15 aprilie - 15 mai 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 4820 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

„ªefule, n-am sã-þi dau rest!Þine un Picasso de-aci!“

Elevii medieºeni vorsã înveþe limba germanã

În atenþia lucrãtorilorromâni din Austria

Dan Lungu la Bruxelles în festival literarºi pe marele ecran

„Firea apelor”, o cãlãtorie pe canalele din Olanda

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 9

Pagina 14

Pagina 4

Pagina 12

Catastrofa aviaticã din Alpiifrancezi îl ardeputernic la buzunarpe asiguratorulgerman Allianz

În ziua de 30 martie 2015, în cadrulProgramului consular de contacte ºiconsultãri cu reprezentanþi ai mediuluiasociativ românesc din stateleeuropene, s-a desfãºurat la sediulconsulatului românesc de la Bonn oîntâlnire de lucru. Întâlnirea s-a des-fãºurat sub forma unui dialog prag-matic ºi punctual între reprezentanþiiDepartamentului Consular ºi invitaþi.Atât reprezentanþii LARG cât ºi alþidelegaþi, au arãtat concret problemelelegate de activitatea consularã dincomunitãþile pe care le reprezintã.Dialogul a scos în evidenþã atât inte-resul sporit pe care consulatele dorescsã îl acorde românilor din strãinãtatecât ºi aportul pe care asociaþiile deromâni ºi-l pot aduce pentru susþi-nerea acestui efort.

Nu vreau sã fiu rea, mai ales acum, când sãrbãtorilePascale au trecut. Dar în ultimul timp, am auzit tot felulde bârfe. Când spun asta, mã refer la faptul cã românuleste inventiv ºi se gândeºte cum poate face mai bine casã înºele statul german; cum sã ia cât mai mulþi bani,fãrã a face nimic.

Ideile sunt acum diverse. M-am întâlnit cu o situaþiecare m-a pus oarecum pe gânduri. O familie, el aici ºi eaîn România- cu trei copii ce sunt în þarã, bãrbatul iaalocaþia de mai bine de trei ani, fãrã ca nimeni sãbãnuiascã cã aceºtia ( copii ) nu au fost niciodatã înGermania. Mã gândesc cã sunt sute de familii care chiarau nevoie de aceºti bani ºi sunt îndreptãþiþi sã-iprimeascã. Duc acte de luni de zile, dar sunt mereuamânaþi. Iar unii ca cei din exemplul de mai sus, iau fãrãnicio problemã banii care nu li se cuvin...ºi nu e un cazizolat.

Un alt caz am întâlnit la unele mãmici, care au

nãscut aici, special pentru a lua cei 300 Euro postnataliºi alocaþia, apoi fug înapoi în þarã. Nu se gândesc cã auresponsabilitãþi. Cã acel copil trebuie înscris aici la unmedic, vaccinat etc.

Nu puþine sunt aceste cazuri. Din pãcate, trebuie sãrecunosc cã am întâlnit mereu oameni care se gândeaucum pot face mai bine pentru a lua cât mai mulþi bani deaici, pentru a putea trãi liniºtiþi în România.

Zilele trecute, vorbeam cu cineva de la evidenþapopulaþiei ºi îmi spunea cã în ultimul timp, copii care senasc în clinicile din Germania, sunt cei care au pãrinþide altã naþionalitate iar românii se numãrã printre primiicinci.

M-am bucurat sã aud cã, în sfârºit, mãmicileromânce fac mai mulþi copii, dar în acelaºi timp, mi-ampus întrebarea: oare o parte din aceºti copii nu suntrezultatul acestor fapte? Datoritã banilor primiþi de laStatul german în primul an ( aproape 500 Euro!?),

acestea gândesc cã suma mai susamintitã le va salva familia ( mãcarpentru o perioadã) de sãrãcie?!

Frumos, dar în acelaºi timp, trist. Sunt sigurã cã încâþiva ani ne vom întâlni cu o altã problemã. Aceºticopii vor fi trimiºi în România la rude. Tocmai datoritãfaptului cã din al treilea an de viaþã nu vor mai priminimic, vor trebui sã-ºi caute de lucru ºi va interveniinevitabilul.

Vom avea, din nou o serie de copii crescuþi departede pãrinþi, ne vom izbi permanent de mãmici îndepresie, copii care nu îºi gãsesc identitatea ºi lista poatecontinua.

Sper. ªi vreau sã închei aceste rânduri, aºa cum facmereu, optimistã. Îmi place sã cred cã în viitor nu vomavea niciuna din aceste probleme ºi cã într-adevãraceste rânduri au fost o închipuire a mea.

Doamne - ajutã!

BREF de Ionela van Rees- Zota

Copiii de azi- copiii depresivi de mâine?!

PPaaggiinnaa 55

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 6666

Consulatele mai aproape de românii

din strãinãtate

Consulatele mai aproape de românii

din strãinãtate

De asemenea, smerenia este scaracare ne permite sã urcãm laDumnezeu. Este un pisc la carefoarte puþini oameni ajung. Este unuldintre cele mai grele lucruri pe carenoi, copiii lui Dumnezeu, trebuie sãîl practicãm! În viaþa duhovniceascãa unui creºtin smerenia este o virtutede cãpetenie ºi este de mare trebuinþãspre a intra întru împãrãþia cerurilor.Fãrã smerenie nimeni nu se poatemântui, nimeni nu poate vedea peIisus Hristos, Care S-a smerit pentrunoi. În smerenia lui Hristos e ºiiubire, ºi pace, ºi blândeþe, ºiînfrânare, ºi ascultare, ºi îndelungã-rãbdare, ºi toate virtuþile suntcuprinse în ea. ”… învãþaþi-vã de laMine, cã sunt blând ºi smerit cuinima ºi veþi gãsi odihnã sufletelorvoastre.” (Matei 11, 29)

Este adevãrat cã smerenia este totmai greu de înþeles ºi de asimilatastãzi de cãtre omul contemporan,societatea fiind clãditã pe valoriopuse smereniei, ca de exemplumândria. ªi totuºi, Mântuitorul IisusHristos, Maica Domnului ºi sfinþii neîndeamnã la smerenie, virtute pentrucare ei ne sunt modele.

Smerenia este ºi cel mai”puternic medicament” care ajutã la

curãþarea inimii noastre. Ea este oprotecþie împotriva rãtãcirilor, ovirtute ce nu poate lipsi oricãrui omiubitor de Dumnezeu. Smereniatrebuie cultivatã. Ea nu se manifestãde la sine, întrucât firea omeneascãeste mereu atrasã de cele lumeºti, iarspiritul lumesc nu e niciodatã smerit.E necesarã, aºadar, o permanentã ºivigilentã luptã cu noi înºine; o luptãstãruitoare la nivelul gândului pentruca smerenia sã prindã rãdãcini însufletul unui creºtin.

Când stãm smeriþi, nu vorbim, ciascultãm; nu dãm lecþii, ci învãþãm;nu suntem furioºi, nu suntemnerãbdãtori, nu suntem plini deorgoliu ºi atotºtiutori. Când stãmsmeriþi, intrãm în acea stare de graþieplinã de armonie care ne aducevindecarea inimii noastre. Smereniane ajutã sã discernem, în lumea dinjurul nostru, între ceea ce meritãurmat ºi ceea ce trebuie ocolit.Smerenia nu este echivalentã custima de sine scãzutã ºi nu înseamnãsã ne lãsãm umiliþi. Este doar modulprin care acceptãm sã rãmânem înascultare, sã auzim glasul luiDumnezeu care ne spune câte cevadespre frumuseþea ºi armonia divinã.

Pãrintele Arsenie Papaciocspunea cã smerenia este „arta care tetrimite la tine, sã stai cu tine, smeritîn tine”. Acela care se cunoaºte binepe sine ºi îºi cunoaºte însuºirile salebune, dar ºi slãbiciunile ºi pornirilesale pãtimaºe ºi are voinþa sã lestãpâneascã, poate evita faptele releºi stãrui în cele bune. Cel smerit nu-ºi pierde personalitatea, nu-ºi pierdeechilibrul. Cel care cautã smerenia,este fericit, pentru cã pentru astaDumnezeu ne dã har.“Dumnezeucelor mândri le stã împotrivã, iar

celor smeriþi le dã har“ (Iacov 4, 6) Domnul îºi descoperã tainele

Sale sufletului smerit, pentru cãDomnul, slava Lui ºi toate celecereºti se cunosc numai prin DuhulSfânt. Dacã Dumnezeu nu ne facecunoscut prin Duhul Sfânt cât demult ne iubeºte, omul nu poate sã oºtie, cãci e cu neputinþã pentrumintea pãmânteascã sã înþeleagã dinºtiinþã ce fel de iubire are Domnulpentru noi oamenii.

Smerenia este încredinþareadesãvârºitã în mâinile Tatãlui Ceresc,ascultarea desãvârºitã faþã deDumnezeu, fãrã nici un fel deîmpotrivire, chiar ºi dacã anumitelucruri par iraþionale ºi greu deîmplinit. Ceea ce rostim laDumnezeiasca Liturghie spune totul:„toatã viaþa noastrã lui HristosDumnezeu sã o dãm”. Acelaºi lucruse spune ºi în rugãciunea pe care orosteºte în tainã preotul în SfântulAltar: „Þie, Stãpâne, Iubitorule deoameni, Îþi încredinþãm toatã viaþa ºinãdejdea noastrã, ºi cerem ºi nerugãm ºi cu umilinþã la Tinecãdem...“ Aceasta este sfântasmerenie care îl preschimbã pe om,care îl face dumnezeu-om.

Milostivul Dumnezeu sã ne deatuturor sã gustãm smerenia lui IisusHristos care e de nedescris ºi atuncisufletul nostru nu va mai dori nimic,ci va trãi veºnic în smerenie, iubire ºiblândeþe!

Dragi cititori sã cãutãm cu totdinadinsul sã împlinim scopul luiDumnezeu cu privire la viaþanoastrã! Sã cãutãm sã trãimSMERENIA ºi vom fi uimiþi deînãlþarea pe care Dumnezeu ne-o vada, nouã ºi lucrãrilor noastre!

Adriana-Lucia Ciugudean

aprilie - mai 2015Pagina 2

Mândriade a firomân nepriveºte pe toþi

Nu e o noutate faptul cã, potrivit estimãrilor dinsociologia culturii ºi a evaluãrilor situaþiei politico-sociale, România apare pe harta Europei cu o imagineadânc deterioratã. Reprezentanþii instituþiilor culturaleromâneºti, miniºtri, scriitorii ºi pedagogii ºiintelectualii români din þarã ºi din strãinãtate, sestrãduiesc, de aproape douã decenii, sã cosmetizezeaceastã imagine ºi sã promoveze în exteriorpersonalitãþi remarcabile, români merituoºi, care ºi-aucucerit un loc bine meritat în rândul elitelor europene.

Din nefericire, se discutã enorm de mult ºi sedezbate zilnic aceastã problemã dar se vorbeºte preapuþin sau aproape deloc despre psihologia poporuluiromân. Ultima datã, aceastã spinoasã chestiune a fostanalizatã cu profesionalism de cãtre ConstantinRãdulescu Motru, care în 1937, publica un amplustudiu sociologic intitulat „Psihologia poporuluiromân”. În studiul sãu, filosoful român scotea la ivealãmulte ºi dureroase adevãruri referitoare la trãsãturilepsihologice ale poporului nostru caracterizat prin„individualism, neperseverenþã, lipsã de simþcomercial”. În plus, definiþi prin „spirit de supunere”,românii au manifestat mereu - potrivit concluziilor luiConstantin Rãdulescu Motru - o înverºunatã tendinþãde eludare a legilor.

Din nefericire sub aspectul psihologiei poporuluinostru nu am înregistrat nici un progres. Necomportãm la fel ca acum 100 de ani (sau poate mairãu). Avem legi, dar nu le respectãm, elaborãm proiecteºi strategii ºi nu le finalizãm niciodatã. Facemzadarnice eforturi de integrare europeanã, privim cujind la þãrile occidentale dar avem o atitudine plinã deîngãduinþã faþã de anumite „apucãturi” specifice unorreprezentanþii ai puterii politice, economice, financiareºi juridice, care se îndeletnicesc cu tot felul de „hoþii”.Atunci când sistemul medical, ºi educaþional (pentru amenþiona doar câteva exemple) se aflã într-unconstantã involuþie ºi funcþioneazã într-o stare dedezechilibru, atunci când industria ºi agriculturaromâneascã sunt pe cale de dispariþie iar guvernul(indiferent de culoarea politicã) administreazã þara cape o proprietate privatã - ºi o administreazã defectuos- mai putem crede cã imaginea negativã a României sedatoreazã atitudinii neprieteneºti ºi incorecte a celordin strãinãtate?

Se spune despre poporul nostru cã este tolerant,ospitalier ºi profund religios. E bine sã fi tolerant, darnu e îngãduit sã fi delãsãtor. E bine sã fi ospitalier, dartrebuie, înainte de toate, sã ai ce pune pe masã. E binesã fi religios dar nu este îngãduit sã te laºi în voia sorþii.

E normal sã ne deosebim de alte popoare, dar nutrebuie sã lãsãm ca aceste deosebiri sã ne arunce într-un con de umbrã. Trebuie sã punem umãrul pentru ascoate la ivealã tot ce are neamul nostru mai bun ºi maifrumos. Cum sã ieºim din conul de umbrã? Prin minteºi inimã treazã! Prin curajul de a pune degetul pe ranãºi prin dorinþa de a ne vindeca. Prin voinþa aºeza maipresus interesul propriu în defavoarea meschinelorinterese economico-financiare individuale. Prinmuncã, spirit civic ºi dreaptã atitudine putem reactivamândria de a fi român.

Mândria de a fi român ne priveºte pe toþi, indiferentîn ce colþ de lume vieþuim, indiferent de nivelul deeducaþie pe care l-am atins, indiferent de profesia pecare o urmãm sau funcþia pe care o avem.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALL

Smerenia este unadintre cele mai alesevirtuþi creºtine, fiind

cu drept cuvântnumitã temelia lor.

Aºa, de pildã,credinþa este

smerenie a minþii;ascultarea, smerenie

a voii; pocãinþa,smerenie a poftelorºi a patimilor. Fãrãsmerenie nu poateavea loc lucrareaeficientã a haruluidumnezeiesc, nici

credinþa desãvârºitã,nici rugãciunea

cuviincioasã, nicipocãinþa adevãratã ºinici stãruinþa în bine.

