ííZETÁ TRANSILVANIEIFreti-u-lia. a ’tooaaa.xDQ.eixt-va.lMi :

pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe tre i luni 2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu séu

28 franci.

Redactiunea si Administratiunea:Brasiovu, pia ti’a maré Nr. 22. — „Gazet’a“ ese:

J o i’a si Duniinec’a.

- A . r L - u . l - C L S X d l X

S e preDo.-u.D3n.exst: la poştele c. si r. si pe la dd. corespondenţi

■A.aa.-u.Dn.ci\3.xile : un’a serie garmondn 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte nu se

retram itu. ✓Nr. 83, Joi, 18130 Octobre 1879.

Brasiovu, 30/18 Octobre.Amu aratatu la mai multe ocasiuni că natura

dualismului austro-ungaru recere cu necessitate anu echilibru continuu intre cele doue pârti ale mo- wchiei, astfel iu câ nu se p6te petrece nimicu mai Mieiituosu in A ustri’a, fara câ se aiba unu resu- Detn in Ungari’a si viceversa. Amendoue state nu­mai până atunci potu trai in pace unulu langa al- tulu pOua candu isi voru pot6 tien6 cumpen’a.

Acdst’a o aduce cu sine uniunea reala, prin care s6rtea unei pârti este directu legata de a celeilalte. Altuceva ar’ fi candu intre U ngari’a si Austri a ar1 esiste numai o uniune personala, adeca candu cele doue state ar’ fi cu totulu independente de olalta si ar' avâ numai monarchu, nu si minis- teriu comunu. In casulu acest’a s’ar’ pot£ face straformarile cele mai radicale in administratiunea iuteritira a unui stătu, fara câ ac^st’a se mai aiba vreo iniluintia asupra celuilaltu, desvoltarea amen-

ar’ pot6 se fia mai multu s^u mai puginu , Uniunea reala inse p6te esiste numai

a ce esista o consonantia intre desvoltarea state-i. cari au incheiat’o.Ca alte cuvinte natur’a dualismului nu 6rta câi doue pârti ale imperiului se fia guvernate dupa

sisteme. Ac^st’a s’a accentuatu de ne- imerate ori de câtra barbatii de stătu austro-un- şari si de aci vine si interesulu celu mare cu care irmaresce fiecare parte, ceea ce se petrece in

! De aceea trebuie se ne surprindă tacerea ce domnesce momentanu in Ungari'a, pre candu in lustri’a se prepara schimbări radicale in admiuis- tratiune. Este acést’a numai liniştea înaintea fur- taei séu câ este unu semnu alu slabiciunei ? Cumu râe, câ acei Maghiari aprigi, cari incretieau mâ- niosu fruntea la cea mai mica mişcare a opositiunei federaliste din Austri’a si strigau din resputeri câ dualismulu este in periculu, tacu acuma câ si candu ceea ce se petrece dincolo de L ait’a nu i-ar’ privi pe ei de locu ?

Mai multu inse, ómenii guvernului Tisza isi dau intia a linişti opiniunea publica de acasa asupra situatiunei si a face pe cei din A ustri’a se créda âei nu se temu de consecintiele ce le-ar’ avé po- litic’a ministeriului Taaffe asupra viitórei desvoltari iaterióre a monarchiei. Ce diferintia intre 1 8 7 9 si 1811! Unde sunt astadi aperatorii infocati ai dualismului.

Ministeriulu Tisza si ómenii sei se sein cu Msc’a pe caciulu, loru le este acuma mai multu ie a face se se primésca proiectele de iege privi­te la administrarea Bosniei si a Herzegovinei, cumu ar1 poté dér’ se faca gura mare intrunu menta candu ambla a stringe si mai tare lega­turile de comunitate ce esista deja intre A ustri’a si Ungari’a? Desbaterea asupra cestiunei bosniace începe ia curéndu in diet’a ungara, joculu celu Ffchiu se va continuă, opositiunea va strigă earasi Radare“ si proiectele guvernului voru fi cu tóté astea primite.

Unde este omulu situatiunei in U ngari’a ? Pe Tisza tienn numai pentru câ nu si-a finitu inca missiunea. Cine va fi inse succesorulu seu

afacerea bosniaca va fi regulata s i’i va veni si lui réndulu de a se retrage ? Eata uun momentu- insemnatu care preocupa astadi spiritele barbatiloru de stătu din U ngari’a, cari se intréba déca con- glomeratulu de partida, care se nuinesce „opositiune iutrunita“ este capabilu de a luâ in spatele sale moştenirea atâtu de îndatorata a ministeriului Tisza.

Se pare câ iu privinti’a acést’a opiniunile sunt fórte diferite. Nu de multu a aparutu o brosiura scrisa de unu conservatoru intitulata „Hungaricae res“ care tractóza tem ’a acést’a si ajunge la resul- tatulu câ numai baronulu Paulu Sennyey póte fi omulu situatiunei. Sennyey, dîce brosiur’a, poté se h adi ministru-presiedinte déca accepta politic’a

esteri6ra a comitelui Andrăssy, in fine ilu provtfca se sustiena de aci incolo ac^st’a politica initiata de Andrâssy si se std pe langa program a politicei interi6re, pe care elu (Sennyey) a proclamat’o la ] 8 7 5 .

La 1 8 7 5 a cerutu si br. Sennyey o reforma radicala a administratiunei, 6re se fia elu omulu acel’a de stătu care va fi chiamatu o sustien^ e- chilibrulu intre sistem ulu de guvernare din A ustri’a si celu din U ngari’a ?

Brasiovu 15/27 Octobre a. c.

In rândulu trecutu amu vorbitu despre proiec­tele de adresa ale comissiunei alese de cainer’a domniloru din A ustri’a, astadi ne vomu ocupă de proiectele comissiunei insarcinate cu redactarea unei adrese câ r e s p u n s u l a d i s c u r s u l u t r o n u l u i de câtra c a m e r a d e p u t a ­ţ i l o r a.

Iu adunarea deputatiloru sunt, precumu scimu, autonomistii in maioritate, de aci vine, câ proiec- tulu maioritatii membriloru din comissiune inca con- tiene ideile si principieie partidei autonomiste. Elu este redactatu de insusi corniţele H o h e n w a r t , care a fostu alesu cu 14 voturi contra 8 de ra- portoru. Proiectnlu de respunsu alu maioritatii este prin urmare de-o deosebita importantia, din- trinsulu se póte cunósce, ce’lu puginu in lineamen- tele principali, program’a autonomistiloru. înainte de a ne dâ o părere despre elu lasamu se urmeze in traductiune fidela pasagiele de capetenia ale a- celui proiectu de adresa, cart a fostu primitu in comissiune cu 14 coutra 8 voturi ale decernbristi- loru.

