VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

,,Puterea adevãrului este cu atât mai mare, cu cât expresia lui estemai dezbrãcatã de formele pompoase ºi solemne”

Am citit aceastã afirmaþie în scrierile unui om politic care a marcat isto-ria þãrii noastre, poate chiar ºi a Europei. S-a numit Nicolaie Titulescu. Aveadreptate.

Consider cã a spune ceea ce crezi cã este adevãrat, a te lãsa vãzut aºacum eºti, cu pãrþile bune ºi mai puþin bune, este o cale de a te apropia deoameni, de a-þi face prieteni. Sigur ºi duºmani. Dar oare mai însemnezi cevadacã nu ai duºmani ?

Cum în urmã cu câteva luni spuneam cã în modul meu de a glumi îmiplace sã spun adevãrul pentru cã aºa sper ca acesta sã nu supere ºi în acelaºitimp sã fie acceptat mai uºor de cel cãruia i-a fost spus.

Voi continua sã spun adevãrul. Cu toate riscurile. Dar oare trebuie spus întotdeauna în orice împrejurare adevãrul? Sus ºi tare?Da, dar.. Cum îl spui ºi cui îl spui. Sau cine îl spune ºi cum îl spune. În timpul vieþii mele am îndeplinit funcþii diferite. Cele mai multe de

rãspundere. În tot acest timp am învãþat ca atunci când nu se poate spuneadevãrul cel mai bine este sã taci . Tãcerea nu poate fi pedepsitã. ªtim cutoþii ,,cã tãcerea este de aur, vorba de argint,,

Existã probleme pe care trebuie sã le ai în gând mereu, fãrã sã vorbeºtide ele niciodatã. Pânã când acestea au fost rezolvate aºa cum þi-ai propus.Deci în situaþii deosebite :”Taci ºi fã.” Faptele tale spun adevãrul despre tine.

ªi acesta este un mod de a spune adevãrul. Prin fapte.În politicã, aceea mare sau aceea micã, de mahala aº spune eu, cã de

politica micã a omului curat de la þarã sau a muncitorului cinstit de la oraºnu poate fi vorba, adevãrul nu este nici strigat tare, nici spus în ºoaptã, niciaprobat prin tãcere. Pur ºi simplu adevãrul a murit În cel mai fericit caz, pejumãtate.

S-a ajuns pânã acolo cã în anumite ocazii un adevãr spus cu sinceritatede cineva care nu îºi poate þine gura într-un moment nefast, face atât demult rãu comunitãþii cât o întreagã universitate plinã de oameni instruiþi sãspunã minciuni.

ªi vã asigur absolvenþi ai univeritãþilor instruiþi sã spunã minciuni maiexistã. Mulþi. Sunt la vârsta ,, casãrii ,, dar continuã sã facã rãu, sã dezin-formeze, sã blameze sã mintã, sã umble din casã în casã rãspândind zvonurifalse.otravã.

Mai sunt ºi cei neinstruiþi în ºcoli de minciuni dar au reuºit la învãþãmân-tul de la distanþã, cu o calificare cel puþin la nivelul celor cu vârsta de casare.

Adevãrul este cã se impune o casare a ceea ce este de casat, ºiînlocuirea pieselor casate cu sânge nou. Dupã 15 – 20 de ani ( ºi înainte ºidupã 89) pe anumite fotolii casabile ºi ele s-a ajuns la convingerea cã totu-i trecãtor numai „casabilii” nu.

Veniþi tineri, implicaþi-vã, instruiþi-vã. Deadevãrate-lea. Nu fãrã muncã ºilupte grele pute-þi rupe roadele din pomul realizãrilor pozitive pentru voi ºicomunitate. Indãrãtul fiecãrui adevãr la care a-þi ajuns rãmâne satisfacþiaunui succes, ºi trecerea unei iluzii la capitolul amintiri.

Vârstnic sau tânãr „omul este mãsura tuturor lucrurilor”. Ce este casabil,este casabil, indiferent de vârstã...

Lampa minciunii nu lumineaz㻫Pe mincinos ºi orbul îl vede»

A minþi, minþire….Nu mi-am propus sã conjug verbul a minþi, ci mi-am propus sã pun în

discuþie acest verb care este pus în practicã cu deosebire în politicã.Minciuna este de mai multe categorii. Fãrã a avea pretenþia cã deþin cri-

teriul absolut al clasificãrii minciunii voi încerca sã consemnez câteva dincategoriile pe care le întâlnesc în politica noastrã cea de toate zilele.

- Prima este folositã de cei slab pregãtiþi, adicã mint cum se spune deîngheaþã apele. Dar aºa de slab pregãtiþi sunt cã se mirã de ce nu îngheaþãapele, nedându-ºi seama cã au minþit prost, Cazurile se întâlnesc pe stradã.Îi cunoºti dupã gogomãniile spuse, dupã felul cum se dau rotunzi, Îi vezicum parfumaþi mai ceva ca ºi ,, fetiþele ,,de la capãtul satului încãlþaþi cupantofi de lac ºi costum la patru ace pretind cã urmãresc lucrãri de ºantier,dau sfaturi ,,Mã, pe mine mã votaþi cã pe toþi îi rad,, Eu ºtiu cã un hectar deteren are 100 mp. útia nu ºtiu.De aceea nu le ajunge pãmântul. Vor ºi pelunã. O sã vã fac trotuare pe toate laturile. ªi în toate curþile. Eu sunt român.Mare. ªi pânã la alegeri voi termina doi ani de facultate. Cã studiez temeinicdoi ani pe unul. Categorie ieftinã.

Primarul comunei,IOAN CRIªAN

(Urmare în pagina 2)

E D I T O R I A L

Adevãrul, Minciuna ºi Politica

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Aproape de nunta de aur

Spiritualitate

Consilierii locali se prezintã:

DOREL ARGINTARU

p. 2

p. 6

p. 5

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3, Nr. 53, 13 - 19 Ianuarie 2008, 8 pagini, Tiraj 3500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Vladimirescu,dragostea mea

Iacob ºi Maria Fechete vor împlinicurând 47 de ani de cãsãtorie, îndrep-tându-se, aºadar, cu paºi repezi sprenunta de aur, dacã bunul Dumnezeuva dori sã ajungã acolo. S-au mutat înurmã cu 10 ani în Mândruloc, pentru afi mai aproape de fiica lor Maria. Suntoameni simpli care au cunoscut înviaþã ce este greu, ºi au dorit pentrucopii lor o viaþã lipsitã de griji.

ªi dacã privesc în trecut, iatã ce nepovestesc cei doi oameni, atât defrumoºi ºi de senini în simplitatea lordespre viaþa pe care au dus-o:

Iacob Fechete s-a nãscut într-o zide martie 1936, în Sâta, comunaSpermezãu, din judeþul Bistriþa-Nãsãud, unde a fãcut ºi primele claseprimare. Viaþa la þarã în aceea perioadãera grea ºi lipsurile multe, aºa cã de la12 ani s-a angajat cioban. Apoi, auvenit vremuri mai bune ºi aºa a reuºitsã se angajeze la TelecomunicaþiiCluj, sector Bistriþa, unde a lucrat timpde 30 de ani.

Nici viaþa lui Florentina Fechete nua fost uºoarã. Nãscutã ºi dânsa la þarã,în Dumbrãviþa, judeþul Bistriþa-Nãsãud,a muncit din greu în gospodãrie, alã-turi de familie. A reuºit sã facã doarºcoala primarã. Avea 23 de ani cânds-a cãsãtorit cu domnul Iacob, ºiDumnezeu le-a dãruit doi copii, peMaria ºi pe Vasile, dar ºi doi nepoþi, peIoana ºi pe Sergiu. Sunt mândria lor.

