Ministrul: Justiţiei propune

r un dialog cu juriştii UDMR

Unul dintre personajele care atf_ atrast atenţia ş i. . . fulgerele oamenilor politici din cauza atitudinii salt? faţă-de programul ţ>i acţiunile UDMR, este d-1 Chiuzbaian, ministrul (din partea PU NR) Justiţiei. Cu cîtva timp în urmă, d-r Chiuzbaian a declur.'vt;

- că UDMR este pe cale să „îndeplinească" mare -parte din condiţiile necesare scoaterii .şale. în afara legii. Declaraţia a aprinsşpiriicte inclusiv ale unora dintre liderii PDSR, principalul susţinător al guvernului din care face parte şi d-1 Chiuzbaian. Menţinînttu ii declaraţiile, m inistrul. justiţiei a afirmat recent: Personal mal sper încă în disponibilitatea angajării unui dialog în legătură

\ cu aspectele juridice ale delicatelor probleme în discuţie, îndeosebi cu liderii UDMR, în dorinţa şi speranţa de a-i convinge 'îâ este necesar Să renunţe la structurile'-^necdMţituţfonale'';'create la Sf. Gheorghe*'. : " ' r .___ . . .....^

• Agenda/2:;% Roza vînturiIor/3• $ Viaţa politică/4 ® Ar!ă-culţură/5 ■ ■0 Omul şi: socictatca/6 © Economia/7 9 Sport/8 'O Femeia/9 'O Eveniment/IO @ Publicitate/11-14 >G Varietăţi /15 9 Diverse/16

C o n v e n ţia D e m o c r a tic ă

a d e v e n it u m b re la UDIV1RVALiR CHIOREANU

T oate-partidele politice din România au.dat' publici?-, tăi ii declaraţii vehemente împotriva inţiativelor şi acţiunilor concrete ale UDMR orientate : spre obţine- -

rea autonomiei administraţiei etnice. în judeţele din: Se­cuime; Mai puţin PNŢCD. Explicaţiile fruntaşilor UDiVHl n-ail mulţumit opinia publică din .România, care a aşteptat , cu deosebit interes hotărîrea ce urma s-o ia Convenţia De* mocratică.r Hotărîrea a fost luată luni - şi_ citită în faţa camerelor de luat vederi de Emil Constantinescu, O hotă* • rîre care parcă a fost redactată de Marko Bela, preşedin­tele Tjn’tlR. Nici un cuvînt de reproş nu conţine ca cu

' privire la acţiunile UDMR, Ca şi cum acestea n-ar fi avut loc ; niciodată; Ca^şi cum principiile enunţate de UDMR şi

i cuprinse în programul său n-ar fi fost deja transpuse în practica administraţiei din judeţele despre care este vorba.

; Ca şi cum; prohiema UDMR, aşa cum s-a contumt ea în ultimele săptămîni, ar f i caracterizat; viaţa politică - din altă ţară/ Ca şi cum’ preşedintele de onoare al acestei or­ganizaţii i>-.ar fi declarat la Budapesta ' că maghiarii dirt ; România n-au arme, pentru că dacă ar avea ne-am putea trezi. în Transilvania cu o nouă Bosniei Dar dacă au, to- ' tuşi , .. . Sau vor avea. .; ... i ;'.V.

Em ik Constantinescu a fost, practic, singurul ora politic din România care n-a condamnat acţiunile UDMR — din evidente motive electorale. Şi tot el a prezentat liotăiîrca luată de. Convenţia Democratică. Cuvintele acestei hotătîri . aparţin îriî-ă Ini Marko lîela, ele reproduc,-uneori pînă la

- confuzie,'declaraţiile ante.-ioare nie acestuia. UTÎMR nu va atenta la suveranitatea ţării, daracest principiu a fost

, acceptat, de UDMR şi înaintea . organizării acelor .consilii ■ r .ale autoa'dminisfratiei în Secuime, paralele"cu consiliile lo-

■ cale. Nu .contra/ice această situaţie flagrantă afirmntiile . cuprinse în '.comunicatul- Convenţiei şi citite cu suficientă de Emil Conşianffnescu? ..Dar -cine stă să judece asemenea amănunte, cînd interesele politico cer să fie trecute pe- planul doi. E mai uşor să spui că Puterea nu fare asta şi cealaltă, dorit să încerci o sumară anali/ă. a comportament . tului propriului aliat şi să-constaţi diferenţă enormă din­tre declaraţiile ş|. faptele' acestuia. Şi tot aţa de uşor este să eludezi o logii'ă elementară atunci cînd‘ spui că pro­blema UfîMR a fost" creată de protocolul cvadriportit, cînd

, aceeaşi problemă a dus la disensiuni grave între două din principalele partide semnatare ale acordului.. v ,

Dar «Iacă Emil Constantinescu s-a străduit şi a reuşit- să-şi impună punctul de vedere în şedinţa1 CDR, ce s-a

înlimplat cu acei lideri de partide; din Opoziţie carG au făcut, anterior şedinţei, declaraţii vehumente Ia adresa UD ;

-(Continuare,în pag, 4>

ziar Independent-ANUL Vil NR. 1318 ISSN 1220 - 3203

, „MIERCURI

: i FEBRUARIE-1995 . 16 PAGINI 2Q0-LEI

Vremea se va răci uşor.’ Cer temporar; n<;i:os;. mai a.: Ies ciupă-amia^a ■ cîncl,' IniuMi vor cădoa. jbre'dp.i taţii 'ţnixtu la- munte, -pe, alocuri;-'- nin . soare. Vlot; slab la* -morl-.uai' din KV, la munte inte.isifi; cări -ale -vîiitului-de £)0 km/ h. ; Minimele: —5> —ft, . mavr., mele: —5- grade, ieri, ia '-or» ( •12, erau 3 tirade

I. „■ Zece j; ani, sciitire de .ijpb'O f.. © ORDONANŢA 62 FACILITEAZA TURISMUL RURAL DIN Z O N Ă ;M O N TA N Ă «;

, Cele două camere ale ■ Parlamentului •Româ- - Negre, legea - fiind: promulgată - de -preşedintele;niei au-adoptat, în data de 27- decembrie. .1994, , îiomâniei, 'Ion. Iliescu. ____Ordonanţa Guvernului- nr., 62 din 24 august Întrucît-în perimetrul : judeţului nostru este 1994, privind' stabilirea unor facilităţi; , pentru inclusă :o parte a Munţilor Apuseni, -am . apre- dezvoltarea .sistemului; de turism rural din zo- ■ -jciat ca fiind oportună publicarea textului aces-1na montană, Deltă -Dunării şi litoralul- Mării-- tei, legi. ' • - ' *

Articol unic. — Se aprobă rii Negre,-publicata în'Monito- toarele modificări: • -sOrdonanţa Guvernului nr. 62 rul Oficial al României, partea 1, Articolul 1 va avea urmă-i -din 24 august 1991, privind I, nr. 245 din 30 august 1994, torul' cuprins: " - ,v ' -stabilirea unor facilităţi pentru emisă in 'tem eiul art. 1 l it . : c • Art. 1. — Pentru-.-dezvoltarea (dezvolţarea .sistemului.. de „ tu-; <jjn . LegeaVnr. -72 dih 1994 pri- turismului şi- promovarea • - ini-rism.rural din,.zona’ montană, vind> abilitarea Guvernului de -Delta .Dunării ş i ' litoralul Mă- a-emite ordonanţe, cu urmă- '

# r< 'V4' * ' w < «■y f i

^ < l £ < i V 1% „ > ’ Â" * I *

. f ’ ^ " i ^

8 l$ s l

J

rx-JS

s/ (" iJ «• * ‘ h ^ ’ v-si■* $ 7 A ^ »• J'y

, ' * S ' \ ? ‘V*

Pe Valea Someşului au „înflorit" prunii...Foto: N. PETCU

In memoriam

losif Pervain

In organizarea Tiispectoratu-: lui pentru Cullură Alba, Ins­pectoratului -penlrii Culfmă C lu j,, Primăriei Cugir şi Bi­bliotecii judeţene „Octavian Goga“ din CIuj N ’poca, ieri a avut Ioc, Ia Clubiil •‘-'Sindi­catului .UMC xlin Cugir-1> ma ­nifestare in njemoriam : losiv Per.vain, menită să-l rcatlucâ în memorie pe căitiirarul. carc şi-a făcut din ‘ explorarea'- tre- cuf.tllui; .nostru spiritual ; un adevărat ,crcz, ' .. S-i nS'.cnl la Cugir, la 3 ianuarie 1913. a nb-iolvit li­ceul „M . Vilea/ul" din ' Alba lulia, ' Facullatwi de -Litere, şi filosofi? din Cluj — „maf?- na cum lauda" — şi -a iiiîit doctoratul 'eu teza . „lîctleve prccoin ntice în literatura - ro­mână: frhvard Voun» şi Tho- mas Clray".- A' fost decan.;- al Faculfăţii de filologie din .C Ijj rector al ThMitutului Pedago­gic din Oradea. Autor de cărţi şi siudii de referinţă, co~, lrfblirator la mai nmlle lu ­crări ■ colectiv©, distins cu pre­miul „Nicolae lorga" al Aca­demiei Române, s-a , stins -din viaţă la 16 mai 1982.

'. ' . (M B.)