Dupa o mica introducere proiectulu lui H ohen­wart d ic e : . . „In acelasiu spiritu, in care Mai­estatea Vóstra memoraţi cu bucuria faptulu, câ acuma s ’au intaluitu pe terömulu activitatii comune constitutiunale deputatii tuturora regateloru si tieriloru chiamate aci fara deosebire de ginte si de limba si f a r a a l t e r a r e a c o n v i c ţ i u n i ­l o r u l o r u d e d r e p t u, saluta si camer’a deputatiloru acést’a impregiurare, ca unu gagiu alu firmei sperantie, câ cu ajutoriulu lui Dumuedieu va succede a realisâ i m p a c a r e a s i i n t i e - l e g e r e a g e n e r a l a si a mtari astfeliu din nou legatur’a popóreloru, cari de sute dc ani au fostu întrunite fratiesce sub sceptrulu Maiestatii Vóstre si a inaltiloru Yostri predecessori, pe bas’a constitutiunala pentru alte multe sute de ani, pentru câ Austri’a, fidela missiunei sale istorice, se implinésca problem’a, ce a-ti binevoitu Maiestatea Vóstra a-o arata cu cuvinte atatu de sublime :

. . . „Intentiunea aratata de Maiestatea Vóstra de a face posibile prin s i m p l i f i c a r e a a d ­m i n i s t r a t i u n e i mai mari economii, nu potemu decâtu se-o salutamu cu bucuria. O d e- c e n t r a l i s a t i u n e c o r e s p u n d i e t ó r e a a d m i n i s t r a t i u n e i , t o t o d a t a c h i a - m a r e a u n o r u o r g a n e a u t o n ó m é v i ­t a l e s p r e r e s o l v a r e a p r o b l e m e l o r . u ei , n u n u m a i c â v a f o l o s i v i s t e r i e i i n m o d u î n s e m n a t u> c i n e v a d â s i p o s s i b i l i t a t e a , d e a c r e â o a d m i n i s - t r a t i u n e , c a r e , c u n o s c ó n d u t r e b u i n - t i e l e s i d o r i n t i e l e p o p o r a t i u n e i d i n p r o p r i ’a c o n t e m p l a r e , p ó t e s e l e m u l t i a m é s c a p e a c e s t e m a i s i g u r u, m a i i u t e s i m a i e u d e p l i n a t a t e , d e c â t u s e i n t e m p l a a c u m a , s i d e a c e e a v a p o s e d e i n m e s u r a m a i m a r e i n c r e - d e r e a p o p o r a t i u n e i . “

„ . . . Asigurarea preagratiósa a Maiestatii Vóstre, câ guvernulu se va strădui necurmatu de a cultivă nu numai interessele materiale, ci s i c e ­l e s p i r i t u a l e ale tuturoru popóreloru a- cestei parti a imperiului cu aceeaşi ingrigire, ne obliga a multiami cu cea mai mare căldură.

„îm plinirea conscientiósa a dispositiuniloru legei fundamentale asupra e g a l e i î n d r e p t ă ­ţ i r i a t u t u r o r u p o p ó r e l o r u , va fi unulu din mediulócele cele mai sigure? de a asi­gură constitutiunei recunóscerea ei cu aceeaşi bu­curia din partea tuturoru popóreloru si vomu fi g a fa in totu timpulu de a conlucrâ la acestu scopu si a vindecă ranele, cari le-au causatu trecutulu celu mai de aprópe.

Esprimandu apoi multiamirea, câ relatiunile cu marile poteri sunt bune, proiectulu accentuéza spe- ranti’a, câ prin cultivarea interesseloru austriace in Orientu „potemu se fimu i n c â t u v a d e s - d a u n a t i p e n t r u m a r i l e j e r t f e ce ni le-au impusu evenemintele in acea parte a Eu­ropei ; o regulare corespundietóre, c’unu scopu de- finitu alu administrarei Bosniei si Herzegovinei va contribui multu la acést’a.

„Câtu de mare si este cerculu problemeloru nóstre, speramu totusiu, câ prin moderare propria si prin intrebuintiarea intielépta a timpului le vomu resolvă astfeliu, că se se póta asigură o tienere regulata a sessiuuiloru corpuriloru represemative, cari in timpulu din urma au fostu in multe p n - viutie impedecate, âvându dietele prea pugiuu timpu la dispositiune. De mare insemnatate este inse pentru b i n e l e t i e r i l o r u s i n g u r a ­t i c e s i a l u l e g a t u r e i l o r u c o ­m u n e , c ă d i e t e l e provinciale, cari sunt c h i a m a t e i n p r i m ’a l i n e a d e a s c u t i r e p r e s e n t a r e a d r e p t u r i - l o r u s i a i n t e r e s s e l o r u d i f e ­r i t e 1 o r u r e g a t e s i t i e r i , se ’si póta desvoltá in tóté privintiele neiiupedeeate activitatea loru .“

„Marea m i s s i u n e i s t o r i c a a A u s t r i e i este esprimata in cuvintele imperatesci, că ea s e f i a u n u a d a p o s t u p e n t r u d r e p t u r i l e t i e r i l o r u s i a l e p o p ó r e l o r u s a l e in legatur’a loru nedespartita, unitara. Spre împlinirea acestei missiuni voru conlucrâ tóté popórele cu entusiasmu, si cu iubire credintiósa si cu devota- mentu nestramutabilu privescu la persón’a sa- crata a M aiestatii Vóstre, câ la paditoriulu celu mai inaltu alu acelei missiuni, că la aperatoriulu dreptului si alu libertatii adeverate.“

„Dumuedieu tiena, Dumnedieu protéga si binecu- vinteze pe M aiestatea Vóstra !“

Eata esenti’a proiectului de adresa alu autono­mistiloru, celelalte parti sunt numai o simpla parafrasa a mesagiu!ui. Cetindu pasagiele citate ale proiectului lui Hohenwart cu ateutiune, trebuie se ne dicemu, câ nu este nici o mirare câ, dupa ce la desbaterea generala n’a cerutu cuvöntu nici unu membru alu comissiunei, s ’a ridicatu reportor- ulu miuoritatii decembriste Dr. S t u r m si a de- claratu in numele celoru 9 consogi ai sei, câ mino­ritatea nu póte acceptă proiectulu maioritatii de basa a desbaterei speciale, deórace fiecara pasagiu dintr’sulu se afla in opositiune directa cu vederile minoritatii. Totodata a anuntiatu Dr. Sturm, câ minoritatea a redactatu unu contra-proiectu alu seu, despre care róga a se face menţiune in pro- cesulu-verbalu.

Despre adres’a minoritatii suntemu scutiti de a perde multe cuvinte. Cunóscemu prea bine spiri- tulu, de care sunt conduse manifestatiunile de fe- iiulu acést’a ale nemtiloru suprematisti de 12 ani in- cóce. Merita inse a memoră, câ in introducere isi dau siliutia a arată „mare multiamire“ pentru câ in fine au intratu si Cehii in Reichsrath, convinşi fiindu, câ „diversitatea pareriloru nu va formăo pedeca neinvincibila pentru o activitate comuna a representantiloru legali ai popóreloru austriace.“ Dupa acést’a lauda constitutiuuea care „dâ drep­turi egale tuturoru tieriloru si popóreloru“ si spera câ pe langa moderatiunea tuturoru va fi possibilu a se intielege fara că se fia de lipsa a modifică legile fandamentale, apoi urm éza:

„Camer’a deputatiloru nu a potutu inse se a- duca in consonantia convicţiunile de dreptu deose­bite, cari punu in întrebare esistenti’a legiloru fun­d am en ta i, cu juramentulu depusu pe respectarea loru. Camer’a dêputatiloru dincontra este de pă­rere câ intre dreptulu constitutiunalu si negatiunea s’a nu póte se esiste nici unu compromisu . . . . “ „Ar’ fi fórte durerosu, dóca prin lupte inoite con-

t itiunale s’ar’ paralisâ earasi activitatea pacinica una a unei legislatiuni productive si s’ar’ face im p osib ila o folosire intielópta a tim pului.“P roJ^ u lu minoritatii finesce prin a accentuâ

„ u n i t a t e a d r e p t u l u i d e s c a t u a u s t r i a c u “ cu alte cuvinte c e n t r a l i s ­m u l u n e m t i e s c u , care identifica mai multu sóu mai puçinu interessele supremaţiei ger­mane cu interessele statului.