Iatã ce ne spun aceºti oameni,privind în urmã, la viaþa lor, cugreutãþi, dar ºi cu multe bucurii:«Lucruri urâte nu au fost, suntemoameni simpli. Fiind þãrani, am dus

copiii la ºcoalã sã înveþe carte, sã-ºifacã un rost mai bun, sã nutrudeascã la câmp, aºa cum am fãcutnoi. Am fost agricultori, am lucratmult, am strâns cu greu ºi am vrut sãîi scutim pe copii de aceastã povarã.Am avut noroc, mare noroc cã amavut copii cuminþi, care nu ne-aufãcut probleme. Sunt cea mai marebucurie a nostrã. Au fost alãturi denoi ºi ne-au sprijinit întotdeauna».

Ce povaþã le dau ei tinerilor: «Sã fiecuminþi, ascultãtori ºi sã îºi pãstreze

credinþa în Dumnezeu»Ce spunem noi, cei care îi

cunoaºtem: «Sunt o familie deoameni drepþi ºi curaþi sufleteºte.Cinstea ºi munca sunt la loc de cin-ste».

Le dorim sãnãtate ºi sã se bucurede copiii lor de care sunt atât de mân-dri!

La mulþi ani, familiei Florentina ºiIacob Fechete!

Doina Grozav

13 -19 Ianuarie 2008 UTILE - INFORMAÞII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

A fost pus la dispoziþia A.D.P.J.Arad studiul de fezabilitate pentru dru-mul judeþean care leagã localitãþilecomunei Vladimirescu de Horia.Urmeazã Proiectul Tehnic. Estimãm caîn primãvara aceasta sã se demareze –în lunile mai sau iunie – lucrãrile deconstruire.

A fost terminatã lucrarea deacoperire a ºcolii generale Vladimires-cu. Nu vor mai fi infiltraþii de apã mete-oricã.

Au rãmas nedistribuite ajutoareîn bani pentru 30 de persoane vârst-

nice. Aºa cum am scris în urmã cu unnumãr al ziarului, aceasta este rezervarãmasã de la persoanele care, dupãmãrirea pensiei, au depãºit cuantululde 250 lei. Primim solicitãri scrise dela cetãþenii vârstnici, pânã la cocurenþade 30 cereri. Prezentarea solicitãriipoate fi fãcutã la sediul primãriei,având ataºat cuponul de pensie peluna decembrie. Membrii familiei potreprezenta vârstnicii bolnavi.

La prima ºedinþã de ConsiliuLocal primarul va supune spre apro-bare înfiinþarea a douã parcuri. Primul,pe locul fostei gropi de gunoi din zona

de sud a localitãþii Vlºadimirescu, aldoilea în zona de nord. Suprafaþatotalã este de circa 4 hectare. Aºteptpãrerile dumneavoastrã, stimaþicetãþeni. Am toatã disponibilitateamea pentru explicaþii ºi acceptarea desugestii ºi propuneri.

Au continuat lucrãrile dereparaþii pe strãzi aºa cum s-a stabilit.Responsabil cu urmãrirea lucrãrilorconsilier al primarului Horga Dorel.

Primar,IOAN CRIªAN

Florentina ºi Iacob Fechete din Mândruloc la 47 de ani de cãsnicie

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

S-a întâmplat...

Vor continua lucrãrilede reparaþii de strãzi, înurma sãpãturilor pentrucanalizare.

Vor continua lucrãrilede amenajare a pieþei dinVladimirescu. Trotuarelevor fi pavate cu pavele, lafel ca ºi centrul civic, darpavelele vor fi ºi în culori.

Miercuri, 15 ianuarie,la sediul primãriei se întâl-nesc proiectanþii ºi con-

structorii pentru predareaamplasamentului SalaTineretului din Vladi-mirescu. Reparaþiile vor ficapitale. Sala va fi funcþion-alã, fiind dotatã cu încãlzirecu gaz, aer condiþionat,bucãtãrie modernã, tot ceeste necesar pentru nunþi,botezuri, spectacole. Vaputea funcþiona ºi ca restau-rant. Obþinerea avizelorpentru construcþia ºibranºarea la utilitãþi (gaz,

apã, cãldurã, canalizare) asãlii de sport.

Totodatã se va con-tinua demolarea punctu-lui termic existent ºirebranºarea ºcolii lainstalaþiile de gaz ºi apã.

Se va continuareparaþia strãzilor undeau fost executate lucrãrilede canalizare: Eminescu,

22 Decembrie ºi VasileRoaitã.

Se vor amplasabariere la accesul sprefosta groapã de gunoi ºise vor amplasa tãbliþecare avizeazã cuantumulamenzilor pentru cinedepoziteazã gunoiul înlocuri interzise.

Primar, IOAN CRIªAN

Se va întâmpla...

Aproape de «nunta de aur»

(Continuare din pagina 1)

- A doua categorie de minciunã este aceeaprin omisiune. Cum adicã. Simplu spun jumãtãþide adevãr, adicã numai ceea ce îi intereseazã peei ºi pun în evidenþã minusurile adversarilorpolitici. Care este scopul . ªi mai simplu de ghi-cit „ºantajul”: vrei sã votez pentru DA, am ºi euo problemã… Dacã se rezolvã... mai vedem.

Aceastã categorie de minciunã o gãseºti lacei cu ºcoalã ºi cu experienþa curvãsãraiuluipolitic. De aceea acest gen de minciunã este maipericulos decât cel din prima categorie care estepentru cei slab pregãtiþi, cum li se spunea într-oanumitã epocã „proºtilor”. Categoria perfidã,

- O altã categorie de minciunã ºi una din celemai periculoase este aceea de a minþi ºcolit laºcoli speciale de zvonisticã. Cei care practicãacest gen de minciunã, ºi-au pierdut de multdemnitatea. Sau sunt slugi preaplecate sau cumse spune acceptã rolul de supus austriac pentruceva lovele în plus. Ei se trãdeazã din orgoliu ºipe ei înºiºi . Sunt dispuºi ca pe o parte a strãzii sãumble din casã în casã pentru a lãuda pestemãsurã un anumit stãpân,pentru ca ajungând lacapãtul celãlalt sã o porneascã hulindu-l pe acelape care l-a lãudat.

- ªi ultima categorie cea mai periculoasã pen-tru comunitate este minciuna oportuniºtilor mas-caþi. Aceºtia cu toate sunt de acord dar spun: „sãmai amânãm”. De ce sã ne forþãm astãzi, cândmai este ºi mâine... Scopul? Sã piarã totul. Sã nuse facã nimic. Dacã nu este ideea mea, cu care sãmã laud ºi nu-mi foloseºte la nimic, dã-o încolode comunitate, sã sufere, dacã nu m-a ales pemine. Eu sunt bãiat deºtept. Proºtii de alegãtori,nu m-au remarcat. Sã sufere. N-am nici eu? Nu-ibai. Sã nu se facã nimic dar absolut nimic, pânãcând nu mã vor pe mine. ªi atunci sã vezi rea-lizãri.

Pentru a pãrea modeºti ºi sãraci îºi trec avereape soþii ºi prieteni. În dezbaterile de interes pen-tru comunitate te surprind când votul lor esteîmpotriva intereselor comunitãþii. Nu ºtii de cedar bãnuieºti. Cel care voteazã „contra” estepãpuºarul care trage sforile pãpuºii pe post de„mare propritar”, vorba lu’ conu Iancu. Nu amnimic împotrivã ca cineva sã fie bogat. Dar mãîntreb: De ce oare trebuie sã te ascunzi înspatele minciunii? Þi-o spun eu, stimate minci-nos: Te simþi cu vrabia pe cãciulã. Bine, bine,dar de ce sã sufere ºi comunitatea?!

Nicodatã în politicã sã nu aºtepþirecunoºtiinþã. În politicã nu existã amici,existã numai amici politici. Amicii politici azisunt mâine nu.