SSmmeerreenniiaa –– vviirrttuuttee ddeemmaarree iimmppoorrttaannþþãã ppeennttrruu

mmâânnttuuiirreeaa nnooaassttrrãã

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

aprilie - mai 2015 Pagina 3

În târg, la Melineºti, pe o cãldurãde transpirau ºi muºtele. O maºinã dinaia scumpã frâneazã brusc,ascunzându-se într-un nor gros depraf. Din ceaþa colbului apare undomn bine, cu alurã de primar deSlatina. Sau de ministru? Nici nuconteazã. Aruncã o privire despecialist în stânga ºi-n dreapta ºi seduce, glonþ, la o tarabã îndãrãtul cãreiastã o femeie trecutã puþin de a douatinereþe. Pe tarabã, întinse la soare,stau niºte tablouri, câteva desene ºivreo trei bolovani aurii. „Cu cât dailegãtura asta?“ întreabã domnul de laoraº, în timp ce încearcã vopseauapânzei cu cheia de la maºinã. „O sutãdã mii, toate. Le-am lãsat mai ieftin,cã vreau sã plec acasã. Nu mai stau.Dã o sutã ºi ia-le, sã-þi trãiascã fran-þuzoaica!“, îi rãspunde negustoreasa,bucuroasã c-a dat de-un muºteriuserios, cu simþ artistic ºi îndrãgostitlulea de artã. Omul se uitã, le mãsoarã,

clatinã din cap ºi întreabã: „Suntoriginale? Nu mã trage în piept, cã leiau pentru mine. Mi-am amenajat ocãmarã miºto, un dormitor ºi vreau sãpun sub pat ceva autentic, sã-midelectez privirea când oi da cuaspiratorul sub saltea!“. Femeia seîncruntã scurt, dupã care ridurile de pefrunte se relaxeazã, iar obrajii i sedezumflã, ca un balon din ãla primit încampania electoralã: „Originale,mânca-þi-aº sufletul! Iote: ãsta-iPicasso, ãsta-i Renoir, ãsta-i mai de p-aci, a lu’ unu de-i zice Baba. Da’ el ofi moº! Hahaha. Cã-i cam tremuramâna, bag seama“ ºi râde zgomotos,scoþând la ivealã niºte dinþi din aur încare se oglindea, vesel nevoie mare,însuºi soarele amiezii. „Bre, nu mãminþi. Îþi dau o cãruþã de bani, numaieu ºtiu cum i-am câºtigat!“, îi spunemuºteriul. Simþindu-l client câºtigat,femeia îºi apropie capul, îºi dregevocea ºi îi spune ºoptit, cu acea com-

plicitate de talcioc: „Barosane, eu te-am ginit de când te dãduºi jos dinmaºinã. Te vãzui aºa, cã eºti...cã nueºti ca ãilalþi de se sparg în ceasuri,maºini, mã-nþelegi. Matale eºti bãiatfin, de la oraº. Te pãcãlesc eu? Cedracu’, suntem oameni serioºi! Dacã-þi zisãi cã-i Picasso, apoi sã ºtii cãaºa-i. Cã cu cultura nu te joci. Darmi-e cald rãu ºi de aia þi le las maiieftin. Dacã te intereseazã,sãptãmâna viitoare mai primesc niºtemarfã. Export, mânca-þi-aºsufleþelul! Niºte Vangogi, unRembrandt parcã, nu mai ºtiu exact.Da’ sã ºtii cã Picasso nu mai aduc. S-a terminat. Astea s-a dat cel mai bine.Nu ºtiu de ce, dar a întrebat mulþi deele. Aºa cã ia-le, sã nu-þi parã rãu!“.ªi începe sã împacheteze marfa într-un ziar vechi, din vremea campanieielectorale, ºifonând o mutrã zâmbi-toare de candidat „fotoºopat“.Convins, omul se întoarce cãtre

ºofer, acesta îi întinde o sacoºã de-unleu, dupã care punga trece în mâinilevânzãtoarei. Aceasta aruncã o privireversatã în adâncul pungii ºi-i faceomului din faþa ei un semn complice:„Nu-i mai numãr! Am încredere. Te-am cunoscut cã eºti boier! Sã fiisãnãtos, sã le stãpâneºti cu grijã!“.Apoi, marfa învelitã în ziar ºi înghe-suitã într-o pungã de rafie ajunge pebancheta din spate. Maºina

demareazã în trombã, ridicã alt norde praf ºi dispare ca un luptãtor ninjadin filmele anilor optzeci. În urmã rã-mâne târgul din Melineºti, pestriþ, cuprecupeþe gãlãgioase, muºteriicompulsivi, gurã-cascã, ºmenari cupriviri mobilizate, acorduri discopãlmuite de sunetul manelelor,negustori care vând vechituri ºlefuite.Un talcioc cât o þarã.

http://www.tribuna.ro

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

„ªefule, n-am sã-þi dau rest! Þineun Picasso de-aci!“

MÂNCARE GÃTITÃ CA LAMÃMICA ACASÃ !

K L MAMIK vã pune la dispoziþie serviciul de livrareºi catering cu preparate proaspãt gãtite(!)româneºti !

OFERTA PROMOÞIONALÃ: UN PRÂNZCOMPLET (compus din ciorbã, fel principal,desert,

pâine) LA DOAR 7,50 EURO !!!

Din meniul nostru amintim ciorba de burtã, de fasolesau cartofi cu ciolan afumat, sarmalele, ardeii umpluþi,

tochitura de porc cu mãmãligã ºi multe, multe altebunãtãþi!

Nu am uitat nici de deserturi precum amandinele,cremºnitul, eclerul, salamul de biscuiþi!

Pentru livrãri ºi comenzi vã rugãm sunaþi la tel.0151/75125571

între orele11.30 ºi 14.30 sau 17.30 ºi 20.30. Livrare GRATUITÃ în Nürnberg ºi Fürth !!!

Pentru meniul complet, fotografii ºi oferta sãptãmânalãvã rugãm accesaþi pagina noastrã de facebook:klmamik

(ca la mãmica).Florian Bãlan & Cristina Dobrin GbR

Se împlinesc deja 22 de ani de la declararea zileide 3 mai, ca Zi Internaþionalã a Libertãþii Presei.Dacã analizãm ideea de libertate a presei dinperspectiva gândirii filosofice româneºti dinperioada interbelicã este imposibil sã nu ne amintimde contribuþiile lui Nae Ionescu, Constantin Noica,Mircea Eliade ºi Emil Cioran care au dezbãtut pelarg aceastã problemã.

Mai mult, o incursiune în istoria preseiromâneºti ar trebui sã înceapã cu o vizitã la MuzeulPresei Româneºti aflat la Jimbolia, un oraº cuaproape 11.000 de locuitori situat în judeþul Timiº.Purtând numele lui Sever Bocu (1874-1951), unapreciat economist, ziarist ºi politician bãnãþean,muzeul presei româneºti ºi-a deschis porþile în 2007ºi oferã publicului o colecþie impresionantã de ziareºi reviste în limbile românã, germanã ºi maghiarã,sârbã, englezã, francezã, turcã ºi altele.

Colecþiile muzeului s-au constituit cu sprijinulfundaþiei româno-germane „Petre Stoica” care adonat muzeului din Jimbolia valoroasa colecþie deziare, reviste, ilustrate adunate de Petre Stoica.Dintre donatori, o contribuþiei importantã a revenitBibliotecii ASTRA din Sibiu, care a completatfondul de publicaþii al muzeului cu ziare ºi revisteapãrute în secolele XIX-XX, apãrute la Bucureºti,Arad, Timiºoara, Cluj, Blaj, Iaºi dar ºi la Chiºinãu,Cernãuþi ori Silistra.

Potrivit informaþiilor existente pe pagina deWeb a muzeului http://www.muzeulpresei.go.ro/cea mai mare parte a ziarelor ºi revistelor aflate încolecþiile instituþiei provin din perioada 1900-1950.Printre colecþiile cele mai valoroase sunt demne demenþionat: „Albina româneascã (1837, 1839),prima publicaþie de limbã românã din Moldova(Iaºi, 1829), Dacia literarã, Albina (Viena, 1867),Higiena ºi ºcoala (Timiºoara, 1876-1877; Gherla,1878-1880), Dreptatea (Timiºoara, 1894-1898),Controla ºi Gazeta poporului (Timiºoara), Bisericaºi ºcoala (Arad), Foaia diecesanã (Caransebeº),Tribuna, Telegraful Român ºi Foaia Poporului(Sibiu), Foaie pentru minte, inimã ºi literaturã,revista Familia (Oradea), Gazeta Bucovinei(Cernãuþi), Democraþia (Ploieºti), Resboiul,Timpul, Epoca”, Moftul român, Moº Teacã ºi

Steaua României, toate din Bucureºti etc”. 1

Multe dintre aceste ziare ºi reviste ne suntcunoscute de la orele de limba ºi literatura românã,altele au fost menþionate în cãrþile de istorie aliteraturii române ori în manualele de istorie a preseiromâneºti ºi formeazã un tezaur cultural extrem devaloros reprezentând o sursã de inspiraþie pentrutinerii jurnaliºti care vor sã înveþe ce însemnã a facepresã de calitate în perioada contemporanã.

Conceput ca spaþiu interactiv Muzeul presei“Sever Bocu” din Jimbolia este gazda unorevenimente culturale variate care includ lansãri decarte, expoziþii tematice, conferinþe ºi simpozioane.

O insituþie muzealã similarã, dar de alt calibru,se aflã ºi în Germania, mai exact la Achen, undefuncþioneazã un muzeu internaþional al preseiscrise ºi anume Internationales Zeitungsmuseum,situat într-una dintre cele mai vechi clãdiri dinacest oraº.

Muzeul din Achen oferã spaþii pentru expoziþii,workshopuri, lecturã sau alte evenimente culturale.Acesta a fost fondat în 1931 pe baza colecþiilor luiOscar von Forckenbeck, care a deþinut o colecþieimpresionantã de ziare ºi reviste cuprinzând 80000de publicaþii seriale ºi 1500 de cãrþi, donate ulteriormuzeului din Achen. Cei care viziteazã muzeul potafla informaþii despre biografiile unor cunoscuþiziariºti de talie mondialã. În incinta instituþiei existão hartã interactivã care oferã detalii despre aproapetoate ziarele ºi revistele din lume. De asemeneavizitatorii pot urmãri un film despre istoria presei dela Guttenberg pânã la apariþia ziarelor online ºi acolecþiilor digitale de ziare ºi reviste.

Prin urmare, dacã vã aflaþi în vestul României,mai exact în judeþul Timiº în apropiere de Jimbolia,ori la Achen, în statul North Rhine Westfalia, nuocoliþi muzeul presei din localitãþile respective. Eleascund colecþii valoroase de ziare ºi reviste, caresunt o sursã de informare autenticã ºi oferã detaliiimportante despre istoria culturii ºi civilizaþieinaþionale ºi internaþionale.

Liliana Moldovan

1 A se vedea http://www.muzeulpresei.go.ro/

De la Muzeul presei din Jimbolia, laMuzeul presei scrise din Achen

Pagina 4 aprilie - mai 2015

C M Y K

În luna aprilie au loc înGermania douã importanteevenimente cinematograficeinternaþionale: Filmfest Dresdenºi Festivalul goEast de laWiesbaden. Institutul CulturalRomân din Berlin sprijinã de anibuni participarea româneascã lacele douã festivaluri de film.

Cea de-a 27-a ediþie aFestivalului Internaþional deScurtmetraj Filmfest Dresden vaavea loc între 14 ºi 19 aprilie2015. Festivalul prezintã prinsecþiunile sale în cinematografe oselecþie a celor mai bunescurtmetraje din toatã lumea. ÎnCompetiþia Oficialã este inclus ºiscurtmetrajul românesc „Havesweet dreams“, în regia luiCiprian Suhar. Filmul are încentru doi bãieþi dintr-o familiemodestã, în care lupta dificilãpentru supravieþuire esteinfluenþatã de slãbiciuneaadulþilor, bãieþi care încearcã sãîºi realizeze visele. Tatãl îºi puneînsã familia în situaþii dificile.

Ciprian Suhar s-a nãscut în

România în 1974. Din 1991trãieºte în Italia, unde a terminatcursurile Accademia di Belle ArtiBrera din Milano. A lucrat ani dezile la Teatro della Contraddi-zione dupã care s-a mutat laRoma, unde lucreazã în cinemaca operator. Scurtmetrajul ”Havesweet dreams” a fost premiat cupremiul ”Vittorio Foa” festivalulFormia Festival #900, Italia,2014, pentru cea mai bunãimagine la ZeroTrenta Cortofes-tival, Premiul pentru cel mai bunfilm strãin la

Festivalul Jalari in Cortoºi la Sannio Cinema &Rock’n’Roll din Italia. De ase-menea a beneficiat de multe se-lecþii la festivaluri internaþionale

de film.Festivalul GoEast al Filmului

din Europa Centralã ºi de Est afost înfiinþat în 2001 de cãtre In-stitutul de Film din Frankfurt/Main ºi s-a dezvoltat ca o plat-formã de dialog între Est ºi Vest.Temele importante care stau încentrul manifestãrii sunt mai alesschimbãrile razante din EuropaCentralã ºi de Est,dar ºi identi-tatea europeanã. Anul acestafestivalul are loc între 22 ºi 28aprilie. Competiþia Oficialã afestivalului include ºi lungme-trajul românesc ”De ce eu?”, înregia lui Tudor Giurgiu. Filmul afost proiectat în premierãmondialã în februarie la

Festivalul Internaþional de Filmde la Berlin.

Totodatã la secþiunea East-West Talent Lab vor participa ºiregizoarea Ana Savin („ThisTime, Last Year“) ºi editorul deimagine Cristian Radu („Reve-lion 2014“). Secþiunea East-West Talent Lab este dedicatãcreãrii unei reþele de dezvoltarede proiecte cinematografice întrestatele Europei Centrale ºi de Estºi Germania. Participanþii îºiprezintã aici ºi un proiectpropriu. Cel mai bun proiect va fipremiat cu un premiu dedezvoltare în valoare de 3.500 deeuro.

http://ziarulfaclia.ro

FFiillmmuull rroommâânneesscc llaaDDrreessddaa ººii WWiieessbbaaddeenn

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Elevii medieºeni vor sãînveþe limba germanã

La fel ca ºi în anii trecuþi, ªcoalaGimnazialã “Hermann Oberth” Mediaº aavut cele mai multe solicitãri din parteapãrinþilor, în ceea ce priveºte înscriereacopiilor în clasa pregãtitoare. Unitatea deînvãþãmânt a primit 74 de cereri, încondiþiile în care în planul de ºcolarizareau fost aprobate 50 de locuri.

Conducerea ºcolii a cerutInspectoratului ªcolar Judeþean osuplimentare de 10 locuri, care a ºi fostaprobatã. Astfel, în anul ºcolar 2015-2016, vor funcþiona douã clasepregãtitoare, fiecare cu câte 30 de elevi,dupã ce aceºtia au fost testaþi la limbagermanã pentru a putea fi departajaþi.

“La noi la ºcoalã s-au înscris 74 depreºcolari, care au fost testaþi însãptãmâna trecutã, trei zile, pentrucunoºtinþele de limba germanã. Testareaa constat în jocuri, cântece ºi bineînþelesvorbire. Deoarece am avut anul acestaniºte rezultate foarte bune, elevi foartebine pregãtiþi, cu acceptul celor douãdoamne profesoare de ciclu primar, carevor prelua clasa pregãtitoare în anulºcolar 2015-2016, am cerut osuplimentare de zece locuri, faþã de celeaprobate în planul de ºcolarizare,respectiv 50. Deci, pe lista finalã, vor fiprimii 60 de copii, în ordinedescrescãtoare”, a explicat DanielaOprean, directorul ªcolii Gimnaziale“Hermann Oberth”.

http://sibiu100.ro

Pagina 5aprilie - mai 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Din partea DepartamentuluiConsular al MinisteruluiAfacerilor Externe, a participatdomnul Bogdan MihaiStãnescu, Director General, ºidomnul Radu Dumitru Florea,Director la Direcþia RelaþiiConsulare. Din partea Amba-sadei României în Germania aparticipat doamna Adrianaªtefãnescu, însãrcinat cu AfaceriAd-Interim, care þine ºi loculviitorului Ambasador al Româ-niei la Berlin. Au participatConsulii Generali din Berlin,München, Bonn, Praga, Copen-haga ºi Berna.