Proiectele de adresa separate ale ambeloru partide din camer’a domniloru si a deputatiloru inauguróza lupt’a intre autonomisti s i centralisti, a careia resuftatu finalu va fi decidetoriu pentru vii- tórea sistem a de guvernare nu numai in Austri’a ci si in Ungari’a. Partid’a autonomista procédé spre marea suprindere a suprematistiloru cu-o mo- deratiune si c’unu tactn admirabilu si observa o disciplina esemplara, neaşteptata.

Fiindu-câ cuventulu federalismu este atâtu de urgisitu la contrari, maioritatea camerei austriaco evita intrebuintiarea lui. Cehii, Polonii si partisanii lui Hohenwart so numescu pe sine nu federalisti, ci „autonom isti“ si nu mai dieu câ urmarescu scopuri federalistice ci numai „autonom istice,“ ear‘ cuvêntulu „federalism u“ l ’au stersu cu totulu si au pusu in loculu lui „decentralisarea.“ Nemţii au semtitu tactic’a autonomistiloru si-o spunu pe façia câ prin aceea câ autonomistii au schimbaţii numele obiectului aspiratiuniloru loru, nu au renuntiatu la aceste aspiratiuni. „Ceea ce voiesce se ajunga corniţele Hohenwart cu ai se i,“ dicu Nem ţii, „este desfiintiarea acelei Austrie, in care amu crescutu cu totii, este negarea acelui stătu, la care ne tie- nemu de onóre a apartiene, in favórea unui orga- nismu, care pêna acuma nu a mai esistatu niciodata, in favórea unei discompuneri a imperiului intr’o grupa de state mici si de cantóne . . . “

Si ce credu óre decembriştii câ Cehii pentru a- ceea au intratu in Reiehsrath câ se contribuie la fortificarea acelui sistemu pe care l’au combatutu in timpu de 16 ani ? Atitudinea membriloru ca­merei domniloru, a dlui Schm erling si consoçi, dove- desce dincontra câ partid’a fidela constitutiunei vede pericululu apropiandu-se. Gruvernulu a voitu se im- pace pe lordi pe bas’a unui compromisu intre pro- iectulu maioritatii si alu minoritatii, dér1 nu ia succesu. Cav. de S c h m e r l i n g a declaratu intr’o întrunire a partidei sale, ca încheierea, unui compromisu este impossibila deórece vederile ambe­loru proiecte sunt cu totulu diferite. Sub asemeni impregiurari se prepara o lupta înfocata intre au­tonomisti si centralisti. Ceşti din urma se tienu mortisiu de liter’a constitutiunei, dór' nu le va fo­losi nimicu, timpulu loru a trecutu.

Mesagiulu Domnescucititu in Senatu s i la Camera.

Domniloru sen a tor i! Domniloru dep u tati! Una­nimitatea pusa de d-vóstra in resolvarea uneia din cestiunile cele mai spinóse ce au preocupatu R o- mani’a v’a creatu drepturi nesterse la recunoscin- ti’a tierei. Acóst’a unanim itate a doveditu incaodata câ, in cestiunile cele mari naţionale, Romanii sciu a pune de o parte ori ce consideratîune, ori ce spiritu de partida, spre a nu se gândi de câtu la interesulu generalu. Acóst’a cestiune comuna a constatatu din nou câ, de si Constitutiunea nóstra, cá ori-ce opera omenósca, póte avó defectele sale, inse chiaru acestea nu se cuvinu a fi îndreptate, câ unele ce facu parte din pacuulu nostru fundamen- talu, de câtu atunci, candu reform’a este sim iita de intróga naţiune.

Atitudinea poporului romanu, reserv’a ce elu si-a impusu, intieleptiunea ce a aretatu marginindu- se in aceste impregiurari delicate in cerculu discu- tiuuii legale si evitându ori ce turburare, care aru fi potutu compromite interessele României, a justi- ficatu incaodata credinti’a ce amu pusu in inteli- gen ti’a si prevederea politica a acestei tieri. Canduo naţiune se afla in asemeni conditiuni, ori-care aru fi greutatile ce ’i s ’aru infacisiâ, ea le póte privi fara temere. Ea póte pasi inainte cu încre­dere in viitoriulu seu.

D-loru senatori, d-loru deputati! Oper’a d-loru- vóstre câ Adunări de revisuire este terminata. Acum

d-le vôstre aveţi câ Adunări ordinare a pasi la lu­crări legislative, care nu potu suferi intardiare.

Inchidiendu dér’ astadi sessiunea Camereloru de revisuire, in virtutea art. 95 din Const. declaru deschisa sessiunea estraordinaria a Camereloru ordi- narie si anume pêna la finele lunei curente Oc­tobre.

Datu in Bucuresci la 12 Octobre 1 8 7 9 .Urméza semnaturele Domnitorului si ale mi-

nistriloru.

Espunere de motive.Pentru a me conformă votului Camerei de re­

visuire din 6 Octobre curentu, amu on6re a supune desbateriloru d-v6stre alaturatulu proiectu de lege, prin care se acorda naturalisarea romana israeliti- loru notati intr’insulu, cari au servitu sub drapelu in timpulu resbelului pentru independentia.

La art. 2 se prevede scutirea gradeloru infe- ri6re de taxa de 200 lei pentru diplomele de in- digenatu, infiintiata prin legea dm 21 Martiu 1 8 6 8 si timbru, pentru cuventulu câ aceştia in generalu nedispunendu de m ijl6ce, n’ar’ fi in stare se pia- t^sca ac^st’a taxa.

Aceleaşi consideratiuni au facutu, câ gradele in- feri6re din armata se fia aparate de taxa pentru brevetele ordinului „Stelei R om âniei.“

Ministru de resbel. D. L e e ’a.

P r o i e c t u d e l e g e .

Art. unicu. Se acorda naturalisarea romana israelitiloru, cari au servitu sub drapelu in timpulu resbelului pentru independentia. (Urrn^za numele celoru 888 de Israeliti cari au servitu in armata.)

Art. II scutesce de tacs’a de indigenatu si de timbru gradele inferi6re.

(Acestu proiectu de lege a fostu primitu de Senatu cu 31 contra 2 voturi.)

„D -nii C. Olanescu, ingineru, St. Falcoianu siE. Arion coloneii, sunt insarcinati se represinte statulu romanu, inse numai cu votu consultativu, pe langa comissiunea techniea numita de poteri pentru delimitarea fruntariiloru romano-buigare la punctulu Arab.-Tabi’a. Comissiunea europeana se va intruni pentru prim’a 6r’a la Silistra in diu’a de 19 /27 Octobre. Iu aceasta comissiune din partea Fran- ciei se afla d-nulu Lalane, de curSndu sositu in capitala. Actua’minte ingineru siefu alu serviciu­lui de poduri si siosele din Franci’a, si membru alu Institutului, d-lu Lalane e o vechia cunoscintia a României. D -sa a fostu adusu in ti^ra de prin­cipele Stirbeiu, pe la auulu 1 8 5 3 , împreuna cu dnulu generalu Davila, si a fostu chiaru profesoru alu batraniloru noştri ingineri. Demissionandu din caus’a impuneriloru ruse de pe atuncea, d -s’a a fostu peste doi ani insarcinatu se studieze Dunarea de la Cer­navoda pentru lucrări de navigatiune, astfeliu iu câtu cuutisce ftirte bine Dobrogea si impregiurimile Silistrei. La acea lucrare, au avutu in serviciu, elevi-conductori, pe dnii C. Aninosieanu, C. Bre- zoianu si Zotu, adi ingineri. D-lu Lalane e f6rte simpaticu României. Primari’a capitalei va profitâ de cunoscintiele sale spre a lu consultă in privinti’a lucrariloru pentru caualisarea Dambovitiei. Marti s^r’a d. ministru alu instructiunei ia oferitu unu prandiu de gala, la care au asistatu si alti d-ni miniştri.

