VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Cineva îmi spunea deunãzi, pe un ton mieros, fãrã calomnie ºiinsultã, cã scriu la comandã. ªtiþi care e rãspunsul pe care i-l dau ºivreau sã-l auziþi cu toþii? Pânã mai ieri (doar) mi-am exprimat propriaopinie cu privire la diferite evenimente care s-au petrecut la noi încomunã sau pe plan naþional, însã, începând din acest numãr, voi scriela comandã. Cu precizarea cã voi scrie la comanda omului obiºnuit. Deaceea, permiteþi-mi ca astãzi sã dau cuvântul, prin intermediul stilouluipe care-l þin în mânã, unui cetãþean cu care m-am întâlnit, cu S.T. - îidau doar iniþialele, aºa ca sã nu stric mierea din glasul acuzatoruluimeu - din satul Horia, comuna noastrã. În continuare, citiþi ce mi-acomandat sã scriu:

În primul rând, m-a invitat sã mã plimb prin Horia, la pas, ca sã vãdce s-a fãcut în ultimii patru ani. Am rãmas surprins chiar ºi eu. La final,aºa ca între doi concetãþeni, mi-a spus: Dacã nu scrii tot ceea ce aivãzut sã ºti cã o sã mã supãr pe tine ºi o sã spun la toatã lumeacã scrii la comandã!. Sã trãiþi! - i-am rãspuns ºi, imediat ce am ajunsacasã, am aºternut cele de mai jos.

În Horia, sat atât de uitat de administraþie pânã în urmã cu patruani, au noi locuri de case aproape 200 de persoane. Dacã fãceaucereri, aveau ºi alþii. Oricum, între anii 2006 ºi 2007 au fost eliberateprimele autorizaþii de contrucþie pentru noile case. În anul 2005 a fostintrodus gazul metan în tot satul. Între 2004 ºi 2005 s-a finalizatlucrarea de introducere a apei. Toate strãzile din Horia au fost reabili-tate, apa a fost introdusã peste tot, în total fiind vorba de 9 kilometri.

Tot în Horia, ºcoala din comunã a cãpãtat, între anii 2006 ºi 2007,straie noi, în sensul cã au fost construite ºi instalate noi grupuri san-itare, a fost introdusã încãlzirea cu centralã pe gaz ºi, mai mult, toategeamurile vechi - datoritã cãrora elevii îndurau frig - au fost înlocuitecu geamuri termopan. Între anii 2007-2008 ºi la Grãdiniþa din locali-tate au fost puse geamuri termopan.

Arãtându-mi terenul de fotbal pe care activeazã echipa satului,patronatã de un om de afaceri, interlocutorul meu mi-a spus: Sã ºtiþicã omul acesta care þine echipa n-a primit nici un ajutor pânã n-a venit, în 2004, conducerea de azi a Primãriei Vladimirescu. Ammai aflat, ºi de aceea scriu la comandã, cã toate bisericile - toate cul-tele - au primit ajutoare financiare… ªi, de parcã n-ar fi fost destul,interlocutorul meu, pensionar cu pensie micã, îmi spune: ªi sã ºtii cãla Arad mã duc cu bilete gratuite, pe care tot Primãria mi le-a dat!.

Cele de mai sus, pãrându-mi-se cã sunt prea multe, ca realizãri aleunei administraþii în doar patru ani, le-am verificat. ªi, spre sur-prinderea mea, totul e adevãrat.

Pentru astãzi atât am avut de zis. ªi cred cã nu v-ar supãra sã ºtiþicã numerele viitoare voi scrie, tot la COMANDÃ, ceea ce mi-aupovestit ºi arãtat locuitori din Cicir, Mândruloc ºi, bineînþeles,Vladimirescu. Asta pentru cã, întotdeauna, oamenii obiºnuiþi spunadevãrul gol-goluþ. A.O.

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 66 13 - 19 Aprilie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Sã trãiþi!

Invitaþie la distracþie!„Zilele Comunei Vladimirescu” – care vor avea loc în zilele de vineri, 6 ºi sâmbãtã, 7

iunie 2008 a ajuns la cea de-a 3-a ediþie! Invitãm pe toþi aceia care doresc sã se bucure dedistracþie ºi de multã voie bunã sã se înscrie la concursul «Fete versus Bãieþi», care constãîntr-o serie de probe distractive ºi de culturã generalã. De asemenea, vã aºteptãm sã vãînscrieþi la «Parada costumelor de carnaval».

Detalii suplimentare despre modul în care vã puteþi înscrie le puteþi primi în fiecare zi, laCãminul Cultural Vladimirescu (etajul 1), între orele 8-16 sau la tel. 514.014, pânã la data de20 aprilie 2008.

«Cine nu are vârstnici sã ºi-i cumpere…»Comunitatea noastrã nu are nevoie sã-i cumpere. Ei existã ºi sunt

valori inestimabile pentru toþi. Am considerat cã este bine sã-icunoaºtem. Sã le cunoaºtem viaþa, nu neapãrat uºoarã. Dar mai multdorim sã învãþãm din experienþa ºi înþelepciunea lor. Atât cât bunulDumnezeu ne mai lasã sã îi avem.

Dupã pierderea soþiei pãrintele Traian Balint, care a slujit ani mulþiîn Cicir. Scrie poezii. Cu înþelepciune. Pentru astãzi, una dintre acestea.

DeºertãciuneAm crezut cã- de ne-nvins

Prin puterea ce-o dau banii,Mai târziu, am înþelesCum de om râd anii.

Omul tânãr, de-altã datã,Plin de bani ºi de putere,Azi, se sprijinã de-o bâtãªi de-o mânã de muiere.

Mâine, când voi fi þãrânã,Vã gândiþi la cum trec anii

ªi-nþelegeþi cã putereaNiciodatã n-o dau banii. Sãrbãtoriþii sãptãmânii

pag. 2pag. 6pag. 3

O viaþã dedicatã ªcolii Poveºtile lui Bace Toghiere

Casã, dulce casã

13 - 19 Aprile 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Familia Tilica Dumitru ºi Elenaaniverseazã anul acesta 44 deani de cãsãtorie ºi, trecând retro-spectiv peste anii cât au fostîmpreunã, cei doi soþi ne-au spuscã fãrã multã rãbdare, înþelegereºi respect reciproc nu ar fi pututrãzbi în viaþã.

Tilica Dumitru s-a nãscut la10 ianuarie 1937, în localitateaHãneºti, judeþul Botoºani, totacolo absolvind cursurile ªcoliiprimare. Se angajeazã la CFR, darîn urma unui accident este pen-sionat pe caz de boalã.

Tilica Elena s-a nãscut la 21mai 1945, tot în localitateaHãneºti, judeþul Botoºani, acoloabsolvind cursurile ªcolii pri-mare. Se angajeazã tot la CFR(unde va lucra timp de 10 ani),dar apoi trece cu serviciul, odatãcu mutarea în Vladimirescu laPrimãria Vladimirescu, de undeiese la pensie, dupã alþi 12 anilucraþi.

Cei doi se cãsãtoresc în lunanoiembrie 1964, la Botoºani, iarîn anul 1982 se mutã în comunaVladimirescu. Au patru fete(Elena, Manuela, Doina ºiMariana) ºi 5 nepoþi (Marius,Ramona, Danieluº, Beia ºiClaudia).

Ce ne spun despre ei? Nuputem spune cã am avut o viaþãuºoarã, dar nici nu ne putemplânge cã am dus-o foarte greu.Este adevãrat cã dupã accidentul

soþului meu, viaþa de familie s-aschimbat în mod dramatic, daram cãutat, cu rãbdare ºi cuînþelegere, sã trecem peste toateproblemele apãrute. Ne bucurãmde cele patru fiice ºi de cei cincinepoþi, care ne sunt un real spri-jin la bãtrâneþe.

Ce sfaturi le dau ei tiner-ilor? În primul rând sã se înþe-leagã, pentru cã dacã nu esteînþelegere, nu se poate trecepeste eventualele obstacole carepot apãrea în viaþa lor. De

asemenea, sã se iubeascã sincerunul pe altul ºi sã fie rãbdãtoriunul cu altul, pentru cã numaiaºa vor putea avea o viaþã defamilie bunã. Sã-ºi creascã copiiiîn frica lui Dumnezeu, pentru aavea certitudinea cã aceºtia levor fi sprijin la bãtrâneþe..

Noi le dorim soþilor TilicaDumitru ºi Elena sã aibã partede o bãtrâneþe lipsitã de griji,

urându-le La Mulþi Ani!

Doina Grozav

Tilica Dumitru ºi Elena

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

„Am rãzbit în viaþã cu

multã rãbdare...”

CÃSÃTORIIZsigmond Aldi & Balaº Aurelia

Fader Cristian-Robert & Stoenescu Ana-Maria

Csaki Albert & Havrincea Silvia

NAªTERISavin Herman

DECESEBlaga Alexandru (1934)

S-a întâmplat în ultima perioadã...* La Vladimirescu, pe strada

Vasile Milea, a fost finalizatãasfaltarea pânã la capãt. A rãmasdoar o scurtã distanþã, pentru a sepermite trecerea reþelei decanalizare.

* ªi pe strada 22 Decembrie s-a ajuns pânã la intersecþia cu stra-da Vasile Roaitã cu asfaltarea. Seva continua pânã la drumul Gãrii.

* Trei culte religioase au depussolicitãri pentru ajutoare financiarede la bugetul primãriei. Îmi reînoi-esc invitaþia pentru respectabiliipreoþi ºi pãstori.

* Au fost demontate refugiilepentru cãlãtori din staþiilemijloacelor de transport în comun(autobuze la Horia ºi tramvaie laVladimirescu, Mândruloc ºiCiocir). Altele noi ºi moderne levor înlocui.

* Au început lucrãrile de con-struire a gardului de împrejmuire aªcolii Generale cu clasele I-VIII dinVladimirescu.

* Lucrãrile de amenajare apieþei din Vladimirescu avanseazã.A fost montatã copertina ºi a fostmontatã sursa de apã, pentru bãutºi spãlat fructe.

* Au fost finalizate platformelebetonate din faþa Bisericii baptiste dinCicir, de la ªcoala din Cicir ºi CasaParohialã.

* A fost lansat zvonul mincinoscum cã în localitãþile aparþinãtoarecomunei (Horia, Mândruloc ºi Cicir)se fac trotuare din beton, iar laVladimirescu din pavele. Minciunã.Toate localitãþile sunt egale în drep-turi ºi beneficiazã de acelaºi trata-ment. Trotuarele sunt din beton întoate localitãþile.