Au participat de asemenea

reprezentanþi ai Ligii AsociaþiilorRomâno-Germane din Germania(LARG) precum ºi reprezentanþiai asociaþiilor „Dialog” ºi „Ro-

mânia Verein” Köln, „Athene-um” Düsseldorf, „Danubium”Bochum, „CROM” din Offen-bach, precum ºi o asociaþieromâno-cehã din Praga.

Întâlnirea s-a desfãºurat subforma unui dialog pragmatic ºipunctual între reprezentanþiiDepartamentului Consular ºiinvitaþi. Atât reprezentanþiiLARG cât ºi alþi delegaþi,au arãtat concret problemelelegate de activitatea consularãdin comunitãþile pe care lereprezintã. Dialogul a scos în

evidenþã atât interesul sporit pecare consulatele doresc sã îlacorde românilor din strãinãtatecât ºi aportul pe care asociaþiilede români ºi-l pot aduce pentrususþinerea acestui efort.

Direcþiei Consularã adistribuit o mapã cu documenteºi îndrumãri privind ajutorul pecare românii îl pot primi dinpartea consulatelor. Este semni-ficativ faptul cã privind legãturacu românii de pretutindeni sepune o tot mai mare importanþã

pe informarea ºi contactulelectronic cu consulatele, scutindastfel unele deplasãri personale.

La cerere, LARG va informaatât asociaþiile membre cât ºi pecele cu care Liga are contact,despre aceste documente.

Informaþii actuale se pot gãsiºi pe site-ul MinisteruluiAfacerilor Externe la adresawww.mae.ro

Emil Mateiaºvicepreºedinte ºi purtãtor

de cuvânt LARG

CCoonnssuullaatteellee,, mmaaii aapprrooaappeeddee rroommâânniiii ddiinn ssttrrããiinnããttaattee

În ziua de 30 martie 2015, în cadrulProgramului consular de contacte ºi

consultãri cu reprezentanþi ai mediuluiasociativ românesc din statele europene,

s-a desfãºurat la sediul consulatuluiromânesc de la Bonn o întâlnire de lucru.

Tragedia umanã în urmacatastrofei aviatice de sãptãmânatrecutã, când nava Airbus 4U9525 acompaniei Germanwings s-aprãbuºit în Alpii francezi, nu poate fimãsuratã în cifre. ªi totuºi, cifreleîncep sã circule, cãci în afarã decopilotul presupus fãptaº, sunt 149de victime, iar sutelor de membri aifamiliilor celor dispãruþi li se cuvindaune. Pentru aceºtia din urmã,Allianz, principalul asigurator alGermanwings ºi Airbus, a înfiinþatun hotline ºi va acorda primeledespãgubiri în bani. Concernul deasigurãri promite ajutor rapid ºinebirocratic, o transã putându-seridicã la câteva zeci de mii de euro.

La hotline-ul 0800-4720104 dinGermania pot apela rudelevictimelor. Certificatul de deces, caºi confirmarea rezervãrii zborului decãtre Germanwings, pentru ziuacatastrofei, sunt documentenecesare pentru ca rudele sã cearãdespãgubiri din categoriaasigurãrilor de viaþã, sãnãtate ºipagube materiale. În urmãtoarelesãptãmâni, aparþinãtorii celordecedaþi „vor putea primi un primajutor de pânã la 50.000 de euro,pentru acoperirea cheltuielilorimediate“, ar fi confirmat Lufthansavineri 27 martie a.c., citatã deSpiegel.de.

Conform Tratatului de laMontreal, care reglementeazã sumala care se pot ridica pretenþiile de

despãgubire în cadrul traficuluiaerian internaþional, rudelorvictimelor li se cuvin 21.000 deeuro, în cel mult douã sãptãmâni dela catastrofa aviaticã. Suma maximãcare trebuie sã o plãteascã, pentru unpasager decedat, operatorul aerianeste de 146.000 de euro, cu condiþiaca nici compania ºi nici angajaþii sãisã nu se facã vinovaþi de accident.

Potrivit primelor indicii dinancheta procurorilor francezi,condiþia din urmã n-ar fi îndeplinitã,cãci copilotul Andreas Lübitz estesuspectat cã ar fi vrut sã se sinucidã,astfel provocând catastrofa aviaticãdin Alpi. Nava Airbus 320 apar-þinând companiei Germanwings,firma-fiicã a Lufthansa, care operazborurile low-cost ale acesteia, seafla în 24 martie a.c. în drum de laBarcelona spre Dusseldorf. Nava s-a prãbuºit în Alpii francezi.

La bord, conform informaþiilorfurnizate de compania de zbor, erau150 de persoane, între care 67 degermani. Între pasagerii decedaþi s-aaflat ºi un grup de liceeni din oraºulHaltern, landul NordrheinWestfalen (NRW). Cei 16 elevi dinclasa a zecea de la gimnaziulJoseph-Konig, însoþiþi de douãprofesoare, se întorceau din Spania,unde au luat parte la un curs delimba spaniolã, în cadrul unuiprogram de schimb interºcolar.

„Dacã vina cade ºi asupracompaniei de zbor, atunci aceasta

are rãspundere nelimitatã“, aprecizat purtãtoarea de cuvânt afederaþiei germane de asiguratoriGDV, referitor la modul în care suntimplicate societãþile de asigurãri înastfel de situaþii. Aºa-numitaasigurare obligatorie a vehicululuide transport aerian acoperã pagubelepasagerilor ºi solicitãrile familiilordecedaþilor. În general, aici seacordã cele mai mari despãgubiri,care însã depind de vârsta ºi profesiapersoanei decedate, ca ºi de altedaune considerate uzuale în þaracãreia îi aparþine victima.

Astfel, dupã cei trei americanicare au murit în accidentul aviatic alnavei 4U9525 se pot cere sumedeosebit de mari, cum se obiºnuieºteîn SUA. Ceea ce nu înseamnã cã levor primi, automat.

Procesele între aparþinãtoriivictimelor ºi companiile de zbor,respectiv asiguratorii acestora potdura ani de zile ºi se pot finaliza înînþelegeri amiabile, care însã nu maisunt fãcute publice. Familiile celor97 de germani decedaþi în anul2000, când un avion de tipConcorde s-a prãbuºit la nord deParis, ar fi renunþat la procesprimind câte o compensaþie de ccaun milion de dolari, dupã cum arelatat presa vremii.

Principalul asigurator alzborului Germanwings, sfârºit cu ocatastrofã, este Allianz GlobalCorporate & Speciality, divizie a

concernului internaþional cu sediulla München care se ocupã de„mega-asigurãri“. AGCS este„centrul Allianz pentru risccorporatist ºi specializat, servindclienþi din toatã lumea ºi acoperindîntregul spectru al marinei, aviaþiei,de asigurãri industriale ºi corpo-ratiste“, dupã cum se prezintãasiguratorul pe homepage-ulpropriu.

În anul 2013, AGCS a avut ocifrã de afaceri de 4.999 milioane deeuro ºi un profit de 483 de milioaneeuro. În acelaºi an, firma-mamã cusediul la München, Allianz SE aavut o cifrã de afaceri de 110,773miliarde de euro, fiind consideratã

drept cea mai mare firma deasigurãri din lume.

În sarcina AGCS ºi a asigu-ratorilor subsidiari în cazul naveiGermanwings-Airbus 4U9525 vorcãdea ºi despãgubirile de avion care,datã fiind vârsta de 25 de ani a navei,sunt relativ modeste, ca ºi cele depagube materiale „cauzate terþilor“.Nici în cazul din urmã, asiguratorulnu pãgubeºte prea mult, dat fiindfaptul cã nava s-a prãbuºit „înpeisaj“, într-o zonã nelocuitã dinmunþi. Cu toate acestea, costurile deintervenþie ºi cãutãri la locul fapteiale francezilor s-ar putea sã fie ºi eletrecute la capitolul „plãþi“.

http://www.hotnews.ro

aprilie - mai 2015Pagina 6

CCaattaassttrrooffaa aavviiaattiiccãã ddiinn AAllppiiii ffrraanncceezzii îîll aarrddeeppuutteerrnniicc llaa bbuuzzuunnaarr ppee aassiigguurraattoorruull ggeerrmmaann AAlllliiaannzz

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Preºedintele federal Joachim Gauck i-a decernat doamnei Caroline FernolendOrdinul Crucea de merit în rang deCavaler a Ordinului de Merit al RepubliciiFederale Germania. În data de 19 martiea.c., ordinul a fost înmânat, în cadru festiv,de cãtre ambasadorul Republicii FederaleGermania, Werner Hans Lauk. În calitatea

sa de vice-preºedintã a Mihai EminescuTrust, Caroline Fernolend se implicã înproiecte diverse, precum patrimoniulcultural al saºilor transilvãneni, integrareaminoritãþilor ºi protecþia mediului.Proiectul reprezentativ îl consituiereaducerea la viaþã a localitãþii Viscri dinTransilvania.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Distincþie pentruCaroline Fernolend

Alina Manole & The Square Moon BandLuna Pãtratã – Der eckige MondVineri 17.04.2015 la StuttgART ora 20:30

Un concert la iniþiativa ForumuluiGerman-Român Stuttgart e.V. cu prilejulaniversãrii a 10 ani de activitate în slujbaspiritului ºi culturii româneºti în StuttgART,realizat cu sprijinul nemijlocit al InstitutuluiCultural Român din Berlin în colaborare culegendarul club socio-cultural Laboratoriumdin Stuttgart (Since1972).

Alina Manole - voce, chitarãRaul Kusak - keyboardClaudiu Purcãrin – percuþieFemeie, artist,…pãcãtoasã, cantautoarea

Alina Manole este consideratã una dintre celemai frumoase voci feminine din muzica tânãrãºi este unul dintre puþinii artiºti ai ultimilor anicare a reuºit sã deschidã calea unui nou genmuzical în România, genul folk-jazz. În martie2009 a lansat primul album folk-jazz, „LunaPãtratã“, lansarea a adus cronici excepþionaleatât pentru stilul muzical ºi performanþeleartistei, cât ºi pentru conceptul de spectacol,pentru care a primit premiile “Cel mai bunalbum Folk 2009 “ ºi “Cel mai bun artist folk2009” acordate de Foreverfolk ºi premiulFundaþiei Nicu Alifantis în 2010, urmate demulte, multe altele. Muzica ºi atmosferaelegantã, stilul elevat, piesele ale cãror teme potpãrea “incomode” celor care trãiesc în convenþiisociale, vocea singularã cu un timbru special,toate acestea se reîntâlnesc în fiecare apariþiescenicã ºi în fiecare material discografic al

Alinei Manole. Concertele “Dragoste în 3” ,”Luna Pãtratã” sau spectacolul „JoiaPãcãtoºilor” reprezintã concepte muzicaleoriginale, care se desfãºoarã având la bazãmateriale muzicale semnate Alina Manole.Piesele Alinei Manole vorbesc despre practicaiubirii, despre amante ºi divorþuri, desprerãtãciri sau regãsiri, „Fãrã menajamente: nuexistã dragoste perfectã, în orice cuplu incitat deafect, existã rutinã, existã derapaje emoþionale,existã trãdãri. Peste toate însã (sau în toate) seregãseºte sentimentul de început care ne þinesau ne clãdeºte relaþia în doi: îndrãgostirea fãrãmargini pãmântene.“

În fiecare an, Luna Pãtratã îºi areaniversarea ei, este modul prin care AlinaManole celebreazã DRAGOSTEA la carevisãm cu toþii, în DOI, cuplul perfect-abil,…avem timp, pânã la capãtul zilelor.

Formula de scenã o aduce pe Alina Manolealãturi de cei mai buni muzicieni ai momentului- la Stuttgart: Raul Kusak - clape ºi ClaudiuPurcãrin - percuþie.

Vineri 17.04.2015 LABORATORIUM Wagenburgstraße

147 70186 StuttgartClubul ºi casa se deschid la 19:30 Ora

începerii 20:30Intrarea: 15,00 Euro; Membrii Forum

Gerrum ºi Laboratorium: 10,00 Euro; Rezervãri: reservation@forum-gerrum-

stuttgart.de Tel: 0049(0)1577- 9078470Informaþii detaliate: http://www.forum-

gerrum-stuttgart.deFlorin ZaheuHohentwielstr.128, 70199 StuttgartTel.: 0711-6493605Fax.: 0711-1206642Mobil 1 (8:00-17:00): 0049(0)176-

10296998Mobil 2 (17:00-20:00): 0049(0)1577-

9078470 E-Mail: zaheu@aol.com1. Vorsitzender / Preºedinte 1Deutsch-Rumänisches Forum StuttgartForumul German-Român Stuttgart http://www.forum-gerrum-stuttgart.de

Concert la Stuttgart - Alina Manole & The Square Moon Band

C M Y K Pagina 7

Pagina 8 aprilie - mai 2015

COMEDIA ”CASA CU GRAVIDE”,adaptare dupã dramaturgul francezGEORGES FEYDEAU, se joacã înpremierã absolutã, la noi, în limba românã.

Vã asigurãm cã nu veþi regreta, vomavea plãcerea sã urmãrim jocul a patrufoarte cunoscuþi (teatru ºi TV) actori decomedie:

Dragoº IonescuAndrei DubanAdriana GuluþanuGraþiela Teohari-DubanRegia: Dan TudorJoi, 23 aprilie, ora 19.00, Internationales

Theater, Frankfurt, 069/ 4990980; Fax:-4930503

Sâmbãtã, 25 aprilie, ora 19.30, Turn/und Versammlungshalle Weilimdorf,Stuttgart, 0711/8661238, 0176-83165478

Duminicã, 26 aprilie, ora 19.30, Gasteig,München, 089/548181-81, fax: -52

Luni, 27 aprilie, ora 19.00, Sportgas-tstätte Stätzling, bei Augsburg, Tel.0821/783454

Sper sã gãsesc salã ºi la

Heidelberg/mannheim. Vã anunþãm curând.Pe scurt:Un important parlamentar are ca mizã

introducerea unei legi care sã interzicãbordelurile în Franþa. Chiar în perioadaagitatã de dinaintea sesiunii, toate femeiledin familia sa rãmân însãrcinate, pânã ºisecretara proprie, ea tocmai cu fiu lui.Situaþia este complicatã ºi, dupã o serie demomente hazlii, se ajunge la o dezlegare cutotul neaºteptatã - senatorul va propune olege prin care sã se mãreascã alocaþia pentrucopii.

Foarte cunoscuþii actori (au mai fost ºi lanoi) ne oferã, prin mãiestria interpetãrii, osearã de bunã-dispoziþie, de neuitat.

En ces périodes moroses, elles (leshistoires de Feydeau) provoquent un riresalutaire, indispensable et en disentbeaucoup sur la nature humaine. ...«Devantles tragédies on étouffe d’horreur, devantFeydeau on étouffe de rire» disait MarcelAchard.

