau la încheierea studiilor, au ocazia sãfacã stagiile de practicã în Germania. Cu voinþã ºi puþin

noroc, se pot angaja acolo, în sistemul medical, pe salariiextrem de atrãgãtoare. Este cazul tinerilor care

frecventeazã cursurile ªcolilor Postliceale „Alma Mater“din Sibiu ºi Mediaº, datoritã parteneriarului pe care acesteal-au legat cu firma „Auxila Akademie“ din Germania. Celedouã ºcoli funcþioneazã din anul 2014, iar alte douã centre

urmeazã sã fie deschise la Hunedoara ºi Bacãu.

DIALOG - Autorenlesung

Institutul Cultural RomânBruxelles v-a invitat la spectacolulSOLITARITATE, creat de GianinaCãrbunariu la Teatrul Naþional „RaduStanca” din Sibiu, în parteneriat cuTeatrul Naþional Bruxelles, în perioada28-31 ianuarie 2015, în cadrulproiectului european „Cities on stage”,derulat cu fonduri europene dinprogramul Cultura al UE (2011-2016).

Spectacolele au avut loc la TeatrulNaþional al Comunitãþii Franceze dinBruxelles, în zilele de 28, 29, 30 ?i 31ianuarie 2015, de la ora 20.15.

Regizor rebel al tinerei generaþii decreatori de teatru români, GianinaCãrbunariu s-a remarcat printr-oatitudine curajoasã faþã decontradicþiile societãþii contemporane,dar ºi faþã de absenþa dimensiuniisocial-politice dintre subiectelepredilecte ale teatrului românesc. Cu opoeticã proprie ºi o voce regizoral-dramaturgicã puternicã în peisajulautohton, Gianina Cãrbunariu aconceput spectacolul„SOLITARITATE ” pornind de larealitatea concretã a Românieicontemporane. Cele cinci tablouri carese succed pe scenã surprind instantaneedintr-o þarã în permanentã tranziþie,captivã între un trecut neînþeles ºi unviitor incert sau idealizat.

Radicalizarea perspectivei asupra

sãrãciei sau blocajul în convenþiisociale acceptate de cetãþeni fãrã a leproblematiza, scrie autoarea în textulde prezentare al spectacolului, suntsituaþii care stigmatizeazã diferenþele ºiestompeazã tot ceea ce ar putea sã îiapropie pe oameni. SOLITARITATEreflectã astfel indiferenþa civicã,intoleranþa ºi însingurarea care devinnormalitate în societatea româneascã.

Produs în parteneriat cu TeatrulNaþional din Bruxelles ºi cu FestivalulInternaþional de la Avignon,SOLITARITATE a fost prezentat însecþiunea oficialã a festivalului ºi s-abucurat de o receptare entuziastã dinpartea presei de specialitate care l-aconsiderat emblematic pentru ediþiadedicatã teatrului politic în 2014.

„Valoarea spectacolului rezidã înmaniera în care datele concrete dinrealitate se transformã pe scenã într-unmaterial exploziv. Dramaturg cu oironie brutalã, Cãrbunariu atacã just ºiîn forþã. Punând degetul pe ranã,umorul sãu devastator aduce în prim-plan propriile noastre contradicþii decetãþeni europeni privilegiaþi.”

Les In Rocks – 21 iulie 2014,„Solitaritate”, un portret necruþãtor alsocietãþii româneºti

„Teatrul Gianinei Cãrbunariu esteireverenþios. Iar atuul sãu este un simþal umorului ºi al autoderiziunii pe care

autoarea îl distileazã în fiecare replicã.Râsul devine disonant ºi ne vorbeºte,de fapt, despre o Românie care a trecutde la comunismul de fier la liberalismulbanului.”

L’Humanité – 21 iulie 2014,MARIE-JOSÉ SIRACH, Vântul rãu alcapitalismului românesc

SOLITARITATE este cea de-a patraproducþie din cadrul proiectuluieuropean „Villes en scène”/„Cities onStage”, sprijinit de Comisia Europeanã.„Villes en scène” se desfãºoarã înteatrele Folkteatern Göteborg, Odéon-Théâtre de l’Europe din Paris, ThéâtreNational de la Communauté Françaisede Belgique, Teatro Stabile din Napoli,Teatro de La Abadía din Madrid ºi LeFestival d’Avignon, în perioada 2011-2016.

Distribuþie: Marius Turdeanu,Ciprian Scurtea, Florin Coºuleþ, DianaFufezan, Ofelia Popii, Mariana Mihu,Adrian Matioc, Cristina Ragos, AliDeac

Decor, video ºi light-design: AnduDumitrescu

Muzicã: Bogdan BurlãcianuCostume: Andrei DinuCoregrafie: Florin FieroiuSpectacolul s-a jucat în limba

românã, cu supratitrare în limbilefrancezã ºi englezã.

Sursa: icr.ro

februarie - martie 2015 Pagina 13ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Tristã este cãprioara Rãtãcitã printre munþi. Dar mai trist este copilul Care nu are pãrinþi.” din a Mamelor”, cules de Florin Dumitrescu

- Sarmalele Reci

Nu sunt mulþi care sã poatã contrazice:comunismul ne-a lãsat o moºtenire grea. Însã celmai grav dintre toate aspectele acestei moºtenirieste pentru mine, ca proaspãtã mamã, modul încare s-a încurajat abandonul copilului ºideresponsabilizarea pãrinþilor. Acest aspect grav almoºtenirii comuniste îl plãtim ºi astãzi. Din 2010,sunt abandonaþi în medie 1 400 de copii pe an înunitãþile sanitare din România. Rata aceastã s-aredus simþitor, pentru cã în 2004, potrivit unuiraport UNICEF s-au abandonat 9 000 de copii:1,8% dintre toþi copiii nãscuþi în acel an, au fostabandonaþi! ªi tot în 2004, România ocupã primulloc în Europa ca numãr de avorturi considerate cãmijloc de contracepþie: din peste 1 milion desarcini în 2004, mai mult de douã treimi sfârºescîntr-un avort! În 2012 Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii înregistreazã în România 480 de avorturila 1 000 de naºteri. În România zilelor noastre sefac eforturi mari pentru a remedia aceastãruºinoasã problemã care ne pune pe harta Europeicã þara cu cea mai mare ratã de abandon a copiilor.Bugetul alocat în 2012 sistemului de protecþie acopilului a fost de 670 849 000 lei, puþin mai multde 150 000 000 Euro.