* A fost predat amplasamentulpentru începerea sãpãturilor lareþeaua de canalizare, pe strãzileLibertãþii, Revoluþiei ºi ªtefan celMare.

* Continuã lucrãrile de reparaþie adispensarelor din Mândruloc, Horia ºiVladimirescu.

* Clãdirea din centrul comunei, încare funcþioneazã dispensarulMedmund ºi Farmacia veterinarã, arefaþada renovatã. Aratã bine, zic eu.

* La accesul pe strada Fermei dinVladimirescu au fost montate indica-toare de circulaþie, care limiteazãtonajul vehiculelor care circulã aici.Atenþie ºoferi!

Poliþia va fi sesizatã de cetãþeni,dacã nu respectaþi legea. Riscaþiamendarea.

* La Cicir a fost reparatã ºi ultimastradã (a doua pe stânga, de laintrare). Doi cetãþeni au mulþumitPrimãriei. ªi noi le mulþumim. Nestrãduim sã facem astfel ca sã fie câtmai mulþi cetãþeni mulþumiþi.

* Am primit o scrisoare de lapãrintele paroh al parohiei catolice.O redau în întregime:

Am auzit de intenþia dumneav-oastrã de a ajuta toate cultele cu unajutor bãnesc, între altele ºi cultulRomano-Catolic. Se ºtie cã înapropierea bisericii catolice segãseºte un magazin mixt. Oameniivin, cumpãrã ºi abia AJUNªI ÎNSTRADÃ, DESFAC ce au cumpãrat ºilasã ambalajul în voia soartei. Seºtie cum aratã strada în fiecare zi,dupã fiecare zi de lucru. De aceeami-am luat curajul sã vã cer ºi eu,pentru cultul catolic, o anumitãsumã din aceºti bani.

Vladimirescu la 09.04.2008. Cu tot respectul.Nu comentez. Pãrinte, cererea

Dumneavoastrã este aprobatã.Aveþi atâta dreptate în ceea cespuneþi, cã las cititorii sã tragãconcluziile.

* Au fost adunate pungile deplastic, PET-urile, ambalajele dinhârtie de pe lângã ºosea. ªtiþi câþi

saci din plastic au fost adunaþinumai la Vladimirescu? Douãzeci.Oare nu-i prea mult, în numaidouã sãptãmâni? Eu zic cã-i mult.Cred cã toþi ºtim ce-i de fãcut.

Se va întâmpla în peroada urmãtoare…* Va fi asfaltatã piaþa din

Vladimirescu, unde vor fi montatecele douã panouri de baschet,promise copiilor, douã mese pen-tru tenis de masã, bãnci ºi, un picmai târziu, hinta ºi toboganul.

* Vor fi turnate primele ºarje debeton la fundaþia sãlii de sport.Reamintesc capacitatea sãlii:aceasta are dimensiuni pentruteren de tennis, handbal ºibaschet. Locuri pe scaune pentruspectatori: 150.

* Se va þine ºedinþa de ConsiliuLocal, în care vom avea un singurpunct pe ordinea de zi: O nouãrectificare de buget. În plus, vomavea de cheltuit pentru ºcoli, grã-diniþe ºi canalizare circa 700.000de lei noi (circa 7 miliarde de leivechi).

* Vor fi vãruiþi pomii de laºosea. Rog cetãþenii care locuiescla ºosea, în Vladimirescu, sã dea

concursul acelora care fac aceastãtreabã.

* Lucrãrile de construire a tro-tuarelor vor continua în toatelocalitãþile. Am promisiunea fermãcã ºi cele îngheþate în iarnã se vorreface. Vin sãrbãtorile de Paºte.Trebuie bani, ºi fãrã calitate saumuncã, spunem NU ºi NU va fi.

* Lucrãrile de asfaltare vor con-tinua pe strada de la intrare înlocalitatea Vladimirescu, prima pestânga, astãzi cu denumirea de str.Tineretului. Apoi, vor continuareparaþiile pe strada Vasile Mileamde la str. Gãrii spre numãrul 1.Ierta-mã-veþi, voi, oare, veciniimei, cã tocmai pe strada noastrãnu am avut lucrãri de calitate?Am fãcut haz de necaz.

* Vor fi sãpate câte douã fân-tâni în fiecare cimitir, pentruudarea florilor. Gardul cimitirelorse va vopsi, iar la dispoziþia celorcare administreazã cimitirele,Primãria le va pune un tractor curemorcã pentru curãþenie. Aºtep-tãm solicitãri.

A consemnat pentru Dumneavoastrã

Primarul comunei,Ioan Criºan

Emisiunea «Schimb de mame» a sosit ºi în localitatea ta! Cãutãm familii cu celpuþin un copil minor, cu o locuinþã de minim douã camere ºi cu dorinþa de a cunoaºteo experienþã unicã. Mai mult, pentru participare (în total, 8 zile de filmãri), familiaprimeºte suma de 450 de euro!

Pentru înscrieri, puteþi apela numãrul de telefon 0741-199.756 (ConstantinHermina) sau la e-mail: hermina.constantin@paprika.ro

«Schimb de mame» revine!

Ceartã-þi prietenii în tainã, laudã-i în public* În trei feluri se pãstreazã prietenul: a-l onora în prezenþã, a-l lãuda

în absenþã ºi a-l servi la nevoie.* Prieten bun þi-e acela care te vorbeºte de bine în absenþã.* Mai bine sã te arunci în foc decât sã-þi faci de râs prietenul în faþa

altora.* Este bine sã cunoºti defectul prietenului, dar nu este bine sã-l

divulgi ºi altora.

Viziteazã-þi prietenii mai des* Nu trebuie sã lãsãm sã creascã iarba pe calea prieteniei.* Dacã ai un prieten, vezi-l des, cãci spinii ºi mãrãcinii cresc pe dru-

mul pe care nimeni nu mai merge.

Alte recomandãri despre prietenie...* Trebuie sã fi mâncat multe baniþe de sare împreunã ca sã fie

îndeplinitã condiþia prieteniei.* Cel mai bun prieten al tãu îþi eºti tu însuþi.* Este bine sã ai prieteni peste tot.* Prietenului care-þi cere nu-i spune: Mâine.* Nu toþi cei care zâmbesc ne sunt prieteni.* Cine îºi este lui însuºi prieten, este prieten tuturor.* Prietenia nu poate exista decât între oameni cinstiþi.* Prin dragoste, prin comportare, prin grai ºi prin faptã se

dovedeºte prietenia.* Sã ai prieteni, dar sã nu fii prieten tuturor.* Sã iertãm prietenilor.* Sã nu aºtepþi de la prieteni ceea ce poþi face ºi singur.* Tãcerea a pus capãt multor prietenii.* Cine trãieºte fãrã prieteni, nu va fi multã vreme înþelept.* Dacã prietenul tãu este chior, priveºte-l din profil.* Este mai ruºinos sã nu te încrezi în prieteni, decât sã fii înºelat de

ei.Culese pentru cititorii noºtrii de cãtre

Criºan Ioan, Primar

Douãzeci ºi una deproverbe despre prietenie

13 - 19 Aprile 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Mã numesc BogdanIoan, domiciliat în comu-na Vladimirescu, str. Gãriinr. 6, judeþul Arad. M-amnãscut în anul 1915, la 13februarie, actualmentefiind în vârstã de 93 deani.

***De mic copil am iubit

cartea. Cu toate greutãþilemateriale, n-am avut nici oabsenþã la ºcoalã, deoarecemi-a fost dragã profesiunea deînvãþãtor. În anul 1928, m-ammutat, împreunã cu familia, încomuna Dumitreºti, judeþulBalta Albã (Basarabia), undetatãl meu a primit 5 hectare deteren agricol, ca rãsplatãcuvenitã pentru unul care a luatparte la Primul Rãzboi Mondial.Aici am urmat cursurile ªcoliiprimare, avându-l ca învãþãtorpe un distins dascãl, NacevIgnat, care mi-a transmisdragostea pentru aceastã pro-fesiune de credinþã. În aceastãcomunã, am urmat cursurileclaselor I-VII, dupã care m-amînscris în clasa I a ªcoliiNormale de Învãþãtori dinCetatea Albã. Cu toate cãdepãºisem vârsta de înscriere,prin dispensã de vârstã am fostprimit în clasa I a ªcoliiNormale de Învãþãtori, pe caream absolvit-o în anul 1937,dând examenul de absolvire laªcoala de Învãþãtori Florica Niþadin Chiºinãu ºi obþinând media8,26.

***În luna ianuarie a anului

1938, am fost numit învãþãtorla ªcoala primarã din comunaSuruceni, judeþul Lãpuºna, înprezent Chiºinãu (RepublicaMoldova). Aici am funcþionatpânã la 26 octombrie 1939,când, din cauza evenimentelordin Cehoslovacia (ocupareaacestei þãri de cãtre armatelelui Hitler), am fost concentratpânã la 28 iunie 1940, când amfost mobilizat pe frontul deRãsãrit, fiind cu Regimentul 35

Infanterie, având poziþia deapãrare în comuna Ciuburciu,din fostul judeþ Tighina, pemalul fluviului Nistru.

La 29 iunie 1940, sub pre-siunea Uniunii Sovietice,guvernul României a cedatBasarabia, aºa cã ne-am retrascu forþele armate dincolo derâul Prut, unde s-a stabilit nouagraniþã dintre România ºi URSS.Am fost menþinut în continuareconcentrat, fiind vãrsat la regi-mentul 15 Dorobanþi, cu caream luat parte la Rãzboiul dinRãsãrit, pânã în anul 1944, la23 august, când am trecut laoperaþiuni militare pe frontulde Vest.

***În primãvara anului 1945,

am fost accidentat la ochiuldrept, fapt pentru care am fostclasat ca fiind invalid de rãzboi.Între timp, soþia mea, BogdanEcaterina, învãþãtoare la ªcoalaprimarã, a fost evacuatã dinPiatra Neamþ, fiind repartizatãca învãþãtoare la ªcoala primarãdin comuna Drauþ (judeþulArad). M-am prezentat laMinisterul Educaþiei Naþionale,deoarece am rãmas fãrã post înurma cedãrii Basarabiei. Aiciam fost primit de domnulMarius Bucãturã, director ge-neral la Ministerul EducaþieiNaþionale ºi care, cu multãbunãvoinþã, m-a repartizat cupostul titular la ªcoala primarãdin comuna Glogovãþ(Vladimirescu). Aici mi-amdesfãºurat activitatea de învãþã-tor cu mulþi colegi inimoºi,printre care Stancu Florian,Nica Melente, Stoian Marin ºialþii, contribuind la ridicareaprestigiului ªcolii cu predare înlimba românã la nivelul ºcolilorfruntaºe din judeþul Arad.