Atragemu atentiunea autoritatiloru superi6se bi- sericesci gr. or. asupra corespondintiei de mai la vale, care arata starea bisericei si a sc61ei din T op iitia romana intr’o lumina destulu de trista.

De pe malului Muresiului superioru 15 Oct. 1870.

Stimate D-le Redactoru '? Cu tota stim ’a vinu a Ve roga, se benevoiti a dâ locu in col6nele pretiuitului diuariu ce redigeti urmat6reloru mele orduri, in o causa de interesu publicu, f6rte mo- mentu6sa.

Eram inca copilu pe tempulu, candu in comun’a montana T opliti’a romana se plănuise redicarea unui edificiu santu, care pentru o comuna ce posede 4 0 0 0 suflete, nu acum, ci cu dieci de ani in ’ainte de asta, fu neaparatu de lipsa, intielegu edificarea unei b eser ic i! Semtiulu religiosu crestinescu ce m i’lu plantâ in anima maic’a inca in copilari’a mea, in continuu me mustra si indeamna câ fiu adeveraiu alu religiei mele a părtini drepturile bisericei, sc61ei — ba, câ cive, si ale comunei natale in in- tielesulu loru adeveratu,

Pela auulu 1 8 6 9 cu unu scopu sublimu tiosii de confess. gr. or. se apucara a edifid biserica colosale in comun’a nóstra Topiitia roi, căci materialulu necesaru pentru unu edificiu ori- câtu de grandiosu ne stâ la spatele nóstre, peatn numai se-o cladimu, apa e la 3 0 de pasi, leírná picara (stau se cada) pe noi, pamentului n u iy focu sei damu, căci la momentu avemu caramidi in abundantia, ce ne mai trebuiea ? maeştrii s noi — si in urma totuşi ne mai sunt de lipsa 23. si câteva sute floreni in valuta, căci parale av prea multe ! . . . si astufeliu vomu avó o biserici că si care nu va esiste in întreaga Transilvania— asta fù bas’a fundamentala pe care se proces la edificarea bisericei nóstre, care are in lungii 2 3 , ór in latime 9 orgii, cu galeria pe ambe partik internului pêna la altariu si cu doue turnuri.

Unu poporu fora biserica si scóla e perduti, dór tristu lucru câ si noi suntemu perduti cu bise- ric’a (intielegu murii goli) si scol’a ce-o, avemu citi lucru dorerosu ! nu potu dâ testimoniulu, câ sV interesâ de binele publicu, unoru persóne, cari in locu de a se îngriji de biserica sóu scóla, m aplicate sunt a se nesui spre ruinarea acelor’a, spre inpedecarea latirei culturei in poporulu de sân g e le seu, mai gata sunt a se lepadâ de religin naţionalitate, ma chiaru de Ddieu, decâtu ai ingriji de binele si prosperarea bietului Domnii conducetori ai bisericei nóstre, la i 1 8 6 9 fara de a avó unu cruceriu in depositu repartitiune incepura a edifică biseric’a memorata, care intru adeveru ar’ potó servi d modelu întregului continentu alu riului Muresiu, s acestu edificiu, inca la auulu 1 8 7 2 se puse sn! coperisiu. Asia remase pêna astadi, fara turnuri nevaruitu, scutulu paseriloru, unu obiectu batjocurei nationalitatiloru străine conlocuitóre, ilu numescu: „Topliczai oláh papoknak kaszatéin- lecze — jó volna pálinka gyárnak“ etc. etc. ear’ acuma, dupa cum me informaiu bine dela d-lu Gr. V. peste puçinu tempu se va vinde pe calei licitatiunei publice pentru pretensiunea de 4700 fl. provenita din redicarea aceluiaşi adiflciu santu.

Pe calea repartitiunei dupa cumu fui bine in- forinatu au incursu peste 2 3 0 0 0 fl., cu care suma era a se edificâ biseric’a prin intreprindiatoriulu’G. V. Neacceptanduise la terminulu fipsatu inse mai multu de sum’a de 1 4 0 0 0 fl. a abdisu de conti­nuarea edificarei ; — poporulu de pe spatele cărnii chiar' pe cale esecutiva in vreo câţiva ani s’au storsu cate 9 , 18 si si câte 56 fl. v. a. de fie­care jugheru — s ’a disgustatu, ba ce e mai multu, multe familii, cari neavendu cu ce se mai platé- sca pârtiei c’a deja repartita au ajuusu la sapa di lemnu, li s ’au luatu judecatoresce vestmintele i spate, vitielulu, vac’a (laptele din gur’a copiilor») boulu dela jugu si in fine chiar’ si proprietate pentru de a se plaţi ceea ce datorea, astfeliu cau- tandusi refugiulu in strainatate fam ilii intregi. -

Comun’a T opliti’a romana alu cărei hotaru ar«o ostensiune de 2 7 .0 0 0 jughere de pamentu, aavotii păduri colosale, si mai alesu dela pacea ce s’a fa­cutu Ia 1 8 6 9 intre posesoratu si foştii coloni; totu atunci s’au impartitu pădurile dupa numerulu jugheriloru atâtu fostiloru coloni, câtu si comunei, precum si bisericeloru si scóleloru in table cu acea ocasiune si biseric’a gr. or. si-a particic a s ’a, — si dóca vomu intrebâ câ ce s’a in- templatu cu dens’a ? nu vomu potó respuude alt» ceva, decâtu câ amu facutu ghesiefturi cu ea, si ce ghesiefturi ? amu esarendat’o noi intre noi, ai taiat'o, amu pradat’o ; 60 jughere leamu vendutn indata dupa predarea in possesiune a aceleaşi n 4 0 0 0 fl. si 120 jughere pădure neau mai remasi si noue se mai traimu si catu tempu ? numai 6a»i graşi de arenda. Iu anulu primu de osarendare s’au taiatu peste 2000 si póte peste 3000 lemne de plute, dintre cari o parte au fostu trasa la tier- murulu Muresiului, aceste se vendura cu sum’a ro­tunda de 6 0 0 0 fl. au mai remasu 1400 lemne è plute in pădure, cari in Septembre 15 a. c. 1« venduramu ă 2 floreni bucat’a la negotiatorii i Sz. Reghinu in sum’a de 2 8 0 0 fl. la olalta face sum’a de 8 8 0 0 fl. v. a. numai in anulu primu à esarendare.,. in ceilalţi ani nu ne remane atâta pă­dure, se mai potemu face astfeliu de ghesiefturi,In Nrii. 11 , 12 si 13 ai „Telegrafului la inceputulu anului curentu fuse escrisa acelora lemne, inse din nenorocire crescêndu siulu mare inainte de a se vinde in folosulu ricei si a se plaţi macaru de datori’a de 4700 1 fura transportate (inca in luna lui Aprile a. c.) in U ngari’a si pretiulu acelor’a lunecă in buzuna- riulu esarendatoriloru si pe candu acest’a seimplii,

wrman’a biserica se inclinâ spre ruinare si deodata (o ileDS’a se vedu a disparé si credintiosii ei.

Nu mai e sperare pe asta lume câ se vedernu eticiulu grandiosu alu bisericei nostre finitu — co! càci dupa cumu dice si correspondentulu diu-

„Kelet* in Nr. 2 0 5 a. c. pag. 2 , descriindu ÉSatori’a s’a la Borszék totu despre biseric’a nóstra■ .elfogyott a nervus rerum gerendarum“, nu mai I a?eind sperantia de a se mai continuâ edificarea, I càci lipitorile satului s ’au pusu pe m izg’a bradu- I loi si pêna candu nu voru crepâ de acelu sucu, I nici noi nu vomu avé biserica.