Acum ºi întrebarea fireascã: Ce lipseºte? Cepoate schimba ideea cã abandonul sau avortul suntmetode de a evita o sarcinã nedoritã? Fiecare eliber sã aleagã, cred în asta din toatã inimã. Dar înmomentul în care mamã a abandonat trei copii (doi dintre ei cresc în familia mea de 10 ani), creºtedoi acasã lângã ea ºi rãmâne pentru a nu-ºtiu-câtã-oarã însãrcinatã ºi se hotãrãºte sã întrerupã sarcinãînseamnã cã existã o lipsã fundamentalã în acesttablou. ªi nu cred cã e lipsa posibilitãþilormateriale, nu! ªi nici lipsã interesului asistenþilor

sociali, a neputinþei fizice sau menþinereasistemului care încurajeazã plasarea copiilor. Dupãmine, ceea ce lipseºte este educaþia, informarea,cunoaºterea. Sãrãcia se naºte din ºi aduce cu ºinelipsa educaþiei. Orice schimbare trece prineducaþie.

Din discuþiile avute cu psihologi, asistenþisociali, oameni din sistem ºi din afara lui, reiese cãprevenirea abandonului la momentul de faþãconstã în convingerea mamei ºi a familiei de a-ºilua copilul acasã. Dar azi se ºtie cã experienþelenegative trãite de fãt în pântecele mamei sau decopil în prima perioadã a vieþii lui nu numai cã anu se uita”, dar produc schimbãri fizice ºi chimiceîn arhitecturã creierului. Când experienþeletimpurii ale copilului sunt pozitive, ataºamentul ede tip securizat, atunci putem vorbi de un copilcare îºi poate dezvolta la întregul potenþialabilitãþile cognitive, sociale, emoþionale ºi deautocontrol al emoþiilor. Un copil reintegrat însânul familiei nu mai e o binecuvântarea a familiei,e o gurã în plus de hrãnit, o ruºine pentru mamãcare a rãmas însãrcinatã fãrã a fi cãsãtoritã, uncopil nedorit care are toate ºansele sã devinã unadult cu probleme de comportament.

Incapacitatea mamei se invocã cel mai des,dar în spatele gestului de abandon se aflã eºeculunei familii, al unei comunitãþi, al unei societãþi dea-ºi proteja ºi valoriza copilul ºi de a educa mamaºi cuplul pentru a evita sarcinile nedorite. Dar cumajungi la mamele care se simþ abandonate unuidestin dificil, neputincioase, nepãsãtoare faþã deele însele ºi de întreaga lume, victime ale proprieicopilãrii ºi ale vieþii neîndurãtoare? Mai mult dejumãtate din aceste mame cunosc cel puþin ometodã contraceptivã modernã pentru a preveni osarcinã nedoritã. Dar nu o folosesc, câteodatãurmând recomandãri religioase, dar cel mai des dincauza suferinþei, a lipsei de educaþie, a lipseisentimentului de valoare personalã ºi neîncredereîn forþele proprii.

Problema copiilor abandonaþi nu îmi e strãinã;am lucrat într-o ºcoalã în care veneau copiii dintr-

o casã de copii. Poveºtile pe care le-am auzit acolole-am luat cu mine; le-am îngropat ºi mi-am vãzutmai departe de viaþã. Am venit în Belgia, ammuncit mult ºi am fost absorbitã de construireaviitorului pe care l-am visat. Acum cã am devenitmamã, ºi asta a trezit în mine o iubire imensã, m-am hotãrât cã nu pot sã nu fac ceva. Luni în ºir m-am întrebat: ce pot face eu? ce putem face noi?Mulþi mã privesc ca pe o persoanã cãreia cusiguranþã îi lipseºte o doagã. Ce mã face sã ies dincãldura cãminului meu pentru a umbla dupã caiverzi pe pereþi, pentru a pune întrebãri ºi a deranjaoameni serioºi din micro universul lor familial cuo problemã care oricum nu poate fi rezolvatã? Astae ,aºa se întâmplã a, vezi-þi de treaba, de ce nu poþisã taci ºi sã-þi vezi mai departe de viaþã? Ei bine,pentru cã aceºti copii nu au voce, sunt nedoriþi ºirãmân pentru toatã viaþã lor nedoriþi dacã nu auºansa sã întâlneascã în viaþã ºi persoane calde caresã-i înveþe cum sã iubeascã. Tot cãutând cred cãam ajuns la un rãspuns.

Existã în România mediatori sanitari ºiasistenþi comunitari pe lângã primari care auprintre multele atribuþii ºi educaþia pentru sãnãtateºi planificare familialã, asistentã mamei ºi a

copilului, identificarea ºi prevenirea posibilelorcazuri de abandon ºi abuz al copilului. Astãzi,programul român al mediatorilor sanitari a fostpreluat ºi de Bulgaria, Serbia ºi Macedonia!Trebuie sã recunoaºteþi, ideea mediatorilor sanitarie o idee strãlucitã, cineva din comunitate e multmai probabil sã se bucure de încrederea celor ce aunevoie de aceste servicii, decât cineva din afara ei.Cred cã formarea continuã a acestora cu privire lasãnãtatea reproducerii poate reduce numãrulcopiilor abandonaþi ºi a avorturilor ca metodã decontrol al naºterilor.

Am cerut DGASPC Sibiu o statisticã pornindde la localitãþile din care provin copiii abandonaþiîn judeþ. Cu rãspunsul lor, voi ruga pe cei în mãsurãsã intensifice formarea mediatorilor sanitari ºi aasistenþilor comunitari de pe lângã primãrii. Amnevoie de ajutorul vostru, al celor care vor sã-ºisacrifice câteva ore, atât de preþioase, pentru aporni o campanie de sensibilizare. Sunt o simplãmamã, care merge la muncã zilnic, deci fãrã multtimp liber, cu o fetiþã de un an ºi patru luni ºi un aldoilea copil pe drum pentru august anul acesta.

Sunt conºtientã cã singurã nu pot face marelucru. Dar sunt sigurã cã existã oameni caregândesc ca ºi mine cã mentalitatea poate fischimbatã, nu de pe azi pe mâine, în timp, darpoate fi schimbatã! Cercul acesta transgenerationalal sãrãciei, suferinþei, nepãsãrii, poate fi rupt prineducaþie, informare, cunoaºtere. Ideea ar fi sãtrimitem tuturor DGAPS-urilor din toate judeþeleaceastã adresã, iar cu informaþia obþinutã sã rugãmDSP-urile, Români Criss, alte ong-uri dinRomânia sã intensifice formarea acestor mediatorisanitari ºi asistenþi comunitari cu privire lasãnãtatea reproducerii.

Mã gãsiþi pe adresã de mail:diana.m.albu@gmail.com . Haideþi sã începem2015 cu îndemnul citat de doamnã avocat AndreeaBurlacu în interviul pentru Rombel: Fii tuschimbarea pe care îþi doreºti sã o vezi în lume.”Va mulþumesc mult pentru ajutor.

Diana Albu

Problema copiilor abandonaþi - ce putem face noi?

Am vieþi ºi vise de vândut,cumpãr mulþimea vidã

De fapt, azi am vrut sã scriu o postare despre cum unoranu le ajunge viaþa asta sã termine ce ºi-au propus ºi câte leviseazã, iar alþii nu ºtiu ce sã facã cu ea. Am vrut darã sã scriudespre visãtori, mai mult sau mai puþin harnici, cã nu asta neintereseazã, ºi pierde-varã.