***În munca personalã, în anul

1946 (luna mai) am înfiinþatCooperativa de Consum„Unirea”, apoi „Progresul”,fiind sprijinit de mult-stãruitorul fost director Trifuªtefan, de Crainic Aurel (ºeful

gãrii CFR) ºi de preotul ChirilãIoan, precum ºi de alþii. ÎnCooperativa de consum, amlucrat în consiliul de conducerepânã în anul 1989, fiind, perând, consilier, apoi cenzor,Cooperativa jucând un rolînsemnat din punct de vedereeconomic în viaþa comunei.

În anul 1947, am contribuitla formarea unei echipe pentrusprijinirea electrificãrii comunei(deoarece, cu toate cã princomunã trecea linia de înaltãtensiune, comuna nu era racor-datã la sistemul de electrifi-care!). Am fost sprijinit tot deoameni inimoºi (Crainic Aurel,Þacu Francisc, fost electrician laUzina Electricã din Arad, defamiliile Tãtar Savu, TãtarGheorghe, Rausch Iacob, HaidtFrancisc ºi alþii). Am fost demulte ori la Câmpia Turzii, pen-tru a obþine aprobarea pentruachiziþionarea materialelornecesare (în special sârmã decupru), iar cu ajutorul tuturor,la 1 decembrie 1947 s-auaprins primele becuri în locali-tate!

***În anul 1950 am fost ales

deputat al fostului Sfat PopularVladimirescu, pânã în anul1977, când am ieºit la pensie.L-am ajutat pe inginerulAndreescu, cu care am atribuitlocuri de casã populaþieiromâne (colonizaþi) cu un anmai devreme decât prevedeaDecretul 81. Pentru aceasta,am fost la Consiliul de Miniºtri,la Bucureºti, în anul 1950, pen-tru a cere ca sã fie atribuitelocuri de casã pentru cei colo-nizaþi, pentru ca astfel,cetãþenii germani sã-ºi poatãreprimi casele înapoi. În urmaacestui demers, s-a prezentatîn localitate un inginer, care ne-a sfãtuit sã angajãm pentruaceastã lucrare un inginer pri-vat. Angajându-l pe inginerulAndreescu, pe care l-am ajutatîn aceastã muncã de rãspun-dere, am reuºit sã stopãmneînþelegerile care existau între

populaþia de origine germanãºi cei colonizaþi, fiind cu toþiimulþumiþi de ceea ce am real-izat în aceastã privinþã. Am maifost ales deputat la SfatulPopular al municipiului Araddoi ani, unde am susþinutinteresele cetãþenilor dincomuna Vladimirescu.

În anul 2005, la 25octombrie, la propunereaPrimãriei comunei Vladi-mirescu, prin intermediul dom-

nului Criºan Ioan, cãruia îimulþumesc pentru apreciereacare mi-a fãcut-o, am fost rãs-plãtit cu „Diploma de Cetãþeande Onoare” a localitãþiiVladimirescu.

ªi acum, cele rele sã sespele, cele bune sã se-adune.Un viitor bun ºi demn pentrutineretul ce ne va înlocui!

Cu dragoste,Ioan Bogdan

IOAN BOGDAN: O viaþã

de om în slujba ªcolii

Au marcat: Vuin (2, unul din 11 metri),Rad ºi Sas, respectiv Boloº (din 11 metri),Huþanu ºi Rus.

Unirea: Ciornei - Vulpe, Þiþca, Boicu,Pleºa - Drãgan, (Olariu) Vuin, Oiþã, Bilan -Sas, Rad. Antrenor: Marius Grad.

Vladimirescu: Szabo - Boicu,Tomoioagã, Matei, Peia - Ionaºcu (Cr. Man),Boloº, Gyenge, Dinu (Rus) - ªtefeligã,Huþanu. Antrenor: Cristian Sculici.

Arbitru principal: Biro, arbitrii asistenþi:Naghi, Bondar. Observator AJF: DorinVãtran.

Douã echipe aflate în partea superioarã aclasamentului au trecut peste perioada detatonare ºi au practicat un fotbal frumos, peun teren tare ºi un timp deosebit de rece.Elevii lui Cristian Sculici ºi-au arãtat intenþiileofensive încã din primul minut, când ºutul lui

Huþanu a trecut de puþin alãturi de poarta luiCiornei. Cei care au deschis scorul au fostgazdele, în urma unui penalty acordat pen-tru o þinere în careu a lui Rad de cãtre Peia.Vuin a transformat lovitura de pe punctul cuvar, acordatã în minutul 11: 1-0. Oaspeþiiacuzã golul primit repede ºi, douã minutemai târziu, numai reflexul lui Szabo la ºutuldin întoarcere a lui Sas, salveazã echipa deun nou gol. Un luft a lu Tomoioagã în mar-ginea careului l-a pus în situaþie de gol peRad, care a reluat peste poartã. Golul doi avenit dupã o jumãtate de orã de joc, în urmaunei faze fixe: loviturã liberã din margineacareului, lateral stânga ºi... 2-0. Douãminute mai târziu, oaspeþii puteau intra înjoc dupã pãtrunderea individualã a luiHuþanu, care, cu toatã poarta în faþã, trimitespre colþul scurt ºi mingea trece puþin alãturi.

În minutul 44, acelaºi Huþanu este agãþat încareu de un apãrãtor al gazdelor, iar loviturade la 11 metri a fost imparabil executatã deBoloº: 2-1. În prelungirile primei reprize,gazdele resping o minge din defensivã, pânãla Huþanu, care restabileºte egalitatea cu unºut pe colþul lung: 2-2.

Echipa din Vladimirescu a ieºit mai moti-vatã de la vestiare, dominând debutul pãrþiisecunde ºi apoi întreaga reprizã, dar a prim-it repede ºi golul trei. Era minutul 49, cândSas a trimis un ºut de la distanþã, portarulSzabo, ieºit în careu a apreciat cã mingea vatrece peste poartã, dar aceasta s-a oprit subbarã: 3-2. În minutul 65 a fost rândul por-tarului Ciornei sã greºeascã plasamentul, laºutul lui Rus, care cu un lob superb din mar-ginea careului restabileºte din nou egali-tatea: 3-3. Antrenorul Sculici a forþat atacul

prin introducerea lui Cristi Man, dar cei carevor înscrie vor fi tot gazdele, în minutul 83,când la o minge recuperatã în terenul adversVuin finalizeazã din interiorul careului: 4-3.În minutele de prelungiri, Huþanu a trimis unºut-centrare care a trecut prin faþa porþii luiCiornei, fãrã ca vreun coechipier sã fie petraiectoria mingii, ratându-se, astfel,obþinerea unei remize care ar fi fost maiaproape de realitatea de pe teren.

La finalul meciului, antrenorul oaspeþilor,Cristian Sculici, a acuzat greºelile din defen-sivã, în special pe flancuri, datoritãabsenþelor, în timp ce Marius Grad, aflat laprimul succes pe teren propriu de când apreluat echipa, crede cã elevii sãi ºi-au fãcutsinguri meciul greu.

Cosmin Gherman

13 - 19 Aprile 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Goluri multe, fotbal frumos...Unirea Sântana - CS Vladimirescu 2003 4-3 (2-2)

Stau în faþa monitorului ºi nu ºtiu cum sã începaceastã cronicã a meciului de duminicã, 6 aprilie 2008,de la ora 17.00, în cadrul etapei cu numãrul 22. Pur ºisimplu nu am nicio idee, de parcã mi-am pierdut cuvin-tele lângã gardul de la Turnu, unde am trãit cea mai mareumilinþã din ultima perioadã la partidele Mureºanei. Îmieste foarte greu sã descriu filmul acestei partide, un filmcu un scenariu în care Mureºana ºi-a ales rolul negativîntr-o piesã ce a încântat pe cei 100 de suporteri aiechipei Speranþa Turnu, care au aplaudat actorii dupãprestaþia live în nouã acte, o compoziþie perfect regizatã,dar mai ales perfect interpretatã.

Mureºana a jucat rolul negativ, în care tot ce trebuiasã facã era sã mimeze fotbalul prin lipsã de dãruire, prinfricã ºi prin indolenþã pe toate fronturile; apãrarea fiindexecrabilã, mijlocul fãrã vlagã, iar atacul inexistent. Le-a

ieºit Mureºanei toate acestea chiar foarte bine, reuºind cadupã cele 90 de minute intense sã se întrebe cum este caîn fiecare piesã pe care o disputã în deplasare sã îºi aleagãdoar roluri negative? Oare cum este sã joace ei rolurilepozitive? Chiar, cum este?

Pãcat de rezultatul din tur, când i-am învins pe cei dinTurnu cu 4-0, în cea mai bunã partidã din acest campi-onat a Mureºanei, ca acum sã pierdem în faþa aceloraºijucãtori cu un sec 9-0, mai mult decât penibil. Mai multenu comentez...

Actorii tristei figuri au fost: Popa, Zãpuc, Sîrb, Maxim,Oros, Chipcea L., Ceh, Hrizea, Bîldescu M., Rus (c),Sfîrlogea. Au mai evoluat: Tãnase, Pavel, Cioncioiu.Regia: Ceh Ciprian.