Multe ar fi de spus dar acum mã voi referi lacâteva pãreri ale altora despre politicã:

,,În politicã trebuie sã ne ferim mai ales de unpericol: de fraza goalã,de iluzia cã formeledeºerte pot þine locul fondului solid. Acest peri-col mare,,

Aº spune eu ºi în viaþã este valabil.Titu Maiorescu

,,În politicã nu mi-a fost teamã nicodatã deriscurile sinceritãþii”

Nicolae Titulescu

,,La necuviincioºi na-i sã afli cuvântul iubiriifiindcã religia iubirii este numai politeþea ºi nupolitica”

Proverb Persan

,,Aminteºte-þi o politicã înþeleaptã, este aconstrui un pod de argint pentru un adversar carefuge”

George Bernard Shaw

,,Cel care ucide un rege ºi cel care moarepentru rege sunt în aceeaºi mãsurã eroi”

George Bernard Show

,,Politica este arta care face ca totul sã fieposibil . Toatã viaþa-i o politicã”

Proverb italian

,,În nici un caz cel care este un desfrânat înviaþa sa particularã, nu poate fi cu adevãrat mareîn viaþa publicã, ºi nici bine apreciat în societate”

Giusepe Rovani

E D I T O R I A L

Stimaþi cititori, Cu regret trebuie sã ne cerem scuze pentru multele ºi gravele greºeli de ortografie existente în redactarea articolului «Domnului învãþãtor,

cu dragoste», apãrut în numãrul 52 al ziarului Vladimirescu – sãptãmânã de sãptãmânã.Greºelile aparþin redactorului-ºef, d-na Dora Muntean, situaþie pentru care eu, coordonatorul ediþiei, îmi cer scuze. De asemenea, mã

adresez Domnului Bogdan Ioan, cetãþean de onoare al comunei, cu rugãmintea de a ierta neglijenþa noastrã nejustificatã.

Primar, IOAN CRIªAN

ªcoala este locul în care te formezi ca om, dar ºilocul în care visele încep sã prindã aripi, iar peste

ani, aceste vise vor deveni un þel în viaþãÎntr-un cadru festiv, într-o atmosferã de sãrbãtoare, în data de

12 decembrie 2007, la ªcoala Generalã Vladimirescu a avut locdeschiderea CDI-ului. Acest lucru a fost mai special, deoarecedeschiderea acestui Centru de Docmunetrare si Informatizare a dusun plus de culoare ºcolii noastre.

Ce este un CDI? Este un centru de resurse pluridisciplinarecare pune la dispoziþia elevilor, personalului din învãþãmânt ºi comu-nitãþii locale informaþii pe suporturi diverse (fond de carte, reviste,casete audio-video, CD, DVD, internet º.a), un loc unde se iniþiazã ºise desfãºoarã proiecte ºtiinþifice, culturale ºi educative, activitãþipedagogice precum ºi activitãþi de formare. Precizãm cã înscriereaªcolii Generale Vladimirescu în acest proiect (pentru care au fostalese doar câteva ºcoli din judeþul Arad) a fost în primul rând rezul-tatul implicãrii conducerii ºcolii. Sã sperãm cã Centrul deDocumentare ºi Informare al ªcolii Generale Vladimirescu, cu partic-iparea activã a cadrelor didactice, elevilor ºi comunitãþii locale, vareuºi sã îºi atingã cu succes obiectivele propuse ºi chiar mai mult.

Primul meu experimentElevul Beker Alexandru a propus d-nei prof. Rus Carmen sã se

organizeze în ºcoala noastrã un concurs de experimente numitPrimul meu experiment. A urmat alegerea echipei, formatã dinOneþ Cristina, Vale Denisa, Caraba Corinias, Dãnilã Claudiu, cãutareasponsorilor, afiºe, înscrierea concurenþilor… Au fost realizate exper-imente de fizicã, chimie ºi biologie Atât invitaþii, cât ºi elevii au fostplãcut impresionaþi de activitatea viitorilor cercetãtori.

Spectacol de teatruCu acest prilej, trupa de teatru ºcolar, condusã de d-na prof.

Mirela Bugariu, a prezentat o altã piesã, adaptare dupã cunoscutapoveste a lui Perrault, Cenuºãreasa. Dacã în anul trecut s-a prezen-tat spectacolul Fetiþa cu chibrituri, a lui Hans Christian Andersen,iatã cã de data aceasta, a fost aleasã o piesã menitã sã aducã bucurieîn sufletele celor mari ºi mici deopotrivã. O viaþã întreagã înveþi casã ajungi ceva, ºi când crezi cã ai terminat, iar trebuie sa înveþi.ªi dacã mereu înveþi, când te opreºti, tot nimic nu eºti. ªi atunciîþi aduci aminte ca ai uitat sã fii copil! De ce? Fiindcã învãþai!,spunea, cândva, Emil Cioran.

ªi câtã dreptate avea!Prof. Daniela Tomoiagã

13 -19 Ianuarie 2008 DIALOG

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face?

Dupã ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescucu specificaþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel:0257/514.902, 0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

„DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI,

PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE“Nu cunosc de ce mulþi

cetãþeni pun probleme ºi între-bãri foarte de bun simþ ºi perti-nente, dar preferã sã se ascundãsub anonimat, solicitându-mi sãpãstrez acest anonimat, iar dacãnu îl pãstrez sã consider cã nuam discutat pe aceastã temã.Precizare: Voi rãspunde latoþi aceeia care nu blameazã,nu jignesc, nu înjurã indifer-ent dacã doresc anonimatulsau nu.

* Unui cetãþean, care ºi-adat numai iniþialele, mã între-abã de ce d-nul Olteanu a votatpentru a se vinde celor caresolicitã cei 300 mp, la unii DA,la alþii, în situaþii similare legaledeci, care au concesiune, NU.

Vã rãspund cã este opþiuneaconsilierului, dar în acelaºi timpºi eu mã întreb de ce la oºedinþã voteazã NU, pentru unproiect promovat de primar, iarla urmãtoarea ºedinþã, cândacelaºi proiect îl promovez,voteazã DA. Eu zic sã aruncaþi oprivire peste „editorialul”ediþiei de azi ºi poate veþiînþelege.

* D-lui Sas Bujor, consilier. În numãrul trecut am publi-

cat – ºi vom mai publica – sfa-turile dvs. pentru modul de cal-cul a impozitului pe clãdiri pen-tru persoanele juridice. Nucred, ba chiar sunt convins, cãnicãieri în lege (codul fiscal)este vreo referire la primaruldin Vladimirescu. Pentru cã aþideschis discuþia, mã vãd obli-gat sã vã corectez ºi sã am ºi eucâteva întrebãri în ceea cepriveºte votul dat de unii domniconsilieri printre care ºi Dvs.

Da, aveþi dreptate. Eu, pri-marul de Vladimirescu, am pro-pus majorarea impozitului peclãdiri astfel:

- pentru persoanele juridice(societãþi comerciale, adicã)majorare cu 20%;

- pentru persoane fizice (casede locuit) majorare cu 10%;

- pentru restul de impoziteºi taxe locale locale, toate ta-xele au rãmas neschimbate, potspune de când Criºan este pri-mar.

Ce înseamnã aceasta? La ocasã de locuit la care cetãþeanula avut calculat un impozit anual

de 50 lei noi, are de platã în2008 suma de 55 lei. Aceastãcifrã este mai micã decât inflaþiape care guvernul liberal oraporteazã pe anul 2007. Deci,primarul a propus mai puþindecât guvernul.

În ceea ce priveºte per-soanele juridice, ar fi plãtit la unimpozit de 50 lei calculat 60 lei.

Voi continua.Restul de impozite ºi taxe

locale au rãmas, în propunereamea, neschimbate. Prin votuld-lor consilieri PD, PNL, Calalbºi Olteanu, la propunerea d-lorconsilieri Olteanu, Pantoº,Gherman ºi Sas, au fost anulateurmãtoarele taxe:

- taxa de pãºunat. Pretextulcã pãºunea va dispare a spuscel care a propus.

- taxa pentru utilizareacãminului cultural din locali-tatea Horia.

- taxa pentru plata funcþio-narului public care sâmbãta ºiduminica este prezent laoficierea cãsãtoriilor.

- taxa pentru publicitate laziar.

ªi acum sã mã explic. Taxade pãºunat. Nu va mai exista.Aºa s-a votat. Dar întreb ca ori-care cetãþean. Cine plãteºte apaconsumatã de animale? Estecorect ca toþi cetãþenii sãplãteascã consumul de apã însolidar cu cei care sunt proprie-tari de animale? Cã de undealtundeva decât de la buget,din banii publici? Ce ziceþi,domnule specialist, ing.Gherman, care aþi propusaceasta?