Cu càtu se intereséza domnii conducôtori si ghe- siéari ai bisericei si comunei T opliti’a romana in fronté cu preoţii mai tare de biseria, cu atàtu mai puţinii se ingrijescu de scóla, care ajungêudu la putrediune mai cade pe copii, servindu peste véra de staulu la vitieii parochului veciuu. Cu astfeliu île conducôtori bravi au inzestratu provedinti’a pe poporulu romanu din T opliti’a rom., cari nici de biserica, nici de scóla nu se ingrijescu, nici ruşinea ifetai, ba chiar’ nici temerea de D-dieu nu se leaga de densii. Destulu câ biseric’a de jum etate edificata, isvóra de venite nu avemu, a cerşi nu merge nimene, padurea, din care mai erâ sperantia a se ajuterâ edificarea, a devenitu prad'a ghesief- tariloru si lipitoriloru comunali, poporulu a sara- titu, in fine trebuie se desperamu, se ne facemu tei séu ori-ce ne-omu face, câ biserica nu avemu !ii scóla ambla vitieii ! . . ba ne conducemuii unu primariu care pentru falsificare de testim o-i ia anulu 1868 séu 1 8 6 9 fù eliminatu dela iistitutulu teologicu din Sibiiu ! Ce se mai aştep­tau! Ce viitoriu mai are bietulu mocanu ? nimicu ècàtu bàt’a in mana si la drumu ! !

In fine scusatime, Stimate D -le Redactoru, càci nterile nu’mi concesera a scrio asia cumu asiu fi Irita, si primiţi Ye rogu asigurarea profundului ko respectu.

ioane Cristeasateanu in Topliti’a rom.

Espositiunea de vinuri in Brasiovu.Carpe] diem ! este de recomandaţii atatu

igimului càtu si proprietariloru, càci timpulu tace trece si unu momentu perdutu aduce unu veacu

le pocaintia. Miseri’a in^epe de a bantui tiér’a, ţa a trecutu dela vechi’a ei locuintia — cas'a

? tiranului — deja in palatiele domuesci toti o simtimu cà esista, toti suferimu prin ea. Déca .Toimu se-o combatemu cu succesu trebuie se ne iinimu toti iu contra ei si ast’a o potemu face

j priu aceea, cà űindu o tiéra curatu agricola, se tau cunoscutu strainiloru productele agriculturei Dóstre, càci nuinai in modulu acest’a le vomu poté tóle pórt’a esportului. Ei bine prin ce inedin- ku se le facemu cunoscute ? Prin espositii. dér’ veste trebuiescu arangiate in stilu si cu publicitate

I « m a i mare decàtu o avù espositiunea tienuta ioBrasiovu, càci altmintrea sunt ilusorie. Chiaru si obiectele espuse in Brasiovu, meritau a fi ve- iintô si gustate de străini. Intre 23 espuuetori, iu numeru altfeliu destulu de micu, erau firme Ai renume mare, cumu sunt comiţii Teleky, eredii «Hitelűi Mikó, baronii Kemény István si Apor, fşt si societatea pentru esportarea vinuriloru Iransilvanene (Erdélyi pincze egylet), pre langa aceştia unii proprietari mici si câţiva comercianţi de vinuri. Dér numerulu espunetoriloru este prea lien in proportiune cu numerulu producentiloru de ţineri bune.

Intre vinurile espuse juriulu s ’a aflatu con- iriosu a laudâ — càci premii nu erau — pe mele vinuri produse de v iti’a indigena, câ escel ente, asia pe a le D-lui Hermán din Fogarasiu, cari erau mori cumperate dela tieranii diu comunele Springu si St. Mari’a. O dovéda evidenta câ si vinurile comune inca suntu bune, potendu ele suportâ con- corenti’a cu acele speciale adeca produse prin ritia străină. Altcumu faptulu acest’a este unu secretu publica la noi. Admirarea cea mai mare ao avutu’-o inse vinurile roşii, si intre aceste 0 -

! porto, Medoc si Carbenet, aceste intru adeveru in privinti’a gustului, a colórei cristaline si a buche- tolui intrecu pe departe Bordeaux-ulu celu mai finu siscumpucunoscutu la noi iu comerciu. Dér’ m inune, só t'ôte cà venitoriulu este si la noi alu vinului pu, cá mai bene cautatu si mai aptu pentru

■ isportu, totuşi Transilvani’a produce vinu rosiu■ puçinu. Caus’a póte fi tractarea lu i. dificila inI pivnitia cumu este trasulu, implutulu si curatieni’a,I lucruri cu cari vinarii la noi comitu inca multeI pecate. Din anu in anu incepe a se inmultiI producerea vinuriloru roşii, caci producentii suntu

conscii de valórea lui. A stfelu reformele introduse in vieritulu traiisilvanénu, desi inca tenere, promitu nnu venitoriu splendidu pentru bunastarea tierei nnu lucru fórte de doritu, câci frumós’a Transil­vania este o adeverata enigma in ásta privintia, fiindu o tiéra dotata de natura cu tóté bunatatile ei in inesura mare si totusiu bietulu seu poporu atâtu de seracitu. Ar’ fi numai o perdere de timpu, déca amu voi se cautamu dupa căuşele acestei seraciri, ele nu numai câ ni sunt fórte bine cunoscute, dér’ trebuie se fiiuu totodata si convinşi, cá déca voimu se conservamu propriea tatea, despre care dispunemu astadi, si pe langa aceea se ne mai inmultimu averile materiale — o necessitate imperativa — trebuie se ne punemu cu tóta d ilig iu ti’a si statornici’a pe munca.

Vieritulu ne oferă terömu economicu fórte in- semnatu, pe care tocmai noi Romanii amu poté progressa rapede si cu mare succesu, déca amu sci se’lu cultivamu cumu se cade. Cea mai mare parte a viiloru din Transilvani’a sunt proprietate romanésca si Romanulu e cunoscutu câ vieriu bunu Lipsesce numai, câ tieranulu se fia instruitu asupra folóseloru celoru mari ale unei vii rigolate. Preoţii si iuvetiatorii noştri ar’ fi chiamati iu prim’a linea a se ocupâ seriosu cu vieritulu si a indemná pe tie- rani la cultivarea raţionala a viiloru loru. Finimu in sperantia, câ aceste puţine observări nu voru re- mané fara efectu. Trebuie se ne vedemu mai bine de interessele nóstre economice. Si cea mai mica uppasare in privinti’a acést’a ne póte aduce daune mari si ireparabile. Fiacare momentu e scumpu, se nu ’lu lasamu se tréca nefolositu si, caudu va mai fi o espositiune de vinuri, se nu lipsésca dela ea firmele romane Dr. N.