© T E L E 1 C ' ©■ ' T• - T 2 L E M .@ .t® 8 ® K ® m t 3 £ < s > îe P ;* / ' © . . f E P .E Î t ® « s Ss h © D L ! , ^ .ÎSSW-Ăf*\

• ALGERIA. I a Algor’ a avut loc, luni, un atentat, terorist cu un automobil — capcană, soldat cu cel pu- ( (in 38 de morţi şi 25B de răniţi. - : .

O PERU — ECUADOR. Adjuncţii m iniştrilorde ex- , terne peruan şt ecuadorlan so vor întilni. prohabll, as-■ ţ8i|, la Rio de Janeiro, cu omologii Ier din ţările ga* ■ fante ale' Protocolului de la Rlo (Chile, Brazilia; Argen*

. lina şi SUA), în vederea negocierii unei reglementări a ; actualului conflict armat de frontieră dintro Peru şl ;i Ecuador. --. . • v- ’ r~ - r

O CECENIA.* Kremlinul 'a anunţai" c5 forţele ruseşti pregătesc asaltul final asupra oraşulur Groznîi, menit sâ Pună capăt definitiv re/lstenţei ceiîene. Emisarii OSCE, ;

■-tearcnţl .vizibil de pre/onţa lor, timp de trei iile,-în Ce*., ţcnia, au cerut, luni, să se reali/oze o încelare a focu- |ul, pentru a se pune capăt „catastrofei umanitare" dela Groznîi. ,. T .... < . V

® INTEMPERII, Inundaţiile caro nfectcazâ partea

nordică a , Europei; de circa zece zile- au provocat moar­tea a 20 .de persoane, în diferite ţări, iar în Olanda au ,' impus evacuarea a zece mii de locuitori, existînd riscul

•; ruperii unor .diguri de pe Rin.~ O BOSNIA. Trupele guvernului bosniac au trecut,. luni, în, regiunea Velilca Kladuşa, la contraafac- împo­triva forţelor liderului disident musulman Fikret Ab*

- Ş STATELE UNITE. Washingtonul a anunţat, 'Wnl,’ extinderea mornloriulul său asupra experienţelor nuclea.

're pînă la'intrarea fn vigoare a Unui tralnt internaţional de inierzicere’ totală a acestor teste,-pornind'de la ipo- 'feza, că respecjlvur document va fi semnat înainte do. toamna anului viilor.;La New York a început, luni; tn, condiţii deosebite do secnritiil^procesul Intentat Ude*' rului religios egiptean Sheityh Omar Abdcl Ramabno şl altor 11 integilştl musulmaţil, „acuzaţi de, O. Q_ pregătito campanie teroristă în SUAl t- > ‘ ' , : • „ ‘

\ cv 1 ’ V- ' '

® ITALIA. Poliţia italiană, I a arestat, luni, pe osa« sinul uriui suporter genove* ucis în timpul incidentelor care au însoţit meciul de folhal Genoa — A C. Milan,

, Ca semn de .protest şl de doliu, în urma acestui asasi­nat, duminica viitoare,; în Italia vor fi .suspendate toate .manifestările sportive. - ^

■ O nĂVOS. Preşedintele Ka/ahstanulul, Nursnltnn Na» ; zarbaev) o ‘ declarat, 'luni, la Forumul de la Davos câ ţara sa şl Rusia ariputea oferi n .viitoare art’eriiatlvă „îrt

• Interesul Europei" la Organizaţia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), dacă vor beneficia de un sprijin spo­rit din partea Investitorilor occidentali, i ■

, O ORIENTUL MIJLOCIU. Principalul negociator pa- lesţinian Nabil Sliaath, a declarat tuni, că nu .a oblinut din partea ministrului’de externe israelian Shimon Pe» rez, Ia Davos, nici o dată pentru‘reluarea negocierilor israeliano-palcstinlene, . ’

ADEVARUL DE CLUJMIERCURI, 1 FEBRUARIE, PAG. J

«yj-ŞyX;-........ ........ .....................

-----

' A C E m Âr r ;”” y "-•

-___— -....- .......... -... . r—. ..

ţTrifon, Perpetua şl Felicitas;:

• Mîine: JntSmpinarca Dom­nului.,;' :

• î i felicităm pc toţi cei care,. împărtăşind taina Botezului,

• Azi: înainteprăznuirea In-, poartă unul "din numele sacre,

tîmpinării /Domnului; Sf. Mc. pomenite mai sus,

\

PENTROjflUTOMOBlblSTI1. S.C. "DACIA-SERVICE" Cluj-Feleac

' Calea Turzii f.n.. -; - " teh 124924

2, Service •VICTORIA"str. Dorobanţilor 18-20. tel. 11S41S/871

3. "AWArSERVICE" E . SO, km. 8,tel. 194400

4r "AWCA-RODICA" S.R.L.str. Alesd 20

5. AUTO SERVICE,str. Dorobanţilor .120. tel. 152025

6. INTER'AUTO (Mercedes)»str. Cometei 1-5. ‘ tel. 123779

Cum o drumul pe care vreţi să-l parcurgeţi ? Un telefon

! necesara. Deck'sunaţi la 1 9 4 9 7 5 . , :

• PREFECTURA. CONSIUIÎL JUDEŢEAN: 11-64-16 ' -b?*n<ir-

\ PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-50

•^PRIMĂRIA DEJ-.21-17-90

• RUM ARIATURDA: 31-31-63

.rtR»lARlÂ:CÎMPlATURZlIii6-SÎ-Cl

• PHim Aria t {UEDlNi 25-15-48

tllilUMARlAGHERtAi 24-19-26

• :fOLiTIACtUJ.NAPdCA:953|IH-IMD. poliţia Ferov ia ra c iu j-napoca :

13-49-76

• - fOLIŢIA DEJ: 21-21-21

.• POLIŢIA TURDA: 31 -21-21 v

• POLIŢIA CJmPIATURZII;36-S2-2J• POLIŢIA HUEDIN:25-15-38 / .• POLIŢIA GHERLA:24-14-14 -V' V ^ ':

• POMPIERI: 981 '• APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71•SALVAREA: 961

• SALVAREA C.P.R.: 11-85-91 ' :

• fNTERNAţlONAL'. V I

•INTERURBAN: 991 '

• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958 . -

• 'REGIA AUTONOMA DETERMORCARE"

_ -'DISPECERAT; 11-87-48 -...'. ;• REGIA .AUTONOMĂ ' DE

APA-ŞANAI- DISPECERAT: 11-63-02

• S.C. 'SALPREST' Î.A.- DISPECERAT:

19-55-22. ' . . . ,

•'COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: .1MQ-12,

' INTERIOR 132

; CU RSE IN T E R N A ţlO flM gt. ■

din A utogara II: ,

: • CIuj-NipoM » Buifipesta, eu pt.-c.irc uRn• CIt>i-Na|'oc4?ii2ltittit( luni, Joî ţî vîncrî,

l i cm 7,00 }i înapoierea iliii Suihpcsn în

iîfcle Jsmarţî, vîncrî jî vm liîin,«.co ‘ !

INFORMAŢII»

• ; AtotPgari 1:14-24-2 &

• AulogjuJI: 1^-44-88

ORARUL CURSELOR TAROM

. ÎNCEPÎND D!N 3 IAN. 19>9§

‘ PLECĂRI miv bucureşti*. ■■ 7,15; 16,15 ■

BLECARI DIN CLUJ-N Vl'OCAi 8,45; 17,45

Sîmhăls: , -.•■ •'

Piccarc din Bucureşti: 7,15

! Pltcârc din Cloj-Napue»: 8,45^

Duminica nu circulă. ;

Tariful: 28.(100 Ici

Telefon TAROM:' 19-49.87

ssaiCURSE INTERJUDEŢEWE:

din Autorjorn t: . ' ; .

• Cluj-N»poca-Sibiu: 5,45-

• Chij-Napoca • Tîrgu Mure}: 6,35,

• Ctuţ-Nipoci • Bila Mare: 6,30 (au

duminica) ’ . . ...

din Autogara II:

• Cluj-Nipo» • Abrud: 6,00; ^

• Cluj-Napoţa • ZiIJu: 6,30 (au ciuuU

duminica) .. .. .. .

• Chii-Nipoca-CîrL:u*2JJu:6,15 : - '• CIui-N»j)o<»rj;bout7,00 .li* ,

• Ckijr Nipoca r Şunfcu Şitvjnîtfc 1,30

..PLECĂRI DIN CLUJ-ÎUAPOCĂ.

principalele direcţi».•trenuri accelerate • 1 '

• BAIAMARE.SATU MAR? (prin Dej): 14,4Î

• BISTRIŢA NAşAUD: 15,45 ... ‘ *

• BRAŞOV: (prin Dej): |,2J

• JBUCUREŞn;(prin Sigilii o.iri): 0,01; 10,25;

" 14,33722,04

•(prînSiWu-rialra Oft): 11,21

• (prin Pclrpj aiij-Cr jwva):?,^ Jj- “ ‘ ;

• BUDAPESTAsOA 15,23 " ■■ f! S

• 'CAr.AŢi:(pr;hrki<)ii.DuiJu):9,l{ -

, .,JŢAŞI: 12.45:21^6; 23,4S

• pR,ibP,A:0,'39i3,40; 15,23; 16,52 ;20,4:

•. SATU MARE: 14,45,'3,40 ..

• SICI 1LTU AUR.Vt\ŢIE;i 5,41

• TIMIŞOARA: (ptiu Albj Ulij): 5,5123,02

■}3,43;(prmOradca)i 14,45: * 1

. TIRGUMUREŞ:H>,30;20j l :

• INFORMAŢII CARA: 952 j .