Dar ceilalþi domni consilieri,care aþi votat ca vaca sã nu beaapã. De ce? Ce aveþi, domnilor,cu vaca? Dar cu oaia? Oarepentru cã vin Sfintele Paºti?Oricum, ciobanul nu va putea ficonvins cã oaia trãieºte numaicu iarbã, fãrã apã?

ªi apoi, dacã plãtim, cã posi-bil aºa va fi, de unde bani?Pãºunatul, conform preveder-ilor legale, se întreþine din ta-xele de pãºunat, nu de la buge-tul local. Nu se face o ilegalitateplãtind de la buget? Sau astas-a vrut, pentru a exista materi-al de reclamaþii pentru detur-nare de fonduri de cãtre pri-

mar?* Continuãm. D-nul Olteanu

a strigat din toþi bojocii cã laHoria nu are cãminul trasã apacurentã, cã nu existã WC. Lucrujustificat. Când s-a tras apã,când curentul s-a separat – cãînainte plãtea primãria pentrutoþi locatarii clãdirii – când s-afãcut grup social, d-nul Olteanupropune eliminarea oricãrortaxe pentru utilizarea cãminuluidin localitate. ªi din nou sevoteazã. Si se respectã votul.Întreb: Vin cei care au votatastfel sã plãteascã apa,curentul, sã cureþe WC-ul,fãrã bani? Sau se va sãri însus cã primarul deturneazãfonduri?

* D-nul Plaveþi solicitã sã nuse mai publice anunþuri de micãpublicitate în ziarul local. Oareasta face parte de lupta pentrudesfiinþarea ziarului? Am crezutcã lucrurile sunt clare. De cedvs., cetãþenii, sã nu aveþi posi-bilitatea de a vã face publicitatela acest ziar. O vânzare, o do-rinþã de angajare. Este dreptuldumneavoastrã.

D-nul Plaveþi, cu mult regreto spun, dar asta-i realitatea, apropus desfiinþarea taxei dePSI, argumentând cã dacã ardecasa lu’ baci Ion, sã ardã, cã eleste de vinã. Bine – întreb eu,ca vecinul lu’ baci Ion – dacãfocul se întinde ºi la casa mea,ce vinã am eu? Pompierii nuvor veni, pentru cã noi nu plã-tim „uriaºa” sumã de 7 lei.Noroc cã nu s-a votat.

* D-nul Pantoº a propusdesfiinþarea plãþii pentru zilelenelucrãtoare funcþionaruluipublic de la starea civilã. S-avotat, dar se plãteºte. De ce?Pentru cã este lege (CodulMuncii se numeºte) ºi unde-ilege nu-i tocmealã. O hotãrârea Consiliului Local nu anuleazão lege. Chiar dacã preºedintelede ºedinþã este cel care prop-une.

Stimaþi proprietari de ani-male – vaci, oi, cai – respectaþiprogramul din anii precedenþi.Unde nu este delimitatã pro-prietatea, pãºunaþi fãrã nici oreþinere.

Primarul comuneiIOAN CRIªAN

În atenþia beneficiarilorde încãlzire cu gaz

Toþi beneficiarii au obligaþia sã-ºi reînoiascã cererile,deoarece începând cu luna ianuarie 2008 s-au mãrit

toate cuantumurile. La cerere se vor anexa urmãtoarele documente:- copie de pe buletinul sau cartea de identitate- copie de pe talonul de pensie (ultima lunã)

- adeverinþã salariu.Data limita pentru reînoirea cererilor este

marþi, 15 ianuarie 2008.

Inaugurare CDI laªcoala Generalã din Vladimirescu

13 -19 Ianuarie 2008 ADMINISTRATIV Pag. 4

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Angajeazã persoanã serioasã sau tineri cãsã-toriþi fãrã locuinþã, pentru prestare de servicii careconstau în: întreþinerea curãþeniei în piaþã, agrupului sanitar, închirierea cântarelor ºi încasareataxelor pentru închirierea zilnicã a meselor.

Se asigurã locuinþã de serviciu în incinta pieþei. Toþi cei interesaþi se pot prezenta pentru infor-

maþii în fiecare zi de marþi, între orele 15-17, lasediul Primãriei comunei Vladimirescu.

Primãria ComuneiVladimirescu

Linia 9: CombinatChimic - Depoul UTA

Zile lucrãtoareC.Ch: 5.37 6.27 14.50DN7: 5.39 6.29 14.52Vl.2: 5.43 6.33 14.56Mr.: 5.44 6.34 14.57Vl.1: 5.46 6.36 14.59Zile de sãrbãtoareC.Ch: 5.42(S) 7.25 14.30

19.15 23.20DN7: 5.44(S) 7.27 14.32

19.17 23.22Vl.2: 5.48(S) 7.31 14.36

19.21 23.26Mr.: 5.49(S) 7.32 14.37

19.22 23.27Vl.1: 5.51(S) 7.34 14.39

19.24 23.29SâmbãtãC.Ch: 5.42 7.25 14.30

19.25 23.20DN7: 5.44 7.27 14.32

19.27 23.22Vl.2: 5.48 7.31 14.36

19.21 23.26Mr.: 5.49 7.32 14.37

19.22 23.27Vl.1: 5.51 7.34 14.39

19.24 23.29DuminicãC.Ch: 7.25 14.30 19.15 23.20DN7: 7.27 14.32 19.17 23.22Vl.2: 7.31 14.36 19.21 23.26Mr.: 7.32 14.37 19.22 23.27Vl.1: 7.34 14.39 19.24 23.29S: circulã numai sâmbãtã.

Linia 10: CombinatulChimic - Piaþa Romanã

Zile lucrãtoareC.Ch: 7.00 8.12 9.21 11.0513.28 16.01 16.58 18.28DN7: 7.02 8.14 9.23 11.0713.30 16.03 17.00 18.30Vl.2: 7.06 8.18 9.27 11.1113.34 16.07 17.04 18.34Mr.: 7.07 9.19 9.28 11.1213.35 16.08 17.05 18.35Vl.1: 7.09 8.21 9.30 11.1413.37 16.10 17.07 18.37Zile de sãrbãtoareC.Ch: 12.05 13.25 16.58DN7: 12.07 13.27 17.00Vl.2: 12.11 13.31 17.04Mr.: 12.12 13.32 17.05Vl.1: 12.14 13.34 17.07SâmbãtãC.Ch: 12.05 13.25 16.58DN7: 12.07 13.27 17.00Vl.2: 12.11 13.31 17.04Mr.: 12.13 13.32 17.05Vl.1: 12.14 13.34 17.07DuminicãC.Ch: 12.05 13.25 16.58DN7: 12.07 13.27 17.00Vl.2: 12.11 13.31 17.04Mr.: 12.12 13.32 17.05Vl.1: 12.14 13.34 17.07

Linia 11: Cicir - Depoul UTA

Zile lucrãtoareCicir: 4.39 5.39 7.29

9.29 13.49 15.31 18.28 21.40 23.56(A)

Mân.: 4.43 5.43 7.33 9.33 13.53 15.35 18.32 21.44 0.00(A)

DN7: 4.52 5.52 7.42 9.42 14.02 15.44 18.41 21.53 0.09(A)

Vl.2: 4.56 5.56 7.46 9.46 14.06 15.48 18.45 21.57 0.13(A)

Mr.: 4.57 5.57 7.47 9.47 14.07 15.49 18.46 21.58 0.14(A)

Vl.1: 4.59 5.59 7.49 9.49 14.09 15.51 18.48 22.00 0.16(A)