În aceste vremuri morocanoase, ele(poveºtile lui Feydeau) provoacã un râs

salutar, indispensabil ºi spun multe desprenatura umanã. ... ”În faþa (prezenþa)tragediilor te sufoci de oroare, înfaþa (prezenþa) lui Feydeau te sufoci de râs”zicea Marcel Achard. ”La Dépêche du Midi” (Wikipedia)

Josif HerloAl. I. Cuza - Gesellschaft für Literatur,

Musik und Kunst e. V. HeidelbergAm Dorf 3869124 Heidelberg06221-783797; 0173-8564601

TTEEAATTRRUU ÎÎNN AAPPRRIILLIIEEZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

De curând am vãzut celebrul filmuleþ depromovare al României, cu Nadia, IlieNãstase ºi Gheorghe Hagi. Cel care a costatjdemii de euro ºi însoþea celebra frunzã, ceaexorbitant de scumpã. O prostie! Dacã n-aº firomâncã...n-aº merge în acele locuri, pentrucã n-am vãzut nimic care sã mã facã sã mãîndrept spre România. Noroc cã ºtiu cã existãºi altceva! Castelul Bran e frumos, dar aºa, în25 de secunde, filmat de departe....seamãnãcu orice! Un zbor rapid desupra Deltei, dar oimagine insistentã pe o fatã care dãdea dinmâini, chemãtor, ca la Eurovision. Nici mãcarfata, dacã tot e sã vorbim despre româncefrumoase, nu era cine ºtie ce! Cine ºtie a cuinepoatã sau preferatã e?! Bani mulþi...rezultatzero. Citeam cã nemþii se tem, în aceastã varã,

sã meargã în Grecia. κi cautã alte destinaþii devacanþã. De ce nu România? Pentru cã nu ºtiude ea! N-o spun eu, ci PreºedinteleOrganizaþiei Naþionale Elene de Turism,Konstantinos Zikos, care se aflã în România:"România ar trebui sã facã promovareatuturor formelor de turism în strãinãtate. Eu

am ajuns aici dupã ce am avut posibilitatea sãcunosc anumite persoane. Practic lumea nuºtie despre România. De aceea, instituþiile dinRomânia ar trebui sã facã promovare în toateoraºele din Europa, trebuie sã se clãdeascãbrandul România, ceea ce nu se face de pe ozi pe alta, dar este posibil. Nu este vorba

numai de bani, ci ºi de dispoziþia instituþiilorde a face asta, de hotãrârea Guvernului de avrea sã promoveze România, iar pe de altãparte este nevoie de idei bune ºi inteligente pepartea de marketing. Nu am auzit în ultimultimp sã fie invitaþi ziariºti greci în Româniapentru un info-trip, ca sã cunoascã aceastã þarã

ºi sã o promoveze în Grecia. Idei simple ºiinteligente ar putea uºor-uºor sã deschidãbrandul României." Grecia, afectatã de crizã,ºi-a ieftinit sejururile. Noi, aflaþi înrecesiune...le scumpim! Cã tot vorbim desprebani, Grecia a investit în ultimii ani 30-35 demilioane de euro, în timp ce Ministerul

Turismului din România a cheltuit 5 milioanede euro, dintr-un buget aprobat de 10 milioanede euro. Nu cã au fãcut economie, dar sunt înpanã de idei, probabil! Cred cã e nevoie deun concept, cred cã e nevoie ca oameniinteligenþi, creativi în ministerul Turismului ºinu doar de câini de partid, firme prietene ºikile de masterate, luate pe bani. Cred cãRomânia mai are încã destule minþi treze ºimai cred cã Nadia, Nãstase ºi Hagi potprezenta România mult mai bine....dacã aravea ºi un scenariu deºtept în spatele ima-ginilor inexpresive. Pânã una-alta...trimiteþi-vã voi prietenii în România! Faceþi fiecare unbrand, aºa cum credeþi voi. Va fi sigur multmai bun decât cel propus de M.T.

Ioana Diaconu

BBBBrrrraaaannnndddduuuullll RRRRoooommmmâââânnnniiiiaaaa

Numãrul strãinilor care trãiesc înGermania a atins un nivel record lafinele anului trecut, 8,2 milioane depersoane sau 10% din populaþia totalãa primei economii europene, iarromânii ocupã primul loc în ceea cepriveºte creºterea procentualãcomparativ cu 2013 (31,9%), aratãcifrele publicate de Oficiul federal destatisticã (Destatis), transmite DPA.Destatis precizeazã cã numãrulstrãinilor care trãiesc în Germania acrescut anul trecut cu 519.300 depersoane, sau 6,8%, comparativ cu2013, mai mare decât creºterea cu419.900 persoane (sau 5,8%)înregistratã în 2013 comparativ cu2012. De asemenea, este vorbadespre cel mai mare numãr de strãiniînregistrat vreodatã în Germania de ladebutul colectãrii datelor statice cuprivire la acest indicator, în 1967.

Aproximativ 60% dintre noiiveniþi (306.700 persoane) sunt dinUniunea Europeanã, în special dinRomânia (87.945 persoane sau 17%din totalul noilor veniþi) ºi Polonia

(64.297 persoane). Creºterileprocentuale cele mai mari au fostînregistrate în cazul celor proveniþidin România (32,9%) ºi Bulgaria(24,8%). În cazul românilor, unnumãr de 355.343 persoane erauînregistrate la sfârºitul anului 2014 înregistrul central al strãinilor dinGermania (AZR), faþã de 674.152polonezi ºi 574.530 italieni. A scãzutîn schimb numãrul imigranþilor dinþãrile Europei de Sud afectate decrizã, cu o creºtere de 8,3% anumãrului imigranþilor spanioli, înscãdere faþã de creºterea de 12,7%înregistratã în 2013, în timp ce

numãrul grecilor ºi italienilor care s-au mutat în Germania a crescut cu3,9%, comparativ cu creºterea de6,1% înregistratã în 2013 în cazulgrecilor ºi o creºtere de 4,4%înregistratã în acelaºi an în cazulitalienilor.

Datele se referã la cei care nu auun paºaport german. Pe lângã sosiri ºiplecãri, datele iau în calcul naºterile ºidecesele strãinilor în Germania, întimp ce persoanele naturalizate suntscoase din acest registru.AGERPRES/ (AS-autor: ConstantinBalaban, editor: Nicoleta Gherasi)

http://www.agerpres.ro

Românii reprezintã 17% din imigranþiicare au ajuns anul trecut în Germania

C M Y K Pagina 9

Seria de evenimente artisticedesfãºuratã sub genericul „Stars ofTomorow” ºi-a consumat joi, 19martie a.c., un nou episod. Organizatãla iniþiativa dr. Adrian Hollaender, eaîºi propune sã prezinte unui publicavizat tineri muzicieni.

De aceastã datã, ambasada agãzduit un concert extraordinar depian al promiþãtoarei artiste PetraPogady, organizat cu ocazia zilei denaºtere a legendarului pianist românDinu Lipatti. Ea a interpretat lucrãri deMozart, Brahms, Liszt ºi Chopin, toatepiesele fiind preluate din repertoriullui Dinu Lipatti.

La eveniment au participatambasadori ºi membri ai corpuluidiplomatic ºi reprezentanþi ai mediilorculturale ºi artistice din Viena, înfrunte cu directorul Operei de Stat, dlDominique Meyer.

Seara s-a încheiat cu o degustarede mâncãruri ºi vinuri româneºti.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

În cadrul concursului european vor avealoc trei evenimente transmise în direct:seminfinalele din 19 ºi 21 mai ºi finalaEurovision din 23 mai.

România este reprezentatã de formaþiaVoltaj cu piesa ”De la capãt” ºi participã înprima semifinalã a concursului, alãturi deAlbania, Armenia, Belarus, Belgia,Danemarca, Estonia, Finlanda, Georgia,Grecia, Macedonia, Moldova, Olanda,Republica Serbia, Rusia ºi Ungaria.

Liana Stanciu este, pentru al doilea anconsecutiv, ºefa delegaþiei României încadrul Eurovision. Din delegaþie fac partereprezentanþi ai Televiziunii Române,membrã a European Broadcasting Union(EBU) ºi organizatoarea Selecþiei Naþionale2015.

Componenþa formaþiei Voltaj este:Cãlin Goia (voce), Oliver Sterian (tobe),Valeriu Ionescu (Bas), Gabriel Constantin(chitarã), Adrian Cristescu (clape). Mai

multe informaþii despre Voltaj gãsiþi aici:www.voltaj.ro |www.facebook.com/Voltaj

www.youtube.com/user/VoltajTube www.twitter.com/voltajofficial

Prezenþa delegaþiei României la Vienaeste sprijinitã de Institutul Cultural Românde la Viena, Ambasada României în Austriaºi Biroul de promovare ºi informareturisticã al României.

http://www.rkiwien.at

DinuLipatti,

omagiatla

ambasadã

Viena este gazda ediþiei 2015 a concursului Eurovision, care împlineºte 60 de ani de la înfiinþare.Desfãºurat sub motto-ul “Building Bridges”, concursul de anul acesta reuneºte 40 de participanþi

ºi delegaþii naþionale. Startul Sãptãmânii Eurovision are loc în data de 17 mai 2015 în piaþaprimãriei din Viena, locul în care este amenajat Eurovision Village, Cartierul General Eurovision.

Eurovision 2015

Lucrãtorii români aflaþi înAustria, ale cãror drepturi nu suntrespectate de cãtre angajatori saucare sunt supuºi unor abuzuri ºirele tratamente din parteaacestora, respectiv sunt victimeale traficului cu persoane, auposibilitatea de a solicita asistenþãdin partea autoritãþilor austriececompetente.

Consiliere juridicã cu privirela drepturile lucrãtorilor strãini:

UNDOK (organizaþiesusþinutã de sindicatelefederale, care are drept scopoferirea de informaþii juridice

lucrãtorilor strãini aflaþi înAustria)

Internet: http://undok.at/Tel. 01 5344439040,E-mail: office@undok.atAsistenþã pentru victime ale

traficului ilegal cu persoane:Telefon de urgenþã / Mens-

chenhandels-Hotline: 01 24836985383

E-mail: menschenhandel@bmi.gv.at

Totodatã, victimele abuzurilorºi traficului cu persoane pot apelala asistenþã din partea unororganizaþii non-guvernamentale,

precum LEFÖ/IBF (organizaþienon-profit care acordã asistenþãfemeilor imigrante aflate înAustria).

Internet: http://www.lefoe.at/Tel. 01 7969298E-mail: ibf@lefoe.atRugãm persoanele afectate de

astfel de practici sau cei care aucunoºtinþã de persoane aflate înastfel de situaþii sã notifice înparalel ºi Ambasada României înAustria la email: ambromviena@ambrom.at

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

ÎÎnn aa tteenn þþ iiaa lluuccrrãã ttoorr ii lloorr rroommâânnii dd iinn AAuuss tt rr iiaa

În perioada 11-14 martie a.c. aavut loc la Viena o vizitã de lucrua unei delegaþii conduse deSecretar de Stat Maricel Popa,Ministerul Economiei, Comerþuluiºi Turismului din România, avândca temã principalã de lucrudezvoltarea parcurilor industriale.Delegaþia a fost formatã dinsecretari de stat, MECT ºiMDRAP, consilieri ai secretarilorde stat, primari, viceprimari ºidirectori din primãriile Craiova,Iaºi, Brãila, Petroºani, Miercurea-Ciuc, Alexandria, Constanþa.Programul delegaþiei a fost orga-nizat în colaborare cu CameraEconomicã Federalã a Austriei ºi aconstat din întâlniri cu oameni deafaceri austrieci, posibili investitoriîn parcurile industriale din Ro-mânia, prezentãri ºi discuþii pe pro-blematici înrudite, oferite de repre-zentanþi ai unor autoritãþi ºi socie-tãþi de consultanþã austriece, vizitala cel mai mare parc industrial dinlandul Austria Inferioarã, precumºi vizite la Seestadt Aspern, PortulViena ºi Gasometer.

În data de 11 martie a.c. a fostorganizat la Ambasada Românieidin Viena un eveniment deprezentare a proiectelor dedezvoltare a parcurilor industrialecãtre mediul de afaceri austriac.Fiecare primãrie participantã ºi-aprezentat propriul proiect ºifacilitãþile pe care le oferãinvestitorilor. Printre invitaþiiaustrieci prezenþi la eveniment s-au aflat reprezentanþi ai: KapschCarrierCom AG, MAGNA Po-

wertrain AG & CO KG, Ebers-pächer AG, GebäudetechnikHorst Picek, Global Lead NewFacilities, Peter Lorenz Ateliers,BDA Business DevelopmentAgency, GREET Vienna – TheInternational Business Multiplier,TINA Vienna, CVI NetworkServices GmbH, Asia ConsultingGmbH, Becker Consult, CameraEconomicã Federalã a Austriei.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Alina Bercu s-a nãscut în1990 ºi a început studiul pianuluila vârsta de 7 ani cu prof.Magdalena Toma. În anul 2006 afost admisã la Universitatea deMuzicã „Franz Liszt“ dinWeimar (Germania) unde astudiat sub îndrumarea Prof.Grigory Gruzman, iar în 2011 afost admisã la cursurile demasterat coordonate de prof.Wolfgang Manz de laUniversitatea de Muzicã dinNürnberg.

În anul 2009 Alina Bercu aînregistrat, alãturi de renumitulviolonist Ilian Garnet, albumulmuzical „Schubert-Ysaye-Bra-hms“. Albumul a obþinut premiul„Golden Label“ (Belgia) ºi „Cled’Or“ (Franþa). Alina Bercu asusþinut recitaluri transmise îndirect la diverse posturi de radioºi televiziune: NBC (SUA),

Telepace (Italia), METRO TV(Indonezia) ºi TVR Cultural ºi arealizat înregistrãri pentru „Fo-noteca de Aur“ a RadiodifuziuniiRomâne.

Pianista a susþinut numeroaseconcerte pe renumite scene dinEuropa, America de Nord ºiAsia, dintre care amintim: Car-negie Hall, New York; Théâtre deVevey; Tonhalle, Zürich; Prinz-regententheater, München; Mu-sikhalle, Hamburg; Auditorium,Roma; Sala Palatului ºi AteneulRomân, Bucureºti. Alina Bercua colaborat pânã în prezent cudirijori precum Sergio Co-missiona (SUA), Misha Katz(Franþa), Romely Pfund ºi RobertStehli (Germania), Jan Stulen ºiTheo Wolters (Olanda), PaoloArrivabeni (Italia) ºi JohnWesley Strickler (SUA).

Pianista a obþinut Premiul I ºi

Premiul Publicului la concursulinternaþional pentru pian„Steinway & Sons“ (noiembrie2002), Premiul special acordat deMinisterul Afacerilor Externe dinRomânia pentru „PromovareaRomâniei prin Culturã“ (2004),Premiul „Performanþe Artistice“acordat de Societatea Românã deRadiodifuziune (2004), PremiulI la secþiunea „Solo“, Premiul I lasecþiunea „Concerto“ ºi Medalia

de Aur la concursul internaþionalpentru pian „The World PianoCompetition“ (Cincinatti, SUA,2004) ºi Premiul special „Inmemoriam Iosiv Sava“ acordatde Radio România Cultural(2006).

Vã rugãm sã confirmaþiparticiparea la recitalul pianisteiAlina Bercu pânã la data de 20aprilie, la adresa uawg@rkiwien.at.

Pentru mai multe detaliidespre Alina Bercu vã rugãm sãaccesaþi pagina de internet apianistei: www.alinabercu.com.

Institutul Cultural Românde la Viena

Argentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81

E-mail: office@rkiwien.atwww.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

aprilie - mai 2015Pagina 10

Institutul Cultural Român de la Viena vãinvitã joi, 23 aprilie 2015, ora 19.00, la

recitalul pianistei Alina Bercu. Repertoriulserii cuprinde lucrãri de Domenico Scarlatti,

Johannes Brahms ºi Serghei Prokofiev.

PPiiaanniissttaa AAlliinnaa BBeerrccuu îînn rreecciittaall llaaIInnssttiittuuttuull CCuullttuurraall RRoommâânn ddee llaa VViieennaa

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

48

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

Prezentare a proiectelor româneºtide parcuri industriale în cadrulAmbasadei României la Viena

Pagina 11aprilie - mai 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

„Tot mai mulþi infirmi, maiales romi din România ºiBulgaria, cerºesc pe strãzile dinGraz. Se presupune cã anumiteorganizaþii criminale îi aduc peaceºti infirmi în Graz cu scopulde a-i exploata pentru cerºit,luându-le banii pe care îi obþin“,informeazã site-ul Oe24.