1 . AGENŢII DE VOIAJ C .F .R.:

• INFORMAŢIE 11-22-12 (imtm)

, n , H-24-73pnrc’ma(!<nj0'

H Muzeul Naţional de Artă (Piaţa

Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17;Toni şi

marţi: închis

B Muzeul Naţional de Attă, Sccţia

"Donaţii" (strada ÎC Bratianu 22).

OraK miercuri - duminică 10 - 17;

luni şi marţi: închis , r -

E Muzeul Zoologic (strada C!irv*ciIor

5 - 7). Zilnic 9 - 15; sîmbătă şi duminică: 10- 14,

■ Muzeul Naţional dc Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu

^Z iln ic , inclusiv duminica: 10-16; luni închis.

H Muzeu] Efnografio al

Transilvaniei (strada Memoran­dumului 21). M&iţi - duminică: 9 - 17; lunii închis

® Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Eimi - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis

t<i

- PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, I februarie 19958,45 — Programe pentru tineret10,30 — Seriale — RETE 413^0 — Teletext14,43 — Sferial — CANALE 816.00 — Seriale — RETE 416.15 —* Iartă-mă — show —

s ' ■' RETE 4 -' ■19.00 — Seltron TV —

Actualităţi19.15 — Desene animate20.00 — Teletext s

- 20,10 — Explosiv magazin —.RTL ' "v

21.15 — Soarta Lllianei — RTL 23,15,— Stern-TV — RTL0,00 — Sfîrşitul iri roşu — SAT1

P O Ş T A LEXPORT-iMPORT SRL

B.C.U. "Lucian Blaga".(stTada' Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45;

14.30 - 21.45; sîmbătă: 8 - 12.45;13.30 -19.45; duminică: 8 -13.30

H Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1), Orar: luni - joi 9 - 19;. vineri: 9-17;

sîmbătă şi duminică: închis.v :. ,7;^

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni -

sîmbătă 8 > 12.45; 14 -18.45; duminică; închis

S Biblioteca Centrului Cultura! Francez (strada Kogăiniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:

10-18;, vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică: închis.

o Biblioteca Germană (strada Kogăiniceanu 7 - 9) Orar: luni 10 - 14; marţi 12- 16; miercuri 13-16; joi

\2 - 16; vineri 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis "1

B Biblioteca Americană (strada

Kogăiniceanu 7 - 9).‘ Orar: luni -■ vineri 12-16 >!

Biblioteca Britanică (strada

Avram Iancu 1 l).Orar: Iuni,miercuri:

14 - 19; marţi, joi, -vineri: 9 - 14; sîmbălă şi duminică: închis i

® Biblioteca "Ifeltai" (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18;

simbătă: 9 - 13; duminică: închis___

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, ’ februarie 19958,30 — C toon Network9,45 — Program Antenă 1

Reportaje, ştiri, filmo16,00 Cartoon Network18.15 — Observator — Ştiri

Antena 119.15 — Program'Antena 1 —

Film artistic2.1.15 — Vise de fugar — RTL 223,10 — X-Tro... a doua Intîl-

■nire — PRO 7

s.c.TV CABLUfrl;

0 Bibliotcca Clubului Sţudcnţcsc

Creştin (strada Kogălniccanu 7 - 9).

Orar; marţi: 1‘8 -19; joi 19 - 2Q.

^ mmâm f i ?FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: . : FAHMACIA . ,;COR AFA R M ^ *tr. Ion Meşter . nr. 4, telefon 17-51-05; E & S ' „SALVIA FARMACIE- SHL,

ir*tr. 'Mânăştur5 Grădini lir. 93, Bloc E-9, ap. 38. prfrter, ti» sta­ţia de transport, in comun.;

GARDA VDE , NOAPrE- FAR- , MAC!A >>r.rl f’-ţa Unirii m. 37,,.' telefon 11 10-49, orar 20^-8.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Miercuri, 1 februarie 199511,30 — Ea, diavolul — RETE 413.15 — Păcătoşii din Payton- —

RETE 4 V16.00 ;— Dinastia — PRO 717,00. — Femeia misterului.

r e t e 418.00 — Cartoon Network20,10 — Explosiv magazin —

RTL '21.15 — Codul Bimini — RTL 223.15 — Soarta Lilianei — RTL

PROGRAMUL RADIO CLUJ1—3 FEBRUARIE

MIERCURI, 1 februarie: 6,00 BUNA- DIMINEAŢA. Actualităţi

: ş i , muzicâ. , .10,05 METRONOM.; 10,25 CRONICA .IURIDICA; Co­mentarii la. noile legi ’ şi ordo­nanţe. din Monitorul Oficial. 10,35 ANOTIMPURI MUZICALE. 11,00 MOMENT 'POETIC. 11,15 : MO- ’/.AIC FOLCLORIC. 12,00 REPOR­TER 95.' l6,0i) UNDA PEXTHU

...MINTE, INIMA ŞT LITERATU­RA. 16.30" SUPEI&OUN'D. 17,00 RADIO FAX..'Actualităţi: Şi mu­zicâ., . 20,00 Muzică populară la cerere.JOI, 2 Jtebruarie: 6,00 BUNA DI­MINEAŢA. Actualităţi şi muzică.10,05 REPRIZE MU/.ICALE. 10,30 SALONUL ARTELOR. 11,00 LA FÎNTINA DORULUI. 11,30 .CHE- MAREA: PĂMÎNTULUI. . Curier juridic pentru sâieni. 12,00 DIN CULISELE OPEREI. 12,no FO­NOTECA DE AUR. I.6,00, LEC-

;TURI LITERARE ..Eniema' Oti- ' liei“ (lV ,16.30 ATEI IERE MUZI­CALE. 17,00 RADIO FAX. Ac- tualiţâţi .şi muzirfl. 20,00 Muzică populară;la cerere'/ ^ i5 ■ !VINIJÎI, 3 februarie; 6,00 BU­NA DlMfNEAŢA.'; Aotunlităţi şi

: muzică. 10.05 SUFLET ŞT CIN- TEC ROMANESC/ 10.30 .'ÎNCO­TRO, • o m u le ? , 11.00 c a n t u s JIUNDI- 11.30 DIN LUMEA LARGA -12.00 DI ALOG l'ENTRU UN. PORTRET.* 12,30 TELEX SPORTIV.' 12,40 CONCERT DE

'PRIN?.. 16,00 UN MILION DE PltlETENţ. Proipi'l^ "rr^oglrP tn 95. 1 fjCKf R ADIO -FAX. Alt' M lt taţi ţ i muzică. 20,00 TOP 9099.

Programul 1* 7,00 TVM.' Teie- matinai; 8,30'La prima oră; 9,15 Film serial: - „Santa. Barbara";10.00 Actualităţi; 10,05 Videoca- seta muzicală; 10,20 Desene ani­mate; 10,50 Videolexicon; 11,50 Moda pe meridiane; 12,20 Film serial: „Aur şi noroi"; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 - Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; 16 00 Actualităţi; 16,10 Magazin : sportiv; 117,00 Şlagăre la zero grade; 17,15 Alfa şi 0- mega; 18,00 De la lume aduna­te ...; 18,3(} Desene animate; 19,00 Sensul schimbării; 19,30 Film şe- rial: ,;Fata şi băieţii11; 20,00 Ac­tualităţi; ,20,45 Film serial: „Dr, Quinn"; , 21,40 Interpreţi ai cîn- tecului popular: 21,55 Fotbal: fi­nala Supercupei Europei; Arse­nal Londra — A.C, Milan; 23,50 Actualităţi; 0,10 ;lritîlnirea de la miezul nopţii. /

Programul 2: 7,00 La prima 0- ră; 9,15 Ora de muzică; 10,00 Te­lejurnal Wrirldnet; .10,30 Pano­ramic; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; 12,30 Pagini concertan­te; 13,00 Pămîntul, planeta noas­tră:, 14,00 Actualităţi;- 14,10 Se-• rir ul serialelor: 15.00 De lingua latina; 15,30Paradisul recupe­rat (TVE): 16.00 Depene anima­te; 16,30 Film serial: _ -„Fiicele doctorului"; 17,0b Mîni-Eco; 17,40 Film serial: „Aur şi noroi"; 18,30 Emisiune în limba maghiară;20.00 Actual ităii: 20,40 ' Ritmuri muzicale; 2î.OO_ TVM Mesager;21,30 Pro memoria; .. 22,00 TV5 Europe; 22,30 FPm serial: . San­ta Barbara": 23.15. Campionatele europene de patinai artistic.: TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Pa­noramic; 15,15 Universul creştin: Preotul şi vi?ţa morală a satu­lui în secolul al XTX-lea. 15.30 Studioul mu7ioîî de cameră: An­samblul „Collesium Musicum A- cademicum“. 15.45 Amibert 2000: Urbanism pentru secolul XX.

REŢETA Z I LE I

FASOIE BOARE CU CIUPERCI

De'ce aveţi nevoie: 200 g fa­sole boabe, 250 g ciuperci con­servate, rriaionwă — 200 g, pi­per măcinat, cimbru măcinat.us­turoi -pisat, sare — condimentele după gust. . , .

; Mod de pregătire;. Fasolea (în­muiată în-prealabil) : se pune la fiert, schimMnrîu sp apa de 2—3 ori, apoi se scurg Clupoirile tăiate m.lrunt se- amestecă' In­tr-Un' cast rnn .cu, fasolea, maio- ;neza, .mimrlenii’Te şi;»usturoiul_ pi­sat. Un . aper.iţiv e^^.eîept! ' ..