Zile de sãrbãtoareCicir: 5.39 7.29 9.29

13.49 21.39Mân.: 5.43 7.33 9.33

13.53 21.43DN7: 5.52 7.42 9.42

14.02 21.52Vl.2: 5.56 7.46 9.46

14.06 21.56Mr.: 5.57 7.47 9.47

14.07 21.57Vl.1: 5.59 7.49 9.49

14.09 21.59SâmbãtãCicir: 5.39 7.29 9.29

13.49 21.39Mân.: 5.43 7.33 9.33

13.53 21.43DN7: 5.52 7.42 9.42

14.02 21.52Vl.2: 5.56 7.46 9.46

14.06 21.56Mr.: 5.57 7.47 9.47

14.07 21.57Vl.1: 5.59 7.49 9.49

14.09 21.59DuminicãCicir: 5.39 7.29 9.29

13.49 21.39Mân.: 5.43 7.33 9.33

13.53 21.43DN7: 5.52 7.42 9.42

14.02 21.52Vl.2: 5.56 7.46 9.46

14.06 21.56Mr.: 5.57 7.47 9.47

14.07 21.57Vl.1: 5.59 7.49 9.49

14.09 21.59A: circulã la Piaþa UTA

Linia 12: Cicir - Piaþa Romanã

Zile lucrãtoareCicir: 5.41 5.56 8.36 11.51

16.16 17.19 19.41Mân.: 5.45 7.00 8.40 11.55

16.20 17.23 19.45DN7: 5.54 7.09 8.49 12.04

16.29 17.32 19.54Vl.2: 5.58 7.13 8.53 12.08

16.33 17.36 19.58Mr.: 5.39 7.14 8.54 12.09

16.34 17.37 19.59Vl.1: 6.01 7.16 8.56 12.11

16.36 17.39 20.01Zile de sãrbãtoareCicir: 6.56 11.49 17.18 19.41Mân.: 7.00 11.53 17.22 19.45DN7: 7.09 12.02 17.31 19.54Vl.2: 7.13 12.06 17.35 19.58Mr.: 7.14 12.07 17.36 19.59Vl.1: 7.16 12.09 17.38 20.01SâmbãtãCicir: 6.56 11.49 17.18 19.41Mân.: 7.00 11.53 17.22 19.45DN7: 7.09 12.02 17.31 19.54Vl.2: 7.13 12.06 17.35 19.58Mr.: 7.14 12.07 17.36 19.59Vl.1: 7.16 12.09 17.38 20.01DuminicãCicir: 6.56 11.49 17.18Mân.: 7.00 11.53 17.22DN7: 7.09 12.02 17.31Vl.2: 7.13 12.06 17.35Mr.: 7.14 12.07 17.36Vl.1: 7.16 12.09 17.38

Abrevieri: Mân.: Mândruloc; Vl.2:Vladimirescu 2; Mr.: VladimirescuMoarã; Vl.2: Vladimirescu 2.

Notã: Datoritã lucrãrilor care seefectueazã la linia de tramvai perelaþia UTA - Fãt Frumos, liniile 9 ºi11 au staþia-terminus la DepoulUTA.

Circulaþia tramvaielor

Important pentru persoanele cu handicap!

În conformitate cu prevederile Legii 448/2006 (actualizatã) privind protecþia ºi promovareadrepturilor persoanelor cu handicap SECÞIUNEA a 7-a art.24 lit (a)-(e)Au urmãtoarele FACILITÃÞI FISCALE:a) scutire de impozit pe veniturile din salarii ºi indemnizaþii de naturã salarialã,b) scutire de la plata impozitului pe clãdire ºi teren,c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataº ºi a mototriciclurilor,adaptate handicapului,d ) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaþiei de funcþionare pentru activitãþi econom-ice ºi viza anualã a acestora,e) scutire de la plata taxei hoteliere.Toate persoanele care se aflã în aceastã situaþie sunt invitate la Primãria comuneiVladimirescu sã depunã o cerere împreunã cu actele doveditoare (copie act identitate,copie act de proprietate ºi copia certificatului de handicap) pentru obþinerea drepturilorrespective pentru anul fiscal 2008.

EratãÎn ziarul «Vladimirescu - sãptãmânã

de sãptãmânã» din 18-22 decembrie2007, pagina 7, la materialul «Cicir -Ieri ºi Azi», s-au strecurat douã greºeli,astfel:

- prima atestare documentarã este1296 ºi nu 1926 (inversare de cifre)

- fotografia a fost realizatã în anul1935, nu 1953.

Facem cuvenita rectificare ºi necerem scuze pentru greºeala apãrutã.

13 -19 Ianuarie 2008 SPIRITUAL Pag. 5

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Nu te face judecãtorul altuia!

Unii oameni, dintr-o singurã privire asupraaproapelui sãu, sunt înclinaþi sã îi judece ºi sã-icondamne: «Eºti cu adevãrat vinovat».

Sau, pe de altã parte, au o încrederedeplinã în ei înºiºi, plãcându-le sã-ºi acorde sin-guri acest drept de a-i judeca pe alþii. Ei cred cãdacã au vãzut sau au ascultat pe cineva întreacãt, îl pot judeca fãrã greº. Cu cea mai maresinceritate, sã recunoaºtem, cã în aceasta stã ºi oslãbiciune a firii noastre.

În noi gãsim atâta putere ºi slãbiciune,atâtea frumuseþi ºi lucruri urâte, încât cu greuam putea alege adevãrul ºi la fel de greu amputea împãrþi dreptatea.

Cine îþi dã dreptul sã judeci pe altul? Deunde ai aceastã calitate supraomeneascã? Oarei-a permis Dumnezeu vreunuia dintre noi sã-ºijudece semenii?

Nici chiar fiul sãu, Iisus, nu a venit pe lumepentru a judeca, ci pentru a se jertfi pentrupãcatele noastre. El nu a judecat oamenii, însãoamenii l-au judecat pe el.

Dumnezeu iartã tot, suportã tot, îndreaptãtot. Oare noi, oamenii, iertãm tot? Suportãmtot? Îndreptãm tot? Sau, facem un minim deefort pentru a face toate aceste lucruri? Nu, ci,dimpotrivã, cel mai dureros lucru este faptul cãnoi îi judecãm pe semenii noºtri!

Ieºind din Egipt ºi ajungând în deºertul

Sin, Domnul îl cere lui Moise sã urce pe munteleSinai, unde Tatãl ceresc îi dã tablele legii, carecuprindeau ºi acea poruncã rãsunãtoare, care,din pãcate, în lumea de azi, parcã mai mult caoricând, este grav încãlcatã: «Sã nu mãrturiseºtistrâmb împotriva aproapelui tãu».

Cuvântul întrupat al Tatãlui ne-a lãsatmoºtenire cea mai frumoasã rugãciune care aexistat vreodatã, Rugãciunea Domneascã.Credincioºii rostesc în fiecare zi aceastã rugã-ciune, dar la cuvintele «ºi ne iartã nouãpãcatele noastre, precum ºi noi iertãmgreºiþilor noºtri…» oare câþi dintre aceºtia rea-lizeazã sensul ºi dimensiunea iertãrii? Ceremiertare ori de câte ori împlinim sau înfãptuim ofaptã rãu-voitoare.

Iertarea divinã provine dininfinita iubire a lui Dumnezeu

Fiul Tatãlui a trãit ºi a murit între oameni,iertându-le – atât ca om, cât ºi ca Dumnezeu –toate greºelile lor. Atunci noi, care suntem fiinþecreate din iubire ºi prin iubirea divinã, nu putemierta semenilor noºtri? Este cineva care nu agreºit niciodatã?

De obicei, omul este înclinat sã fie iertãtorfaþã de sine (gãsindu-ºi scuze chiar ºi pentru celemai impardonabile greºeli personale!) ºi foarte

aspru faþã de alþii, aºa cum ne aratã Mântuitorulnostru Iisus Hristos, în pilda despre femeia pãcã-toasã: «Care dintre voi este fãrã de pãcat, sãarunce cel dintâi piatra asupra ei!».

La auzul acestor cuvinte, oamenii s-auînspãimântat ºi s-au dat cu toþii înapoi.

Tainele sufletului omenesc, neputinþanoastrã de a pãtrunde în intimitatea profundã aomului, nu ne îndreptãþeºte sã ne ridicãm cajudecãtori, deoarece judecãtorul cel drept estenumai Dumnezeu: «Iartã ºi vei fi iertat».