Autoritãþile au decis ca într-un timp cât mai scurt, înainte desfârºitul verii, sã înãspreascãlegea privind siguranþa. Maiexact, se urmãreºte, potrivitteleviziunii austriece, ca

cerºetoria organizatã, aºa cumeste cazul infirmilor aduºi înGraz, sã fie interzisã. KurtKemeter, comandatul poliþieilocale, a declarat cã ipotezaexploatãrii cerºetorilor infirmieste încã în curs de verificare.De asemenea, trebuie stabilit cuexactitate când se poate vorbide cerºetorie organizatã.„Bineînþeles cã cerºetoriistabilesc între ei cine ºi unde seduce la cerºit. Se poate numideja acest lucru cerºetorieorganizatã? Potrivit legilor din

landul Viena, aceastãpremeditare este dejasancþionabilã, dar nu ºi potrivitlegilor din landul Steiermark“,

explicã Kemeter. Dacã oameniisunt forþaþi sã cerºeascã ºi sãpredea o parte din bani cãtre ceicare îi organizeazã, atunci este

vorba de un caz ce trebuiepedepsit conform legii, acompletat comandantul.

http://www.libertatea.ro

E oficial! Cerºitul va fi interzis!Autoritãþile locale ale oraºului austriacGraz, al doilea ca mãrime dupã capitala

Viena, unde a crescut îngrijorãtor numãrulromilor din România ºi Bulgaria vor sãînãspreascã, legile privind cerºetoria

organizatã, anunþã postul TV Oe24.

Ce nu ºtiai despre Austria1.Cel mai înalt punct din Austria este

vârful Großglockner, ce se aflã la 3.797de metri înãlþime.

2. Mai mult, 62% din tãrâmul austriaceste ocupat de Alpi.

3. Cea mai veche grãdinã zoologicãdin lume se aflã în Viena ºi a fost deschisãîn 1752.

4. Tot în Austria poþi gãsi cascadeleKrimml, cele mai înalte cascade dinEuropa, înãlþându-se pânã la 380 demetri.

5. Admiraþi eleganta barocã a Vienei,

în special în Primul District, Innerstadt.6. Vizitaþi renumitele galerii

Akademie der bildenden Kunste ºicelelalte galerii de artã din Viena. În oraºmai sunt peste 50 de muzee, printre careMuzeul de Istorie Naturalã, Muzeul deArta Modernã ºi Perimetrul Muzeelor.

7. Vizitaþi roata de bâlci Riesenrad dinparcul de amuzament Prater, CatedralaSf. ªtefan, Capela Hofburg, Parlamentulºi Biserica Votive.

8.Vizitaþi oraºul Graz mergând pe jos.Atracþiile includ LandesmuseumJohanneum, picturile gotice din Alte

Galerie, Neue Galerie din PalatulHerbenstrein, Mausoleul ÎmpãratuluiFerdinand II, Oraºul Vechi, Schlossbergºi Glockenturm.

9. Vizitaþi locul de naºtere alcompozitorului Wolfgang AmadeusMozart, oraºul Salzburg. În oraº puteþiadmira ºi splendoarea arhitecturii baroce.În centrul istoric se aflã fortãreaþaHohensalzburg. Alte atracþii cuprindBiserica Peterskirche, Domkirche ºi AlterMarkt.

10. Vizitaþi Eisriesenwelt în Werfen –peºteri de gheaþã ascunse adânc în munþiice flancheazã valea de la sud de Salzburg.

11. Vizitaþi oraºul medieval Retz,care se poate lãuda cu beciuri pline de vinde calitate, ziduri ale oraºului vechirestaurate, mori de vânt ºi o bisericãdominicanã.

12. Vizitaþi ultima zonã de pãduretropicalã protejatã din Europa, în ParculNaþional Donau-Auen, o zonã ceadãposteºte o diversitate de plante ºianimale.

http://www.austria.ro

ªtiaþi cã? 8 lucruriinteresante

despre Austria

ªtiaþi cã?1) 68% din suprafaþa þãrii are o altitudine de peste

500m, 62% fiind ocupatã de munþii Alpi;2) În Austria existã cea mai veche grãdinã zoologicã

din lume, Tiergarten Schönbrunn, deschisã în 1752 înViena;

3) Cimitirul Central al Vienei are aproximativ 2.5miloane de morminte, mai multe decât populaþiaoraºului;

4) Fostul palat de varã al habsburgilor, Schönbrunn,are aproximativ 1.440 de camere;

5) Cel mai mare smarald din lume (2860 de carate)este expus la Palatul Imperial din Viena;

6) Austria este locul de naºtere a unor genii alemuzicii clasice precum Ludwig van Beethoven,Wolfgang Amadeus Mozart, Johannes Brahms, FranzSchubert, Johann Strauss (tatãl ºi fiul), Cristoph Glucksau Arnold Schonberg;

7) Unul dintre cei mai cunoscuþi austriecicontemporani este actorul, culturistul ºi omul politicArnold Schwarzenegger;

8) Pãrintele psihanalizei, Sigmund Frued, a fost unmedic neuropsihiatru austriac;

http://www.austria.ro

Ce nu ºtiai despre Austria?! Cele mai frumoaselocuri de vizitat

Coproducþia româno-ungaro-germanãToto ºi surorile lui, regizatã de AlexandruNanãu participã în competiþia internaþionalãa festivalului de film documentar Millenium(20-28 martie 2015) din capitala Belgiei.

Toto ºi surorile lui a fost premiat deja înfestivaluri prestigioase din Europa, ultimadistincþie fiind câºtigatã la LuxFilmFest dinLuxemburg.

Un alt film prezent în secþiuneaPanorama, Play, no matter what! (2014) alregizoarei olandeze Kim van Haaster, aducepe marele ecran o poveste despre educaþianeconvenþionalã din satul românesccontemporan.

ICR Bruxelles este partener al Milleniumdin 2013, colaborarea cu marile festivaluriînscriindu-se în strategia ICR Bruxelles depromovare a filmului românesc în spaþiulBenelux.

Millenium, ajuns la a ºaptea ediþie,reprezintã cel mai important festivaldocumentar din Belgia ºi abordeazã oproblematicã relevantã pentru societateaactualã, sprijinind diversitatea ºi toleranþa.

Toto ºi surorile lui (2014) - 22 ºi 26martie, Cinema Aventure

Play, no matter what! (2014) - 22 ºi 23martie, Cinema Aventure.

Sursa: icr.ro

Institutul Cultural RomânBruxelles sprijinã participareascriitorului Dan Lungu la cea dea cincea ediþie a FestivaluluiInternaþional Passa Porta (26-29martie 2015), în cadrul unuiproiect al reþelei institutelorculturale europene EUNICBruxelles.

În 29 martie, ora 13.00,Casa flamando-olandezã deBuren gãzduieºte dialogul

dintre Dan Lungu, scriitorul cehJiøí Hájíèek ºi publicul iubitorde literaturã. Discuþia moderatãde autorul belgian PeterVermeersch va avea ca temãpendularea între provocãrileprezentului ºi nostalgiatrecutului. La ora 17.00,Cinéma Aventure Bruxellesgãzduieºte proiecþia filmuluiSunt o babã comunistã,ecranizare dupã romanul

omonim al lui Dan Lungu, cuparticiparea scriitorului ºi aregizorului Stere Gulea, urmatãde o discuþie cu spectatorii.

Proiecþia filmului „Sunt obabã comunistã” este realizatãprin amabilitatea studiourilorMedia Pro România.

Dan Lungu (n.1969,Botoºani) a publicat romaneleRaiul gãinilor (2004), Bãieþi degaºcã (2005), Sunt o babãcomunistã (2007), Cum sã uiþi ofemeie (2009) ºi În iad toatebecurile sunt arse (2011). A fosttradus în peste zece limbi. Esteprofesor la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” ºidirectorul Muzeului LiteraturiiRomâne din Iaºi.

Stere Gulea (n. 1943, MihailKogãlniceanu – jud. Constanþa)este regizor ºi scenarist. Aecranizat opere clasice aleliteraturii române (Moromeþii,1987) ºi a realizat filmeinspirate din trecutul recent al

României (Piaþa Universitãþii –România, 1991; Vulpe vânãtor,1993; Stare de fapt, 1995).

Director ºi programator alFestivalului internaþional deliteraturã ºi traducere Iaºi(FILIT), Dan Lungu vaprezenta FILIT, cel mai marefestival de gen din Europa deEst, unor prestigioase instituþiiliterare din Belgia ºi Olanda,luni, 30 martie, la BiroulUNCJR Bruxelles, înorganizarea ICR Bruxelles.

Program: Duminicã, 29 martie 2015,

13h, deBuren, 6 Rue Leopold,Bruxelles;

Duminicã, 29 martie 2015,17h, cinema Aventure, Galeriedu Centre, 57 Rue des Fripiers,Bruxelles;

Luni, 30 martie, 11h30,Biroul UNCJR de la Bruxelles,24 Rue Montoyer (participareexclusiv pe bazã de invitaþie).

Sursa: icr.ro

Documentarul lui Alexandru

Nanãu în festivalulMillenium

Dan Lungu la Bruxelles în festivalliterar ºi pe marele ecran

C M Y K Pagina 12

Începând cu luna ianuarie a.c. a fost pusîn funcþiune “Centru de contact ºi suport alcetãþenilor români din strãinãtate”, proiectdestinat cetãþenilor români aflaþi în strãinãtateºi care are în componenþã un sistem informaticintegrat de tip Call Center ºi Mail Center.

Toate apelurile telefonice ºi toate mesajeletransmise de cetãþenii români cãtre oficiileconsulare ale României în strãinãtate prin carese solicitã informaþii ºi sprijin consular suntdirecþionate într-un singur punct, undeproblemele semnalate sunt prioritizate:

cazurile urgente sunt repartizate directconsulilor, iar la solicitãrile de informaþii serãspunde din Centrul Unic.

Românii din Belgia pot accesa acestsistem la numãrul 003223475338.

Sursa: rombel.com

Circulã prin târgul Bruxellului zvonul cã încurând se va deschide un nou magazin cu produseromâneºti….. Am plecat pe urma acestui zvon ºi ne-am întâlnit cu « haiducul » ce-ºi va deschidemagazinul, domnul Caragnopoulos Dimiter.

Domnule Caragnopoulos vã rog pentruînceput sã dezvãluiþi cititorilor RomBel, locaþiaacestui nou magazin ºi data inaugurãrii….Primul magazin din reþeaua HAIDUC îl

inaugurãm sâmbãtã 14 martie. Adresa este AvenueClemenceau 72, 1070, Anderlecht lângãpiaþa “2 boi“. Spun primul pentru cã vomdezvoltã o reþea de magazine de proximitate înBelgia, Olanda ºi Luxemburg. Urmãtorul magazin osã fie cu specific tradiþional, ceva gen art&craftunde veþi gãsi artizanat,ºi vestimentaþie popularã,produse alimentare româneºti premium, în generalpentru cadouri (brânzã de burduf în scoarþã de brad,palincã ºi rachiu tradiþional în plosci de lemn lucrate

manual,etc). O sã fie o locaþie unde vrem sãpromovãm tot ce are mai bun în materie de tradiþie,România ºi nu urmãrim neapãrat profitul economic.

În acea zonã mai sunt ºi alte magazine cuproduse româneºti….. Cum vã veþi diferenþiade acestea, ce veþi oferi în plus?Vom încerca sã creãm un pol de servicii. Pe

lângã produsele alimentare avem deja un contractsemnat cu o firmã serioasã de coletãrie cu 18 ani deactivitate MATY EXPRESS ,deci veþi putea înmaxim o lunã sã trimiteþi sau sã recepþionaþi direct ladomiciliu pachete din România. În timp vomdeschide de asemenea un ghiºeu de transfer de baniºi puþin mai târziu un raion de mãcelãrie cu produseproaspete ºi o patiserie.

Þinta dumneavoastrã o reprezintã doarconsumatorul de originã românã sau încercaþiºi o promovare a produselor româneºti cãtretoþi potenþialii clienþi din Bruxelles?Bineînþeles cã suntem focusaþi pe clienþii

români dar nu neglijãm nici ceilalþi clienþi esteuropeni sau africani încercând sã avem produsebasic pentru fiecare dintre ei. Sã nu uitãm cã zonaaceea de târg este un « melanj » de naþionalitãþi care

genereazã un consum fantastic.

Care sunt surprizele / promoþiile cu care veþiporni activitatea ? Cu ce doriþi sã atrageþiclienþii încã din ziua deschiderii?Din start vreau sã se ºtie cã nu suntem un maga-

zin ieftin. Atuurile noastre sunt o selecþie riguroasãde produse cu un raport calitate/preþ bun. De aseme-nea varietatea de produse pe care nu o veþi întâlni lanici un magazin din Belgia plus o salã de vânzaregeneroasã care sã te îmbie sã zãboveºti la raft ºi sã aitimp sã-þi cântãreºti opþiunile de cumpãrare. Se evitãastfel aglomeraþia care este în alte pãrþi ºi, nu înultimul rând, programul flexibil: pentru început luni-vineri 10-18, sâmbãtã 8-18, duminicã 8-16. Înfuncþie de cererea clienþilor programul poate fischimbat. Vor fi promoþii sãptãmânale ºi degustãrifocusate pe anumite clase de produse. Practic acestmagazin este unul pilot pentru a arãta celor care dejadesfãºoarã aceastã activitate sau vor sã investeascãîn acest tip de activitate un model de urmat.

Dacã nu este un « secret comercial » vã rog sãne dezvãluiþi câteva dintre sursele dumnea-voastrã de aprovizionare…. Ce producãtoridin România veþi promova în Bruxelles?

Magazinele noastre sunt prezente deja în Spaniaºi Germania. Peste tot suntem clienþi FOODEX ºifacem parte din programul de fidelizare almagazinelor FOODEX PARTNER. Sperãm cãmodelul nostru de bussines ºi felul în care aratã ºifuncþioneazã magazinele noastre sã determine ºi altemagazine sã adere la programul FOODEXPARTNER. Preþurile vor fi mai mari decât laFOODEX, din motive economice în primul rând(chiria mare din acea zona, angajaþi, curent,consumabile) dar în limita bunului simt. Suntem oalternativã de asemenea viabilã pentru cei ce dorescsã îºi facã cumpãrãturile duminicã. În concluzie, lanoi veþi regãsi toþi producãtorii din România ce îºicomercializeazã produsele în reþeaua FOODEX.

Un mesaj de final pentru cititorii RomBel?Va aºteptãm la cumpãrãturi într-un ambient

modern, suntem atenþi la sugestiile dumneavoastrã ºidorim sã aducem o bucatã de Românie în caseledumneavoastrã!

Vã dorim succes ºi sã ne vedem cu bine la noulmagazin HAIDUC!