.. p o i ir u N iC A

’I NTKKSIiHVI SAN"Str Pascaly nr.5, cart GMeofgfie'1

- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE

- REUMATOLOGIE- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE

. DERMATOLOGIE- CHIRURGIE - ORTOPEOIE- 0;fl.L- OFTALMOLOGIE

- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEOIATRIE - UROLOGIE

- ACUPUNCTURA

• LABORATOR 1;; (Blochimip-Bactefrologl#

- lmunoioy>ft • Paiailtologlf j |

- Te«in SiOÂ) * ,C!

Z | L N IC , Inc lusiv D U M IN IC A

orel<». 7-21 Modic de (jhidă :0 fel9 21*. Rczervsce consultaţii

I. «el 19*39-39:

V difi

dru

' der

■ me eu

bar

: pea

sînt

in

He con

me trai

D lisn

! pri r'Ar

pre cri

sar res

»»tulimirofpuicătprt

tea

Fonuicef

„C

vi:

irieguoau Ko ti i tu ral dit de Ur

y LA CONGRESUL AL TREILEA

Partidul comunist din j a adopCat uii

-! \/J {ITÂR-TASS)

Rusă

‘ j „Simbolul Partidului Comunist ditv Rusia 'ciocanul, .secera. şi-,' cartea — '„reprezintă simboluls !alianţei-dintre: oamenii muncii, de. la oraşe, sate işi din domeniul- ştiinţei'şi'• culturii". Deviză PC din Federaţia Rusă. este „Rusia, muncă, puterea

-;poporului, socialism";.-,. Această "este* teza . consfin- :ţită in nouţ Program; al partidului adoptat Ia Con- •

Jgreşul al III-lea al PC d in . F.R., Încheiat recenţ la M o s c o v a . "- - "

: | Programul comuniştilor —- un document de a-, Aproape 20 de pagini — cuprinde aprecierea si-. : jtuaţiei actuale şi â „învăţămimeior istoriei ruse"15|b acest'secol,;prezintă ţelurile strategice ale par-' -jtiduîui, programul minirrtal îri momentul de^faţă- : ;precum şi angajamentele pe care şi le asumă co- rimuriiştii in cazul victoriei în alegeri. Printre prin- 'icipalele obiective ale. partidului, se înscriu instau-. îrarea- puterii poporului sub' forma sovietelor, a

• '„echităţii,- ca drept garantat la muncă", la învăţă- . : im'nt gratuit accesibil pentru toţi, la locuinţă ş i-• iodihnă“, „egalitate bazată- pe lichidarea' parazitis- = jmu'ui social, a exploatării omului de către om",“ îPC din F.R. se angajează ca transformările so- f ;. icialiste să fie -înfăptuite: numai prin metode, paş- ' T.ice. .’ :-’ ' ; ' ■îl Programul minimal precizează că,''.„aflindu-se Hin opoziţie faţă de'actualul regim de guvernămînt,

Partidul Comunist.’ intenţionează să determine a- .I 5 doptarea unui, pacîieţ de "legi cu privire la .siste- Ş-Jsal electoral şi referenduriv organizarea! de ale- : : ^ n prezidenţiale . anticipate şi crearea unui nru- [ vern 'de încredere populdră,- precum şi „inadmi-, î sibiliţatea proprietăţii private* asupra 'p&mîniului-’ş)' l , bogăţiilor naturale, â vînzării şi cumpărării lor"! f: Comuniştii vor, urmări,' de asemenea; obt-iserea . F : „încetării ..ponegririi , istoriei ruse şi sovietice, a ş: memoriei lui V. •!.- Lenin8, denunţarea acorduri- .

lor de la "BeIovej şi'refacerea jn etape, pe bv/ă benevolă, a Statului unional. x

" - în pofidă ’ prognozelor unor observatori, Oon- ; greşul al III-lea al PC din FR nu a" devenit o

arenă de 'critici ale comuniştilor- la adresa lide-;■ tului partidului,' ci: ă^.marcat o evidentă? consoli­dare a .poziţiilor lui Ghehnadi -Ziuganov. El: eră de multă vreme criticat de * partea; cea- mai orto­doxă a comuniştilor pentru faptul câ apăra, după

'opinia lor, ideologia patriotică de; stat în detri- j■ mentul celei socialiste. Ghennadi Ziugcinov a fost reales- îh unanimitate, • în ţadrul t plenarei CC al PC - din FR • în- funcţia de preşedinte "al Comitetu­lui,' Central'.. Primul său adjunct a, devenit . fide-

.. Iul ;, „ziuganovişt" "Valentin Kupţov, iar vicepre­şedinte— Ale.xandr Sabanov.

/ PC . din FR numără peste' 500.000 de membri ;'vscrie agenţia ITAR-JTASS într-un comentariu. ;De-

jji,; nu a fost un congres al învingătorilor", starea de spirit ce a dominat- forumul a fost : aceea de -triumf.- Aceşt; lucru " se .poâţe, explica atît. prin ac­tivitatea' relativ fructuoasă" a fracţiunii. PC di » FR- în Duma.de Stat (a treia ca număr, după „Opţiu-

„. nea Rusiei" şi .Partidului Liberal-Derriocrai'dini Rusia) cît şi printrrd întreagă serie de victorii-re-’ cente, ale comuniştilor îh alegerile locale. „Cen­tura roşie, se strînge tot mai puternic în. jurul

. Moscovei"; — , a declarat cu mîndrie liderut co- . munişţilor, Ghenadi Ziuganov- In cuvîntările mul­tor participanţi la' confres a fost-exprimată .în­crederea că în. curînd partidul lor va veni la' putere. „Eu sînt convins că partidul comunist- va- fi .forţa ;de frunte ,în societate/: iar Următorul congres se va desfăşura' lâ Palatul Congreselor din Kremlin" — ; a afirmat fostul conducător al Par­tidului comunist' din RSFSR, Ivan Pbîozkov,' de­legat la congres. . ‘ ' '■ ' ' '

L U R J E S B U $ IN E S $ lw 5 2 £ t l . 'n

Dezbaterea asupra reformei Instituţiilor risQă

să provoace o criză gravă în U.L

(AFP)

Pregătirea reformei instituţiilor europene va fi dificilă şi ar putea provocă o gravă criză în ca­

tâ ru l Uniunii-Europene, au apreciat numeroşi li-> ' deri.: Declaraţiile politice srau înmulţit In. statele "> membre şi în' cadrul'.-'instituţiilor, europene o dată; cu apropierea marii dezbateri din 1996 privind între-

<-■ barea-cheie „cine ce .va face" în Uniunea Euro - 1 peană şi viitorul ei. .Tensiunile şi divergenţele sînt deja perceptibile în ceea ce priveşte maniera în care Uniunea Europeană, care de la 1 ianua-

r rie a trecut de. la : 12 la 15 membri, trebuie , să-şi continue integrarea pentru a se pregăti să-i pri-' ’ mească pe unii din vecinii săi din Europa cen- ‘ - trală şi de est. i.

Er* Disputa dintre partizanii şi adversarii federa­lismului reactualizează şi suscită serioase îngri-;

fo rări. „Tensiunile politice care se' conturează î n ' pr'ABent- privind uniunea: monetară", a apreciat . j preşedintele Institutului monetar european. „O ‘ .

criză este probabilă", ă prezis de asemenea corni- . sarul european. însărcinat cu problemele' concu-

’ reoţei, belgianul Karel van Miert.« „Dacă ar'fi să optez* prefer criza în locul sfîrşi-'i tului Europei", a, afirmat fostul preşedinte al Co-- misiei Europene, francezul JacqUes -Delors. ;Eu- ;:

ropa „a la carte", cu mai multe viteze, cum prov . pun partidele creştin-democrate germane, sau al-

‘ cătuită din cercuri concentrice, teză susţinută de : : : premierul francez Edouard Balladur, „toate aces­

tea nu sînt-pesibile", a apreciat' Jacques Delors. ■' : Postul preşedinte al Comisiei. Europene s-a(; nunţat clar pentru abordarea federală. Două con- 'I cepte sînt acceptabile, în opinia sa: un acord între ; „Cei 16“ asupra unor obiective comune de obţl-:!.

nut cu'perioade de tranziţie pentru unele ţări sau constituirea/ a două ansambluri, dintre Care unul foarte larg, a cărui; aspiraţie este de a realiza un

' mare spaţiu economic avînd alături o Europă mai •ambiţioasă, mai restrînsă, care consideră că aso-, cierea unei părţi • a suveranităţilor naţionale este astăzi singurul'mijloc de a supravieţui şi chiar,

î de 'a exista ca ţâri". Liderii germani ,şi belgieni. sUsţirr de. ^asemenea această abordare federală,

., ceea.ce.Suscită îngrijorarea britanicilor.Stînjeniţi de pregătirea alegerilor prezidenţiale,

conducătorii; francezi par' a 'f i încă în căutarea unor semne distinctive. Adversari ai ideii unei Europe că vastă zonă ă liberului schimb, ei ră- min totuşi, ca şi Marea Britanie, legaţi de ideea „statului-naţiune". Londra şi Parisul refuză de -asemenea ideea-"unui executiv prea-centralizat la Bruxelles, creşterea competenţelor Parlamentului' European şi concepţia germană a; „nucleului dur", a subliniafministrul britanic de externe, Douglaş