Din camer’a romana.Reproducemu din discursulu dlui B 1 a r e m-

b e r g urmatórele :D. N. Blaremberg, luar.du cuventulu, dà citire propu-

nerei facute de 56 d-ni deputati, cari ceru cá, in cestiunea revisuirei art. 7 din Constitutiune, votulu se se faca pe fatia, declarandu, câ in casu de refusu, voru votâ contra luarei in consideratiune a proiectului guvernului. Combatendu apoi pe d. Carp, care ’si-a esprimatu mirarea pentru saraci’a argumenteloru celoru din opositiune, d-sa arata ca chiaru pri­mulu ministru si ministrulu de esterne au declaratu cà, déca n’ar’ fi pressiune din afara si d-loru ar’ fi nerevisionisti. De aci résulta cà nici guvernulu nu este convinsu de bune- tatea solutiunei ce propune, câ totu ce invóca in favórea acestei solutiuni este forti’a necesitatiei, presiunea esterna. Proiectulu guvernului chiar din primeleu ronduri se vede ca contiene ideea emanciparei. In tr’adeveru in noulu articol 7 se pune cuventuln „e s e r c i t a “ alaturi de cuventulu „d o- b ê n d i ,“ ceea ce da a se iutielege, câ la noi a fostu o clasa de ómeni desmosteniti, cari avea „ d r e p t u l u , dér erau lipsiţi de „e s e i c i t i u 1 u “ acelui drep tu ; cu alte cuvinte recunóscemu câ voimu a face reparatiunea unei vechi nedreptati, ceea ce nu insemnéza ált-ceva de catu o adeverata emancipare. Afara de acésta lis t’a guvernului confirma ideia emanciparei ; ea esclude emanciparea individuala, càci ceea ce este coletlivu nu póte fi individualu. La n o i . nu esista israeliti pamenteni, dupa cum a afirmat’o insusi d. Cogalnicénu Iá 1869, dicendu cà ei forméza o n a ţ i o n a l i t a t e s t r ă i n ă R o m a n i l o r u. Dupa cum avemu dreptulu a respinge invasiunea străină ce vine cu baionete, totu asia avemu dreptulu a respinge si invasiunea ce se presinta sub form’a deghisata a ospitalitatiei. S’a imputatu unoru oratori câ au vorbitu de Talmud, de institutiunile si dogmele religióse ale evreiloru. Ei bine, acei oratori au voitu se do- vedésca cu acést’a impetrirea acestui neamu, care nu admite câ legile lui bisericesci se fia subordonate legiloru civile, c1 tindu tocmai din contra. Apoi israelitii de la noi s’au in- trodusu prin frauda, si sunt departe de a pute fi comparaţi in privinti’a moravuriloru loru invective cu evreii din alte tieri. Apelulu, ce au facutu evreii de la noi la protectiuni străine, dovedesce câ ei nu au sentimente romanesci si câ, a’i introduce intre noi, este a introduce inimiculu in cetate.

Singurulu argumentu invocatu in favórea proiectului, depusu de guvernu, este presiunea esterióra. Dér’ singuru d. ministru de esterne a declaratu formalu, câ Europ’a nu ne cere nici se ne èvreimu, nici se ne ucidemu, si câ tóté puterile au cele mai binevoitóre sentimente pentru Romani’a. Eata dér’ cà gogoriti’a ^psecutiunei europene dispare. Totu ce se póte intemplá este nerecunóscerea independintiei nóstre. Acést’a nerecunóscere inse nu trebue se ne sperie. Cá se dovedésca acést’a oratorulu citéza mai multe pasage din Maurice Block, din cari résulta, cà recunóscerea nu adauge nimicu la esistenti’a unui statu, si câ totu-d’auna celu ce su­feră mai multu este statulu, care nu voiesce se recunosca» D. Blaremberg face apoi mai multe citatiuni diu tractatulu dela Audrianopolu si diu Conventi’a dela Paris, prin care dovedesce, câ Romani’a, inainte de congresulu din Berlin, avea dreptulu de autonomia interna, complecta si necontesta­

bila. Déca chiaru puterea câtra care eramu tributari, si interdicea dreptulu de a se amestecă in adm in istra tif nóstra interna, cine si in numele cărui dreptu póte astadi se inter­vină? (Aplause.) Cestiunea evreiloru stâ in strinsa legătură cu perderea Basarabiei. Ni s’a luatu Basarabi’a si acumu ni se cere Moldov’a ! Déca Europ’a este hotarita astadi se tiena mau’a nu numai la înscrierea principiului din art. 44, dér’ si la esecutarea lui dilnica, acést’a echivaléza cu insusi negatiunea statului romanu, si atunci ne potemu intreba : cine mai domnesce in acést’a nenorocita tié ra? (Aplause.) In tr’unu asemenea casu e&te mai bine si mai demnu se di- cemu Europei : nu me sinucidu, omóra-me ! si Europ’a, cu- noscêndu astadi mai bine cestiunea, va regretă ea cea d’an- teia sentinti’a ce a pronuntiatu contra României, si nu va cere mai multu decàtu potemu dà. — In privintia listeloru, d. Blaremberg dice, cà déca vomu concede principiulu acést’a alu listeloru, atunci nu mai suntemu stapani de a desbate si limità in modu arbitraru numerulu.

S’a disu cà, cu tóta restrictiunea din art. 7, n’amu fa­cutu nimicu, càci numerulu evreiloru a mersu totu crescêndu dela 1866 incóce. Acést’a probéza cà n’amu luatu destule precautiuni, cà n’amu acoperitu bine mierea, cum dicea ne- muritoriulu Eliade. Argumentulu d-lui ministru de esterne, cum cà si alte tieri au fostu silite se asimileze pe evrei, nu are nici o taria, càci acele tieri nu s’au aflatu in façi’a unei adeverate invasiuni, cumu ne aflamu n o i . — Dupa acést’a iea in aperare opositiunea in contra imputariloru, cà a lacomitu dupa potere si cà nu ar’ fi vorbitu la proiectn, apoi con­tinua :

D. ministru de esterne ne amenintia cù superarea Eu­ropei. Dér’ totu d-s’a a constatatu cà intre poteri nu mai esista acea armonia perfecta. Déca este astfeliu, avemu sianse pentru noi in favórea unei solutiuni mai raţionale si mai drepte. Din corespondenţi’a diplomatica résulta cà Itali’a cere înscrierea principiului, dér’ nu cere se controleze si ese- cutiunea lui. Asemenea, Rusi’a se tiene in reserva asupra acestei cestiuni. Ei bine, lips’a de intielegere a unei sin­gure puteri cu cele-lalte, este de ajunsu a tiene vointi’a loru in esiecu, oeea ce este de unu mare folosu pentru oi. S’a mai invocatu câ argumentu îm prejurarea cà tiéra a cedatu Basarabi’a, si câ trebuie se cedamu si de astadata. Dér’ Basarabi’a nu ni s’a cerutn, ci ni s’a luatu cu forti’a, pe candu evreii nu ni se ia, càci atunci amu binecuventâ pe Europ’a — ci ni se dà. Ei bine, acestu daru nu ’lu vomu primi de câtu candu va fi doveditu, câ si elu ni-se impune cu forti’a baioneteloru (aplause). . . „Singurulu lucru, pe care Europ’a póte se’lu céra si se’lu obtieua de la noi, in numele ideiloru civilisatiunei moderne, este nnu omagiu la principiulu câ deosebirea de confesiuni nu constitue in Sta­tulu Romanu o causa de inegalitate si de csclusiune.

D. Blarenberg da citire in fine unei scrisori a lui Gari­baldi, spre a areta, cu cata căldură eroulu dela Caprer’a apera caus’a nóstra inaintea lumei civilisate. Garibaldi in­susi, a cărui anima este eminamente umanitara, nu a stătu nici unu momentu la indoiéla asupra adeveratului mobilu alu resistentiei nóstre càci a vediutu, cà aci nu este de catu o cestiune de esistentia pentru Romani’a Ori de cate ori se cere unei tieri, seu unui individu, ceva uedreptu, ceva umi- litoru, este de datori’a ei séu a lui câ se résisté. Ei bine, trebuie se resistamu, nu altufeliu, ci moralmente. Si numai candu vomu fi amenintiati de unu periculu mai mare, de catu acela alu nerecunoscerei, atunci vomu reflectă si vomu avisâ, la ce este de facutu.