Pe urmã m-am luat cu o veche meteahnã de-a mea, acopiilor rãmãºi prin România, dupã potopul plecãrii celor carele-au dat viaþã ºi-apoi o vreme furia îmi dã stãri de nepãtrunsîn scriiturã.

Mai de câteva zile, cineva mã þintuieºte ºi-mi explicã pringesturi chiar respectabile ºi de mare conþinut, cum cã ºi eu riscsã mã pierd prin lumea din bulã legislativã ºi sã uit sã-mi punîntrebãrile fundamentale.

Un stimabil amic, îmi aduce aminte de cele întrebãri, pecare ºi voi, cu siguranþã, cã le ºtiþi. Care-i rostul meu pelume?” îmi este cea mai dragã mie.

De aceea simbolul mulþimii vide pe mine mã sperie. Mi-arãmas aºa în mintea-mi încâlcitã încã de pe bãncile ºcolii. ?i aºvrea sã îl cumpãr. Fiindcã aº vrea sã fie al meu. Sã-l închidunde ºtiu eu, sã nu mai afecteze sinapsele.

Îl vedeþi? Semnul acesta care nu inspirã, nu dãruieºtenimic? Un semn care marcheazã frunþile multora, menþinând ostare de bine artificial, de piele întinsã, lipsitã de griji.

Ce faci cu o viaþã prea îndestulatã? În ce monstru tetransformi când bei whiskey cu miere de albinã în vreme derãzboi cu sãrãcia lucie a pruncilor din Carpaþii purtãtori deaur?

Mã gândesc sã-mi deschid o afacere. Cã ºi aºa spiritul deantreprenor trebuie sã primeze pe piaþa unicã. Unicã, auziþi?Aºa, ºi aº vinde vieþi ºi vise celor care nu au ºi care nuînceteazã sã promoveze o mulþime mare, vidã ºi avidã debunuri perisabile. Perisabile, auziþi? Adicã, care mor.

Codruþa Filip Sursã: rombel.com

SSSS OOOO LLLL IIII TTTT AAAA RRRR IIII TTTT AAAA TTTT EEEE

C M Y K Pagina 14

Festivalul Internaþional de Film de laRotterdam - FIFR (21 ianuarie - 1 februarie2015) include în selecþia oficialã douãlungmetraje româneºti: Toto ºi surorile lui deAlexander Nanãu ºi Autoportretul unei fetecuminþi de Ana Silvia Lungu.

Toto ºi surorile lui este un documentarobservaþional de lung metraj, filmat vreme de14 luni în cartierul Ferentari din Bucureºti ºispune povestea a trei fraþi (Totonel, Ana ºiAndreea) nevoiþi sã se împace cu lipsa mameiºi sã se maturizeze înainte de vreme. (sursã:edgeandback.ro)

Autoportretul unei fete cuminþiCristiana, 30 de ani, de „familie bunã“, îºi

petrece timpul între doctoratul în inginerieseismicã, discuþiile cu cei doi prieteniapropiaþi, Alex ºi Michelle, ºi întâlnirile -rare, dar mult aºteptate - cu un bãrbatcãsãtorit, cu care are o relaþie. Dupã mutareapãrinþilor “la casã”, rãmâne sã locuiascãsingurã intr-un apartament cu patru camere ºise hotãrãºte sã-ºi ia un câine - dorinþa ei dincopilãrie. (sursa: cinemagia.ro)

Video-artista Irina Botea beneficiazã de oatenþie deosebitã, fiindu-i proiectate cincidintre scurtmetrajele sale din ultimii ani.

FIFR, eveniment far al cinematografieimondiale, primeºte la fiecare ediþie peste3000 de jurnaliºti ºi profesioniºti ai industrieicinematografice. Unul dintre obiectivelemajore ale festivalului este promovarea celormai talentaþi tineri regizori.

Cinematografia româneascã a fostprezentã în permanenþã la FIFR în ultimii ani,filmele participante în festival cunoscândulterior o largã distribuþie pe piaþã.

Institutul Cultural Român Bruxelles,partener al FIFR din 2012, sprijinãparticiparea invitaþilor români la festival.

Sursa: icr.ro

‘Am dorit sã aducem un omagiuacestei piese create de Coco Chanel, înurmã cu 60 de ani, pentru cã a schimbatcursul istoriei poºetei ºi a contribuit laemanciparea femeii’, a explicatdirectorul acestei instituþii de culturã,Sigrid Ivo. ‘Geanta 2.55 a devenit oemblemã a femeii care munceºte, fiindun accesoriu feminin practic, simplu ºi,totodatã, elegant’, a explicat ea.

Expoziþia, deschisã pânã în 3 mai,prezintã unele exemplare originale alemiticei poºete, precum cel purtat deactriþa Marlene Dietrich, câteva pieseaparþinând muzeului, precum ºi alteversiuni provenind din colecþiiparticulare.

Vizitatorii pot vedea ºi o hainãmatlasatã cu cusãturi romboidale ºi unlanþ metalic folosit de cãlugãriþe pentru a

lega la brâu cheile, ambele obiecte fiindsurse de inspiraþie pentru stiluldefinitoriu al poºetelor create deGabrielle ‘Coco’ Chanel (1883-1971),care a trãit câþiva ani într-o mãnãstire demaici dupã ce a rãmas orfanã.

Muzeul Tassen Hendrikje are peste5.000 de exponate ºi este vizitat anual deaproximativ 80.000 de persoane.

AGERPRES/

Douã filmeromâneºti înFestivalul dela Rotterdam

Expoziþie consacratãcelebrei poºete ‘’2.55’’Chanel, la Amsterdam

Cea de-a 60-a aniversare a celebrei poºete ‘’2.55’’ a casei de modã Chanel - creatãîn februarie 1955, de unde ºi denumirea sa - este marcatã, începând de la 1

februarie, printr-o expoziþie specialã inauguratã la Muzeul Tassen Hendrikje dinAmsterdam, singurul muzeu din Europa consacrat genþilor de damã, relateazã EFE.

O veche macara dinAmsterdam, Olanda, a fosttransformatã în hotel de lux, cuapartamente rotitoare, piscinã ºichiar un post de televiziune.

„Faralda“ este cel mai scump

hotel din Olanda, dupã cedezvoltatorul imobiliar a cheltuitpeste 845.000 de euro pentrufiecare camerã, conform DailyMail. Persoanele cu bani, care nuau rãu de înãlþime ºi doresc sã-ºi

petreacã o noapte într-una dintrecele mai vechi ºi mai înaltestructuri metalice din lume,trebuie sã plãteascã aproape 450de euro de persoanã pe noapte.