Claudiu Iacob

Înfrângere (foarte) dureroasã!Speranþa Turnu - Mureºana Mândruloc 9-0

Liga a IV-a: Rezultatele etapei a 26-a

CNM Pâncota - Înfrãþirea Iratoºu 4-0 (5-0)Progresul Pecica - Naþional Sebiº 2-3 (1-2)Regal Horia - Pãuliºana Pãuliº 2-1 (0-3)Aqua Vest ªofronea - Recolta Apateu 3-1 (1-1)AS Dorobanþi - Frontiera Curtici 2-1 (0-5)ªoimii Lipova - Victoria zãbrani 1-0 (4-0)Unirea Sântana - CS Vladimirescu 4-3 (5-0)Voinþa Mailat - Criºul Ch. Criº 3-1 (0-1)Unirea ªeitin - Partizan Satu Mare 3-2 (0-2)În parantezã sunt trecute rezultatele de la juniori

Clasamentul la seniori:1. Naþional Sebiº 26 23 1 2 81-17 70p2. CNM Pâncota 26 21 1 4 71-24 64p3. Unirea Sântana 26 18 1 7 56-31 55p4. CS Vladimirescu 2003 26 13 2 11 51-44 41p5. Pãuliºana Pãuliº 26 12 3 11 50-47 39p6. Regal Horia 26 11 3 12 35-37 36p7. Frontiera Curtici 26 11 2 13 47-44 35p8. Aqua Vest ªofronea 26 11 1 14 48-39 34p9. Voinþa Mailat 26 10 4 12 41-39 34p

10. Partizan Satu Mare 26 11 1 14 59-61 34p11. AS Dorobanþi 26 11 1 14 41-46 34p12. Înfrãþirea Iratoºu 26 9 6 11 30-42 33p13. Criºul Ch. Criº 26 10 3 13 33-49 33p14. Unirea ªeitin 26 9 4 13 46-55 31p15. Progresul Pecica 26 8 5 13 29-44 29p16. ªoimii Lipova 26 8 5 13 39-60 29p17. Victoria Zãbrani 26 8 4 14 31-43 28p18. Recolta Apateu 26 5 3 18 41-83 18p

Clasamentul la juniori:1. Unirea Sântana 26 22 0 4 86-17 88p2. ªoimii Lipova 26 17 2 7 60-24 70p3. Progresul Pecica 26 16 5 5 69-29 69p4. Criºul Ch. Criº 26 15 3 8 52-31 63p5. Naþional Sebiº 26 15 3 8 53-37 63p6. Partizan Satu Mare 26 15 2 9 66-42 62p7. Voinþa Mailat 26 14 4 8 62-33 60p8. Pãuliºana Pãuliº 26 14 3 9 58-20 59p9. CNM Pâncota 26 13 4 9 60-25 56p

10. Unirea ªeitin 26 12 4 10 47-43 52p11. Aqua Vest ªofronea 26 11 4 11 52-47 48p12. Frontiera Curtici 26 11 3 12 57-23 47p13. Recolta Apateu 26 8 7 11 45-47 39p14. CS Vladimirescu 26 9 2 15 58-69 38p15. Victoria Zãbrani 26 6 4 16 37-77 28p16. Înfrãþirea Iratoºu 26 4 1 21 27-79 17p17. AS Dorobanþi 26 3 3 20 22-78 15p18. Regal Horia 26 1 2 23 11-171 6p

Etapa viitoare (12-13 aprilie 2008): Naþional Sebiº - CNM Pâncota (în tur1-2), Criºul Ch. Criº - ªoimii Lipova (2-3), CS Vladimirescu 2003 - Progresul Pecica(0-1), Partizan Satu Mare - Voinþa Mailat (0-0), Înfrãþirea Iratoºu - Pãuliºana Pãuliº(0-2), Victoria Zãbrani - AS Dorobanþi (2-6), Frontiera Curtici - Aqua Vest ªofronea(4-0), Recolta Apateu - Unirea Sântana (0-6), Unirea ªeitin - Regal Horia (1-1).

Vând centrale termice pe gaz, noi,

la preþuri avantajoase, tel. 0744-986.295.

Angajez spãlãtori auto, de prefer-inþã cu puþinã experienþã în domeniu, culocul de muncã în Vladimirescu, tel.0744-709.559 sau 0721-326.853.

Familie tânãrã cu 2 copii micidorim chirie (gazdã) în Vladimirescu, tel.0257/461.652 (Ionuþ ºi Lavinia Foltic).

Vând mobilã Nãdlac, dormitor,masã, televizor, bibliotecã, combinã frig-orificã Bosch, aragaz, moarã mãcinat,storcãtor fructe, pian vienez, tel.514.342.

Salon de înfrumuseþare ultramod-ern Karm’Style, în loc. Vladimirescu, str.Progresului, bloc C2, ap.4, oferã serviciila cele mai mici preþuri: coafurã, cosmet-icã, manichiurã, pedichiurã, solar cuabonament (2 ºedinþe gratis) ºi fitness.Informaþii la tel. 0257/515.297.

Cabinetul «Medmun», loc.Vladimirescu, str. Progresului nr. 69 vãoferã servicii de: masaj facial, masajparþial, masaj anticelulitic ºi masaj gener-al (reflexo ºi facial), cu programãri la tel.0727-266.725.

Angajãm îngrijitoare copii la Casa

de tip familial din Vladimirescu, condiþiideosebite de lucru. Informaþii la tel.0257/514.237 ºi 0729-039.014.

Persoanã fizicã autorizatã executmontaj de parchet masiv, ºlefuit ºi lãcuit.De asemenea, ºlefuiesc ºi lãcuiescpodele vechi. Tel. 0747-891.142 ºi0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000 mp, însatul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiat scân-durã, leaþuri ºi grinzi, cu masã extensibilã.Se poate purta ºi acþiona de pe orice tipde tractor, este adaptabil ºi la motorelectric mono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str. VasileRoaitã nr. 11, localitatea Vladimirescu.

Efectuez manichiurã cu gel ºiunghii false, tel. 0720-760.351, 0741-020.405.

Vând un covor persan, o canapeaextensibilã, o canapea, douã fotolii, tel.0257/514.186.

Firmã de croitorie angajeazã con-fecþionere cu experienþã, tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort 1,încãlzire centralã, gresie, faianþã, noumobilatã, situatã în spatele staþiei detramvai de la moara din Vladimirescu,30.000 euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Vând vacã + junincã, rasa Bãlþatãromâneascã, ambele gestante - luna atreia, respectiv a 6-a. Informaþii la tel.0724/060705 sau Danciu Elena,str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladimirescu, str.Vasile Milea nr. 84 A, compusã din 3camere, sufragerie, bucãtãrie, baie, apã,gaz, canalizare, încãlzire centralã ºi cu ocurte lângã, preþ 110.000 euro, negocia-bil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescu anga-

jeazã urgent ospãtarã cu sau fãrã expe-rienþã, telefon: 0257/515.500,0357/423.901.

Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartã demetal 3x2 metri, cu poartã micã, tel.0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000 euro,din cãrãmidã, 1.000 mp, front stradal 18metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã, englezãºi francezã, pentru elevi ºi adulþi, cumetode moderne ºi la preþuri conven-abile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby, anul1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200 euro, nego-ciabil + un motor de rezervã, tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle din ciment deculoare roºie, cu 800 lei (8.000.000 leivechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºi pedichiurãla domiciliul clientului, tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel. 0742-260.261.

Angajez tâmplari ºi muncitorinecalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitale ºi filmãriprofesionale, pentru diferite evenimente(nunþi, botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj (fostãmoarã) cu teren, situatã în judeþul Bihor,zonã turisticã, pe malul Criºului Negru.Ideal pentru agroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuri intravilane înBãtania, Ungaria, la cel mai bun preþ alpieþei. Asigur ºi întocmirea actelor nece-sare transcrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferite tipuri, cuplata ºi în rate. Informaþii la tel. 0742-038.200, str. Vasile Roaitã nr. 105.

Mica publicitate

13 - 19 Aprile 2008 AGRICOL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

Cine poate beneficia de aceste fonduri nerambursabile?De fondurile nerambursabile pot bene-

ficia urmãtoarele categorii:- Consilii locale ºi asociaþii de dez-

voltare intercomunitarã, conform legis-laþiei naþionale în vigoare.

- ONG-uri, Aºezãminte culturale ºiInstituþii de cult definite conform legislaþieinaþionale în vigoare.

- Persoane fizice ºi juridice doar pentruprotejarea patrimoniului cultural ºi naturalde interes local.

Care este valoarea fondurilor care pot fi accesate?Prin FEADR se pot acordã fonduri

nerambursabile astfel:Finanþare de 100% din costurile

totale eligibile ale proiectelor publice,care nu vor genera profit ºi a cãror va-loare va fi de maxim:

- 1.000.000 euro/proiect în cazul unuiproiect de investiþii în infrastructura debazã dacã beneficiarul este un consiliulocal;

- 3.000.000 euro/proiect în cazul încare beneficiar este o asociaþie de dez-voltare intercomunitarã;

- 2.500.000 euro/proiect în cazul unuiproiect integrat (care presupune cel puþin2 acþiuni de investiþii) al cãrui beneficiareste un consiliu local;

- 6.000.000 euro/proiect în cazul unuiproiect integrat al cãrui beneficiar este oasociaþie de dezvoltare intercomunitarã;

- 500.000 euro/proiect în cazul unuiproiect de investiþii privind serviciile debazã pentru populaþie, amenajarea spaþi-ilor de interes public, realizarea studiilorsau investiþiilor legate de protejarea patri-moniului cultural ºi natural de interes local.

Finanþare de pânã la 70% din cos-turile totale de investiþie ale proiectelorcare, prin natura investiþiei vor produceprofit, iar sprijinul nu poate depãºi:

- 200.000 euro/beneficiar pentru operioadã de minim 3 ani fiscali.

Cum se primesc banii?În decurs de maxim 3 (trei) luni de la

semnarea contractului, în calitate de bene-ficiar, trebuie sã prezentaþi primul Dosarde achiziþii ºi Declaraþia de eºalonare adepunerii dosarelor cererii de platã. Prinaceastã declaraþie de eºalonare, bene-ficiarul îºi stabileºte singur etapele în caredoreºte sã primeascã banii de la APDRP ºise angajeazã cã va respecta aceste etape.

Dupã efectuarea achiziþiilor, beneficia-rul depune Dosarul Cererii de Platã laOficiul Judeþean de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit (OJPDRP), care va fi verifi-cat ºi aprobat de cãtre experþii APDRP,dupã care se vor efectua plãþile solicitatecare sunt identificate ca eligibile.