Preot paroh greco-catolicIOAN ARDELEAN

Acum, la început de an2008, urez tuturor

locuitorilor comunei noastre multã sãnãtate,fericire, binecuvântãri

spirituale ºi un cãlduros«La Mulþi Ani!»

Pledoarie pentru Carte

Sunt, cei ce miºcã paginile Cãrþii,Miºcaþi de duhul Cãrþii miºcãtoare…Dovadã e lungimea mare-a hãrþiiÎn care s-a fãcut încreºtinare.

Creºtini, încreºtinaþi de dragul Cãrþii,Miºcaþi-vã în slova Cãrþii sfinte…Iubire sã lãsaþi posteritãþii!De ce lãsaþi aceste mari conflicte?

Sunt paginile ei drapele sfintePurtate prea puþin de fiecare…Sã fluture drapele în minte!Insulta sã devinã remuºcare!

Miºcaþi sã fim de Duhul Sfânt al Cãrþii,

De-nvãþãtura ei cuprinzãtoare,ªi sã-nãlþãm la marginea cetãþiiO carte mare scrisã peste zare.

Sã ne miºcãm în sensul împliniriiªi împlinirea orã fixã fie!Mãrºãluind pe drumul înoirii,Sã fie fiecare-o carte vie!

Sunt, cei ce miºcã paginile Cãrþii,Miºcaþi de Duhul cãrþii miºcãtoare…

Magu Lazãr

13 -19 Ianuarie 2008 SPECIAL Pag. 6

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Vând încãlzitor de apã pen-tru bucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºipoartã de metal 3x2 metri, cupoartã micã, tel. 0740-473.72,0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp,front stradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Vând teren intravilan, de1.000 mp, în localitateaMândruloc, 2 euro/mp, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Angajez agent de asigurãriOmniasig, în Vladimirescu, tel.0741-491.854.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 3.000euro, negociabil + un motor derezervã, tel. 0743-913.281.

Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã,4.000 euro, negociabil, tel. 0752-819.766.

Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi munci-tori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitalepentru diferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania, Ungaria, lacel mai bun preþ al pieþei. Asigurºi întocmirea actelor necesaretranscrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþiila tel. 0742-038.200, str. VasileRoaitã nr. 105.

Mica publicitate

Fãrã îndoialã, una dintrecele mai grele sarcini, estesã scrii despre tine însuþi.Desigur, mã refer aici la fap-tul cã trebuie sã te prezinþisingur într-o rubricã de ziar,în faþa celor care te-au ales.Vorba vine, au ales o listãpe care erai ºi tu. Nu spunasta cu cinism sau maliþio-zitate, pentru cã ºi eu facparte dintre aceeaºi “cadin-daþi”. O spun pentru cã esteo realitate care se per-petueazã de 17 ani, ºi care,chiar dacã se va schimba peici pe colo (în nici un caz înparþile esenþiale) se vor gãsimetode de manipulare aelectoratului în alte moduri.

Desigur, vã veþi întrebade ce spun asta tocmai eu,care fac parte, într-un fel,din acelaºi mecanism?Poate dintr-un soi de aut-oflagelare, pentru cã atuncicând trebuia sã iau atitudinemai fermã ºi sã spunlucrurilor pe nume de laînceput, am abdicat, într-unfel fãrã motiv, aºa cumprobabil au fãcut þi mulþialþii, lãsând locul gol, sãvina alþii care “se pricep maibine”. ªi s-au priceput! Atâtde bine, încat in toate son-dajele încrederea populaþieiîn clasa politicã este cea maiscãzutã.

Spun toate astea pentrucã doresc sã-mi definesc dela început apartenenþa laprincipiile liberale, la faptulcã fac parte din PartidulNaþional Liberal înca de laînceputul anului 1990,numãrându-mã printre pri-mii 30 de membri care aurefondat PNL în judeþulArad, dar, datoritã faptuluica nu am “digerat” balã-

cãrelile de la început dininteriorul partidului, sciziu-nile ºi “aripile” ulterioare,m-am retras discret din aºa-zisa “luptã politicã”, mutân-du-mã mai apoi, dupãreunificarea partidului, încadrul organizaþiei PNLVladimirescu, atunci cândam revenit din Arad înVladimirescu, în casa pãrin-teascã.

Dar, revenind la senti-mente mai bune, susþin cãeste neaparat necesar sãexiste în continuare pluri-partidism, divergenþe deopinii, chiar ºi în cadrul par-tidelor, toate astea însã într-un mod decent, corect ºiconstructiv, pentru a nu seajunge în final la evanes-cenþa clasei politice.

Spuneam la început cãeste foarte greu sã te prez-inþi singur, o datã pentru cãeste imposibil sã nu daidovada de un anumitsubiectivism, ºi în alt rând,cã odatã ce acesta estedescoperit de cititori, riºti sãcazi în ridicol.

Totuºi, având în vederecã fac parte din clasapoliticã actualã, cât ºi dinConsiliul Local Vladimi-rescu, am sã creionez încâteva rânduri un altfel decurriculum vitae.

Am luat naºtere în datade 18.08.1954, în oraºulCodlea, jud. Braºov, undem-am jucat pânã la vãrstade 3 ani, dupã care, m-amtot jucat prin diferite locuridin þarã, pe unde a tot fostmutat tatal meu cu servi-ciul, el lucrând în cadrul CFR(Cãile Ferate Române-socia-list - comuniste).

Prin anii ’60, când mã

jucam eu mai bine ºi fãrãnici un gând, tatal meu afost mutat ca ªef de Garã înstaþia CFR Glogovãþ (vecheadenumire a comunei Vladi-mirescu), ºi m-am trezit cãmai trebuie sã ºi învãþ (une-ori cu metode nu tocmaiortodoxe ºi democratice) ºide atunci, mai de voie, maide nevoie, a trebuit sã totînvãþ, astfel terminândºcoala primarã la Arad,liceul la Lipova ºi Facultateade ªtiinþe Economice laTimiºoara.

Pentru cã anii ’90, des-chideau alte perspectivedin punct de vedere mana-gerial, am încercat pe câtam putut sã mã per-fecþionez în meseria pe caremi-o alesesem astfel,obþinând în 1991 unCertificat în ManagementulUnitãþilor Economice, în1996 am obþinut calificareade Expert Contabil Auto-rizat la CECCAR, în 1997 amterminat cursurile The OpenUniversity Marea Britanieprin CODECS România,obþinând un The ProfesionalCertificate în Management,iar în 2007, dupa 3 ani destagiaturã am devenitAuditor Financiar membrual CAFR.

Pentru cã ºi distracþiilefac parte din viaþa oame-nilor, eu nefiind strãin deele- dar fãrã sã devin unsibãrit, mi-am dat seama capentru ele trebuie sã ai ºiniºte bani, ºi aºa am începutsã lucrez, ºi de atunci totaºa o þin.

Astfel, am început cafuncþionar ºi economist laCombinatul de IngrãºãminteChimice, economist ºi

Contabi ªef la IMSAT(Intreprindera MontajService ºi Automatizãri)Bucureºti - ªantier Arad, ºimomentan la ROMATSA(Romanian Air TraficServices Administration)Bucureºti cã ªef ServiciuControl Financiar, având caarie de responsabilitatezona de Vest.

Tot dintr-o anumitãjoacã, m-am cãsãtorit, amparticipat la “creaþia” a doicopii, bãieþi amândoi, carelocuiesc tot în Vladimirescu.

Cel mare este ControlorTrafic Aerian la ROMATSA,iar cel mic este student laFacultatea de MedicinãV.Goldis secþia Balneo-fizio-kineto ºi recuperare.

Credincios profesiei ºiprincipiilor mele liberale,principii cu care mareamajoritate a omenirii este

de acord în subconºtient,(liberal are rãdacina în liber-tate), dar dintr-o anumitãcomoditate, unii prefera unun soi de social democratie(fãrã nici o referire la noþi-unea politicã), am intrat ºi înafaeri din 1991, fiind asoci-at la douã societãþi, dintrecare una, ArgisprodimpexSRL, functioneazã în Vladi-mirescu, ºi are mareamajoritate a personaluluiangajat, din comunã.