Sursa: evz.ro

Pagina 15februarie - martie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Alexandru Iosup are 34 de ani ºieste din Bucureºti, unde a urmatUniversitatea Politehnicã. Faptul cãstudenþii din Olanda l-au alesprofesorul lor favorit îl onoreazã ºiconsiderã cã aceasta este o maredistincþie. „E foarte satisfãcãtor ºimã simt minunat. Personal, cred cãacest premiu îmi consolideazãlegãtura cu societatea olandezã. Amfost susþinut atât de mult de cãtrecolegii mei încât nu m-am simtdeloc ca un strãin. Asta nu numai cãilustreazã cât de bine poate unromân sã aibã succes în Olanda, dararatã ºi cât de bine poate apreciaOlanda toate talentele ei”, a spusAlexandru Iosup la primirea pre-miului. Profesorul român nu estepentru prima datã ales favoritulstudenþilor. Anul trecut, AlexandruIosup a fost ales cel mai bunprofesor de la Universitatea Tehnicãdin Delft, instituþie de învãþãmântsuperior care l-a adoptat în urmã cu10 ani.

„Cursurile tradiþionalelimiteazã dezvoltarea celor

mai talentaþi”În metoda sa de predare,

Alexandru Iosup aplicã tehnicifolosite în mod normal pentrudezvoltarea jocurilor sociale onlineºi de aceea reuºeºte sã atragã diferitecategorii de studenþi, pe care care-imotiveazã sã înveþe ºi sã exceleze înstudiile pe care le urmeazã.Alexandru Iosup a povestit pentrugândul în ce constã metoda lui depredare care i-a atras admiraþiastudenþilor. În multe aspecte,metoda nu diferã mult de ceatradiþionala. „Cursurile mele conþinmaterial tradiþional, dar ºi pãrþilegate de cercetarea avansatã dindomeniu. Studenþii învaþã, deci, cese recomandã în programa, dar ºi

ceva în plus ºi de viitor”, a spusprofesorul. În fapt, cursul devine unjoc. „Ce diferã însã esenþial deforma tradiþionalã este forma depredare, din cauzã cã folosesctehnica numitã gamification, adicãfolosesc tehnici dezvoltate iniþialpentru jocuri online ºi sociale. Cualte cuvinte, cursul devine un joc, iarstudenþii au de învãþat ca sã câºtige”,spune Alexandru Iosup. El aratã cãgamification nu este de fapt ometodã nouã, fiind folositã încompanii încã de acum 50 de ani.

„În educaþia de nivel universitar,însã, gamification abia a început sãfie utilizat ºi mai avem mult pânã sãînvãþãm ce funcþioneazã pentru afacilita învãþarea ºi ce este eficientde folosit. Metoda mea degamification se preocupã foartemult sã facã loc pentru fiecarestudent ºi în particular se ocupã depersonalitãþile diferite ºi deaptitudinile diferite ale studenþilor”,a explicat Alexandru Iosup pentrugândul. Prin folosirea acesteimetode, profesorul îi stimuleazã ºipe studenþii cãrora le place sãexploreze mai mult, dar ºi pe cei maitalentaþi ºi competitivi. „Cursuriletradiþionale sunt rar orientate spre unnivel deasupra nivelului de mijloc ºiîn general limiteazã sau nuîncurajeazã destul dezvoltarea celormai talentaþ ºi capabili studenþi; înmetoda mea, studenþii din aceastãcategorie sunt încurajaþi sã evoluezepânã la cercetare de nivel mondial”,aratã profesorul.

„În România mã lovisem decorupþia endemicã, de o

societate în ale cãrei valorinu mã mai regãseam”Alexandru Iosup spune cã a

plecat din România din mai multemotive, o combinaþie de motive

personale ºi profesionale. N-a plecatpentru bani, pentru cã în profesia luise câºtigã bine oriunde. A plecatpentru cã România progresa multprea încet. „Personal, mã lovisem decorupþia endemicã, de o societate înale cãrei valori vizibile nu mã mairegãseam, de o viziune politicã încare nu îmi vedeam reprezentateinteresele. Mai vãzusem ºiexperimentasem cât de greu le eracelor care încercau sã schimbesistemul. Dupã câþiva ani deîncercãri terminate în absurd, amdecis cã e moral sã plec”, spuneAlexandru. Poate într-o ziAlexandru Iosup se va întoarce înRomânia, dar în alte condiþii. „Aºvrea sã vãd cã România îºi rezolvãproblemele de management de þarãºi alungã definitiv corupþia. Aº vreasã vãd cã în România creºte osocietate cu valori morale pe care sãle înþeleg ºi care sã îmi reprezinteaspiraþiile”, afirmã Alexandru.

Profesorul este la curent cu seîntâmplã în România, þine legãturacu câteva dintre universitãþiromâneºti. Sistemul de educaþie aremulþi oameni de calitate, însã e unpic anacronic, este de pãrereAlexandru. Mai sunt însã ºi altelucruri de rezolvat. „Societatea esteîncã o frânã imensã, pentru cã nususþine financiar suficientdezvoltarea tinerilor, pentru cãremarcã mai mult alte valori decâtcalitatea profesionalã ºi participareaîn societate ºi pentru cã pãstreazãmentalitatea în care a nu terminafacultatea pe care ai început-o estevãzut (ºi pedepsit) ca un insuccesdeterminant pentru întreaga viaþã”,mai spune Alexandru.

Profesorul a identificat câtevadin hibele educaþiei din România:lipsa banilor, managementulincoerent ºi instabil, metodele deeducaþie învechite ºi corupþiasistemicã. În plus, considerãAlexandru Iosup, profesorii ar trebuiimplicaþi ºi în cercetare.

„Fãrã un contact permanentcu cercetarea mondialã,

studenþii noºtri riscã sã fieeducaþi în tehnici de acum

10-15 ani”„La nivel universitar, implicarea

cadrelor didactice în cercetare esteun element critic pentru educaþie,pentru cã antreneazã un mod degândire creativ ºi pentru cãgenereazã idei de care România arenevoie ca sã fie competitivãinternaþional (un remarcabil contrastcu poziþia de þarã de outsourcing înIT). Fãrã un contact permanent cucercetarea mondialã, studenþii noºtririscã sã fie educaþi în tehnici deacum 10-15 ani”, considerãprofesorul. Dacã ipotetic va fi numitministrul Educaþiei din România,Alexandru Iosup spune va lua unelemãsuri precum o finanþare echitabilãpentru educaþie. „Pentru asta, aº cereo alocaþie de 5% din PIB pentrucercetare (media EU este 2.5%, USºi China sunt spre 3.5%) ºi o cotã-parte proporþionalã pentru educaþie,ºi aº porni imediat dezbatereapublicã pe acest subiect. Aº explicape toate canalele cã România nu arenici o ºansã ca economie viabilã,fãrã sã producã rapid câtevageneraþii de profesioniºti de calitate.Modelul existã deja ºi a fost probat

în Singapore, o þarã de altfel fãrãvreo resursã industrialã”, aratãIosup. De asemenea, profesorulspune cã, dacã ar fi ministrulEducaþiei, ar stimula financiardezvoltarea ºi folosirea de noimetode de educaþie.