Pentru ce se acordã fonduri nerambursabile?Banii vor fi acordaþi pentru susþinerea

proiectelor care urmãresc dezvoltareainfrastructurii rurale, a serviciilor din sateleromâneºti ºi restaurarea obiectivelor depatrimoniu, prin urmãtoarele investiþii:

- înfiinþarea de drumuri noi, extinderea

ºi îmbunãtãþirea reþelei de drumuri deinteres local ce aparþin proprietãþii publicea unitãþii administrative pe teritoriul cãreiase aflã;

- înfiinþarea, extinderea ºiîmbunãtãþirea reþelei de apã sau apã uzatã- captare, staþii de tratare, alimentare,canalizare, staþii de epurare - pentru lo-calitãþile rurale având sub 10.000 delocuitori;

- înfiinþarea ºi extinderea reþelei dejoasã tensiune ºi/sau a reþelei publice deiluminat;

- achiziþia sau dotarea cu echipamentede producere de energie regenerabilã înscop public;

- înfiinþarea ºi extinderea reþelei publicelocale de alimentare cu gaz cãtre altelocalitãþi rurale care nu sunt conectate lareþea;

- înfiinþarea, extinderea ºiîmbunãtãþirea platformelor de depozitarea deºeurilor ºi dotarea cu echipamente demanagement al deºeurilor;

- înfiinþarea ºi amenajarea spaþiilor derecreere pentru populaþia ruralã (parcuri,spaþii de joacã pentru copii, terenuri desport, etc.);

- renovarea clãdirilor publice (ca de ex.Primãrii) ºi amenajãri de parcare, pieþe,spaþii pentru organizarea de târguri, etc.;

- investiþii noi în infrastructura socialã ºidotarea aferentã pentru centre de îngrijirecopii, bãtrâni ºi persoane cu nevoi spe-ciale;

- achiziþionarea de microbuze care sãasigure transportul public pentru comuni-tatea localã ºi amenajarea de staþii deautobuz;

- achiziþionarea de utilaje ºi echipa-mente pentru serviciile publice:deszãpezire, întreþinere spaþii verzi, etc.;

- investiþii de renovare, modernizare ºiutilarea aferentã a aºezãmintelor culturale– biblioteci, cãmine culturale, centre pen-tru conservarea ºi promovarea culturiitradiþionale etc., inclusiv achiziþionarea decostume populare ºi instrumente muzicaletradiþionale utilizate de acestea în vedereapromovãrii patrimoniului cultural imaterial–, achiziþionarea de echipamente hard-ware, soft-uri, inclusiv costurile de insta-lare ºi montaj aferente;

- restaurarea, consolidarea ºi conser-varea obiectivelor de patrimoniu cultural(în conformitate cu Lista MonumentelorIstorice, grupa B) ºi natural (peºteri, copaciseculari, cascade etc.) din spaþiul rural;

- studii privind patrimoniul cultural(material ºi imaterial) din spaþiul rural cuposibilitatea de valorificare a acestora ºipunerea lor la dispoziþia comunitãþii;

- achiziþionarea de echipamente pentruexpunerea ºi protecþia patrimoniului cul-tural.

Vor fi susþinute, de asemenea, ºi cos-turile generale legate de întocmireaproiectului precum cheltuielile cu arhitecþiiºi inginerii, consultanþã, studii de fezabili-tate, achiziþia de patente ºi licenþe, în limi-ta a 10% din valoarea totalã eligibilã aproiectului, iar pentru proiectele care nuprevãd construcþii, în limita a 5%.

Pentru ce nu se acordã finanþare?Trebuie sã þineþi cont de faptul cã existã

un anumit set de investiþii care nu vorputea primi fonduri nerambursabile prinMãsura 322. Practic, aceste investiþii vor fiidentificate ca investiþii neeligibile:

- investiþiile pentru infrastructura deapã/apã uzatã pentru localitãþile rurale careintrã sub incidenþa proiectelor regionalefinanþate prin POS Mediu pe baza MasterPlanurilor regionale;

- cumpãrarea de teren ºi/sau de imo-bile;

- impozite ºi taxe;- costuri operaþionale inclusiv costuri

de întreþinere ºi chirie;- comisioane bancare, costurile

garanþiilor, cheltuieli de înfiinþare ºi cheltu-ieli similare;

- investiþii care fac obiectul mãsurilordin Axa I a PNDR (drumurile de acces lafermã ºi cele de exploataþie forestierã);

- drumurile judeþene, naþionale ºireþeaua TEN-T;

- achiziþionarea de bunuri second-hand, cu excepþia celor care au ca obiectivobþinerea caracterului tradiþional autentic;

- renovarea ºcolilor, grãdiniþelor,dispensarelor ºi spitalelor;

- investiþiile în obiective de patrimoniucultural UNESCO ºi naþional;

- construcþia de aºezãminte culturalenoi.

Care sunt documentele necesare?Documentele necesare finanþãrii

nerambursabile din Fondul EuropeanAgricol de Dezvoltare Ruralã pentruInvestiþii Publice prin Mãsura 322 suntredate în tabelul 1.

Care sunt paºii care trebuie parcurºi?1. Identificarea investiþieiDupã ce aþi identificat domeniul în care

vreþi sã investiþi, având o idee deinvestiþie, potenþialul beneficiar se poateadresa la Oficiile Judeþene de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit (OJPDRP), laCentrele Regionale de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit (CRPDRP) saula Direcþiile judeþene pentru Agriculturã ºiDezvoltare Ruralã. La aceste instituþiipotenþialul beneficiar va primi materialeinformative, date despre eligibilitateainvestiþiei preconizate, precum ºi docu-mentaþia detaliatã despre modul în caretrebuie întocmit proiectul.

2. Pregãtirea proiectuluiDupã ce se familiarizeazã cu cerinþele ºi

criteriile de eligibilitate ce trebuie respec-tate, potenþialul beneficiar va demara alcã-tuirea documentaþiei necesare obþineriifinanþãrii nerambursabile, adicã a proiectu-lui.

Proiectul trebuie sã conþinã cererea definanþare (un document tip care se com-pleteazã pe baza modelului oferit gratuitde APDRP, precum ºi o serie de docu-mente justificative. Proiectul, în funcþie devaloarea financiarã a acestuia, poate fialcãtuit de cãtre dumneavoastrã sau puteþiopta pentru:

- instituþii ale statului abilitate în acestsens, în speþã Agenþia Naþionalã deConsultanþã Agricolã;

- instituþii private de consultanþã care

oferã contra unui comision asistenþã com-pletã pentru întocmirea proiectului.

Citiþi cu atenþie contractul de consul-tantã, stabiliþi, dupã caz, clauze speciale ºiprecise. Cereþi firmei sã vã asigure ºi asis-tenþã post-contractare pentru licitaþii ºicereri de platã. De cele mai multe ori,partea cea mai dificilã nu este alcãtuireaproiectului, ci implementarea financiarã ºiderularea acestuia. Dacã unul din docu-mentele obligatorii care trebuie ataºatecererii de finanþare lipseºte, aceasta estedeclaratã neconformã ºi proiectul esterespins. Proiectul poate fi depus din noudupã ce au fost completate toate docu-mentele.

3. Depunerea proiectuluiOdatã finalizatã întocmirea proiectului,

acesta se va depune de cãtre responsabilullegal sau tehnic sau de un împuternicitprin procurã legalizatã (în original) aresponsabilului legal la sediul OficiuluiJudeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralãºi Pescuit din judeþul în care se realizeazãinvestiþia.

4. Verificarea proiectuluiExperþi OJPDRP vor verifica dacã

proiectul este conform din punct devedere al documentelor. Dacã cererea definanþare este conformã (conþine toatedocumentele solicitate), proiectul este tre-cut la urmãtorul pas, verificarea eligibil-itãþii, mai exact, se verifica dacã suntrespectate toate condiþiile ºi cerinþelespecifice - tot în cadrul respectãrii condiþi-ilor de eligibilitate se verificã ºi preþurilede achiziþii, pentru stabilirea rezonabil-itãþii preþurilor utilizate de solicitant. Dupãefectuarea conformitãþii ºi în perioada deverificare a criteriilor de eligibilitate,experþii Oficiului Judeþean vor efectua ver-ificarea pe teren în prezenþa solicitantu-lui.

5. Aprobarea proiectuluiÎn urma evaluãrilor, beneficiarul va fi

informat dacã proiectul este sau nu eligibilºi data la care trebuie sã se prezinte pen-tru semnarea contractului. Semnarea decãtre solicitant a contractului de finanþarese efectueazã la nivelul Centrului Regionalde care aparþine proiectul solicitantului.Din momentul semnãrii contractului, sepoate începe efectiv derularea investiþiei.

Cele mai importante obligaþii care trebuie respectateCa în orice relaþie contractualã, fiecare

parte are drepturi ºi obligaþii, astfel cã ben-eficiarii de fonduri europene trebuie sãrespecte o serie de condiþii:

- beneficiarul nu are voie sã modificescopul investiþiei pe o perioadã de 5(cinci) ani, începând cu ultima platã;

- trebuie sã evitaþi conflictul deinterese ºi veþi informa APDRP despreorice situaþie care poate da naºtere unuiastfel de conflict;

- în cazul în care se vor încãlca de cãtrebeneficiar oricare dintre clauzele contrac-tului de finanþare, APDRP îl poate rezilia;în acest caz, beneficiarul nu va mai primifondurile europene sau, dacã le-a primitdeja, va trebui sã le returneze.

(va urma)ing. Gheorghe Oneþ

Îndrumar pentru accesarea fondurilor europene (I)Mãsura 322: Renovarea ºi dezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea

serviciilor de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoare a moºtenirii rurale

„Ochiul” consultantului agricol

13 - 19 Aprile 2008 VIAÞA LA ÞARÃ

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Într-una dîn seri, ca dã obicei,ieram în colþu’ uliþî, inghie-o fostmoarã pã vremuri ºi aºchieptamºi vie vacile. Porcii vinisãrã dãjumatat dã ceas. Tãchie ieraubunie înafarã d-aceea cã la cii dãpãstã drum dã moarã le-o scosporcii uºea dî la ocol dîn þîþîni. Ofi berea la halbã rece la birt ºimultã, da nu trea ºi uiþ’ de rîn-duielile gospodîreºchi.

- Cu puºca sacã la pãdure ºinu meri niciodatã – zîce baceToghiere uitîndu-sã lung dîpãNicuºor a lu’Miculaia Lupului,pãdurar dîn tatã-n prunc, ce-otrecut vîjîind pã lîngã noi încãle-cat po biþiglã ucrainã verghie.

- Fain’ ficior Nicuºor, da ºi bunpãdurar, tãt îi tatîso-n tãlpi – o zîsbace Mitru, scoþînd rotocoalemari dã fum dîn gurã.

- Mã oamini buni, mai þînieþ’voi minchie ce-am pãþît cu tatîsocînd ni-am dus cu iel la vînã-toare? întreabã bace Ilie.

- Cum ºi poþ’ uita aºea opãþanie, zîce bace Ghiorghierîzînd uºor în barbã.

Noi pruncii, curioºi ca dã obi-cei, atîta-m aºchiepat.N-o maiputut scãpa dã noi bace Toghierepînã nu ni-o povestit.

Cu vacile bãgachie-n iºtãlãu,mulsã, hãrãnichie ºi ciorsãlichie,noi tãþ’ ni-am aºezat pã laviþî.Începea povestea. Aºe cã – ochiºi urechi!