Pentru RomBelCornel Radu Loghin

Centrul de contact ºi suport al cetãþenilor români din strãinãtate

PPrr iimmuull HHAAIIDDUUCC llaa BBrruuxxeell lleess!!

martie - aprilie 2015 Pagina 13ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Astãzi, chiar despre asta vreau sãvã vorbesc. Am avut plãcerea sãcunosc personal pe poeta MariaRoibu, ºi dincolo de toatã biografia,dincolo de orice relatare rece a vieþiiei, am avut bucuria de a cunoaºte unom – cu trãirile lui, cu visele ºi cupãrerile lui. Aºa cã nu am ezitat ºiam pus întrebãrile care mãfrãmântau, întrebãri care s-auconcretizat în interviul care îl prezintastãzi. Am spus mereu, sunt un omcurios, ºi sunt un om care furã dinexperienþa altora, care cautãrãspunsurile dincolo de ceea ce îmiarãþi fãþiº. Astfel am reuºit sã înþelegcã sufletul unui poet, cel care îlgãseºti printre rime, nu e acelaºi cucare se lasã vãzut în faþa oamenilorîn rutina zilnicã, ceea ce îi face sã fieniºte caractere complexe, greu decaracterizat ºi pe care poþi sã ledescoperi doar citindu-i, vorbind cuei, arãtându-le cã eºti demn de aajunge acolo unde doar poezia lorpoate. Asta am învãþat eu dinexperienþa aceasta, ºi, dupã puterilemele, am încercat sã pun întrebãrilepotrivite, pentru ca ºi voi sãînþelegeþi ceea ce eu am vãzut.

Cine este Maria Roibu ºi de cescrie?Chiar aºa…cine sunt eu ? Asta-i

una dintre întrebãrile de care fugmereu.. Nu ºtiu dacã mã cunosc atâtde bine încât sã pot rãspunde, însãmã voi strãdui. Cred cã sunt un omplin, plin de trãiri explozive, un omcare nu se complace în a exista, carenu face compromisuri, care vreatotul sau nimic, un om pentru care nuexistã gri, ci doar alb sau negru. Suntfiica unei mame, sora unui singurfrate ºi femeia unui singur bãrbat.Am tipãrit în retina timpului meu,principii ºi valori morale de la carenu mã abat nici dacã aº fi pusã perug. Întotdeauna m-am ghidat dupãprincipiul celor douã elemente Yin ºiYang, care îºi au originea în filozofiaºi metafizica chinezã ºi carereprezintã modalitatea de a înþelegeºi a cunoaºte existenþa, cãci oricefenomen sau lucru din Univers aredouã aspecte, unul Yin ºi unul Yang,opuse, dar în acelaºi timpinterdependente transformându-seunul pe celãlalt. Pentru mine, aceastaeste legea generalã a modului în carelumea este alcãtuitã. Sunt un om

care viseazã mereu, nu doar atuncicând doarme. Am un suflet «demodã veche», care se regãseºte greuîn acest secol al haosului uman.Convingerile ºi normele dupã careviaþa mea se deruleazã, pot fi înþelesecu greu de cei din jurul meu. Am olume a mea pe care am construit-ode-a lungul timpului, o lume în carepot fi tot ceea ce îmi doresc sã fiu, încare îmi scriu nebunia la nesfârºit,liberã, sub mâna protectoare aiubirii. În linii mari cred cã asta sunteu. Când voi mai afla câte cevadespre mine, voi reveni cucompletãri. De ce scriu…nu mi-ampus niciodatã aceastã întrebare…însã rãspunsul ar fi unul cât se poatede simplu: din dorinþa de a dãrui oparte din mine celor care iubesctrãirile cioplite în cuvinte.

Cum descrieþi viaþa unui scriitorîn diaspora?Depinde de modul în care

construieºti aceastã viaþã, sau maibine spus, de modul în care teconstruieºte ea pe tine. Poate cã uniiar spune cã se bat cu morile de vânt,însã eu, deºi am o moarã de vântchiar lângã mine, pot spune cã «num-am bãtut niciodatã cu ea». Pentrumine, a fi scriitor în diasporaînseamnã bucurie, înseamnãsperanþã într-un viitor mai bogat dinpunct de vedere cultural, înseamnãprivilegiu. Nu ºtiu dacã este o foartemare diferenþã între noi cei de afarãºi cei din þarã, iar aici mã refer lamuncã, rãbdare, perseverenþã ºipotenþial financiar. Din punctul meude vedere, ar exista un singur aspectce ar putea diferenþia condiþiascriitorului din diaspora, faþã de ceaa scriitorului din România, acela cãeste foarte costisitor sã îþi poþiprezenta o carte în diaspora. Suntdistanþe lungi pe care trebuie sã leparcurgi ca sã poþi ajunge într-un locunde sunt mai mulþi români. În ceeace mã priveºte, am mers în patru þãri,am fãcut mii de kilometri ca sã potprezenþa acest volum pe care l-amscos la luminã acum un an. Sunt uncaz fericit cãci am întâlnit de-alungul timpului oameni care mi-ausprijinit iniþiativele, promovându-mãºi cu ajutorul cãrora am reuºit sãadun în fiecare þarã unde am mers,oameni care iubesc literatura. Nimicnu este uºor, însã meritã orice efort

atunci când este vorba despre culturãºi frumos.

Îmi puteþi menþiona o carte caresã vã fi influenþat ca scriitor?O da, au fost douã cãrþi în care

efectiv m-am scufundat: Bucãþi denoapte (Bacovia) ºi Excelsior(Macedonski). Cu siguranþã am avutºi încã am o mare atracþie pentrusimbolism deoarece se pune accentulpe stãrile neclare, indefinite, este opoezie ce valorificã conceptele dereverie ºi nostalgie. În creaþia lor,simboliºtii manifestã preferinþepentru culori, pietre preþioase,utilizând foarte des conceptul decorespondenþã (transfer de sens).

„Mirage” este un volum bilingv,realizat împreunã cu poetulvalencian Pere Besso. Cum s-aajuns la aceastã colaborare?Pe minunatul Pere l-am cunoscut

în urmã cu doi ani, pe strãzileîncurcate ale Facebook-ului. Aveamsã descopãr cã este profesor de limbaspaniolã ºi unul dintre cei maiimportanþi poeþi catalani, însã ceeace nu ºtiu mulþi este faptul cã PereBesso este iremediabil îndrãgostit delimba românã. A învãþat singurlimba noastrã, a aprofundat-o ºi astudiat-o poate mai bine decât opoate face un român. O datã ce ºi-aînsuºit aceastã limbã, a început sãfacã traduceri literare a diferiþi poeþiromâni. Am început sã vorbimdespre literaturã, eu stãpânind foartebine limba spaniolã ºi am început sãne traducem creaþiile reciproc. Fiindpoet catalan, poemele lui sunt scriseîn limba catalanã, eu neºtiind aceastãlimbã, era ºi este necesar sã mi letraducã în limba spaniolã ca apoi sãle pot traduce în românã, iar el larândul lui fãcându-mi traduceri dinlimba românã în catalanã.Ajunsesem sã strâng un materialbilingv destul de consistent ºi amdecis amândoi cã este suficient debun încât sã fie publicat. În acestvolum se regãsesc atât poemelemele, cât ºi poemele lui. Mi s-a pãrutinteresantã ideea de a publica o carteîn care se regãsesc doi poeþi, ceprovin din douã culturi diferite.Prietenia noastrã virtualã s-atransformat într-una realã, atuncicând Pere ºi soþia lui au decis sã vinaîn Olanda sã ne cunoaºtem personal.A fost un moment important dinviaþa mea, cãci aveam sã îl cunosc pecel care mi-a devenit nu doarcolaborator ci ºi prieten real ºimentor. Am lansat aceastã carte cu omare mândrie la Institutul Culturaldin Paris, urmând la scurt timp ce-ade-a doua lansare în Spania,organizatã de primãria din Mislata(Valencia) prin intermediulconsilierului cultural Pepi LujanMartinez, soþia lui Pere, la casa deculturã Casa de la Dona, unde a fostprezentatã de cãtre primarul CarlosFernandez Bielsa. Momentele trãiteacolo sunt greu de descris. Într-o salãplinã de catalani, cu mâiniletremurânde, a trebuit sã fac faþã unuidiscurs în limba spaniolã…nu maipun la socotealã cã eram în Spaniapentru prima datã în viaþa mea, iarsingurele zile în care vorbisem în

limba spaniolã fuseserã acelea încare Pere a venit în Olanda. Faptul cãm-am descurcat onorabil, mi-a fostconfirmat chiar în tipul lansãrii decãtre o doamnã din public care s-aridicat, spunându-mi cã ar fi tarefericitã dacã ºi dânsa ar putea vorbimãcar pe jumãtate limba românã, aºacum vorbesc eu limba ei. Evident cãdoamna ºtia cã eu fusesem în Spaniadoar cu gândul. Un alt momentînãlþãtor la acea lansare a fost cândam zãrit în salã câteva persoane deorigine românã, membrii asociaþieiculturale Alma Rumana dinValencia, care abia îºi puteau stãpâniemoþiile de bucurie cã un român de-al lor se aflã într-o instituþie de stat aSpaniei. Am fost fericitã sã îi amalãturi deºi nu îi vãzusem în viaþamea. Erau din þara mea ºi deºi mãsimþeam bine printre catalani,prezenþa lor mi-a dat o stare de maibine ºi de o mai mare siguranþã. Aumai urmat douã lansãri, una înGermania la Freiburg, susþinutã fiindde comunitatea de acolo ºi în Belgia,la Kasteel Flora, susþinutã fiind deRombel, o « stare » frumoasã careeste definitã de domnul Cornel RaduLoghin, aceasta din urmã fiind ºiultima lansare a Mirajului.Colaborarea cu Pere continuã, aºacum continuã ºi prietenia noastrã:frumos ºi transparent.

De unde se poate achiziþionavolumul „Mirage”?Tirajul volumului este aproape

epuizat. Câteva exemplare se maigãsesc însã în biblioteca mea. Ceicare doresc sã îmi cunoascã poezia omai pot face prin intermediulblogului meu poeziamarieiroibu.blogspot.nl ºi al paginii de FacebookPoezia Mariei Roibu.

Se mai citeºte poezie în ziua deazi?Poate spre surprinderea

dumneavoastrã, am sã va spun cãDA. Oamenii citesc ºi am constatatcu bucurie cã sunt din ce în ce maimulþi. Deºi au la dispoziþie«biblioteci» online, oamenii îºidoresc sã aibã cãrþi fizice, sã le simtãºi sã le citeascã aºa cum se fãceaodatã. Cultura începe sã capeteimportanþa de altã datã, ºi asta pentrucã oamenii încep sã realizeze cã fãrãculturã nu putem exista. Poeziaînseamnã viaþã, înseamnã iubire,înseamnã chip, înseamnã sufletulcuvântului sub forma unui testamentpe care noi îl lãsãm celor ce ne citesc.

Ce este „Carisma Iubirii”?Carisma Iubirii este numele

urmãtorului meu volum de poezie,care va fi publicat în curând. NataºaValentina Roman spune cã «este unvolum de poezie vizualã ce apeleazãla cromatica simþurilor pentru aprezenta cititorilor mitul sacru alandroginului precum ºi condiþiaexistenþialã a omului într-un modinedit, capabil sã exprime esenþacreaþiei. Iubirea, timpul,substanþialitatea creaþiei artistice,transcendenþa sufletului spre absolutsunt temele abordate cu sensibilitateîn acest volum.»

Intenþionaþi sã scrieþi ºi altcevaîn afarã de poezie?Nu intenþionez ci chiar o fac,

cãci în afarã de poezie scriu ºi prozãscurtã, însã nu am publicat încã.Probabil o voi face atunci când vaveni timpul ei.

Doriþi sã transmiteþi cevaromânilor din Belgia?Aº vrea sã le spun cã oricât de

greu li s-ar pãrea drumul cãtreidealul vieþii lor, niciodatã sã nuabandoneze speranþa într-un «maibine» ºi cã orice s-ar întâmpla sã nuînceteze nicio clipã sã creadã în ei ºivalorile lor ca oameni, ca români, cacetãþeni ai acestei planete. Toategândurile mele bune, lor, românilordin Belgia ºi nu numai.

Aceasta este Maria Roibu.Cine?! Cred cã niciodatã nu putemspune cã am ajuns sã cunoaºtem pecineva cu adevãrat, aºa cã poezia eine poate spune mai multe despre ea,despre lumea ei ºi, dacã cãutãm bine,cred cã prin poezia ei putemdescoperii valenþe noi în propriulsuflet. Într-o lume aflatã într-ocontinuã alergare, într-o continuãluptã, e bine uneori sã ne oprim ºi sãaruncã un ochi cãtre noi înºine,pentru cã doar aºa putem sã facem caºi lumea, în întregul ei sã devinã maibunã. Îi mulþumesc pentru timpulacordat, dar mai ales pentru cã mi-aoferit ºansa de a arãta cã diaspora nue strãinã de þara natalã, cã nu e aºacum vor mulþi sã o facã sã arate, cãaici românii sunt oameni care sedezvoltã ºi pe plan profesional dar ºipe plan moral, ºi cã românii încã suntfrumoºi chiar dacã imaginea cu caresuntem asociaþi e una care nu nereprezintã.

Dumitru ChihaiaSursa: rombel.com

În dialog cu poeta Maria RoibuRomânul s-a nãscut poet. Însã poezia nu e doar o

înºiruire de cuvinte care rimeazã între ele. Poezia este oînºiruire de sentimente ºi de trãiri care nu mai încap însuflet ºi care ies, ajutate de o limbã bogatã, aºa cum eLimba Românã, prin cuvinte alese cu greu ºi care doarîncearcã sã expunã ceea ce poetul simte. Însã tocmaibogãþia limbii noastre face ca, de multe ori, cititorul sã

înþeleagã diferit poezia faþã de cum a intenþionat-oautorul, tocmai pentru cã nici sufletele noastre nu suntla fel. Prin asta se face diferenþa dintre rimele uzuale,banale chiar, ºi poeþii care îºi pun sufletul în rimele

unor cântãri lãuntrice la care cu greu putem ajunge. Iarcând un poet reuºeºte sã trezeascã ceva în sufletul tãu,

e cu siguranþã un om care, înainte de a cãuta rime,cautã sentimente cãrora sã le închine ode.

C M Y K Pagina 14

• Atunci când aterizaþi pe AeroportulInternaþional Schipol din Amsterdam, vãaflaþi la 4 metri sub nivelul mãrii?

• New York se numea înainte NewAmsterdam ºi a fost construit de olandezi,apoi cedat Marii Britanii în schimbul luiSuriname?

• De curând Amsterdam a fost numit celmai prietenos oraº din lume cu bicicliºtii?Sunt mai multe biciclete în oraº (1 milion)decât oameni!

• Amsterdam a fost primul oraº din lumecare a legalizat drogurile uºoare ºi prostituþia?

• Amsterdam are peste 300 de coffee-shop-uri care vând legal pânã la 5 grame dedroguri uºoare de persoanã?

• Amsterdam are cel mai mare numãr demuzee pe metru pãtrat dintre toate oraºelelumii?

• Numele Amsterdam vine de la râulAmstel care trece prin oraº ºi cuvântulolandez (ºi englezesc) pentru baraj – dãm? Cusiguranþã vã este mai cunoscut numele Amstelde la berea olandezã care se produce înAmsterdam.

• Acest oraº faimos mai este cunoscut ºica: ‘Veneþia nordului’,‘Capitala europeanã apetrecerilor’,‘Locul unde merg toþi bãieþiirãi’,‘Capitalã mondialã a bicicliºtilor’?

• Amsterdam a fost centrul economicmondial al secolului 17? Prin urmare, cea maiveche bursã de valori se aflã aici.

• În ciuda faptului cã prostituþia esteconsideratã o profesie legalã în Amsterdam,femeile din domeniu nu au voie sã pãrãseascãRed Light District în cãutare de clienþi?