Metoda de predare a luiIosup, adoptatã de

conducerea UniversitãþiiMetoda de predare pe care o

foloseºte în Olanda s-ar putea folosifoarte bine ºi în România. „Metodaeste generalã, ºi se leagã de culturanoii generaþii de studenþi, care aucrescut cu jocuri pe calculator ºiînþeleg foarte bine ce li se cere ca sãprogreseze în aceste jocuri. Dacãînþelegem aceastã culturã, putemaplica gamification, ºi chiar metodamea de gamification, în orice curs,dar mai ales acolo unde cursurilesunt foarte dificile pentru studenþi”,a mai spus profesorul anului dinOlanda. Metoda de predare a luiAlexandru este adoptatã oficial laUniversitatea din Delft, unde vor fimai multe cursuri care vor folosiaceastã tehnicã. Conducereauniversitãþii l-a rugat pe AlexandruIosup sã coordoneze mai multeprograme-pilot bazate pegamification. „Cu toate cã jocul nueste încã utilizat în multe cursuri,sper ca mai mulþi profesori sã fieinspiraþi ºi sã încerce sã ajute cât maimulþi studenþi”, a mai spus Iosup.

Cine e Alexandru IosupAlexandru Iosup este profesor la

Universitatea Tehnicã din Delft,unde în 2009 ºi-a luat ºi titlul dedoctor în informaticã. A publicatpeste 75 de lucrãri ºtiinþifice, dintrecare multe de impact (h-index24),pentru care a primit mai multepremii printre care IEEE ScaleChallenge 2014, IEEE CCGrid2010, Euro-Par 2009 ºi IEEE P2P2006. A fost implicat în mai multeproiecte naþionale ºi europene. Esteinteresat de distributed computing îngeneral ºi de big data systems înparticular. Alexandru Iosup a fostales Profesorul Universitar alAnului al Universitãþii din Delft ºiOlandei.

Sursa: gandul.info

PPoovveesstteeaa rroommâânnuulluuii ccaarree aa ffoosstt aalleessPPRROOFFEESSOORRUULL AANNUULLUUII îînn OOllaannddaa

Un român a fost desemnat profesorul anului în Olanda,de cãtre un juriu format din studenþi ºi specialiºti în

educaþie din Olanda. Aceºtia au apreciat metodainovativã de predare a lui Alexandru Iosup, care

foloseºte în timpul cursurilor jocul, pentru a le explicanoþiuni complexe de inginerie ºi informaticã studenþilor

sãi de la Facultatea de Inginerie, Matematicã ºiInformaticã, din cadrul Universitãþii Tehnice din Delft.

O veche macara din Amsterdam, Olanda,a fost transformatã în hotel de lux

februarie - martie 2015Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Un bãtrânel avea impresia cãbãbuþa lui nu prea mai aude ºi segândeºte sã o testeze. Merge el într-un colþ al camerei ºi o întreabã cuvoce tare: - Auzi?

Bãtrânica nu are nici o reacþie.Mai face bãtrânelul doi paºi ºistrigã iar : - Auzi ?

Bãtrânica, iar fãrã reacþie. Seduce bãtrânelul lângã ea ºi spune cuvoce tare: - Auzi ?

La care bãtrânica: - Pentru atreia oarã strig: DAA !!!

******Douã babe vorbeau despre

vecina lor:- Auzi tu, ce noroc pe aia, ºtii:

are bãrbat, mai ºi are un amant maitânãr ºi a mai fost ºi violatã azi-noapte de doi derbedei…

******Douã babe s-au întâlnit în

cimitir- Ce faci, tu?- Iacã, aprind o lumânare la

rãposatu'…- Da, câþi ani ai?- 97!- ªi... mai pleci acasã?

******Sfântul Petru se trezeºte cu 20

de babe la Poarta Raiului.- Ce facem, Doamne, cu ele, cã

nu mai avem loc în Rai?- Întreabã-le dacã au pãcãtuit

cu vre-un bãrbat ºi... în Iad cu ele -îi zise Tatãl Ceresc.

Sfântul Petru le aºezã pe babeîn linie ºi le zise:

- Care din voi a pãcãtuit cu vre-un bãrbat, sã facã un pas înainte!

19 babe au fãcut un pas în faþã,dar una a rãmas pe loc.

Sfântul Petru întreabã din nou:- Cu astea 19 am rezolvat-o,

Doamne, dar cu surda aia cefacem?

******O babã a lecat la piaþã ºi n-a mai

venit noapta acasã. Dupã încã o

noapte de dispariþie, aparã babaobositã, ciufulitã ºi tãvãlitã rãu.

- Ce-ai pãþit babo? - o întrebãmoºul îngrijorat.

- Sã vezi, moºule: când mãîntorceam de la piaþã, m-au prins 3derbedei, m-au dus într-o casãpustie ºi m-au violat, fãrã voia mea,pe rând, unul dupã altul, 3 zile ºi 3nopþi…

- Pãi, bine mãi babo, dar tu ailipsit de-acasã numai douã nopþi…

- Da, da' mã duc ºi-n noapteaasta, de bunã voie!

Douã babe citeau ºtirile dinziar:

- Auzi tu, douã babe au fostviolate, în cartierul Ferentari !

- ªi noi stãm ca proastele înTitan !

******Ziarul de sâmbãtã scria, pe

prima paginã:"O babã a fost violatãîn pãdurea Bãneasa!"

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

CULMEA INGINERIEI

Sã scoþi apa cu pompa funebrã.

CULMEA CÃSNICIEI

Sã o curtezi pe propria soþie.

CULMEA CALCULULUI

Sã mergi pe stradã ºi sã-þi iasã socotealã pe afarã.

CULMEA FOAMEI

Când plouã cu ciorbã, sã ai numai o furculiþã, iar când

plouã cu cârnaþi, sã ai numai coadã de la tigaie.

CULMEA ZGÂRCENIEI

Sã borãºti cu dinþii strânºi, sã nu iasã bucãþile mari.

CULMEA AVARIÞIEI

Sã nu dai o palmã.

CULMEA ECONOMIEI

Sã pui plachiuri la sãpun sã nu se consume repede.

CULMEA SOMNAMBULISMULUI

Sã adormi cu capul pe butucul cãlãului.

CULMEA RELIGIOZITÃÞII

Sã te închini la un înger de fatã.

CULMEA STRABISMULUI

Sã te uiþi aºa de saºiu, încât atunci când plângi lacrimile

sã-þi curgã pe spate.

CULMEA OSPITALITÃÞII

Sã pui la masã cuþite atât de ascuþite, încât sã taie pofta

de mâncare musafirilor.

CULMEA BARBUTULUI

Sã dai 7:7 la zaruri.

CULMEA ALBIRII

Sã albeºti rufele de la Negreºti.

CULMEA ªOFERIEI

Sã conduci o maºinã de ras.

CULMEA DISIMULÃRII

Sã ascunzi ceva la Piteºti.