' Hurd. Apropierea r.-de' <Londta -angajată de premie­rul .neogaullist* Edouard Balladur, candidat In alegerile pre2ldenţiale, accentuează divergenţele din cadrul cuplului franco-german, veritabil mo-, tor a l , construcţiei: europene pînă în prezent Sin­cronizarea cu conducătorii germani nu mai este tot atît de perfectă ca anterior, relevă numeroşi. diplomaţi, fapt respins de ministrul francez de' externe, A la in ‘Juppe, partizan al celuilalt candi­dat neo-guallist în alegerile prezidenţiale, Jactiues Chirac. „Dacă acest '-pilon, (cuplu franco-gferman) s-ar prăbuşi, ar fi cel mai rău", .a apreciat, noul preşedinte ol':Comisiei europsno,/luxemburghezul Jacques Santer. • . " . - > ‘

«1534 Ccp»rljt:l by CARTOONEW3 N.V.C, USA . >

f,0.K. - -fWho's first?": v;

PENTRU PRIMA DATA DIN 1995 - - S.U.A. URMEAZĂ SĂ DESCHIDĂ UN OFICIU DE

LEGĂTURĂ ÎN VIETNAM (REUTER - AFP) . ■

Statele Unite urmează^ să- reglementeze cu Vietnamul problema restituirii proprietăţilor 'confiscate de cele două -părţi la sfîrşitul războiului şi să deschidă la Hanoi, prima misiune, diplomatică de la încheierea: războiului din Vietnam, în 1975,; au informat surse o* ficiale. Politicienii americani conservatori, unele organizaţii ale ve­teranilor de război jşi familiile â peste 2.000 de soldaţi americani, declaraţi dispăruţi în luplă (MIA), în războiul din ' Indochina, au protestat împotriva demerstirilor întreprinse "de preşedintele Bill Clinton în vederea îmbunătăţirii relaţiilor cu Vietnamul. în februa-

; rie anul trecut eL â decis ridicarea embargoului economic instituit în Urmă- cu 30-de ani, împotriva Hanoiului, dar a subliniat că noi paşi pe calea normalizării, cuip este restabilirea completă a reia* ţiilor diplomatice, vor fi făcuţi doar în funcţie de progresele înre­gistrate în campania desfăşurată de americani pentru a afla soarta celor dispăruţi în luptă. ’ . ' ■ .

Unul dintre acorduri se referă la retrocedarea a peste 30 de clă­diri din oraşul Ho Si Min ale guvernului americani Al doilea acord —■ care a fost semnat la 28 ianuarie — se referă la retrocedarea unor proprietăţi private.'Unele surse informate afirmaseră anteri­or că au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte revendicarea proprietăţilor comerciale, Inovatoare de 230 milioane - de dolari, şi blocarea unor bunuri financiare care includ, şi cele 350 milioane de dolari reprezentind bani ai regimului .de 1%-Saigon păstraţi în ’bănci*' americane. Se aşteaptă ca acordul privind proprietăţile diplomatice să se refere şi la preluarea de către Hanoi a vechii Ambasade a Vietnamului de Sud de la Washington. Ofidiil de legătură ame­rican- de Ia Hanoi va avea sediul înţr-o clădire închiriată recCnt, modefnă şi cu ’nouă. etaje. ' ; ; ? - ; - .

Vietnamul are . deja. o misiune diplomatică in Statele Unite la .

sediul Naţiunilor Unite de la New York. O echipă de diplomaţi se

pregătesc să deschidă un'oficiu de legătură la Washington. Totuşi,,

^este posibil ca "problemă respectării drepturilor omului, în special

represiunea îndreptată împotriva- disidenţilor budişti, în .legătură'

cu- care americanii şi vietnamezii aU păreri - diametral, opuse, -sâ

stinjenească noile relaţii bilaterale. ,

i VIZITA TN UNGARIA A SECRETARULUI GENERAL- AL GUVERNULUI, VIOREL HREBENCIUC

(MTf) .

| La 24. ianuarie^ ministrul afacerilor externe al jUnga-\ riei, Laszlo Kovacs, 1-ă primit pe' secretarul general a l : guvernului roman;. Viorel Hrebenciuc, care efectuează^o vizîţâ în Ungaria: După încheierea convorbirilor, carp * au durat mal mult'-decît fuseseră , planificate, Laszlo

l Kovacs o .arătătt câ afi, fost examinate relaţiile .fiilate- r Alie, părţile ronstatînd că începînd din v&ra'rfnulul tre-’

tut ele nu Înregistrat- un progres :E1 & arătat că" decla­

raţiile unui njeifibru ral guvernului român,".apelul.«Viţuia .

din partidelede coaliţii', guvernamentală, precum - şl

desele luări de '.poşfţiei-qntimashiait» ale preşedintelui:. Unur partid d in ' coaliţia guvernamentală ameninţă, Jn

esenţă,: existenţa minorităţii maghiare din România, contravin intereselor celor'două popoare şi se reflectă în,mod negativ în aprecierea pe plan ihternaţiol a Bu-

-curpştiului, . ' , • ' '- 'Oaspetele român a".arătat că substratul acestor decla-' raţii îl constituie relaţiile, din interiorul coaliţiei. Cel ;

/rţiai mare partid din coaliţia guvernamentală (PDSR)’’ dispune în -Parlamentul României,de numai 34 la sută din voturi şl.de,aceea în problemele minorităţilor, unul dintre partidele partenere trebuie să facă concesii, ast-

; .fel îneît,' îh cele din Urmă, să se pună In aplicare marile

refofme. ' • . V.

; După opinia Iul Laszlo Kovacs, daspetelo- romăn :a - îost sincer, „roea ce însă hu ne linişteşte". : -

- I n . cursul convorbirilor, .oaspetele l-a,transmis lui L. • Kovacs; propunerea ministrului- de externe român de a

organiza o Intllftiro a, miniştrilor' afacerilor .externe ăl

Ungariei şl, României la 1 februarie, la Strasbourg, cu prilejul semnării Acordului-cadru al Consiliului Euro­pei cu privire, la apărarea drepturilor minorităţilor na­ţionale. Laszlo Kovacs a acceptat cu plăcere această propunere. , ; ■ . '

Secretarul general al guvernului României ăr fl tre- , buit, conform -programului, să .fie primiv de primul mi­nistru al Ungariei,. Gyula Horn, însă şeful guvernului maghiar a refuzat Intîlnirea, motivînd că este ocupat.

t a Întrebarea cura se va reflecta acest refuz tn pla­n u l, politicii interne din România, L. Kovăcs a spusi

„Cine consideră că Gyulă Horn a refuzat Intîlnirea nu din cauza programului încărcat,, ci din considerente po­

litice, acela să se gîhdeascăv dacă declaraţiile române şl

, atacurile antimaghlare devenite frecvente tn- tiltimela

. săptămîni sînt în favoarea ori - In defavoarea relaţiilor

dintre ccli două tărl“ V" ;

ftDEV&RUL DECLUJMIERCURî, 1 FEBRUARIE, PAG, 4

C o n v e n ţia D e m o c ra tic a a d e v e n it um brela U D M R .

(Urmare din pag, 1)

iar., acum au scmnar comunicatul scrîs dc pana lu t., MarUn. BeJa? Cînd «a spus el adevărul? Este posibil ca

această adevărată catastrofă fn care j se află CBD şl ca ur­mare » faptului că liderii Convenţiei nu cunosc situaţia din . Transilvania (chiar în cazul că o cunosc preferă să tacă atunci etnd/Interesele o ccr) să ducă la pierderea credibi- ‘

' lităţii lor Ia electoratul de dincoace dc Munţii Carpaţl. In ­teresul politic nu-i ponto absolvi dc vina nesocotirii unei situaţii caro există, iar principiile mincinoase - servite pro­pagandei politice nu vor fi luate fn seamă la infinit. Este

. ţi cazul comunicatului CDR, scris de pana Iui Marfeo Bela, Semnat de liderii Convenţiei şi prezentat de Emil Constan-

tlnescu. ' ■ •

Confcrinla Consiliului Municipal 1 i a r da al PDSRLâ Conferinţa,municipală Tur­

da a PDSR au’ participat ccnf.. Univ. dr.G rigoro Zano, preşe­

dintele Consiliului judeţean al partidului, şi alţi membri al Gon- •iliului judeţean. Darea de sea­mă 'asupra activităţii de la în­fiinţarea organizaţiei municipale ţi un .program de activitate pen­tru perioada * următoare au fost prezentate de dr.Marcel Roman.■ Discuţiile au abordat o largă

gamă 'de probleme — locepind cu accelerarea privatizării şi si­tuaţia din agricultură şi Indus-, trie ajungînd la problemele sociale, nu puţine In municipiul ţFurda.. O atenţie deosebită s-a

, acordat creării de noi locuri de muncă, In acest sens importantă fiind deschiderea lucrărilor la tronsonul autostradă ClUj-Napo- ca ~ Turda . Sibiu. Uri loo aparte cu ocupat problemele ti­

neretului. O altă categorie de subiecte, abordate au fost cele privind viaţa politică; s-au dez­bătut aspecte -ale relaţiilor cu. celelalte forţe politice locale, precum şl poziţia'adoptată faţă de ultimele acţiuni şi atitudini ale conducerii UDMR, \

In .final au îqs£ alese noile organe de conducere. Ca preşe­dinte a fost reales dl. ing. dr. Marcel Roman, că vicepreşedinţi domnii ec. Aurel Balog. ec. Vic­tor Ciiiorsan, ing. Virgil Blasiu, ec. Samoilă Pascu, Iar ca secre­tari jurist Ioan Ccrgfccş, ee. Dio- nisie Sătmărcanu şi ing. Adrian Chiţiu.