Sursa: portalturism.ro

Pe 8 martie, echipa emisiunii „CapCompas” a continuat expediþia prinprovinciile olandeze ºi ne-a prezentatcele mai vechi mori de vânt ºi orãºelulGiethoorn, botezat Veneþia Olandei.

Cele 19 mori de vânt construite înjurul anilor 1740, pentru a drenasuprafeþele inundabile din zonã,

formeazã acum un complex muzealUNESCO la Kinderdijk, un þinutvaloros pentru umanitate. Interioareleacestor mori tradiþionale s-au pãstrat din1950, când ultimul morar a pãrãsitregiunea.

Nu putem uita nicio clipã cã suntemîn þara canalelor, nici dupã cantitatea de

apã pe care o tot vedem, nici dupãnumeroasele pãsãri ce ne însoþesc ºiatunci ºtim oricând cã oriunde am fi,putem lua o ambarcaþiune pentru a plutipe meleaguri încã neexplorate. Alegemca nouã destinaþie Giethoorn, o altãVeneþie, de astã datã a Olandei.

Giethoorn este satul cu un singurmagazin alimentar, dar, paradoxal, estelocul în care te bucuri de tot confortulcivilizaþiei chiar în sânul naturii. Înpartea veche a Giethoorn-ului, în miculsãtuc rãsãrit parcã din ape, pestedrumurile acvatice se arcuiesc mai multde 180 de podeþe din lemn. De altfellemnul, apa ºi stuful dominã peisajul, iarcãsuþele, vechi de 200 de ani, te privescprin ochiurile colorate de fereastrã, cândde pe malul stâng, când de pe maluldrept, par sã fi rãmas dintr-un vechidecor fãurit anume pentru ecranizareaunui basm.

„Ascultã ºi tu povestea noastrãdespre Olanda ºi apele sale ºoptitoare”,spune Ana Preda, realizatoareareportajului.

Sursa: tvr.ro

ªtiaþi cã Amsterdam...

„Firea apelor”, o cãlãtoriepe canalele din Olanda

Institutul Cultural Român Bruxelles vãinformeazã cã Festivalul Luminilor dinAmsterdam a publicat condiþiile de participarela faza de preselecþie a proiectelor pentruurmãtoarea ediþie a festivalului (26 noiembrie2015 - 31 ianuarie 2016). Apelul de proiecteeste adresat artiºtilor, sculptorilor,tehnicienilor de lumini sau arhitecþilor românicare doresc sã creeze o instalaþie de luminicare ar urma sã fie expusã în cadrulfestivalului de la Amsterdam. Data limitã

pentru trimiterea propunerilor pentrupreselecþie este 25 martie 2015, proiectelecâºtigãtoare urmând a fi dezvoltate pentruetapa de selecþie finalã (martie-aprilie 2015).

Proiectul desemnat câºtigãtor va fi anunþatla începutul lunii mai 2015 ºi va fi realizat cusprijinul festivalului.

Conceptele pot trimise pânã la 25 martie laadresele moc.lavitsefthgilmadretsma@snoissimbus-ue ºi or.rci@s ellexurb.

Sursa: icr.ro

Preselecþie de proiecte pentru Festivalul luminilor din Amsterdam(27 noiembrie 2015 - 18 ianuarie 2016)

Dacã românii, în general, nu au o pãrere foartebunã despre propria þarã, existã imigranþi dinAlgeria ºi Filipine, care au ales Sibiul pentru aîncepe o viaþã nouã ºi spun cã „a fost cea mai bunãalegere”. Avantajele vieþii în Sibiu, povestescimigranþii, sunt lipsa discriminãrii ºi numeroaselefestivaluri, iar la capitolul dezavantaje toþi spunacelaºi lucru: bucãtãria tradiþionalã româneascã nu etocmai uºoarã – nici de gãtit, nici ca ºi consistenþã.Panilag Lahla Sabella a venit din Filipine acumºapte ani. Acum, privind înapoi recunoaºte cãînceputul nu a fost tocmai uºor, dar în prezent îiplace viaþa ei „cu oamenii ºi locurile din oraº ºi dinjurul oraºului”.

„Eu sunt aici de ºapte ani ºi am venit pentru cãaveam nevoie de un loc de muncã ºi îmi era greu sãgãsesc acasã, în Filipine. Acum lucrez într-o fabricãºi sunt foarte mulþumitã. Când am venit în Româniaam fost mai mulþi filipinezi, dar unii nu s-au adaptat,alþii au plecat în alte oraºe sau þãri ºi am rãmas doareu ºi încã cineva din grupul respectiv”, povesteºteLahla.

Tânãra spune cã îi plac multe lucruri înRomânia, dar mai ales faptul cã sunt patruanotimpuri ºi „aici chiar ai ocazia sã vezi cum setransformã natura”, dar îi plac ºi oamenii pentru cãsunt mereu amabili „ºi nu discrimineazã”, precum ºifaptul cã oraºul abundã în festivaluri.

Fidecan Nelyfe a ajuns la Sibiu tot din Filipine.Pentru ea Sibiul a devenit „acasã” mult mai uºor,deoarece nu a aluat-o de la început singurã, ci alãturide soþul ei. „Eu sunt aici de patru ani, sunt cãsãtoritãtot cu un filipinez, dar viaþa noastrã s-a aºezatfrumos aici. Soþul meu lucreazã la firma Continentalºi ducem o viaþã liniºtitã în Sibiu”, spune Fidecan.Despre începuturi îºi aminteºte cã au fost „aºa ºi aºapentru cã am avut ºi noi nevoie de o perioadã deacomodare”. „A durat puþin pentru cã nu cunoºteampe nimeni, dar ºi pentru cã a fost greu sã ne adaptãmbucãtãriei locale. Acum pe masa noastrã, printrepreparatele tradiþionale, îºi mai fac loc ºi mâncãruriromâneºti, dar puþin schimbate, la care adãugãmceva din bucãtãria noastrã”, mai spune Fidecan.

„Eu sunt musulman, soþia ºi copiii suntortodocºi. Ne respectãm reciproc credinþa”

Beniahla Ab-Delkader a venit acum patru ani înRomânia ºi locuieºte în Ocna Sibiului. Înainte sãajungã aici a lucrat în Franþa ºi în Spania. ÎnRomânia a ajuns dupã ce ºi-a cunoscut soþia, oromâncã din Ocna Sibiului. Au ales sã vinã în Ocnasã îºi creascã copiii aici. Beniahla lucreazã la o

fabricã din Sibiu ºi spune cã a fost surprins de cât derepede ºi-a gãsit de lucru în oraº.

„A fost o hotãrâre bunã. Am gãsit o þarãprimitoare, cu oameni calzi. Eram pregãtit sã acceptorice loc de muncã, sã mã adaptez pentru cã orice sepoate învaþã cu dorinþã ºi stãruinþã. Am gãsit loculactual de muncã printr-o cunoºtinþã. ªtiam cã suntbariere pentru cã nu cunoºteam limba românã, daram avut ºansã sã întâlnesc ºefi cu deschidere, dispuºisã aprecieze rezultatele muncii mele. Este uncolectiv bun, ne respectãm ºi salariul estemulþumitor pentru existenþa familiei mele. Eu suntmusulman ºi soþia ºi copiii sunt ortodocºi. Nu avemnimic de împãrþit, ne respectãm credinþa ºi suntconvins cã dacã este armonie, înþelegere, iubire,niciun impediment nu constituie frânã pentrudezvoltarea spiritualã a oamenilor. Nu ºtiu cum seadapteazã cei care nu au familie, probabil le estegreu ºi asta poate genera ºocuri psihice. La mine nua fost cazul pentru cã familia îmi oferã tot ce amnevoie”, povesteºte Beniahla. Suport pentruimigranþii care ajung la Sibiu, oferã Asociaþia deAjutor Familial Pro Vita Sibiu. Începând din 2010,Asociaþia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu estepartenerã în proiectele iniþiate de OIM, în acest sensla sediul asociaþiei de pe str. Constantin Noica, nr.1Sibiu, funcþioneazã Centrul de Informare ºiConsiliere RTT. „Prin intermediul acestui centru,dorim sã oferim imigranþilor din Româniaasigurarea de servicii de informare ºi consiliere caresã rãspundã nevoilor lor de integrare, accesareaserviciilor medicale în România ºi a sistemuluieducaþional în România, consiliere în vedereaaccesãrii pieþei muncii în România ºi îmbunãtãþireacooperãrii cu instituþiile centrale ºi locale cu atribuþiiîn gestionarea cerinþelor imigranþilor”, spunreprezentanþii Pro Vita Sibiu.

Foto: www.mpsro.rohttp://www.turnulsfatului.ro

Pagina 15aprilie - mai 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dupã ce, în ziua precedentã,domnul Koschyk a participat laTimiºoara la manifestarea cuprilejul comemorãrii a 70 de anide la deportarea etnicilorgermani din România în fostaUniune Sovieticã, deputatul dinBundestag s-a întâlnit cu

directorul Departamentuluipentru investiþii strãine directe(DPIIS), dl. secretar de statAlexandru Nãstase, pentru adiscuta despre dezvoltarealocului de investiþii România. Cudl. secretar de stat GeorgeCiamba de la Ministerul

Afacerilor Externe dl. dep.Koschyk a discutat în special

despre Reuniunea Comisieiguvernamentale româno-

germane privind problemeleminoritãþii germane dinRomânia, care urmeazã sã aibãloc în 2015. În calitatea sa deînsãrcinat al Guvernului federalpentru emigranþi ºi minoritãþinaþionale, Hartmut Koschykeste, alãturi de dl. secretar de statCiamba, copreºedinte al acestuifor.

În continuare, dl. dep. Koschyka plecat mai departe, la Sibiu,împreunã cu delegaþia ministruluifederal de externe dr. Steinmeier.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Întrevederi la Bucureºti ale domnului HartmutKoschyk, membru al Bundestag-uului

Însãrcinatul Guvernului federal pentru emigranþiºi minoritãþi naþionale, dl. deputat HartmutKoschyk, a avut întrevederi la Bucureºti cu

interlocutori ai Guvernului României.

„Avem o þarã unde au stãpânit odatã /Vitejii daci, bãrbaþi nemuritori…” .

În perioada 3-5 aprilie 2015, a avut locla Bucureºti „Congresul DiasporeiUnioniste” unde au participat reprezentanþiai comunitãþilor româneºti din Diasporã, înspecial a comunitãþilor de basarabeni dinstatele în care aceºtia locuiesc, evenimentulfiind organizat de „Platforma Acþiunea2012”. Sesiunile au avut loc la PalatulParlamentului, Facultatea de Drept,Institutul Cultural Român, Facultatea deIstorie º.a . Scopul acestui eveniment a fostreîntregirea neamului românesc. PlatformaAcþiunea 2012, în aceastã perioadã, a reunit

comunitãþile de români ºi basarabeni înmai multe workshop-uri, unde s-a discutatdespre problema Unirii României cuBasarabia dar ºi despre problemele cu careaceºtia se confruntã în Diaspora. Asociaþi-ile de basarabeni care activeazã în afarateritoriului românesc, alãturi de „Acþiunea2012” luptã pentru pãstrarea identitãþii,încurajarea tinerilor basarabeni care îºipãrãsesc domiciliul sã îºi menþinã tradiþia ºicredinþa pentru a da continuitate neamuluiromânesc ºi cel mai important lucru, luptãpentru omagierea eroilor ºi martirilor careau luptat de-a lungul istoriei pentru pãstra-rea ºi conservarea limbii române, unicitateaneamului românesc prin promovareavalorilor culturale ºi a tradiþiilor peste tot înlume. Securitatea ºi cenzura informaþiilor adus la o dezbinare a Basarabiei, iar drepþiipatrioþi doresc elaborarea de proiectemenite sã scoatã la ivealã adevãrul istoric ºireîntregirea spaþiului românesc de pestePrut. Institutul Cultural Român doreºte sãsprijine proiectele comunitãþilor debasarabeni, precum ºi ale comunitãþilor

româneºti, prin elaborarea de proiectecomune ºi donaþii de materiale menite sãajute la pãstrarea unicitãþii ºi îi faciliteazã încunoaºterea adevãratei istorii.Materialeinedite, pãstrate cu acurateþe ºi nedistrusede securitate, evrei ºi opozanþi au fostprezentate de cãtre medicul chirurgNicolae Constantinescu care a condus ºiorganizat activitãþi culturale în America,câºtigând admiraþia americanilor, în specialprin promovarea românilor care au obþinutpremii la NASA, dar ºi prin organizareadiferitelor spectacole româneºti,tradiþionale. Toate aceste ateliere de lucrususþinute ºi dezbãtute în principal de cãtre

reprezentanþii diferitelor asociaþii, au avutaceleaºi scopuri: reîntregirea poporuluiromân ºi pãstrarea unicitãþii neamuluiromânesc pentru cã valorile ºi tradiþiile aurol în cristalizarea principiilor. Organizareaunui eveniment de cãtre „PlatformaAcþiunea 2012” care sã adune comunitãþicu aceleaºi dorinþe ºi idealuri a fost unulfoarte inspirat ºi deloc întâmplãtor,deoarece pe 27 martie 2015 s-au împlinit97 de ani de la Unirea Basarabiei cuRomânia, iar cu acest prilej s-au adusmulþumiri eroilor ºi martirilor care au luptatpentru acest þel ºi au fãcut posibilã unirea.Sub deviza „Reunirea va fi azi ori mâine”,toþi cei prezenþi doresc sã facã posibil visulunei întregi naþiuni, sã aboleascãnedreptatea ºi istoria distorsionatã, precumºi apropierea între neamuri, cu scopul de alupta împreunã la îmbunãtãþirea imaginiidespre români ºi basarabeni, pãstrarea ºipromovarea culturii, valorilor ºi tradiþiilordar ºi pentru a realiza proiecte menite sãvinã în sprijinul românilor din strãinãtate.

Ionela Ifrim

Platforma Acþiunea 2012

Imigranþi în Sibiu: „Aici oamenii nu discrimineazãºi e uºor sã îþi gãseºti un loc de muncã”

aprilie - mai 2015 Pagina 16

SUDOKU

Un preot se plânge unui coleg:- Nu mai ºtiu unde mi-am lãsat

asearã bicicleta. Cred cã mi-a furat-o cineva!

- Îþi dau un sfat, zise celãlaltpreot: citeºte, la slujba de mâine,cele 10 porunci ºi când ai ajuns laporunca "sã nu furi", vezi cine seînchinã primul. Ãla þi-a furatbicicleta!

Dupã douã zile se întâlnescdin nou cei doi preoþi.

- Ei, l-ai gãsit pe cel care þi-afurat bicicleta?

- Nu a mai fost nevoie, pentrucã, la porunca "sã nu preacurveºti"mi-am adus aminte unde mi-amlãsat bicicleta !!!

********Un popã intrã într-un

restaurant, în Postul Paºtelui, deBuna Vestire, cînd era "dezlegarela peºte", se aºeazã la o masã,cheamã ospãtarul ºi îl întreabã:

- Fiule, morun aveþi?

- Nu, pãrinte.- Nisetru aveþi?- Nu, pãrinte.- Cegã aveþi?- Nu, pãrinte.- Atunci dã-mi un cotlet de porc

ºi Dumnezeu mi-e martor cãvroiam sã mãnânc peºte!

********Preotul ºi computerul:

- Ce te aduce la Bisericã, Ioane?- întreabã preotul.

- Iacã, am venit sã mãspovedesc, pãrinte.

- Nu mai este nevoie, þi-am cititblogul!...