CULMEA MATEMATICII

Sã cunoºti o necunoscutã, sã începi prin a-i desface

parantezele, dupã aia sã introduci întregul în fracþie ºi

sã aºtepþi nouã luni sã dea rezultatul unu.

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Pagina 17februarie - martie 2015

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Unde se orgaizeazã pe 20 Martie SINGLE PARTY?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

_______________________________________________

Telefon ________________________________________;

46

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecuteste CRISTINA

RAAB

Prãjitura NanaimoIngredientePentru stratul de jos: 1/2 ceaºcã unt fãrã sare; 1/4 ceaºcã

zahar; 5 linguri cacao; 1 ou mare; 1 1/4 ceaºcã biscuiþi graham;1/2 ceaºcã migdale; 1 ceaºcã nuca de cocos rasa

Pentru stratul de mijloc: 1/2 ceaºcã unt fãrã sare; 3 lingurifriºca lichida; 2 linguri pudra de budinca de vanilie; 1/2 linguriþãesenþã de vanilie; 2 ceºti zahar pudra

Pentru stratul de sus: 100 g ciocolata amãruie; 2 linguri untfãrã sare

Mod de preparare:Tapeteazã o tavã cu hârtie de copt ºi lasã marginile puþin mai

lungi, ca sã poþi scoate uºor prãjitura din tavã. Pentru stratul dejos, amestecã untul, zahãrul ºi pudra de cacao pe bain marie, pânãla omogenizare. Toarnã încet amestecul peste oul bãtut,amestecând continuu. Adaugã biscuiþii graham pisaþi, migdaleleºi nuca de cocos rasã. Preseazã amestecul bine în tava tapetatã.Pentru stratul de la mijlocul prãjiturii Nanaimo, bate untul cufriºca lichidã, pudra de budincã de vanilie, esenþa de vanilie ºizahãrul pudrã. Când ai o cremã pufoasã, toarnã peste stratul cucacao ºi biscuiþi. Pentru stratul de deasupra al prãjiturii, topeºteciocolata ºi untul pe bain marie. Lasã sã se rãceascã puþin, apoitoarnã peste stratul de cremã ºi dã la frigider pânã se întãreºte,circa o orã. Scoate prãjitura Nanaimo din tavã folosind marginiledin hârtie de copt lãsate peste tavã. Taie cubuleþe ºi serveºte lacafea, ceai sau cu lapte.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Mesteacãnul e numele copacilor dingenul Betula, în familia Betulaceae, înruditcu familia fagului/stejarului, Fagaceae.Aceºtia sunt în general copaci sau arbuºtide talie micã spre medie, cu o coajã albãcaracteristicã, care cresc mai ales în climatemperatã nordicã. Frunzele sunt simple, ºipot fi dinþate sau lobate. Fructul este osamarã, cu toate cã aripile acesteia potlipsi, la anume specii. Diferenþa întremesteacãn ºi anin (genul Alnus) este cãamenþii (mâþiºorii) femeli nu sunt lemnoºiºi la maturitate cad ºi lasã loc seminþelor,spre deosebire de mâþiºorii de anin,lemnoºi ºi în formã de con. Denumireamesteacãnului vine din latinul mastichinus.Denumirea ºtiinþificã a genului, Betula,este tot din limba Latinã. Mesteacãnulreprezintã sursa de hranã pentru un numãrmare de larve ale genului Lepidoptera.Mesteacãnul este considerat copac naþionalîn Rusia, unde este celebrat înreprezentarea unei zeiþe, ºi serbat în timpulSãptãmânii Verzi de la începutul lui Iunie.

DescriereCoaja tuturor soiurilor de mesteacãn

prezintã aceeaºi caracteristicã: este marcatãde dungi fine, orizontale, iar coaja estesubþire, de consistenþa unei hârtii fine, ºi serupe în fâºii în mod natural. Coaja conþinemulte rãºini ºi are un pigment care dãnumele diverselor soiuri de mesteacãn:roºu, alb, negru ºi galben. Mugurii aparprimãvara devreme ºi cresc pânã laînceputul verii. Toþi mugurii frunzelorcresc lateral; nu existã mugure terminal.Lemnul tuturor speciilor de mesteacãn estefin, cu granulaþie micã, cu texturãmãtãsoasã ºi care poate fi ºlefuit fin. Calemn de ars, valoarea sa este dintre celemai bune. Frunzele variazã de la un soi laaltul, dar puþin. Acestea sunt alternante,dinþate, cu viniºoare ca o panã, cu codiþã.Apar în perechi, dar nodul de inserþie alpeþiolului frunzelor formeazã mici tulpiniþelaterale, care se vor transforma în crengi.

Flori ºi fructeFlorile sunt monoice (flori femele ºi

flori mascule, separat), deschizându-se înacelaºi timp sau cu puþin timp înainte deapariþia frunzelor, ºi sunt formate din grupede câte trei flori femele, amenþi (mâþiºori),prinse la baza mâþiºorilor masculi. Amenþiipurtãtori de stamine pot atârna sau nu.Aceºtia sunt localizaþi la baza ultimelorfrunze de anul trecut sau la bazatulpiniþelor formate anul trecut. Seformeazã în toamnã ºi stau peste iarnã,acoperiþi de o coajã finã dar rezistentã.Solzii amenþilor, la maturitate, sunt ovali,rotunjiþi la capãt; cãtre mijloc sunt galbenisau oranj, iar la capãt maro închis

Fiecare solz prezintã douã bractee ºitrei flori sterile, fiecare floare fiind alcãtuitãdintr-un caliciu sesil, membranos, cu doilobi. Fiecare caliciu are patru filamentescurte cu câte o celulã a samarei sau douãfilamente, care se vor transforma în celedouã aripioare ale fructului. Pistilul poateatârna sau fi erect, solitar, prins detulpiniþele apãrute în anul precedent. Solziipistilului sunt alungiþi, cu trei lobi, deculoare verde stins sau puþin roºietici,fiecare floare devenind maro la maturitate.Aceºti solzi poartã douã sau trei florifertile, fiecare floare fiind alcãtuitã dintr-unovar. Ovarul este plat, bicameral ºi aredouã terminaþii; ovulul este solitar. Amenþiipistilului, fertilizaþi, se numesc strobil ºisunt alcãtuiþi din douã mici seminþe cuaripi, îmbrãcate într-o coajã de protecþie deculoare maro ºi cu consistenþã aproape

lemnoasã. Seminþele cresc în interior.Cotiledoanele sunt plate ºi cãrnoase. Toatespeciile cresc uºor din seminþe.

ÎntrebuinþareÎn nordul Europei mesteacãnul este

considerat unul din cei mai importanþialergeni din zonã, datoritã polenului sãu,estimarea fiind cã 15- 20% din persoanelecare suferã de alergie la fân poate sãrãspundã ºi la granulele de polen alemesteacãnului.