Gonaci la a LupuluiBace Toghiere, dupã ce

închighie ochii vo doauã, trisecunghie, îºi rãghicã clopu’uºor, cu doauã jejichie, îl dã câtãceafã, scoachie dîn jeb cîrpa, sãºchierje pã frunchie, cã iera asu-dat ºi zîce:

- Apãi drajii ’mnei cei dã buni,una ºi cu una fac doauã, tãt aºeºighiam la uliþã într-o sarã, cîndiaca s-o apropiat dã noi cu birjeaMiculaia Lupului. O oprit, s-o datjos, ni-o dat biniaþã, s-o aºezatlîngã noi pã laviþã ºã ni-o între-abat: ” - Mã! N-aþ’ mînca voicarnie dã iepure? Da o zamã dãfãþan, hî?” La care io, Mitru,Ghiorghie ºi Ilie am rãspuns într-on glas: Da cum nu? „ – Apudacã-i aºe voi aveþ’ ºi fiþ’ gonaciimnei mînie diminiaþã. Tachiebunã” – o zîs ºi dus o fost cu birjecu tãt.

Noi am rãmas cu gurile cãs-cachie ºi cu gîndu’ la zãmuri ºifriptanii uitîndu-nie dîpã MiculaiaLupului. Aprig om cu tãþ’ a lui.Nici în zîua dã astîz’ nu ºchi

nimea dã inghie i sã traje ciufaladã “a Lupului”. Alþî zîc cã bunusoar fi muºcat on lup. Iel pã lup, nulupu pã iel.

Dã urjenþã ni-am bãgat înocoale, am cinat în mare vitezã ºini-am culcat. Ce mai, nu-i dãglumã, trãbuiea ºi fim hoghiniþ’p-a doaua zî.Noapchia aceia notrecut uºor. Numa...

... visuri ºi broghieli. Sã fãcia cã ieram la vînãtoare

tãþ’, cu Miculaia Lupului înfrunchie. Tãþ’ ieram cãlãri. Pã lîngãnoi amiºunau suchie dã iepuri.Noi cu puºchile la ochi trãjiamdîpã ei, da cum îi nimeream cumsã fãciau arici. Caii cãlcau pã ei ºiºchiopau. Ni-am dat jos dîpã caiºi-am asmuþat cînii dîpã iepuri.

Cînd culu ni-am dat sama c-aviam cîni surz’, noi îi asmuþamînculu, ei viniau încoaci. Maiînculu o iepuroaicã fãta ºi iepurilesã vãita dã inimã. Nu ºchiu caredîntrã noi strîga: Mããã! Aiºchiavorbãsc mããã! On ursoc fujea dãmînca pãmîntu, Mitru-l þînia dãcoadã nu vreia ºi-l schepe. Maiînculu, la marjinia pãdurii sub onpom, Ilie c-on iepuroc în spachiestrîga:dã inghie nici nu chiegînghieºchi, d-aculu sereiepurile. În pom – plin dã iepuri.Cînd culu ce ºi vez’? Ghiorghiefujea dîpã doi iepuri d-odatã ºi-ipringhia p-amîndoi. No, asta le-ontrecut pã tãchie. Binie cã m-amtrezît, cã cinie mai ºchi ce maivisam. Tãt ieram ud. Nu-i uºor lavînãtoare.

Vânãtoare în tãtã regulaA doaua zî cu noapchia-n cap

Miculaia Lupului ni-o luat pã tãþ’d-acasã cu cocia ºi mînã numacîtã pãdure!

Buntuzît-am pîn grãu vocîchieva ciasuri – nimica. Horjit-am pîn pãdure, doarã – doarã s-aivi ceva – nimica. Luat-am pînînconjurare pãduricea dã lîngãbisericuþa dîn pãdure – nimica.Rezultat - zero. Pã lîngã tãchieaºchia, nu ºi stãm liniºchiþ’, n-amavut ce face º-am scociorît c-obîtã lungã on cuibar dã albinie sãl-bachice dîn torumbu’ bisericuþî,doarã – doarã a cura ceva mniere, barem atîta cît ºi ni-e unjemfiecare cît-o strîjauã dãpitã.Atunci ºi vez’ spaimã. Cînds-or scoborît dîn cuib niºchie

albinie aºea mari cam cît plesîledî la briºca mia ºi s-or þîpat la noica ºi cîinii ºi vez’apoi fugã. Norocc-aveam tãþ’ în picioare teniºi”pionieri”cã altfel nu ºchiu cumscãpam. Cred cã nie mîncau.

ªi iac-aºea o trecut zîulica.Amu cum ºi chie-ntorci acasã cucoada-ntrã picioare? Noroc cã i-ovinit lu’ Miculaia Lupului o ideenãstruºnicã. Om culeje ciuperci dîpã nimaº. Zîs ºi fãcut. Cu strãiþîleplinie dã ciuperci ni-am bãgat însat victorioºi. Ca ºi nu nie-ntrebenimea dã pradã, Miculaie mînacaii la trap. Nu ni-am oprit pînã laiel înanchiea cãputului. O bãgatcociea-n ocol º-apoi o tunat cîtãmuiere: fãnie-o tocanã dã ciuper-ci. Ca ºi nie mai îmbunezã, bghi-ata muiere o ºi apãrut într-o clip-

itã cu o iagã dã jumãtat dã litrã dãrãchie dã prunie d-aceea fiartã dãdoauã ori la cãldarea dîn marjiniasatului.

ªi tocanã dã ciuperci - reþetaIac-aºea, aºezaþ’ la masa dã

sub nuc, beiam rãchie ºi trãjeamconcluzîi. Ba cã o bãtut vîntu’ dîcîtã noi înculu ºi vînatu’ ni-osîmþît, ba cã o fost prea cald afarãºi animalile s-or ascuns pîn celemai adînci cotroave, ba c-amvorbit noi prea tare, trãbuiea ºifãcem numa semnie... No, fel ºifel dã concluzîi. Trecea rãchia ca-n foc. Dî la o vreme iacãt-o ºi pãmuierea lu Miculaie, vinia culaboºea cu tocanã dã ciuperci,numa rîzînd. No, ca o gazdãprimitoare. Ni-am pus cîtãdoauã cãuci fiecare. Da, cînd ºini-apucãm numa l-am auzît pãMitru cã zîce: “Mã. Dacã-sotrãvicioasã? Haidaþ’ ºi-i dãmîntîi la cîinie ºi mînce”. Aºea-mºi fãcut. Mînca Fiþcou (cînile) ºisã linja pã bot aºea iera dã bunãtocana. Numa binie o trecut ºi apatra jumachie dã rãchie. D-amupuchiam mînca liniºchit. Fiþcousã hoghinia liniºchit la umbrã,noi poftã dã mîncare aveam ºipã obloc numa ce cînta picapu’pus dã muierea lu’ Miculaie.

Dã tocanã ce ºi vã spun, o

bunãtachie. Dã altfel ni-o ºi spuscum o fãcut-o: ciupercile biniecurþachie, le-o spãlat, le-o tãietfelii subþîri ºi le-o pus într-olaboºe cu oleac’ dã sare, morari,petrenjel mînînþãlit ºi oloi. Olãsat apoi ºi fiarbã cuptuºitadãugînd nu multã apã, pînã oscãzut. În altã lãboºiþã o fãcutsosu ºi anume în felu’ aista: otãiet ceapã mînînþãl ºi-o prãjit-o,apoi o adãugat fãnina mai lãsîndrînduiala la prãjit cam cît numeripîn’ la ºaizãci dã doauã ori. Apoio adãugat apã ºi piperiu lasîndtãtu la foc cam cît numeri pîn’ laºaizãci dã zece ori. Iera ºi uit –trea ºi amesteci una-ntruna.Dîpã ce s-o rãcit în podrum larãcoare, musai ºi pui cîchievafrunzã dã petrenjel mînînþãlit.

În sfîrºit, pãstã tocana dã ciu-perci binie scãzutã puniem sosuºi dîpã cel mult on clocot o luãmdî pã ºpohert. Iac-aºea o pregã-chit tocana muierea lu’ MiculaiaLupului. Da, dîpã ce ni-o pus înblighie, n-o uitat ºi-ompãnezã,aºea artistic, roatã pã buza blidu-lui cu jumerã strîjelachie fripchie,dîn clisã. No lipsît, alãturiea,ºelata dã pãrãdãici ºi binienþãles,pita proaspãt coaptã-n cuptor,albã ºi puhavã.

O murit Fiþco!La aºea fel dã mîncare, dacã

chie-mbii însamnã, dîn zãsa luceala, cã ori ieºchi bechiag, oriieºchi prost. Ori noi nu ieramnici aºe, nici aºe. Mã oaminibuniii!Doarã nu creghieþ’ cã sogãtat cu binie zîua. Cecreghieþ’cã so întîmplat? N-amapucat ºi ºchierjem cu pitã binieblighile ºi ºi bem liniºchiþ’ adoaua iagã dã vin cã iaca s-obagat pã uºea dî la ocol vecinalu’ Miculaie dã pãstã drumjghierînd cît o þînia gura: “Mããã!Sãriþ’, c-o murit Fiþcou mããã!”.Noi la masã am înghieþat, batãrcã iera cald afarã. Fiþcou dis-pãrusã întrã timp. Io mai mil-itãros dîn fire, am ordonat scurt:adunarea în ogreadã, la gunoifuga maaarº!

Drajii mnei cei dã buni, cujejichile-n gîrchienie, jemeamlîngã gunoi ºi numa ce zburauciupercile dîn noi cu tãt cutocanã ºi rãchie. Binie cã so trezîtunu dîntrã noi º-ontrebat:“Mããã! Da cum o murit?”. Ceie orãspuns: “Lo cãlcat on tractor înuliþã”. Atunci ºi vez’ nervi.Miculaie fujea dîpã vecinã º-opãruiascã. Greu o scãpat sãraca,cred cã ºi-n zîua dã astîz’ nuºchie cum îi cu puchinþã ºi dai dãbai cînd vrei ºi faci on binie.

O fost musai ºi mai bem ojumãtat dã rãchie – “ca ºi ni-erevenim la stomace” - o zãsMiculaie. Pãcat dã tocanã. Cînilesãracu barem o murit sãtul.

Iac-aºea n-am avut noroc ºimniroasã a friptanie în saraaceea la noi pã uliþã da nici dãtocana dã ciuperci nu ni-o fosthaznã, c-aºei în viaþã: Noi într-on fel le gînghim; ªi în alt fel lebroghim.