Biroul de presă al PDSR Cloj

FRAGMENTE DfN CONFERINŢA DE PRESA; A PURţĂTOiUtUI DE CUVfNT TRAIAN C^HEBELEU @

r In ultimul "timp asistăm la o escaladare a declaraţiilor, .câre mai de eare mai incendiare, lansînd idei şi propuneri extremist- naţionaliste, din partea uncr persoane cu funcţii' de conducere în UDMR şi PUNR. .. ’ ' - , . . a

Preşedintele României. dcznpro.ba, în termeniicel .'inai • energic* aceste declaraţii, şi actiufd cu caracter extremist, care vădesc ires­ponsabilitate politică şî-din partea -unora şi din partea celorlalţi.

îri ceea ce priveşte ultimele acţiuni ale UDMR,-care sint la originea : acestei avalanşe de ‘ declaraţii şi luări de poziţie, Preşe­dintele României şi*a exprimatdar poziţia, inclusiv cu ocazia, alo­cuţiunii de la Focşani, dm 24 ianuarie; 1995, cînd a arătat fără echi­voc că orice acţiune de separatism ş i,do subminare a unităţii şl JnteerJtăţi? statului romăn, care; sint -contrare inclusiv intereselor minorităţilor, naţionale, vor îi respinse cu hotărîre. . _

Preşedintele României dezavuează perseverenţa diabolică cu care unii; conducători ai UDMR şi in primul rînd preşedintele de onoare al acesteia acţionează pentru incitarea permanentă a stării de spirit şi pentru a promova idei care nu sint numai neeuropene şi anti­democratice, ci aduc prejudicii însăşi minorităţii maghiare, urmărind0 politică segregaţionislă care riu mai este acceptată astăzi de ni­meni în : Europa. Conceptele autonomiei etnko-teritoriale aii' un caracter reacţionar, mergînd împotriva curentului genera! european spre democraţie şi respectarea drepturilor-omului. . V,’

Avem un stat de drept şi, chiar dacă instituţiile Iui sînt încă la început şi încurs de consolidare, ele au capacitatea, 'de 8 se ocupa de iniţiativele' şi - actele care .contravinlegii, Inclusiv preconizatul „Consiliu al primarilor şi consilierilor. UDIVIR11, şl să 'asigure res­pectarea legalităţii. Din punct de vedere legal, sînt nule şi neavenite orice structuri create îp ; afara cadrului legislativ şl nici o decizie pe care^p asemenea structură a r , adopta-o nu poate avca 'vrco va­

labilitate..1 ' !n acest spirit, Preşedintele Tîomfîniel împărtăşeşte poziţiile

jBXprimate în declaraţiile'pe această temă date ptiblicitătii de Gu­vern. Orîce tentativă de-a încălca legalitatea va fi tratatâ ca atare.

!n , acelaşi timp, nu pot. fi acccptate poziţiile iraţionale şi ieşi­rile ..intempestive, ca şi jignirile la adresa poporului ungar, exprl- maste de^preşedinţele PUKR, dommil Gheorghe Furiar. faţă de care Preşedintele României a luat deja atitudine publică. . ;

. iln aceste momente se vede cum oamenii politici, dominaţi-de pasiune şi emoţienalitatc pot ajunge la exprimarea unor poziţii ira­

ţionale şi cum, aparent - de pe poziţii net opuse, • extremismele se A alimentează şiise serveso reciproc. Atît unii, cît şi-ceilalţi, prin po- ; ziţiilc lo r ,: dăunează liniştii, stabilităţii şi statornicirii unui cadru de convieţuire civilizată, singurul cadru, care răspunde cu adevărat intereselor: tuturor, cetăţenilor României. Fiindcă nu pc calca urii şi a incitării 'se ajunge la linişte şi progres.

Preşedintele‘ României' salută poziţiile cxprîmato de numereşi reprezentanţi ai forţelor politice, aparţiriîrid atit partidelor din „ar- cuT: guvernamental"/.cît şi celor din Opoziţie, care dezaprobă actele extremiste de ambele părţi. . ) / >

Preşedintele ^României adresează un apel populaţiei de etnie maghiară de a riu se lăsa antrenată i în procesele-iniţiate'de unele persoane din copducer'ea UDMR, obsedate de un naţionalism îngust şî maladiv. Tensiunea creată de aceste procese se înscrie într-un cadru mai general de întreţinere artificială a unul climat de into­leranţă- în soeieţatea românească, faţă de care. Preşedintele Româ­niei şi-a manifestat în repetate rinduri preocuparea. Încercarea de‘ a întrodbce şi menţine şi o direcţie de tensiune ctnică nu face. decît să agraveze acest climat, cu consecinţe dintre cele mal seri­oase, Ceea ce se îniîmplă în spaţiile din Jurul nostru trebuie să constituie pentru toate' forţele politice u n . avertisment asujJra. con­secinţelor unei asemenea politici iresponsabile.' - . '

Preşedintele României adresează tuturor forţelor politice şl tu­turor cetăţenilor ţării un apel la calm, luciditate şi respectarea lega­lităţii, şi la concentrarea pe adevăratele probleme ale ţării, care sînt deopotrivă ale populaţiei majoritare ca şl ale minorităţilor naţio­nale, şi anume consolidarea instituţiilor democratice ale statului de drept, accelerarea reformei şl relansarea . economiei.-

In comunicatele PUNR din 19 decembrie 1SS4 şl 23 Ianuarie ISSj am solicitat următoarele: !

I, Preşedintele României, Parlamentul şl Guvernul ţării noas­tre să Informeze toate organismele europene despre recentele

/ acţiuni ale UDMR şi despre pericolul pe care îl reprezintă pen­tru stabilitatea dîn această parte a Europei. ' -

B. Guvernul României să prezinte In plenul Parlamentului 0 Informare privind modul în care 8-a îndeplinit hotărîrea referi­toare la „Raportul Harghita—Covasna". .

3, Gurteade Conturi, a Românie să verifice modul cum .au fost- . cheltuiţi banii publici de-către UDMR în-perioada 1590—1'IM.UDMR este-singurul partid politie din România finanţat dln- bugetul statylul român pentru a lupta împotriva Intereselor 'poporului romflri. >

4. Sâ fie finalizat textul JurSmîntului pe eare trebuie să-l de­pună parlamentarii romănî Pînă acum numai senatorii şl depu­taţii din partea UDMR au depus în biserica Sfîntul Mihail din Ciuj-Napoca, în Juna-octombrie 1992, un Jurâmînt de credinţă faţă de Ungaria. ..

5., UDMR ;fiind un partid politie caro !ş! desfăşoară activitatea îri Romflnla este necesar să facă declaraţii, apeluri şi protest© în limba oficiala a s t a t u lu i I n ; limba română.

6. Pe posturile -de radio şl - televiziune, naţionale ş! locale, să fie, ncordat un timp de emisie reprezentînd 7 la sută din total pentru «misiuni în limba maghiară, iar în cadrul lor sa nu se mal - permită mediatizarea polllicii şi acţiunilor UD5IR- îndrep­tate tmpotrlvo'ordinil.constituţionale.

7. Să nu mal fie finanţate de,la bugetul statului romăn pubîi- caţiilf în limba maghiară care au dus $1 duo. o politică anti- romanească în care apar articole îndreptate împotriva ordinii <!e drept, a Pit'ţf’dinfeJul şl Guvernului Rora8n!el. a Parlamen-

„ inJril si a adminrslraţiel publice româneşti.fl. 55 nu mai fie tipărit, fără nici un temei legal, Monitorul

Orr.al fll Romftniei în llmbn maghiară.. . n procedura de declarare a ntconstltuţîona- litaţi) UDMR atii de către, Guvernul României, eît |1 de către ■Sunat ,sl Camera Peputaţilorl

in Cu'vemu) RomSniei *ă adepte hotfirtri «n privire ÎB;Mtlncerea armelor, şi muniţiei aflate Ilegal la populaţie, pen-,

trii a o reveni declanşarea do către UDMR a rmer coimkîo or-», mate; , ■ . ' ■'-,■■

b) !nt(v?.ic»r»a actlvilăţii politice a UDMR în Wserîd şî îri «eoîîi < ) npiicarra tiCiril nr. 75/1994 spre. a putea «ancţiona eu *anen2Î YK ccta|cnli romfini care arborează Însemnele itatuiul ungar ş!

ceî eare intonează Imnul Ungariei pe îeritoriuî României( d) testarea etnicilor unguri, car® sint angajaţi al: statului român, 6u privire la cunoaşterea Umbli, române şl a Constituţiei- Romă-, nieî} ^t) excluderea dJn cadrul Consiliului pentru Minorităţi Naţionale a UDMR care este un partid politiei ' . . .

l î . Să fie trecute fn rezervă cadrele militare membre ale UDMR şl care fac* politica acestui partid în cadrul Ministerului Apă­rării Naţionale, -Ministerului de Interne şi Serviciului Român dp Informaţii! ' •'■ " • - ,■