Extractul de mesteacãn este folositpentru aromã sau ca ulei în industriamarochinãriei, iar în industria cosmeticelorla producerea sãpunului ºi a ºamponului.În trecut, uleiurile de rãºinoase (pin) dincomerþ aveau ca bazã uleiul de mesteacãndulce. La scarã comercialã, gudronul demesteacãn sau uleiul rusesc, extrase careconþin coajã de mesteacãn, au fost folositeca lubrifiant ºi în industria farmaceuticã.Mesteacãnul argintiu (Betula pendulata)este copacul naþional al Finlandei.Crenguþele de mesteacãn argintiu,proaspete ºi aromate, sunt folosite în saune,pentru a face masaj pe piele. Crenguþele senumesc vihta sau vasta, ºi au un efectfoarte relaxant pentru muºchi.

Ceaiul de frunze de mesteacãn areefect diuretic ºi este foarte folosit înindustria cosmeticelor, la pigmenþi ºiºampoane. Crengile uscate de mesteacãn,prinse într-o legãturã groasã, au fostfolosite ca formã de admonestare

corporalã.. Amerindienii preþuiau foartemult mesteacãnul pentru coaja sa, uºoarã,flexibilã ºi care putea fi uºor recoltatã.Lemnul era foarte folosit în construcþiacanoelor, a vaselor de bucãtãrie ºi acorturilor tepee cu formã specificã.

AlimentaþieÎn Belarus, Rusia, Statele Baltice,

Finlanda, nordul Chinei, sevamesteacãnului este consideratã bãuturãrãcoritoare, având calitãþi tonice. Seva esteapoasã, verzuie ºi are un gust dulceag. Estecomercializatã la scarã industrialã. Seva demesteacãn este folositã în aromatizareacvasului, bãuturã alcoolizatã din cereale.Sucul de mesteacãn natural se regãseºte ºiîn bãuturi ca sirop de mesteacãn / arþar, oþetde mesteacãn, bere, diverse bãuturirãcoritoare, etc. Spre deosebire de siropulde arþar, siropul de mesteacãn este foartedificil de produs, fiind foarte costisitor.Siropul de mesteacãn este produsîndeosebi în Alaska ºi în Rusia.

Xylitolul - îndulcitor artificial dinzaharide hidrogenate - poate fi extras dinsucul de mesteacãn. Xyilitolul este folositîn industria alimentarã, întrucât previne ºiîn unele cazuri trateazã caria dentarã.

Folosire medicinalãCiuperca Chaga creºte pe trunchiurile

copacilor din familia Betulacee, în specialpe mesteacãnul alb. Ciuperca, provenindmai ales din Siberia, este foarte folositã înAsia ca leac împotriva cancerului, datoritãconstituenþilor extraºi din coaja demesteacãn. Coaja este bogatã în betulinã ºiacid betulinic, folosit pe scarã largã înindustria farmaceuticã. Coaja demesteacãn, ruptã în fâºii ºi înmuiatã în apãfierbinte, poate fi folositã pentruimobilizarea articulaþiilor sau a braþelorfracturate. Rãcitã, devine foarte tare.

Din lemn de mesteacãn se producscobitori de calitate.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Ceaiul de frunze de mesteacãn are efectdiuretic ºi este folosit în industria cosmeticelor

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Luna debuteazã cumulte treburi laserviciu, dar ºi cu ostare de sãnãtate

precarã. Relaþiile colegialesunt umbrite, astfel încâtbazeazã-te doar pe forþele tale.

În primele zile alelunii eºti foarteocupat cu treburile

de la serviciu. Se recomandãatenþie la sãnãtatea aparatuluiuro-genital ºi a capului. În-cearcã sã îþi dozezi eforturile.

Pentru tine seanunþã schimbãrimajore la serviciu

ºi în privinþa sãnãtãþii. Dacã laînceputul lunii gândurile talesunt îndreptate doar sprepersoana iubitã, copii sauhobby-uri, în urmãtoarele zileeºti chemat la noi ordine.

Casã, familia ºitreburile gospo-dãreºti îþi vor ocupa

prima parte a acestei luni. Estenevoie sã te ocupi pe îndeletede administrarea unor bunuripatrimoniale.

Chestiunile finan-ciare îþi deschidaceastã lunã. Sunt

momente bune pentru verifi-carea bugetului de venituri ºicheltuieli sau pentru cumpãrã-turi necesare traiului zilnic.

La începutul luniiar trebui sã te simþibine ºi cu chef de ate implica în tot ºi

toate. Sunt momente bune de aîncepe o dietã de sezon, de a-þischimba garderoba sau de aface o vizitã la un salon deîntreþinere corporalã.

În prima parte alunii, bine ar fi sã teocupi doar de

propria ta persoanã ºi derelaþiile în care eºti implicat.Vei avea tendinþa de a recþionadestul de aprig.

La începutul luniieºti destul deretras. Sufletul tãu

are nevoie de liniºte ºi oreconfigurare a planurilor deviaþã. Sunt zile bune pentrumeditaþii în locuri sfinte ºiplimbãri în aer liber.

Luna debuteazãpentru tine alãturide prieteni. Existã

nemulþumiri ºi constrângeri peaxa prieteni, protectori, relaþiisentimentale, de aceea fiiprudent, evitã relaþiile frivolesau depãrteazã-te de oameniicare îþi pun beþe în roateledestinului.

Domeniul profesi-onal îþi acapareazãeforturile ºi atenþia

în prima parte a lunii. Relaþiilecu ºefii vor fi puse laîncercare. S-ar putea sã fiichemat sã dai explicaþii vizavide modul în care îþiîndeplineºti atribuþiile.

Pentru tine seanunþã o perioadãminunatã la capito-

lul profesional ºi relaþii cuºefii. Imaginea ta în ochiicelorlalþi se va îmbunãtãþi, iarstatutul social poate cunoaºtenoi valenþe.

La începutul lunii,bine ar fi sã teocupi de relaþiile

parteneriale ºi de colaborãrileîn care eºti implicat. Suntposibile discuþii contradictoriicu ceilalþi.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã.Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul Bucur Obor,vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2 policlinici.Apartamentul este recent zugrãvit, tâmplãrietermopan; mobilã nouã /modernã. Informaþiisuplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Telefon: 015784523637 sau015143435201. rog seriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2 bucãtãrii,geamuri termopan, o baie, hol, coridor lung, 2 boxe,garaj în curte, încãlzire proprie pe gaz. Informaþii latelefon: 0257 281 996

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cu meniuspecific românesc ºi muzicã live ce ce-a mai bunãcalitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuri absolutaccesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne!Telefon: 0151 21315812

Organizãm petrecere de 8 Martie! Pentru toatedoamnele ºi domniºoarele dornice de distracþie de ziuafemeii, însoþite sau nu. Bufet cu preparate delicioase,deserturi, muzicã, chef la maxim. Preþul biletului: 40Euro/ persoanã. Contactaþi-ne! Cristina ºi Florin.Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii,montajparchet clasic, cu experienþã vastã în România ºistrãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºialtceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de,Nürnberg.