Romanii din Macedoni a. Sub acestu titlu publica „Binele Publicu“ din Bucuresci urmaterele estrase din diu- arele grecesci. Diuarulu grecescu „Efimeris“ sc rie :

„Se vorbesce si se scrie chiaru multu relativu la sc61ele romanesci ce se stabilescu mereu prin satele dintre Epiru si Macedoni’a. Afara de aceste scoli mai suntu si biserici ce s’au construitu prin acelesi sate si in cari se face slujba in romanesce. In generalu agenţii romani urdiescu neobosiţi machinatiunile loru tenebrose (!) si au intentiunea, se pare, de a tramite mai mulţi tineri din aceste sate, câ se ’si faca studiele in Bucuresci. Mai multu inca, se vorbesce de cu- rend’a numire de consuli romani la Larisa si la Ian ina.“ Pe langa desaprobarea energica ce ne face „Efimeris“ si „Journal d’ Athenes“ ne adreseza urmatorea apostrofa si urmatorulu consiliu. Ce vede Romania in aceste tieri departate ? N’are ea destule nevoi la densa, pentru a se mai apuca se viseze imposibilulu ? Aru face mai bine se lucreze la desvoltarea concetatieniloru sei tieranii dela Dunăre si de a se scapa de lepr’a jidanesca ce vre se ’i-o altoiesca Europ’a, in locu de a se gândi la tieri străine ale caroru populaţi uni nici nu sciu de esistinti’a României.“

Romani’a — adauge „Binele Publicu“ — nu viseza im­posibilulu si nu vrea nimicu altu-cevâ in acele tieri departate, ale caroru populatiuni nici nu scie de esisteuti’a ei, de câtu se ajute pe fraţii — cari ori câtu de departati voru fi totu fraţi romani — ce voiescu a redeştepta simtiulu nationalu printre ai loru si-a ’i scapa de absorbtiunea la care lucreza, cu nu scimu ce feliu de machinatiuni, nesce străin i, cari au mai multe nevoi câ noi la densii, de cari ei s’a r’ pote ocupâ mai cu folosu, străini cari si pe aici pe la noi in tr’unu timpu,

despre care acum se pote dice, a fostu odata câ nici odata întinsese unu feliu de manchinatiuni, de si tier’a nostra era destulu de departata de eu. Eomaui’a vre in fine se ajute pe fraţii ei a nu ’si perde limb’a si naţionalitatea si, deca e adeveratu câ au ajunsu, din caus’a vitregiei timpiloru, a nu sci de esistinti’a s’a, so afle câ esista o Romania care se gandesce la ei cu iubire. Lucru dreptu si santu, pe care Grecii aru trebui se ’lu respecte, deca voru se fia si ei re­spectaţi de ceilalţi.

L I T E E A E I U .Amu primitu in timpalu din urma mai multe

opuri noue romane interessante. In numerulu ve- nitoriu vomu incepe o Revista literara si biblio­grafica. Astadi dârnu locu unnattfrei scriso ri:

BrasiOYU. 27 Octobre 1879.

Domnule Redactoru ! Iu interessulu instructiunei nostre primare ve rogu se luaţi notitia in stimabilulu D-Y. diuariu despre urmatorea conclusiune a venerab. Cousistoriu diece-- sanu din Caransebesiu :

Nr. scol. 449 — Dlui Dometiu D o g a r i u, iuvetiatoriu in Satulungn.

Opulu D-Tale si alu Domnului invetiatoru Ioan Dariu, „ A r i t m e t i c a “ , esaminandu-se si aflandu-se cerrespun- dietoriu scopului, s’a introdasu câ manualu in scolele n6stre confessionale pentru incepetori. Ceea ce ve aducemu la pla- cut’a cunoscintia in acea firma sperantia, câ D-Vostra veti statu i a continua acestu opu in acelaşi modu si pentru cele­lalte despartieminte ale scolei poporale.

C a r a n s e b e s i u , din siedinti’a consistoriala a se­natului scolaru, tieuuta in 26 Septembre 1879.

Episcopulu diecesanu:

loanu Popasu m. p;

Cu totu respectulu alu D-Vostre stimatoriu

Ionu. C. T a c i t .

Musica romana.Domnule Redactoru ! Mai mulţi barbati, cari ne-amn

alesu placut’a cariera musicala, ne-amu hotaritu prin multa sirguintia d’a redacta si noi unu diaru musicalu, care se co- prinda Compositiuni originale, si adunarea tutuloru Cantece- loru vechi romanesci, avendu dreptu devisa „Cântecele po­porului se nu se uite.“ Acestu, diaru intitulatu „Lyr’a Ro­mana“ va apare odata pe septemana si va coprinde, pe langa note musicale, si portretele cu biografiele Compositori- loru, si Cantaretiloru mari.

Nu promitemu multu câ se damu puşiuu, der’ ne vomu sili se formâmu din diarulu nostru, pe câtu fortiele ne voru ajuta, unu diaru instructivu chiaru si pentru aceia, cari nu s’au ocupatu inca de musica. Pentru acestu sfersitu vomu traduce si vomu publica in tr’insulu si istori’a Musicei, dela inceputulu ei si pena astadi vomu trata despre tote progres- sele noue m acest’a arte, vomu fi totu-deauna in curentu cu Cronica musicala din strainatate, vomu vorbi de music’a de la noi etc. Speramu câ vomu ave concursulu in lucrarea ce vomu întreprinde si de luminile aceloru din tier’a nostra cari sunt devotati acestei arte.

Terminu D-le Redactoru multiuminduve, — de ospita­litatea ce ne dati si facendu unu apelu la toti cari simpatiseza si dorescu prosperitatea acestui diaru de a ne dâ spriginulu loru si a nu face, câ elu se aiba s6rtea tuturoru scrieriloru de arta din tier’a nostra.

Abonamentulu se face la magazinulu de musica C. Gr e- b a u e r, calea Victoriei (Mogosioei) peste drumu de gr^din’a Episcopiei, si la librari’a G- r a e v e, in fa ţi’a Theatrului.

Pretiulu abonamentului: pe anu 20 lei, pe siese luni11 l e i ; pentru strainatate 24 lei pe anu, pe siese luni

11 lei.

Bucuresci Octobre 1879.

Administratorulu :

I. V a s i 1 e s c u.

D i v e i s o.( C a l a t o r ’a D o m n e i R o m â n i e i . )

Cetimu in „Monitoriu* : A. S. R, D6mn’a, ter- minandu ’si cur’a, care a datu resultatele cele mai satisfacâtore pentru restabilirea sanetatiei Sale, a plecatu, Sambata 6 Octombre v, curentu, din Am­sterdam si a sositu s^r’a la Neu-Wied, unde a pe- trecutu diu’a de Duminica împreuna cu August’a S’a mama. A dou’a di, Luni 8 ale curentei, A lteti’a Sa Regala a mersu la Baden-Baden unde, sosindu n6ptea, a fost prim ita la gara de A. S. R. Marele Duce Domnitoriu de Baden, care a condus’o la castelulu seu, unde o asteptâ A. S. R. Marea Ducesa Luisa. A. S. R. D6mn’a a petrecutu diu’a de Marti 9 curentu, împreuna cu M, M. L. L. Imperatulu si Imperairâs’a Germaniei, cari se aflau la Baden, unde obicinuescu a petrece in fia-care

anu o parte a tomnei, impreuna cu August’a Loru fiica si ginere A. A. L. L. R. R. Marele Duce si Marea Ducesa de Baden. Mercuri, 10 curentu, dimin^ti’a, A. S. R. D6mn’a a plecatu din Baden si s’a indreptatu spre castelulu dela W eiuburg pe laculu de Constanti’a, unde va petrece o septemana cu Augustii prinţi ai A. S. R. Domnului si dupa ac^st’a se va in t6rce directu in ti^ra.

( U n u m o n u m e n t u l a R a h o v’a.) Du­pa o telegrama din Vidin, tram isa diarului „Yi- tosiu“ din Sofia, principele Alexandru alu Bulgariei, visitandu Rahov’a, a ordonatu ca in celu mai scurtu timpu se se redice unu monumentu pentru on6rea si memori’a ostasiloru romani cadiuti in lupt’a de la Rahov’a.