********- Fiule, dacã nu reuºeºti nici as-

tãzi la examen, sã uiþi cã sunt tatãltãu!

- Bine, tatã...Dupã câteva ore, se întoarce

fiul de la facultate:- Deci, care este rezultatul la

examen? - întreabã tatãl.

- Iertaþi-mã, cine sunteþidumneavoastrã?

********Un student intrã seara în cã-

minul de fete. Paznicul îl întreabã: - La cine mergeþi? - La cine mã sfãtuiþi?...

********Discuþie telefonicã între doi

studenþi: - Alo, Nae, îºi aminteºti ce ne-a

dat ieri la seminar? - Da! Câte un 3 la fiecare!

********Profesorul, supãrat, îi spune

studentului:- Nu te-ai pregãtit de loc! Mãcar

ºtii ce-i acela EXAMEN? - Daa! EXAMEN este atunci

când doi oamnei inteligenþi vorbescîntre ei.

- Aha? ªi dacã unul dintre eieste idiot?

- Atunci celãlalt pierde exa-menul!

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

CULMEA POLITEÞII

Sã-i spui doctorului cã n-ai scaun ºi el sã þi-l ofere pe al lui.

CULMEA MAGHIARIZÃRII

Românizarea românilor.

CULMEA CURSELOR DE CAI

Sã câºtigi o cursã de galop cu Calul Troian.

CULMEA MARIAJULUI

Sã-i asiguri soþului un asemenea climat conjugal, încât

sã plece la serviciu ca la o sãrbãtoare.

CULMEA AVARIÞIEI

Sã speli hârtia igienicã ºi s-o pui la uscat.

CULMEA ENERVÃRII

Sã calci pe coadã un pian.

CULMEA AVARIÞIEI

Sã priveºti pe deasupra ochelarilor pentru a nu-i uza.

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Pagina 17aprilie - mai 2015

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Unde ºi când îºi deschide depozitul FOODEX un nou magazin?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

_______________________________________________

Telefon ________________________________________;

48

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecuteste ANDREEAMIHALACHE -

FÜRTH

Timp de preparare: 120 minGata în: 2 ore

Ingrediente250 g fasole albã200 g pastramã de viþel4 linguri ulei de mãsline200 g ceapã1-2 linguri oþet1 ardei gras roºu1 ardei iute

1 linguriþã boiaverdeaþã (frunze de pãtrunjel, þelinã)sare

PreparareSe alege fasolea ºi se spalã bine, în mai

multe ape. Se lasã la umflat în apã recetimp de 3-4 ore, apoi se fierbe bine, pânã cese înmoaie.

Se curãþã ceapa ºi ardeiul roºu ºi se taierondele. Se pun la cãlit într-o tigaie cu ulei

încins. Se lasã doar puþin, cât sã seînmoaie. Se opreºte focul ºi se adaugãboiaua, ardeiul iute mãrunþit, oþetul ºisarea.

Fasolea se amestecã cu sosul de ceapã ºicondimente. Carnea afumatã se taie fâºii ºise pune deasupra. Salata obþinutã seserveºte rece, ornatã cu frunze de pãtrunjelsau de þelinã.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Pãtlagina (Plantago) esteun gen de aprimativ 200 despecii de plante mici.Pãtlaginile sunt folositedrept sursã de hranã decãtre larvele unor specii defluturi.

DescrierePãtlagina este o plantã erbacee

perenã, de 10 - 50 cm înãlþime, cufrunze ovate sau lanceolate, cutulpini florifere drepte, cuinflorescenþe terminale în formã despic ºi cu floricele gãlbui, mici.

RãspândirePãtlagina Plantago major este

foarte rãspânditã, vegetând ºi înlocuri bãtãtorite în care alte speciinu cresc. Creºte pe margineadrumurilor, în buruieniºuri, înpãºuni, culturi, de la câmpie pânãîn zona alpinã. Se cultivã numaiPlantago lanceolata (pãtlaginaîngustã).

Acþiune farmacologicãSe folosesc frunzele (Folium

Plantaginis). Principiile activesunt: mucilagii, vitamina K, tanin,glicozidul aucubina, polifenoli,alantoinã. Acþioneazã ca emolientºi expectorant, antihemoragic,cicatrizant, hipocolesterolemiant,antiseptic, hipotensor. Se maifoloseºte la ulcerul gastric, catar(urinar sau digestiv), hipertensiune,rãni, ulcere varicoase, laringite,stomatite, traheite, hemoroizi,

conjunctivite ºi blefarite etc. Plantaeste folositã ca ºi plantãmedicinalã. Substanþa activã esteglicozidul aucubina, dar conþine ºipolifenoli, polizaharide, mucilagii,vitamina C, tanin, siliciu, potasiu,zinc. Este rudã apropiatã cuPãtlaginã latã (Plantago major),Pãtlagina medie (Plantago media).În industria farmaceuticã ºi înmedicina popularã este folositãfrunzele acestora.

Pãtlagina este un anti-bacterianputernic, anti-inflamator ºi

cicatrizant, astfel frunzele zdrobitepot fi un remediu pentru muºcãturide insecte, în cazul unor arsuriminore. Datoritã proprietãþilor anti-bacteriene, anti-inflamatorii estefolosit pentru tratarea bolilorinflamatorii ale cãilor respiratorii,pentru ameliorarea tusei, ºi caexpectorant. Dizolvã mucusuladerent, promoveazã formarea desputã (secreþia traheobronºicã).Acoperã mucoasa membranei ºiamelioreazã inflamaþia, eliminãreflexul de tuse.

Având în vedere lipsa reacþiiloradverse, este folosit cu succes ºi înpediatrie. Uneori este folosit ca ºilaxativ datoritã faptului cã miezulse umflã uºor.

Pentru uz extern, în medicinapopularã, este folosit pentruleziunile superficiale, rãnipurulente, tãieturi, ulcer care sevindecã greu ºi pentru ameliorareasângerãrii. Frunzele proaspete depãtlaginã sepun pe rãni care sevindecã lent: este antiseptic,astringent, închide rana, faciliteazãcoagularea sângelui.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Pãtlagina - o plantã cu acþiuni multiple!

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Entuziasmul senti-mental este la limitasuperioarã, dar nu eun moment favorabil

pentru a lua decizii, mai ales înceea ce priveºte eventualeschimbãri.

Femeile din Taur voravea un sfârºit delunã magic ºi plin debucurii. La bãrbaþii

Taur succesul este directproporþional cu pauzele. Estemomentul sã acordaþi maipuþinã atenþie activitãþilor dinjob ºi sã faceþi plimbãri ºi ieºiricu partenerele voastre!

În cazul în carepânã acum te-aiconfruntat cu tot

felul de probleme de sãnãtate,acestea s-ar putea atenua sauchiar ºi-ar putea gãsi rezolvarea.Promptitudinea în reacþii tepoate ajuta mult în tot ce doreºtisã întreprinzi.

Ai o bunã rezistenþãfizicã, aºa cã sãnã-tatea nu-þi va crea

probleme serioase. În schimb,capacitatea de concentrare nu vafi la nivelul obiºnuit ºi ar fi binesã te sfãtuieºti cu un prieten deîncredere înainte de a luadecizii.

Este o perioadã bu-nã pentru a discutadespre chestiuni

care vã privesc pe amândoi.Dacã vei reuºi sã fii mai tolerant,mai îngãduitor, vei reuºi sã-þiconvingi cu uºurinþã partenerulsã-þi accepte propunerile.

La serviciu te veiconfrunta cu situaþiide tot felul, aºa cã

nici nu vei ºti când trece timpul.O propunere de colaborare vaveni oarecum pe neaºteptate ºise va dovedi avantajoasã.Oricum, ceva bani vor veni dinzona serviciului.

Energia ta fizicãeste la limitainferioarã, aºa cã nu

te implica în activitãþi deosebite.Oboseala acumulatã de-a lungultimpului ar putea duce lamigrene sau stãri febrile.

Vei avea unele dis-cuþii pe teme de inte-res comun cu parte-

nerul, dar nu este cazul sã încercisã-þi impui punctele de vedere. Oproblemã de sãnãtate a partene-rului vã va da peste cap planurile.

La slujbã va finecesar sã finalizezio activitate la care

ai cam rãmas în urmã. Va trebuisã faci un efort mare, darºansele de reuºitã existã, iarcapacitatea ta de a te mobilizaeste peste nivelul obiºnuit.

Starea ta generalãnu-þi ridicã proble-me deosebite, aºa cã

te poþi angrena în orice fel deactivitãþi. În cazul în care doreºtisã începi un tratament pentru osuferinþã cronicã, þine cont cã înaceastã perioadã tratamentelenaturiste te avantajeazã.

Interesul pentrurelaþia cu partenerulde suflet este mai

mare ca niciodatã. Eºti maisensibil ºi foarte dispus sã faciunele compromisuri, ceea ce nuþi se întâmplã prea des. Profitãde ocazie pentru a lãmuri uneleneînþelegeri mai vechi.

Nu vei fi într-oformã prea bunã ºiar fi de dorit sã te

gândeºti de douã ori înainte de aface ceva. Poate pãrea para-doxal, dar canalizarea energieifizice spre activitãþi practice îþiva permite sã te relaxezi.

Salatã de fasole

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtãrie, cãmarã, instalaþii moderne,apacurentã, gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350mp,pomi fructiferi, dependinþe cãrãmidã (ºopron, coteþgãini ) gard cu fundaþie; teren agricol intravilan:2555mp.,pãºune intravilanã: 918mp.,pãdure salcâmide-a lungul râului Cerna: 15.555mp.Prenegociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitãpe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierulMoara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþiila telefon 0040.751294131 (inginer ILIE)

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonãliniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat. Zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Telefon: 015784523637sau 015143435201. rog seriozitate.

Meditez limba germanã la domiciliul meu(zona Gustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon:0176 45638838.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã înRomânia ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sauºi altceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de,Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fideosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 015212247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sãai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtrite putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vomgãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) dea vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128

Sunt din România, caut de muncã ca muncitorîn construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel începãtor.Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048.

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sauîn agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni-cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza.Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniul fabricilor deproducþie sau firmelor de curãþenie în zona Nurnberg.Lb. germanã la nivel conversaþional. Bozan EugenSebastian. Tel: 015141305791

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncãîn domeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie, îngrijirebãtrâni sau copii. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758628039.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

aprilie - mai 2015Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri de sunet, de

imagine, regizor ºi scenograf etc lapreþuri pentru toate buzunarele.

Asigurãm ºi cerem seriozitate maximãDetalii: Telefon +49 152 122 47 555.

Muzicã internaþionalã ºi folclor din toatezonele pentru nunþi, botezuri etc la

preþuri convenabile cu DUOGRÃJDAN. Telefon: 0049 152 12247555

sau 0049 15166570489.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

48

aprilie - mai 2015 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudor profesionist,caut de lucru în domeniu sau ºofer pânã în 3, 5 t. Amcunoºtinþe medii de limba germanã. Telefon: 01758353537.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doi copii.Îmi doresc cu ardoare sã ajung în Germania împreunãcu soþul sã îmi gãsesc de lucru orice, undeva îngastronomie, soþul în domeniul tâmplãriei deoarece estecalificat în acest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa din Româniaeste greu de descris in cuvinte! Dacã cineva cu suflet mãva putea ajuta cu orice, chiar ºi cu un sfat, mã puteþi gãsila nr de tel: 0761800263 sau 0766844432.

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germania lao familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionist claseleCE. Cunoscãtor de limba germanã, nivel minim.Telefon: 0172 9596897 sau e.mail: ppb.adv@t-online.de

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil pe operioadã între minim 6luni-1an, în domeniile: gastrono-mie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalat mezeluri,fabricã de conserve, murãturi sau orice alt domeniu încare am putea lucra fãrã drept de lucru (încã nu îldeþinem!). E bine venitã orice ofertã decentã!!! Putem ficontactaþi la orice orã la nr. de tel.015775185775.Vãmulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii.Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart.Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncã îndomeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºicu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã,cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. Depreferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere.Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vase saufemeie de serviciu în zona Frankfurt am Main saulângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã. Telefon:015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºitermic, spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu esteClaudiu, telefon de contact 0034622830039 sau0034942134088. Vorbesc limba româna, spaniolã,italianã ºi puþin englezã. Vã mulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã la nivelde conversaþie (am fãcut un curs de limba germanã 3luni). Cãutãm un loc de muncã zona Frankfurt amMain. Pentru început e bine venit orice (ajutor înbucãtãrie, femeie de serviciu) sau orice altceva decent!Ne puteþi contacta la numãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã, începãtor.Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621- 7895893.

Doamnã 63 ani, locuiesc în Germania ºi doresc sãcunosc un bãrbat pentru o relaþie stabilã ºi serioasã.Telefon: 0981 35766448.

Doamnã drãguþã, minionã, 50 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârstã între 50- 60 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 0151 43510905.

Un om rãmas tânãr, de 65 ani, îºi cautãjumãtatea sa în vederea bunei înþelegeri ºi dragostepentru viitor. Telefon: 0152 16758270

Ardeleancã 55 ani, doresc sã cunosc un bãrbat cuvârsta între 55-65 ani, un cetãþean român sau cucetãþenie germanã, în vederea unei relaþii bazatã pesinceritate. Telefon: 0151 68570707 sau 0748133130

Doamnã 46 ani, stabilitã în Germania, caut unbãrbat serios pentru o relaþie de prietenie, eventualcãsãtorie. Condiþii: sã fie cu domiciliul în zona (Nürnberg, Fürth, Erlangen). Telefon 0176 72377718.

Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul în Germania( 12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cu doamnã maxim 40ani în vederea unei relaþii bazatã pe încredere ºi foartemultã comunicare. Deþin casã în România, deci o partedin concediu va fi acasã. Telefon: 015754493385- Mihai.

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Român 66 ani, stabilit în Germania- Stuttgart,caut o partenerã pentru o relaþie stabilã, bazatã peseriozitate ºi respect reciproc. Telefon: 0152 169 27088.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare). Preiauºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc. Cunoºtinþeminime de limba germanã. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere în zona Nürnberg. Telefon: 0911 32 16 21 89sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc în Mannheim,doresc sã cunosc o persoanã apropiatã vârstei mele carevorbeºte limba românã pentru petrecerea timpului liberîmpreunã. Telefon: 0157 87 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german, nevorbitorde limba românã, caut o româncã între 40-50 ani, suplã,pentru o relaþie serioasã, eventual cãsãtorie. Locuiesc înBad Staffelstein. Telefon: 01522 1603200.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatã peînþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38 ani,1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã, serios, bundansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºi excursiile.Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie) serioasã ºihotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii: slabã, pânã în35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase. Telefon:015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania, caut opartenerã stabilitã în Germania pentru o relaþie stabilã,bazatã pe respect reciproc. Telefon: 0151 21858148

Vând autoturism marca ALFA ROMEO 156, anfabricaþie 2000, TAV nou, motor benzinã 1997 cm.Schimbat recent telescoape. plãcuþe ºi discuri de frânã.Închidere centralizatã, alarmã, jante aliaj, oglinzi electriceºi încãlzite, geamuri electrice faþã ºi spate, climã. Preþ:1800 Euro Telefon: 0175 8353537

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. în comunaCata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate cu extractde carte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau 017683204074.

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierEmilia Latcu TudorClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a

Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

48

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

Mesagerul dragostei! Flori rezolvãprobleme: Afaceri, sãnãtate, stres,impotenþã, toxicomanie, alcoolism.0040741641986 0040735263427

matei.ana377@gmail.com.