Da drajii mnei cei dã buni, nufiþ’ nãcãjiþ’, cã dacã n-am avutnoroc atunci dã iepure, iaca vãspun on secret, tare-mi pare c-om mînca cît dã curãnd zamã dãfãþan, c-am on niepot ce-iloveºchie-n zbor c-o bîtã cumocioacã. Asta da precizie. Pîn-atunci nu uitaþ’ce v-am mai spuscã: „viaþa-i frumoasã da-iscurtã, aºe cã ascultaþ’ si veg-hieþ”.

Gheorghe Hodrea

În fiecare sarã cînd viniau vacile dî la nimaº iera musai ºi stãm în uliþã ca ºi pãzîm prunii ºinu-i rupã, cã sã scãrpãnau dã ei. Amu, aveau a noºchi grije, cã-i înfoºoleau dîpã ce-i puniauîn pãmînt, cu crenji dã spini, da ºchii cum îi, marha-i tãt marhã. Omu’ dacã vrea ºi beie rãchietrea ºi aibe grije dã pomi.

Asta încã nu iera o treabã grea, mai rãu iera cînd trãbuia ºi-nvãþãm purceii la purcar .Nieapuca groaza cînd s-apropiea sara ºi sã bagau porci-n sat. Noi aºchieptam ciurda în marjiniasatului cã pîn-acoalea îi aducea purcaru’. Sã bãgau apoi în sat fiecare porc pã uliþa lui, ºchiaiel bãsamã cã îi aºchieptat acasã cu uºea dî la ocol dãschisã ºi cu mîncarea pregãchitã. Vez’,cã dac-ajunsãi aici, nu poci face ºi nu zîc cum nie tãt mniram noi pruncii, cînd ieram mici, dîce o vecinã dîn capãtu’ uliþî tãt a doaua zî strîga cîtã bãrbat: ”Iarã n-ai gãsît asarã casa por-cule? N-ai rãchie acasã numa trea ºi meri la birt?” Binie cã porcii nu beu rãchie cã cinie i-armai puchia dãschilini.

ªi iac-aºea fujeam pã lîngã purcei pîn’ acas’ ºi-i învãþãm drumu. Da nu tãtdauna reuºam dînprima cã sã mai luau ºi cu alþî în altã direcþie. Noroc cã-i feºchiam cu farbã verghie pã spachieca ºi-i puchiem cunoaºchie.

Bace Toghiere la vânãtoare

Poveºtile lui Bace Toghiere (VIII)

Dicþionar: nimaº – pãºune; înfoºoleau– înfãºurau; ciurdã – turmã; dãschilini –alege; feºchiam – vopseam; farbã – culoare;birje – un fel de caleaºcã pe douã roþi; bini-aþã – salut; fãþan – fazan; broghialã –coºmar; buntuzît – cãutat; horjit – strigat;scociorît – cotrobãit; torumb – turn; plesîle– mîner; cotrov – galerie; cãucã – polonic;cuptuºit – înãbuºit; puhabã – umflatã;gîrchian – gît.

13 - 19 Aprile 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

În scurgerea vremii, bisericadin Cicir a avut trei strãmoaºe.Prima, din vremuri strãvechi, afost o mãnãstire slavonã,numitã Bizere, o aºezare mon-ahalã situatã lângã Frumuºeni,peste Mureº (Saradin-ul dealtãdatã), de o extraordinarãbogãþie, cu clãdiri ºi ornamentede un rafinament incredibil, cumozaicuri minuþios lucrate, cumeºteri mari cu preocupãriestetice, cu o viaþã bogatã, cuobiecte de frumuseþe rarã. Aufost, însã, descoperite abiaacum, de o echipã de arheolo-gi conduºi de dr. Adrian-Andrei Rusu, de la Institutul deArheologie ºi Istoria Artei dinCluj-Napoca, ºeful ºantierului,ele existând cu 900 de ani înurmã. Sãpãturile au început înanul 1981, fiind oprite, iar apoireluate dupã cinci ani.Descoperirile sunt uluitoare: pelocul acela s-a aflat MãnãstireaBizere, de fapt un complexcare îngloba mai multe clãdiri.

Dr. Adrian Rusu este depãrere cã de-a lungul timpului,mai bine zis, pe parcursul a100 de ani - între secolele XI ºiXII - au existat cel puþin treifaze de construcþie. MãnãstireaBizere este nu numai unicat înþarã, ci ºi o raritate în spaþiulEuropei Centrale ºi de Est.Asemenea vestigii mai existãdoar în nordul Italiei ºi înCroaþia.

Cu ocazia sãpãturilor, a fostcercetatã o suprafaþã de circa450 metri-pãtraþi, când au ieºitla ivealã structuri de zidãriebine diferenþiate, elevaþiiînchizând etanºãri, boltiri, scãride acces, schele de reparaþii,podele care imitã mozaicuri,tencuieli cu frescã, amenajãripentru sobe, mobile, altaresecundare, canale de drenaj,ateliere de sticlã (smalþ) ºifierãrie (mecanicã). La inven-tarul mãrunt, descoperirile auconstat din o mulþime depiese: vârfuri de sãgeþi, pinteniºi rotiþe de pinteni, cuþite,brice, ace de pãr, feronerie dela închizãtori ºi grilaje, saucomponente de harnaºament.S-a mai gãsit un picior debronz, cântãrind aproape douãkilograme, de la un vas cu ocapacitate estimatã la circa 50de kilograme. Dr. Adrian Rusuafirmã cã locul era în topul civ-ilizaþiei, în acea vreme.

Mãnãstirea Bizere a fostaºezatã pe malul stâng alMureºului, în locul numit«Fântâna turcului» ºi atestatãdocumentar în anul 1183, cuhramul Sfânta Fecioarã Maria.Era locuitã de 23 de cãlugãri ºideþinea controlul transportuluide sare pe râul Mureº, avândun venit anual de 4.0000 bolo-vani (de sare), produs greu deprocurat în acele timpuri. DIn

secolul al XIV-lea, dupã invaziaturcilor în pãrþile Aradului (pela 1557), aºezãmântul a cunos-cut o constantã decãdere ºi numai era consemnatã ca fiindfuncþionalã.

***O a doua strãmoaºã a bis-

ericii se pare cã ar fi existat înHadã, pe locul numit «DâmbulBisericuþei», lângã CasaPãdurarului, aproximativ întreanii 1500 ºi 1700.

***Ultima strãmoaºã, dupã

istoricul Marki, fãrã a fi, însã.localizatã (Târla Vacilor?) a fostºi prima bisericã ziditã din pia-trã, în anul 1702 ºi posedadouã clopote, încã din timpulcolonizãrii sârbeºti. Unul dintreele l-a donat cãpitanulRadocanel Simion, în anul1782, crãpându-se, fiind, apoi,retopit în anul 1839, darclopotarul din Timiºoara aînlocuit materialul cu unul decalitate inferioarã.

Conform unui documentcare se pãstreazã în arhivaLiceului Moise Nicoarã dinArad, locuitorilor din Cicir li s-apãrut cã acel clopot suna preatare ºi deoarece îi incomoda, l-au coborât din turn ºi l-au fiertîn lapte, pentru a mai pierdedin sunet. Acest clopot s-a crã-pat, din nou, în anul 1877. Înurma strãmutãrii albieiMureºului, aceastã bisericã s-asurpat ºi în locul ei, credincioºiiiobagi ºi foarte sãraci ºi-au con-struit o bisericã din lemn, lacare generaþii dupã generaþii s-au dus sã se roage pentru cea-sul izbãvirii ºi mântuirii lor.

În jurul anului 1923, au

început sã-ºi strãmute caseledin cauza pericolelor pe care leprezenta apele râului Mureº,de pe vatra veche a satului pelocul actual. Vatra veche era peizlazul de pe lângã Cureciºte, laGropane, urmele satuluiputând fi vãzute pânã în zilelenoastre. Primii care ºi-au mutatcasa pe vatra nouã a fostnotarul comunei, Ortoty Ion,fiind urmat de un fierar, penume Covaci Ion. Vechea bis-ericã din lemn, fiind deja foarteºubredã ºi neputând fi mutatã,a rãmas singura pe vechiul local satului, credincioºii contin-uând sã vinã la ea, pentru a seruga, în toate duminicile ºi sãr-bãtorile.

***În zorii anului 1833, din

cauza vârstei înaintate ºi poatea lipsei de îngrijire, bãtrâna ºivenerabila mamã a bisericii deazi a fost îngenuncheatã închiar noaptea de Boboteazã, caurmare a unei furtuni nãpras-nice, fiind gãsitã prãbuºitã decrâsnicul care s-a dusdimineaþa urmãtoare sã tragãclopotul de utrenie. Timp de20 de ani, satul nu a mai avutbisericã, iar în acest timp, sluj-bele s-au oficiat în casa credin-ciosului Savu Ionescu de lanumãrul 29 (azi 210), în curteacãruia au fost aºezate clopoteleîntr-o clopotniþã din lemn.

Dupã aceºti ani, la stãruinþapreotului de atunci, PetruPopa-Popovici ºi a capelanuluiDimitrie Vidovici, s-a intervenitla comunãp, pentru ca o partedin pãmântul rupt de Mureº,aºa numitul Cot, sã se arendezepe 10 ani, pentru edificareabisericii. Astfel, pentru Cotul

luat în arendã de KaufmannMarcz-Mandric, acesta depu-nea anual arenda de 1.000 deforinþi. Aºa s-a ajuns sã sezideascã din nou o bisericã, înanul 1853, un frumos cadoudin partea comunei, fãrã nici ocontribuþie din partea credin-cioºilor. Biserica a fost sfinþitãde cãtre protopopul Ion Raþ alAradului, fãrã a pune moaºte înpristol. A fost apoi reparatã înanul 1884 de cãtre preotul IonBozgan, care a ºi sfinþit-o.

În anul 1911, biserica a fostrenovatã sumar, apoi zugrãvitãºi sfinþitã de preotul MihulinConstantin, care mai târziu, înanul 1929, a fost instalat pro-topop la Beliu (judeþul Bihor).În anul 1919 s-au mai fãcutdouã clopote: un clopotmijlociu - prin donaþiile credin-cioºilor (în sumã de 10.000 lei),turnat în atelierele FranciscHönig din Ghioroc, iar în anul1923 s-a fãcut clopotul celmare (de 200 kg), donat deemigranþii români din America(în sumã de 30.000 lei)m larugarea preotului Mihulin ºi alepitropului Stoinescu, aºa cumrezultã din inscripþiile încrus-tate pe ambele clopote. Estefoarte important de ºtiut faptulcã în timpul Primului RãzboiMondial, armata imperiuluiaustro-ungar a luat clopotelede la toate bisericile, pentru a fitopite, în vederea fabricãrii dearmament ºi muniþie.