În încheiere, având învedere cã anul 2008 este ºian electoral, doresc locuito-rilor comunei, pe lângã unAN NOU fericit ºi multãsãnãtate, sã participe înprimul rând la vot în numãrcât mai mare, ºi apoi sã-ialeagã pe cei care le conducdestinele de aºa manierãîncât sã le creascã încred-erea în clasa politicã, aºadupã cum este normal.

Consilierii se prezintã:Dorel ARGINTARUconsilier local PNL

Caricatura sãptãmânii

Dorel ARGINTARU

Dezvoltarea comuneiEvenimentele care au favorizat

dezvoltarea comunei în toatedirecþiile ºi în planurile superioareau fost împroprietãrirea din 1921 ºicea din 1945-1946. Dupã primulrãzboi mondial mizeria tot mai nea-grã se întindea în toatã þara.Frãmântãrile sociale ºi mai alesmiºcãrile þãrãneºti din aceastãperioadã determinã întreaga struc-turã politicã a României, în frunte cumonarhia sã pãºeascã la reformaagrarã.

Astfel Casa Regalã dã decretullege pentru reforma agrarã dinTransilvania din 12 septembrie1919, precedat de o ordonanþã aConsiliului Dirigent cunoscutã subdenumirea de Ordonanþa nr.85 din1919 în baza cãreia “urma sã se deaîn arendã forþatã acele moºii aleparticipanþilor care nu dispuneaude inventar propriu

Împroprietãriþi au fost partici-panþii la rãzboi, vãduvele ºi orfaniilor, cei lipsiþi de pãmânt sau ceicare au avut mai puþin de 10 ha depãmânt.

La Goglovãþ, în actualul cartierHannfeld - Cãnepiºte s-au terminatlucrãrile de parcelare în 1921.

Cea de a doua împroprietãrireare loc în baza legii din 23 martie

1945 din terenurile agricole cedepãºeau suprafaþa de 50 de ha deproprietar. Au fost împroprietãriþimai întâi þãranii fãrã pãmânt, apoi

cei cu pãmânt puþin, orfanii ºi vãdu-vele de rãzboi.

Primele case ale coloniºtilor dinGlogovãþ s-au ridicat în ruinele fos-tei abaþii, denumite popular“Schlossberg (dealul castelului) ºi înterenul mai jos, aºezat spre sud.

Ca material de construcþie s-afolosit lut amestecat cu stuf ºinuiele de salcii, mai târziu cupleavã, din care s-au confecþionatchirpiciul respectiv pereþii dinpãmânt bãtut.

Acest tip vechi de case s-auacoperit cu papurã ºi paie desecarã, ulterior s-au folosit ºindrilã.La camera din faþã s-a ataºat obucãtãrie cu horn deschis, iar înspatelei ei o cãmarã ºi grajdul.Iniþial s-au ridicat doar case longitu-dinale, de tip francon, cu frontonulspre stradã. La tipul caselor cu douãape, s-au lãrgit casele longitudinalecu 2-3 camere spre stradã.

Deoarece suprafaþa comunei nue în intregime netedã, nu s-auputut întemeia strãzi sistematice ºiperpendiculare, ci mai mult întor-tochiate ºi oblice. În prima perioadãde construcþie au avut loc multeincendii ºi inundaþii, dupã carecomuna s-a lãrgit înspre nord. Înperioada 1880-1922 zona de con-strucþie a depãºit drumul naþional(str. Progresul) ºi s-a îndreptat îndirecþia cãii ferate.

Acuma s-a pus mai mult accentasupra sistematicii gospodãriilor ºia strãzilor, decât în perioadele ante-rioare. De asemenea s-au înmulþitanexele gospodãreºti. În perioada1956-1960 intravilanul comunei

s-a mãrit cu 40 de hectare, în urmadecretului 81 privind autorizaþiilede construcþie. Astfel s-au reparti-zat 359 de parcele pentru case, cu

o suprafaþã de 0,12 ha, mai alescoloniºtilor români care au benefici-at de împrumuturi de 18.000 lei,ridicând cartierul denumit “satulnou”.

Aspectul general al comunei

Dupã restituirea caselor expro-priate ale locuitorilor germani s-adeclanºat în toatã comuna o activi-tate vie de construcþie. Cei care auprimit terenuri în satul nou îºi con-struiesc case noi.

Pânã în 1968 s-au reconstruitcomplet 82 de case vechi care aufost înzestrate cu camere de locuitnoi spre stradã. Pe de altã parte s-au înlocuit numeroase gospodãriiþãrãneºti, cu case întinse spre curte,cu un tip de casã nouã, dupã mod-elul vilelor din marginea oraºelor.

În plus s-au asfaltat multe trotu-are, s-au înlocuit gardurile vechi dinscânduri cu garduri din ciment ºi s-au procurat porþi din fier forjat. Dinaceastã perioadã se planteazã încurtea gospodãriilor viþã de vie,flori ºi pomi fructiferi. S-a simþit evi-dent industrializarea localitãþii. Ceamai importantã investiþie care acreeat peste 2000 locuri de muncãa fost Combinatul Chimic.

Garã veche de 150 de ani

În 1858 se inaugureazã calea fe-ratã ce face legãtura cu Viena ºiBudapesta. În 1864 se construieºtecalea feratã Arad- Deva. În 1901Glogovãþul avea garã. Actualullocal al gãrii s-a construit în anul1948. Dupã 1950 s-a construit olinie feratã auxiliarã care face legã-tura pe linia Aradul Nou -Timiºoara.

Din 1976 se deschide Combi-natul chimic ºi este construitã liniaferatã pentru producþie.

Este singura staþie CFR din þarã

care este dotatã cu instalaþii caresunt în exploatare pentru traficcombinat cu transportul de vagon aautotrenurilor – TIR cu legãturadirectã Goglovãþ - Welles din

Austria pânã la intrarea înGermania.

Dacã vorbim ºi despre ºefii degarã care s-au ocupat de bunulmers al trenurilor vom descoperi cãaceºti nu au fost în numãr foartemare dar au fost statornici în mese-ria pe care au fãcut-o.

Primul care s-a ocupat de des-tinele acesti gãri cu largi deschiderispre Europa a fost Ioan Crainic, apoiIoan Argintaru, ConstantinDrãgãniþã, Ioan Criºan, actualul pri-mar ºi nu o zi douã ci asemeni pre-decesorilor domniei sale cam 15ani, iar în prezent îl gãsim la postpe Gheorghe Farcaº.

Moara cu aburi, construitã defamilia Leitinger lângã drumulnaþional, din pãcate a fost neglijatã.

Mergând mai departe în direcþiaArad, tot la drumul naþional segãsea o altã clãdire a ºcolii, pentruciclul I ºcoalã cu predare în limbaromânã. Astãzi clãdirea aparþineparohiei ortodoxe române care dealtfel a ºi construit-o

In apropieria vechii mori se aflastaþia trenului verde electric, astãzistaþia de tramvai urban. Trenulelectric a fost primul din România ºiera denumit popular “motor”.Acesta leaga comuna începând din1906 cu oraºul Arad, PodoriaAradului pânã la Pâncota ºi Radna.

În strada Revoluþiei se gãseºtePrimãria, sediul conducerii politico-administrative a comunei, alãturiclãdirea pompierilor voluntari cupompele de stins foc care înprezent pot fi calificate ca piese demuzeu, ceea ce primarul a spus cãva realiza în cel mai scurt timp.

Va urma

Ne continuãm plimbareaprin istorie ºi vorbim în contin-uare despre Valdimirescu,despre comuna Vladimirescucu tot cee a ce îi aparþine, ºiaici ne referim la satele Cicir,Mândruloc ºi Horia a cãror isto-rie v-am prezentat-o.