Aceste solicitări sînt etichetate dfi către Preşedintele României, , domnul Ion Iliescu ca fiind „poziţii iraţionale şî ieşiri intem-. pestive", care „dăunează • liniştii, stabilităţii şi statornicirii unul cadru de .convieţuire civilizată1’, „care de care mal Incendiare, lansînd idei şl propuneri extijemist-naţionaliste’V „acţiuni cu ca­racter extremist care vădeşo ^responsabilitate politică". Aceste etichetări nu ţin loo de argumente ş! nu au darul să convingă pe cetăţenii României câ Preşedintele ţării veghează îa respec­tarea Cpnstitutlei şi a Jurămîntulul pe care-l-a depus în faţa Parlamentului. Etichetările,,fao parte din strategia UDMR, nu sînt fundamentate şl nu. sînt demne de Preşedintele ţării. In pe­rioada decembrie 1989 —- Ianuarie 1093, Preşedintele României şl a Consiliului Naţional de Apărare a Ţârii a evitat sfi la atitudine faţă de acţiunile de separatism şl de subminare a unităţii şl I n ­tegrităţii statului romăn duse, îri med sistematic, organizat şt coordonat de la-Budapesta, de către UDMR. Preşedintele Romfi- nîeî nu a întreprins nlmlo concret pentru a' stopa; procesul de maghiarizare a românilor în România şl de alungare a lor din numeroase localităţi ale Judeţelor Govasna, Harghita şl Mureş. jPreşedinteîe României n făcut şl un act concret*- I-a graţiat pe cri­minalii unguri eare l-au omorît, fn fsod bestial, pe ofiţerii romflnl^ în decembrie ţS89. Acum se pregăteşte graţierea criminalului' «ar*, fn mortîo 1890, î-a maltratat la Tirgu-Sîureţ pe Mihăllă Wofara. ,

Purtfitorul do ravînt, domnul ambasador «Traian ©hebeîetf a precizat efl Preşedintele României „dezaprobă actele extremiste fle ambele părţi11, UDMR fl PUNR. Nu putem accepta o asemenea

Mtratagemâ ţi (inem tâ preelză» cS cele doua părţi sînt: Gon- Itituţie României, legfl# statului nostru şl interesele poporalul remfi*, F9 d* 0 porte, fi TOHR pe do altfl parte.

Gficorjţho FUNAR, PHE$EDINTELB PARTIDULUI UNITĂŢII

KAŢIONAIJ3 ROMANE

Aîşi

DECLARAŢIE

La '2» iamiarie J9S5 a avut loo Ia Cluj o consfătuire a Prezidiu­lu i Executiv al UDMR cu preşe­dinţii organizaţiilor teritoriale £- le Uniunii. La consfătuire a par­ticipat şl preşedintele UDMR, lîela M a r k o . - ' -; :■ -i

Preşedinţii. ' organizaţiilor teri- . toriale au luat cunoştinţă cu consternare de faptul că, deşi Declaraţia, Consiliului -' Operativ al UDMR din 23 ianuarie 1995 dezminte eu argumente elocven­te acuzaţiile, şi insinuările dife- riteîor partide 'şi* organizaţii po­litice, precum şi ale Guvernului; şi le respinge cu fermitate, totusi Guvernul României prin Co­municatul-, din 27 ianuarie 1935 declanşează un nou atac împo­triva UDMR: ne somează să des­fiinţăm pe lingă Consiliul Pri­marilor şi' Consilierilor • UDMR şi Consiliul Reprezentanţilor UD MR care este organul suprem d« decizie al Uniunii noastre între două Congrese. « ::

Avind în ..vedere că diferitele foruri ale Uniunii noastre aD accentuat în repetate ocazii, in comunicate şi declaraţii publice, că nici programul de autonomie* nici Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Pri­marilor şi Consilierilor UDMR na contravin Constituţiei României nu periclitează integritatea teri­torială şl suveranitatea statului român, fiind în perf<?^_ă con­cordanţă cu normele şi practica europeană, preşedinţii organiza­ţiilor teritoriale ale'. UDMR soli* cită Guvernului răspuns la w mâtoarele Intiebări: ' _ .

1. Priri ce contravine Constitu­ţiei României şl care sînt para- graf ele pe care le încalcă Regu­lamentul de organizare şi func* ţionare a l Consiliilor Primarilc) şl Consilierilor UDMR7

2. In ce fel a schimbat strus turlle Instituţionale ale statuia existenţa Consiliului Reprezen­tanţilor UDMR, for ce funcţio­nează de peste doi ani?

Ocolirea, unul răspuns concret la aceste întrebări înseamnă f recunoaştere fără echlvoo a fap* tulul că cele două comunlcst£ ale Guvernului fao parte dintr-c diversiune îndreptată. im potrivi UDMR şl urmăresc deturnarea atenţiei de la motivele şi purile încheierii pactului cvadn-

partlt. Prin împiedicarea descen­tralizării şl amestecul .grosolan » activitatea administraţiei, loca^ însuşi Guvernul; periclitwf structurile, rezultate din aleger® democratice, continuă , politica « modificare forţată a, compone* ţel etnice în unele zone ale t* rll, politica declanşată încâ W (Seauşescu, şl încearcă să Jusl> fie» prezenţa te proporţie «P^ săter de mare faţă de alte v>v ale tării a forţelor militare £ poliţieneşti în regiunile loc®9 tu preponderenţa de maghiari.

-Preşedinţii organizaţiilor teritoriale olc UDMR

,1 Ufj inii 183

J Sii

.Şta

î v0 l un

R Iati Na ~ ţi

la m

ti

iniv*i-

de

întaU

m,blio

_ap

nl

A,

Xca

m,1,1semri

ADEVĂRUL DE CLUJ' - ..... . rrmi— llimilWII miwm ____________________ — — MB— M T S »

r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : ' _ _ _ _ _ _ _ _ jCîujcniîjio trebuie sa-! uite:

Credinţa in D am n a u s-a a- jutat mcrcji po români, de-a lungul zbuciumatei-lor existen­te, sâ depăşească momentele de grea cumpănă. Nu înliroplălor, Domnii munteni şi' cei moldo- renf, obişnuiau să •■zidească bi­serici după fiecare i/Wnciă n- ■ducfnd prin ' aceasta.-mulţumire' Cehii de Sus. ’ '..• ; ‘-

Lucrurile au itht cu loial altfel în Transilvania, _' Vatra: în care s-a format. poporid români, Slăpinirile străine . vremelnice nu admiteau ca românii tran­silvăneni să-şi ’ i nalte, biserici durabile. Aşa se face că puţine dirţtre . locaşurile • sfinte; româ­neşti, construite mai ales din lemn, au "rezistat peste.'ani Au­

rul 'Apusenilor trebuia să pole» _ iască bisericile şi palatele u- rior făloase capitale imperiale...'

Şi totuşi, în duda vkregiilor^- vremurilor, în Transilvania au ; fost zidite, cu imense eforturi şi sacrificii, destule biserici ca­re. au Tnenţinut vie flacăra ci^ş-,: tinismului şi a românismului:.. . Un astfel de exemplu este şi; biserica :. închinată ■ „învierii Domnului0, zidită în inima Clu­jului, in nai; 1800—1803, pe cheltuiala vîădicului' Ioan; Bob;, de Alba lulia şi Făgăraş . ; . .

Că majoritatea clujenilor ştiu j; citc ceva despre biserica „Bob“ şi despre şcoala „Bob‘V nu ne îndoim. Biserica este "cunoscută; şi prin■ .evenimentul memorabil;

săvirşit aici* în anul 1834: cu­nunia profesorului Ştefan Ml- cle cu preafrumoasa Veronica,

-marea iubire de mai tîrziu a marelui' Eminescu. Şcoala „Bob11 — Şcoala nr.' 2, şi-a- cîş­tigat'îa rîndul ei, un bineme­ritat prestigiu priri dascălii de excepţie, şi prin elevi p e ' mă; sură . . '.- ’ - ’ .

Cîţi clujeni ştiu însă că in­stituţiile „Bob" i de pe strada,.. Prahovei poartă de fapt nume­le Mriîlf:mare ctitor de biserici' româneşti? > ■ ■ ' - '

Cine a fost Ioan Bob?S-a' născut la Orman, jude­

ţul Cluj, îh a n u l'1739. A stu- «!■/- la Cluj, apoi la . Blaj. In . 17B2- este ales; episcop unit,, zi­

dind pe 'cheltuiala sa ‘biserici ' la Cluj, Tîrgu- Mureş, Mediaş, Reghin şî în alte localităţi, con­tribuind prin aceasta la întă­rirea elementului romăneso fn oraşele Transilvaniei

împreună cu episcopul orto­dox , Gherasîm a patronat al , doilea; „Supplex: Libellus Va- lachortim*, din; 1702.

A luptat pentru drepturile neamului său, ajutîndu-şl seme- nii, câ bun'creştin şl câ bun român. - • ■ -,.