***În anul 1925 s-a fãcut gar-

dul de fier din faþa bisericii. iarîncepând cu anul 1929 pânã la1 martie 1931, parohia a fostadministratã de preoþii Valeriu

Felnecan ºi Traian Rujila dinSâmbãteni.

La data de 1 martie 1931, afost instalat, prin concurs, capreot paroh în parohia Cicir,Mihail Morgovan, când bisericase afla, din nou, într-o stare jal-nicã. Pentru remedierea averiibisericeºti ºi o administrarecorectã s-a ales mai întâi unConsiliu Parohial, format dincredincioºi mai înstãriþi ºi maigospodari. Epitrop al bisericii afost ales Iancu Stoenescu, celmai înstãrit ºi mai gospodar,care a fost ºi primarul comunei.Rezultatele pozitive pentruparohie nu au întârziat sã searate, mai ales din ordin finan-ciar, dar ºi din punct de vederesufletesc.

Astfel, în anul 1932 s-aînãlþat în faþa bisericii CruceaEroilor din Primul RãzboiMondial, prin contribuþia cred-incioºilor. Între anii 1931 ºi1934 au fost înlocuite uºile ºijaluzelele putrezite, cu uºimasive din stejar, care sepãstreazã ºi azi. Ferestrele carejucau în balamale în bãtaia vân-tului, au fost confecþionate dinfier, împreunã cu copertinelede deasupra uºilor împodobitecu sticlã ornament.

În anul 1935, dupã o exam-inare amãnunþitã fãcutã de spe-cialiºti în materie, s-a constatatcã tavanul, acoperiºul ºi lem-nãria turnului ameninþau sã seprãbuºeascã ºi sã punã, astfel,în pericol viaþa enoriaºilor carear fi fost prezenþi în bisericã. Deaceea, în anul urmãtor, toatãlemnãria tavanului, acop-erãmântului ºi a turnului, tablade pe turn ºi crucile de pe bis-ericã au fost înlocuite complet.A fost începutul reparaþiei cap-itale a bisericii din Cicir. Cuprilejul demontãrii acestora,deoarece nici o grindã nu s-aputut lua întreagã de pe tavan,arhitectul oficial al Episcopiei,Silvestru Rafiroiu a spus:Pãrinte, cel puþin cinci ani aþiservit în aceastã bãtrânã bis-ericã, sub pericolul iminentde a se surpa tavanul ºiacoperiºul peste dumneav-oastrã ºi peste credincioºi.

În anul 1938 a fost restau-ratã ºi auritã minunata sculpturãdin lemn a iconostasului, caredata din anul 1783. Acesta afost cumpãrat de la parohiaªeitin, unde s-a zidit o bisericãnouã. Interiorul bisericii a fostpictat de pictorul Iulian Toaderjunior, picturã semibizantinã întempere.

(va urma)

Gheorghe Pãsculescu,Istoric: Satul Cicir -

Biserica ºi ªcoala,1296-2000

Cicir: File de istorie (3)

Imagine din interiorul actualei Biserici din localitatea Cicir

Viaþa spiritualã a localitãþii

13 - 19 Aprile 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roRedactor ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

ªcoala Generalã cu clasele I-VIII Vladimirescu: clasa a IV-a C, secþia germanã, la ora de matematicã,

institutor Doboº Romina

Ingrediente:Fasole (dupã numãrul mese-

nilor), zarzavat, varzã acrã (dedimensiune mijlocie), piper (dupãgust).

Mod de preparare:Dupã ce s-a lãsat peste noapte

în apã, fasolea se opãreºte împre-unã cu zarzavatul, apoi se pune lafiert ºi se strecoarã. Se facerântaºul, se adaugã fasolea, apoifrunzele de pãtrunjel ºi piperul.Separat, se toacã varza acrã ºi secãleºte în ulei, apoi se pune piper(dupã gust). Se serveºte caldã saurece. Poftã bunã!

Reþetã primitã de laTilica Elena, 43 ani,

Vladimirescu

Mâncare de fasole cu varzã cãlitãReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Berbecii vor avea o sãptãmânã

foarte activã sub aspect social: vor ieºimult din casã, vor fi solicitaþi sã participela evenimente, vor fi sunaþi, cãutaþi ºiinvitaþi peste tot. Chiar ºi cei mai singu-ratici nu vor putea gãsi la nesfârºit pre-texte sã nu se prezinte într-un loc saualtul.

Taur (20.4 – 20.5): Dupã o perioadã de zburdãlnicie ºi

de distracþii, Taurii se vor întoarce lalucrurile serioase. Se vor pune pe muncãsau pe studiu, îºi vor revizui planurile ºivor încerca sã fie cât mai eficienþi. Vor ficâteva probleme la capitolul relaþiiinterumane: ei riscã sã facã tot felul degafe sau sã comitã acte jignitoare pentrucei din jur, ceea ce le-ar putea atrage oantipatie generalã.

Gemeni (21.5 – 21.6): Sãptãmâna Gemenilor stã sub sem-

nul deplasãrilor: cel mai probabil este sãaparã cãlãtorii neprevãzute, însoþite deun oarecare stres sau, pur ºi simplu, zilede alergãturã de colo pânã colo, legatede rezolvarea unor chestiuni profesion-ale. Relaþiile sentimentale vor fi ºi eleafectate de aceastã stare de stres, aºa cãse recomandã un pic mai multã grijã înexprimare ºi comportament.

Rac (22.6 – 22.7): Pe Raci îi aºteaptã, din punct de

vedere afectiv, o perioadã de însingu-rare ºi de nemulþumire. Nu esteneapãrat sã fie din cauza unor lucrurineplãcute, ci pur ºi simplu unul dintreacele momente proaste care mai apar înviaþã ºi apoi trec. Totuºi, cei cuplaþi tre-buie sã fie foarte atenþi ºi sã explicepartenerului dorinþa lor de izolare, pen-tru a nu fi înþeleºi greºit.

Leu (23.7 – 22.8): În zilele care urmeazã, Leii riscã sã

provoace, din egoism, niºte conflictefamiliale, care le vor atrage antipatie

generalã. Este bine sã fie atenþi la vor-bele pe care le spun, le datoriile pe carele au cãtre una sau alta din rudele lor, casã nu se trezeascã, mai apoi cã suntostracizaþi.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Pentru nativii din Fecioarã, sãptãmâ-

na stã sub semnul conflictului. Oriunde.Se pot certa cu partenerul de cuplu, cuºeful, cu portarul, cu colegii de serviciu,cu oricine. Asta nu înseamnã cã ei vor finervoºi ºi iritabili, ci cã, pur ºi simplu,trec printr-o perioadã în care certurilepot izbucni pe neaºteptate, din cele maimeschine motive. Depinde doar de ei sãse controleze.

Balanþa (23.9 – 22.10): Balanþele vor avea parte de niºte

tulburãri sentimentale. Acest lucru nuînseamnã neapãrat ceva rãu, ci doar cãvor exista niºte fluctuaþii care îi vorscoate din banal. Pot avea de-a face cuniºte capricii de-ale partenerului sau,pentru cei singuri, pot întâlni pe cinevacare le place, dar îi ºi pune pe gânduri.Se recomandã sã fie flexibili, sã nucedeze orgoliilor meschine, pentru cãnu va fi vorba de nimic grav ºi lucrurilevor reveni la normal.

Scorpion (23.10 – 21.11): Aceastã sãptãmânã este favorabilã

rezolvãrii problemelor de sãnãtate ºi aproblemelor legate de locuinþã. Tot ce afost amânat pânã acum, din diversemotive, fie cã este vorba de o operaþie,de o reparaþie în gospodarie sau deplata unor facturi, trebuie început acum,pentru cã are toate ºansele sã se rezolvecu bine. În dragoste, perioada este maifavorabilã celor singuri, decât celorcuplaþi, pentru cã aceºtia vor avea unsucces deosebit în faþa persoanelor pecare le au în obiectiv.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): ªi pe Sãgetãtori îi aºteaptã niºte

emoþii puternice legate de dragoste.

Deºi au succes când este vorba de flir-turi mãrunte ºi de atracþia fizicã, atuncicând vine vorba de sentimente maiserioase, ei riscã un refuz sau un conflictcare îi va rãni. Se recomandã o retragerestrategicã ºi stãpânirea geloziei care îicaracterizeazã, pentru ca, în caz deeºec, sã poatã pãrãsi scena cu demni-tate.

Capricorn (22.12 – 19.1): Dragostea va fi în centrul atenþiei

pentru Capricorni, orice vor întreprindeîn acest sens le va reuºi. Se pare cã auintrat într-o perioadã armonioasã ºiintensã din punct de vedere sentimen-tal. Existã însã riscul unor incidente pro-fesionale legate de relaþiile interumane:certuri cu colegii sau superiorii,reproºuri ºi acuzaþii. Stilul ironic ºi camdispreþuitor al nativilor, ar putea agravasituaþia: chiar dacã ei ºtiu cã au dreptate,este mai bine sã evite confruntãrile.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii vor trece prin niºte zile

foarte bune, din punct de vedere altonusului fizic ºi psihic. Chiar ºi atuncicând nu li se întâmplã nimic deosebit,vor fi activi, binedispuºi ºi vor transmiteaceastã stare ºi celor din jur. Dispoziþialor de zile mari le va atrage compli-mente ºi invitaþii la diverse evenimente.În dragoste, vor fi în expectativã: ceicuplaþi vor aºtepta calm rezolvarea unuiconflict de cuplu, iar cei singuri voraºtepta iniþiativa din partea persoaneidorite.

Peºti (19.2 - 20.3): Peºtii vor fi foarte preocupaþi de latura

financiarã: poate vor face un împrumut,vor vinde niºte bunuri, se vor implica înniºte speculaþii. Toate au ºanse sã iasã aºacum îºi doresc ei, atâta timp cât se con-troleazã la cheltuieli ºi îºi împart în modinteligent eventualul surplus bãnesc. Sebucurã în continuare de o perioadã bunã îndragoste, în sensul cã au control asuprasituaþiei, ei fiind cei care pot face lucrurilesã stea bine sau nu.

Horoscopul sãptãmânii