(O f e m e i a e r o i c a . ) Unu faptu fara prece­dente in istori’a m ilitara a Italiei s’a petrecutu la Florenti’a. Unu soldatu din alu 11-lea batalionu de Bersaglieri, numitu Mariotti, fiindu bolnavu de mai multu timpu si silitu se nu 6sa din casa, re- fusa cu staruintia de a fi condusu la spitalu. In tr ’o dimineatia camaradii sei ilu ridicara din patu si’lu duseră la visita medicala. Care nu fu uimirea me­dicului vediendu, ca soldatulu Mariotti, dintr’o fa­milia numer6sa din San-Ambrogio, apr6pe de Turin s’a fostu angajatu in 1866, in momentulu candu Itali a se lupta cu Austri a, pentru a permite fratelui seu, insuratu si tata a si6s0 copii, se ro­mana in famili’a s’a. înzestrata cu o fortia rara (ea lucra in minele din Piemont) ea sciu a insielâ, in momentulu mobilisarei, supraveghiarea medicului. La Custozza pentru stralucit’a s a conduita, ea primi medali’a va!6rei militare. Dupa resboiu, ea continuă, serviciulu seu. Regele audiendu despre aceasta tramise acestei eroine crucea Ordinului seu; mai multu inca, elu ordona, câ, ea se fia tramisa indata in famili’a s’a cu o pensiune de 300 livre. „S. R .‘

Cu l-a Octobre stila vecbiu 1879 s’a inceputu anu nou abonamentu la

„GAZETA TMNSILYANM“pentru cuartalulu alu IV-lea 1879 cu conditiunile (lin I'runtariu.

Rogamu pe «lomnii aceia, alu caroru abonamentu- espira ou 30 Sept. st. v. 1879, că se grab£sca cu re inoirea lui, câ se li se p6ta tramite fOi’a regulatu.

Domnii noui abonanti sunt cu deosebire ro- gati a ne tramite adressele dloru esacte, aretandu si post’a cea mai aprOpe de loculu, unde locuiescu.

Nr. 8 7 0 /a . f. v. gr. 3—3

C o 2 a . c u L r s * u „

Pâna in 31 Octobre a. c. inclusive, se voru pote substerne suplice la aceasta comissiune pentru urm at6rele stipendie vacante :

1 . Unu stipendiu de 60 fi. v. a. pe anu la unu institutu de economia in patria.

2. Doue stipendie de câte 20 fl. v. a. pe anu la meseria.

3. Doue stipendie â 25 fl. pe anu ia institu- tulu de cadeti din Sibiiu.

Concurenţii voru av6 a dovedi, câ suntu grani- tiari, si câ suntu depiinu senatosi, apoi in specie voru documenta :

Cei de sub 1 si 2, câ au absolvitu ver’o sc61a triviale s6u trei clase normali, ear’ cei de sub3. câ suntu susceputi in institutulu de cad e ti; in urma toti, câ suntn cu portare buna, facu pro- gressu si câ suntu seraci.

Din siedinti’a Comissiunei administratorie de fon­durile scolastice granitiaresci.

Nasseudu 11 Octobre 1879.Pentru presiedintele:M i h a 1 a s i u,

Secretariulu :Mu r e s i a n u ,

Nr. 4628/879/pret. 2— 3

Con.c-ia.rsTj..Din partea oficiului pretorialu alu tractului Fa-

garasiu se comunica, câ in urm ’a conclusului ambe- loru Comune Voil’a si Cuiculu micu se va esarenda podulu preste Oltu, pe lângă urm at6rele condi- tiuni :

1 . Licitarea se va tienâ la 3 Novembre a c. 9 6re antemeridiane in cas’a de vama.

2. Esarendarea se incepe cu l - a Ianuariu 1880 si se finesce cu finea lunei lai Decembre 1882.

3. înainte de licitare fiascecare licitantu es deoblegatu representantiei ambeloru Comune face cunoscutu, câ in bani, hartia de prel s6u in ce ’i va constâ cauţiunea, care este a se depune in terminu de 15 dile dupa citare, câci la dincontra se va tien6 un’a i noua licitare pe spesele si periclulu re: tivului.

4 . A lte conditiuni obveniende se voru face noscute cu ocasiunea licitării si inchierei tractului.

Fagarasiu in 16 Octobre 1879.Pretur’a Fagarasiana,

Scola de desemnu pentru fete,Facu cunoscutu onoratului publicu, câ inii

prime ale lunei lui Novembre r. c. stilu nou î va incepe p r i m u 1 u c u r s u la s c 61 m e a d e d e s e m n u pentru fete. înscrieţi! se potu face in atelierulu meu in cas’a Di Glreissing, Yalea lata Nr. 51, Parterre la drtijfţ in fiacare di dela 11 — 12 6re inainte si dela 5-' dupa ameadiu.

[Carlott’a Jakab,2 — 2 absolventa a Academiei de pictura,

împrumuturi ipotecari cu anuitaiac6rda institutulu subsemnatu proprietariloru de it- mobile iu cetati si sate sub conditiuni avantaj astfeliu, câ prin p lat’a la semestru a unei totu de-aun’a egali, in care sunt socotite si talu si interebse, in tr’unu nurneru determinatul! ani se stânge intr^g’a detoria. Aceste impr® turi se dau

a) pe 1 0 ani, fiendu a se respunde in aii tâ ti semestrali de 7 fl. 36 cr. dela 100 fl. v. a.

b) pe 15 ani cu anuitati semestiali de 5 fi, 78 cr. dela 100 fl. v. a.

c) pe 20 ani cu anuitati semestrali de 51 05 cr. dela 100 fl. v. a.

Sub acelesi conditiuni institutulu rescumpara pretensiuni ipotecari.

Informatiuni mai de aprope, cumu si formulării de cereri, se dau la cerere verbala ori in scrii gratuitu in bireulu institutului (strada Bayer Nr.: cuinu si pe la toti agenţii noştri din afara.

Sibiiu 21 Octobre 1879.

„Albina“1— 3 Institutu de creditu si de economii,

Subsemnaţii facu prin ac^st’a cunoscutu ono- ratiloru muşterii si onor. publicu,câ si-au asortatu

de haine barbatesciStrad’a Vamei Nr. 12.

cu cele mai moderne si cele mai fine materii noue pentru haine de tomna si de erna dii fabricele interiore si esteriore si se reco menda cu confecţionarea prompta de totu fe liulu de haine barbatesci, cu pretiurile celi mai moderate. Costume de tomna del< 25 fl. in susu.

Cu t 6ta stim ’a

A. SCHWARZE & BARTHA,-1 4

O - u i r s u L l - u . l a , T o - a r s ’ a , d . e " V i e n ’adin 29 Octobre st. n. 1879.

5 °/0 Rent’a charthia(Métalliques) . . . 68.45

5°/0Rent’a-argintu (irn-prumutu national u ) . 70 .50

Losurile din 1860 . 128 25 Actiunile ban ce i nation. 8 3 9 .—

„ mstit. de creditu 264.75 Londr’a, 3 luni. . 116.85

Oblig, rurali ungare . !„ „ Banat-Timiş, I „ transilvane, 87- „ „ croato-slav. 91,-

Argintulu in mai furi , Galbini imperatesci . 5.58 NapoJeond’ori . . . Mărci 100 imp. germ.. 57.65

Editoru : lacobu Muresianu,Redactoru responsabilu : Dr, Aurel Muresiano

Tipografi’a : loanu Gôtt si fiiu HdnrdOQ