13 -19 Ianuarie 2008 SPECIAL Pag. 7

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

ªcoala veche, cu predare în limba românã, azi retrocedatã Parohiei Ortodoxe Române

Vladimirescu, dragostea mea (II)

Biserica Ortodoxã din Vladimirescu

13 -19 Ianuarie 2008 PUBLICITATE-MAGAZIN Pag. 8

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

se aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roRedactor-ºef: Dora Muntean; Tehnoredactor: Claudiu Iacob

Coordonator: IOAN CRIªANTipãrit la „Hungaria Press Nyomdaipari KFT“

Bekescsaba, Ketegyhazi ut 18ISSN 1842 – 9947

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUZiar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

MÂNDRIA NOASTRÃ

Giorgiana Picã, 7 ani, dansatoare ºi Rãzvan Fulge, 7 ani, matematician

Ingrediente:500gr. Fãinã, 1 pachet margar-

inã, 1 ou, 15o ml. lapte, dorjdie,puþinã sare,brânzã telemea rasã,un ou.

Mod de preparare.Se frãmântã fãina cu margarina ,

se adaugã oul, sarea ºi laptele cãl-duþ în care a fost dizolvatã drojdia.

Se întinde o foaie ºi se taie cuforma specialã de covrigei se ungecu oul bãtut ºi se presarã brânzarasã, apoi se bagã la cuptor.

Reþete primite de la Mãrioara Rujan, de 73 de ani,

din Mândruloc.

Reþeta sãptãmânii

Covrigi

Horoscop sãptãmânalBerbec (21 martie – 19 aprilie): Ca de fiecare

datã, ºi sãptãmâna aceasta luaþi viaþa în piept. Cu toatãenergia de care sunteþi în stare, v-aþi putea cheltuiforþele în scopuri mai nobile, dragi Berbeci, nu doar pefrontul muncii, mai ales cã familia aºteaptã sã petreacãmomente senine alãturi de voi, ºi nu doar cele smulserutinei, adicã seara ºi în weekend.

Taur (20 aprilie – 20 mai): În aceastã perioadã,Taurii sunt sâcâiþi de inistenþele ºefilor ºi de vremea deafarã, de preþul la pâine ºi de filmele proaste de la tele-vizor... ce mai încoace ºi-ncolo, nimic nu vã convinesãptãmâna asta. Aþi lua cu mare drag viaþa în coarne ºiv-aþi rãzboi cu întregul univers pentru câtevamomente de liniºte.

Gemeni (21 mai – 21 iunie): În aceastã sãptãmânã,competiþia va stimula Gemenii sã scoata la ivealã totce au mai bun, fie cã este vorba de zâmbetul lor fer-mecãtor, fie de replicile inteligente, dar uneori usturã-toare, cu care îi vor «ferici» pe cei din jur. κi vor cãutapretexte pentru conversaþii lungi ºi spumoase, într-oetalare spectaculoasã a talentelor lor oratorice.

Rac (22 iunie – 22 iulie): În aceastã perioadã,Racii trebuie sã acorde mai multã atenþie oportu-nitãþilor pe plan profesional, sã nu lase sã le scapeocazia de a-ºi afirma ideile ºi sã-ºi exprime doleanteþe;în caz contrar vor rãmâne cu multe frustrãri pe careriscã sã le dezvolte într-o formã de manie a perse-cuþiei.

Leu (23 iulie – 22 august): Obiºnuiþi sã se afle încentrul atenþiei, Leii vor dori, în aceastã sãptãmânã sã-ºi impresioneze prietenii care îºi sãrbãtoresc onomas-tica cu cele mai extravagante cadouri, dar trebuie sãfie conºtienþi de faptul cã cei din jur îi apreciazã chiarºi pentru gesturile simple pe care le fac.

Fecioarã (23 august – 22 septembrie): Cu o floarenu se face primãvarã, iar pentru Fecioare planurile nuse îndeplinesc mai niciodatã peste noapte. Aºa cã înloc sã se frãmânte inutil, aºteptând niºte rezultate careîntârzie sã aparã, mai bine sã se concentreze asupralucrurilor mici, dar importante, din jurul lor.

Balanþa (23 septembrie – 22 octombrie): Acþio-naþi ca un mediator pentru toþi cei din jur, voi,Berbecilor, cu proverbiala voastrã înclinaþie spreechilibru ºi liniºte interioarã, dar din când în când ar

trebui sã aveþi grijã ºi de nevoile proprii ºi sã nu vãlãsaþi încãrcaþi prea mult de energiile negative ale alto-ra. Nu aduceþi în relaþia de cuplu tensiunile din antu-raj, încercaþi sã regãsiþi sentimentul primelor întâlniri,va fi o sursã de energie cum nu se poate mai potrivitãpentru perioada urmãtoare.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie): «Cânddoi îþi zic cã eºti beat, du-te ºi te culcã» spune, pe bunãdreptate, un proverb românesc, aºa cã, Scorpionilor,acordaþi mai multã atenþie prietenilor care vã sfãtuiescîn chestiuni amoroase, deoarece este posibil caprivirea lor sã fie ceva mai obiectivã, iar înamorareavoastrã sã se dovedeascã numai un capriciu.

Sãgetãtor (22 noiembrie – 21 decembrie): Planuride schimbare la locul de muncã pentru Sãgetãtori; fiecã este vorba de o demisie, fie de o nouã atitudine laºedinþele zilnice, ar trebui sã vã asumaþi propriile ges-turi ºi sã aveþi curajul de a face ceea ce vã doreaþidemult. Toate acestea cu diplomaþie ºi un zâmbet,pentru a evita potenþialele conflicte.

Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie): Sãptã-mâna aceasta vã puteþi lãsa subjugaþi de entuziasmulpentru niºte planuri abandonate mai demult,Capricornilor; mai ºtiþi când v-aþi apucat de pictat?Cursurile acelea de ikebana? Pasiunea trecãtoare pen-tru navomodele? Ei bine, puteþi relua, acum, oricaredin aceste metode de relaxare neconvenþionalã, pen-tru cã vã veþi simþi cu mult mai bine dacã vã veþi rez-erva câteva momente numai pentru dumneavoastrã.

Vãrsãtor (20 ianuarie – 18 februarie)Sãptãmâna aceasta veþi fi cu totul dedicat muncii -

nici mãcar nu aºteptaþi cuvinte de laudã din parteaºefului, rezultatele obþinute fiind o rãsplatã în sine.Acest lucru este admirabil Vãrsãtorilor! Cu condiþia sãnu neglijaþi persoana iubitã ºi sã o surprindeþi cu unweekend romantic, departe de lumea dezlãnþuitã.

Peºti (19 februarie - 20 martie)Vã cultivaþi o aurã de mister ºi vã pierdeþi în mici

speculaþii financiare care nu se vor solda decât cu timppierdut, dragi Peºti. Aþi face mai bine sã acordaþi unplus de atenþie planului sentimental, unde fie puteþiîntâlni o persoanã ce se va dovedi semnificativã pe ter-men lung, fie veþi putea ajunge la un nou nivel de pro-funzime în relaþia dumneavoastrã curentã.

SC Three «C» Elements Group SRLANGAJEAZÃ:

muncitori calificaþi ºi necalificaþi în domeniul construcþiilor

SC Three «C»Elements Group

SRL

SC Three «C»Elements Group

SRLexecutã:

lucrãri de pavare cu dale din betonglazurat ºi vibropresat* amenajãri rondouri, rigole, spaþii verziornamente florale decorative* lucrãri de construcþii: finisaje interioarºi exterioare, gresie ºi faianþã* lucrãri de izolaþie termicã cu polistiren* garduri metalice * garduri din bolþari ºi cãrãmidã

Informaþii suplimentare la telefonul:

0753-311.491

executã: lucrãri de pavare cu dale din beton

glazurat ºi vibropresat* amenajãri rondouri, rigole, spaþii verziornamente florale decorative* lucrãri de construcþii: finisaje interioarºi exterioare, gresie ºi faianþã* lucrãri de izolaþie termicã cu polistiren* garduri metalice * garduri din bolþari ºi cãrãmidã

Informaþii suplimentare la telefonul:

0753-311.491