Trupã muncitori, cãutãm de lucru în Germaniaîn domeniul demolãrii. Am mai lucrat un an înHamburg. Telefon: 0040 75862803.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein. Telefon:0175 8353537.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vreisã ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtatemai frumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºivom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã-românã) de a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73128-

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebitdacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu, iar astaîntr-un timp scurt? Ai nimerit unde trebuie! Telefon:0160 3373128. Preþuri pentru toate buzunarele!

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 0151 71305 930

Bãrbat serios cu experienþã în construcþii, zidar,finisaj, caut loc de muncã în zona Nünberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbescpuþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza.Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniul fabricilor deproducþie sau firmelor de curãþenie în zona Nurnberg.Lb. germanã la nivel conversaþional. Bozan EugenSebastian. Tel: 015141305791

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut de lucruîn domeniile: gastronomie, curãþenie, îngrijire bãtrânisau copii. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 004 0758628039.

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doi bãieþicu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum ne aflãm în Italiafãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºi sunt dinPiatra Neamþ ºi am 27 de ani. Am lucrat îndomeniul construcþiilor exterior ºi interior ºi amurmãtoarele experienþe de 4 ani: finisãri, zugrãvie,rigips, plaster, gresie, faianþã. Sunt foarte motivatîn a colabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru Andrei Cosminºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoala Profesionalãºi am diplomã de sudor. Am 28 de ani, permis deconducere categoria B (Luat în Italia), am atestateuropean pentru magaziner în fabricã ºi pentru uzde stivuitor. Dorec sã colaborãm, avândurmãtoarele experienþe în domeniul construcþiilor:5 ani montaj de plãci de marmurã ºi polistiren peexterior, de faþadã, sunt capabil ºi de amenajãriinterioare ºi exterioare.Telefon: 0040 758628039.

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudor profesionist,caut de lucru în domeniu sau ºofer pânã în 3, 5 t. Amcunoºtinþe medii de limba germanã. Telefon: 01758353537.

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania lao familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doicopii. Îmi doresc cu ardoare sã ajung în Germaniaîmpreunã cu soþul sã îmi gãsesc de lucru orice, undevaîn gastronomie, soþul în domeniul tâmplãriei deoareceeste calificat în acest domeniu ºi plus de asta, cunoaºtelimba germanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacã cineva cusuflet mã va putea ajuta cu orice, chiar ºi cu un sfat, mãputeþi gãsi la nr de tel: 0761800263 sau 0766844432 .

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionist claseleCE. Cunoscãtor de limba germanã, nivel minim.Telefon: 0172 9596897 sau e.mail: ppb.adv@t-online.de

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

februarie - martie 2015Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri de sunet, de

imagine, regizor ºi scenograf etc lapreþuri pentru toate buzunarele.

Asigurãm ºi cerem seriozitate maximãDetalii: Telefon +49 152 122 47 555.

Muzicã internaþionalã ºi folclor din toatezonele pentru nunþi, botezuri etc la

preþuri convenabile cu DUOGRÃJDAN. Telefon: 0049 152 12247555

sau 0049 15166570489.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

46

februarie - martie 2015 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil pe operioadã între minim 6luni-1an, în domeniile:gastronomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru (încãnu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertã decentã!!! Putemfi contactaþi la orice orã la nr. de tel.015775185775.Vãmulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric. Euam 42 ani ºi am terminat liceul de meserii. Momentanlucrez într-un restaurant la Stuttgart. Telefon:015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncã îndomeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte munci dure,la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºi cudorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã, cunosclimba germanã la nivel de conversaþie. De preferabil prinzona regiunii Hessen sau în apropiere. Telefon:015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vase saufemeie de serviciu în zona Frankfurt am Main sau lângã.Mã puteþi contacta la numãrul de telefon: 015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în Höhr Grenzhausen,am permis auto. Prefer în zonã. Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºi termic,spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu este Claudiu,telefon de contact 0034622830039 sau 0034942134088.Vorbesc limba româna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã.Vã mulþumesc!

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoane cuexperienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 de ani.Informaþii la tel : 0157 84663115

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã la nivelde conversaþie (am fãcut un curs de limba germanã 3 luni).Cãutãm un loc de muncã zona Frankfurt am Main.Pentru început e bine venit orice (ajutor în bucãtãrie,femeie de serviciu) sau orice altceva decent! Ne puteþicontacta la numãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã, începãtor.Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte mult loc demuncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat! Telefon:015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel : 015788536398

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Un om rãmas tânãr, de 65 ani, îºi cautã jumãtateasa în vederea bunei înþelegeri ºi dragoste pentru viitor.Telefon: 0152 16758270

Ardeleancã 55 ani, doresc sã cunosc un bãrbat cuvârsta între 55-65 ani, un cetãþean român sau cu cetãþeniegermanã, în vederea unei relaþii bazatã pe sinceritate.Telefon: 0151 68570707 sau 0748133130

Doamnã 46 ani, stabilitã în Germania, caut unbãrbat serios pentru o relaþie de prietenie, eventualcãsãtorie. Condiþii: sã fie cu domiciliul în zona ( Nürnberg,Fürth, Erlangen)

Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul în Germania (12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cu doamnã maxim 40 aniîn vederea unei relaþii bazatã pe încredere ºi foarte multãcomunicare. Deþin casã în România, deci o parte dinconcediu va fi acasã. Telefon: 015754493385- Mihai.

Tânãr 43 ani, cetãþean german, 1.76, caut sã cunosco domniºoarã cu vârsta pânã în 45 de ani (poate avea ºicopii) pentru a întemeia o relaþie bazatã pe prietenie,dragoste ºi respect reciproc. Telefon: 0152 08251134

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon: 015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentru prietenie,bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc. Telefon:015771784263. Vorbesc limba germanã ºi românã.

Român 66 ani, stabilit în Germania- Stuttgart, cauto partenerã pentru o relaþie stabilã, bazatã pe seriozitate ºirespect reciproc. Telefon: 0152 169 27088.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie, eventualcãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã. Telefon: 0040721 933638.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresc cazareºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg. Telefon:0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 8733 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatãpe înþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºiexcursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii:slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã deaun sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatã de9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa dela început. Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sãvrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac.E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru orelaþie bazatã pe respect reciproc ºi prietenie,eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între 36-45 ani,slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790- (Mihail)-München.

Vând autoturism marca ALFA ROMEO 156,an fabricaþie 2000, TAV nou, motor benzinã 1997 cm.Schimbat recent telescoape. plãcuþe ºi discuri de frânã.Închidere centralizatã, alarmã, jante aliaj, oglinzielectrice ºi încãlzite, geamuri electrice faþã ºi spate,climã. Preþ: 1800 Euro Telefon: 0175 8353537

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietatecu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051sau 0176 83204074.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei o acutãnevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea face fericiþi.telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierEmilia Latcu TudorClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN Mihai Anthony Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

46

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.