S-a stins din viaţă acum 103 do ani,! în 1830.,' ’ Ne place să credem ca a so­sit momentul ca-Episcopul Ioan Bob să dea numele său-şi stră­zii pe care se află biserica zi­dită acum aproape 200 de ani. S-ar face prin aceasta o cuve­nită reparaţie întru 'memoria ilustrului episcop transilvan.-

Emil I.lJt’A

> Zece ani de la moartea ; scriitorului IOMEL POP t1 Printre scriitoriiî.contemporani care au -îmbogăţit' literatura io- j mânâ. co lucrări Irehiareabile despre nâtura, şi fauna {arh noastre, }un ioc de frunte îl ocupă Tonei Pop, de ,la~ moartea căruia s-au• împlinit, la 27 ianuarie" 1995, zece ani. S-a născut la 24 noiembrie• 1839 la Gherla. Aniir eopilărUîi i-a petrecut la Năsăud şl rŞimleul- l Si! van iei, undq şi-a iacul şi sfudiiie secuudare. Bacalaureatul’/ i--a L,4at la Blaj.. A urrnat- cursurile universităţilor: din Budapesta, Bcr- yJhVL I>Tunthen : după care, în -1911, şi-a luat doctoralul 'îa drept. şi economie politică ja Universitatea din Budapesta. Iii timpul cit a practicatavocatura/la Blaj, a participat la «acţiunile pentru dez-

! voitarea conştiinţei naţionale a românilor din Transilvania şi a unităţii neamului, colabonnd la reviste şi ziare care au contribuit Ia pregătirea, actului Jvlarii Uiairi. A fost membru al . Consiliului Naţional Român, din Blaj şi unul din secretarii Marii Adunări na*" ţionale de-.ta-Alba lulia de la i .decembrie 1918. în 1020 s-a mutat la Cluj. la , mai multe rinduri a fost deputat în 'Parlamentul- 'Ro­mâniei., . - :h : . ;■ .--"'-V-

După unirea Transilvaniei cu România a desfăşurat o bogată ao*. tiviîaîe. pe tărînt ,politic^ cultural şi publicistic. A colaborat'la ziare şi reviste ca^PatritfV/, România' nouă1*, „Transilvania". ' î a 1933 a înfiinţat şi a editat la Clu\ revista „Cârpaţi**. prima publicaţie „de vînat, vînătoâre:şi pescuit1’ pe care a condus-o pînă în 1948, cSrfd • i-a fost sistată apariţia '' în'.octombrie" ,1944,,'a fost n i it, in': guvernul generalului Cons­tantin 'SănătosM^';guvernator.'cii rang d e ministru pentru Ardealul de Nord eliberat. Ulterior a fost, .arestat,’ îricîiis fară proces şi oii- - berat din detenţie în 1952. S-a stabilit la-Bucureşti, t'nde a' lucrat in colectivii! pentru elaborarea „Dicţionarului Itmlm române con­temporane^.'sub conducerea Jui D. ’ Macrea, şt. ;3a .înstitulul .-'de iin^vislică,'condus de lorgii Iordan, .

A colaborat Ja* redactarea unor capitole din’-„Fatină".'României11.S-a" numărat pri nire colaboratorii revistelor ; „Ocrotirea natur ii",

„România pitorească'*^ „Vîiiătorul şi pescarul^■-'sporiiv“,-~ „Viaţa ro- MâneascS“, - „Stea.ua",; Transilvania".• Iiitre anii 1957—1959 : a pu­blicat primele sale lucrări zio' cinegetică sub. pseudonimul I. 'Vena- ior. „Capra neagră”, ''.jVulpea",- „După focuri de--armă4* :-Apoi îi jpai- sub semnătura Ionel Pop cărţi precum; ...Din fauna noastră". „Paşi prin ijtiniea păsărilor" . „Instantanee din ,viaţa animalelor'*, „îmi ;iduc. aminte". ,:Poieniţa' ielelor", „Înlîiriirî- cu animale1*, „Vî- nători, oameni şj fcîini11, „Ud la urs la pînţăriiş“, ,0 palmă de riuK, fVâpaia“, A iicris scenariile pentru filmele documentar-stiinţifice joiana ursului" ţ i „Cerbul carpatin".» A fost membru-, ăl Uniunii ■ftfiilorilor. S-a bucurat de prietenia şi Aprecierea linor * scriitori ca Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Demostene B<>tez

Sa sîînş. dins viaţă .ia ! vîrstă de aproape 95 de ani, fiind. în mor- ' .wîotat la Blaj; Despre creaţia sa, Şeitan Cioculescu avea să scrie;' „Ionel Pop este- autorul unor numeroase cărţi, de la cea dinţii ,,l)in fătina noastţ,Ă“, pînă. la „O palmă de *rîu“, statutul său- de. scriitor, mi w, păre dtr netăgăduit deoarece, de la1'Mihail Sadovea- nu, matele lui prieten, nimeni nu. a reuşit să îmbine, arta pove.sU-> ri: cinegetice cU; vibraţia, simţirii Jntr-o' formă proprie1’; ,'■,

v Marin GPU EA

lector î

■încă '\uri\1[r:-\ de-^iafâPoezia ca ’tc existenţial, ca

viaţă . siîşiata. piriă la capătul ■ ironiei ,o are în sînge/şi tînărul j

..ADRt AN' îvîlHAI BUMB, co re ne ' face: O’: demonstraţie;de .forţa ca- " fragedul'să ti ;voJtim, THEAN- OHîC.A, scos la editura „Zaîmo- xiş”, dia Cluj^Napoca. ;Numai că poetul căre-şi mimează viaţa,in- • venîîndti-şt stări poctJce_ „S fi.L." {cum singur şi le autointitulea­ză!), scriindu-şi o biografie fan­tastă şi dînd, în loc de versuri, un desen anatomic al unui'cord, numai’ pentru că se amuză,- me- i ifă luat în serios. El doreşte să aibă urî" volitm' de autor şi i i : are, aducind in el tot ce-i trăs- neşte prin minle. conlurind^-si (uneori Jfâr'â să vrea?) trădarea care ne face pfe toţi Să scriem, pentru a găsi - o definiţie a vie­ţii. La început, va Sncerca cu o proza de factură racinfoi-îc- . ob.wrva’ţ.lo'nalâ; "de fapt (aşa cum se intîrnplă la poeţii adevăraţi) un poem.'.twacat şi. nu.(:o proză pociTiatică. Sirit de fapt- trăirile , lu t Andrei într-o iu!>ice nepre-' tetiţioasă, "dar .tocmai de aceea complicată, adică, ea se compli- . că ;singură fără a avea o moli- .; vaţie interioară aparte, “

TolUşi poemul ş! poetul .sînt forme - de viaţă cîştig;>te cu fie-! care păs, pentru -că auferuî se- iă îrf; serios şi î:r ceea ce pri­veşte: omul cît şi opera. E de fapt aici un dţum paralel de formare şi; „theanflrica1* puntea

-dintre zei; şi oameni îşi păstrea­ză valoarea' ei intrinsecă, dis­cursul interior fiintl ampîu şi de o rafinată putere. Aşa noteazî» updeva- poetul: „spre umbră / mă Văd / în barze' ce duce zeu­lui ou / el nu crede această co­pilărie / această joacă / „el pier­de totdeauna primele cuvinte- ala / copiilor săi 7 primii lor paşi l prima lor suferinţă" //'tu ce 6;. xersez! aspecte ale vieţii / pe care o vom scrie împreună 7/ nu simţi gustul căpiatului, î al mag- 'neţilor, / al desăvîrşirii? / «cri- !stri" amantului? 7 ochiul umbla-- tului? bîaliii cu fluturi?". ;i

Sălbatica stare a poemului stă în lipsa lui de ruşine şi în do­rinţa de , a explica totui^ .de a demitira, 'de a ironiza, de a re­face din dărmături o nouă lume. Nimic curios pînă acum. Se vrea ci un erou civilizator, pe dru­murile aspre- ale ar-esSui sfîrşlt de voae, ce pare a fi experimen- >tat’ totul? Oa, asta poate fi © cxplicaţiel-şi se pare'că este şi cea . bună, "Experimeritînd - el re- fa ce— d rum ui r eia sic al poeziei,

• fiind atît împlinire in retorică, interogaţie .şi -plinătate viersui- Uoare,- cH şi nevrorâ şi desiruel!- i 'vism; '' y ’ •- , ' Este o dublă ifcu.-io.îşu*j'o a { poetului: inoccnţâ şi în:lt:Utniii cunoaştere a; lucruiui in sine. în,, infinita-. saevoluţie; ' I

Oi r i M i t »Hi: i

POFTiŢi LA TEATRU

Teatrul Naţional din Ciuj- Napoca reia mîine, 2 februarie a.c., ‘ la ora -19,0?, spectacolul de mare, succes cu piesa „Vizita bătrfnei doamne" de Friedrich Dfirrenmatt.' în rolurile' princi­pale cunoscuţii actori clujeni Silvia Ghelan Ş; Gh. 3\1 Ku- tescu.- -,,

LANSARE DE CARTE

^ ./Vstăzî, 1 februarie, „ ora 13', Librăria „Universităţii" va CL gazda lansării volumului „Po- vesjîri -fantastice" de Victor Papilian, carte apărută în edi­tura clujeana SAPvMlS (direc­tor Dumitru Onaca).' Vor lua cuvîntul prof. dr, Grişan liîlr- cioiii; Mircea Popa şi Constan­tin Cublesan (din partea editu­rii -ŞARMiS); (Ocm. ŞOFKON)

\M A O \m DIN MAROC

Tot azi, 1 februarie, ora 18, la Casa municipală de cultu­ră,1 Piaţa Unirii 24, conf. 'dr.' George - Petrescu" va susţine p?eîegerea „Imagini din SXa- rr>c“. (Oem. ŞOFRON)'

„ A R T A DIAPOZITIVULUI ; - ' COLOR'1

>’ Fotoclubul „NAPOCA" anun­ţă reluarea ciclului de proiecţii „Arta diapozitivului col9r!,.,Mii-

. ne. ]6i, 2 februarie, ora 1Q,'la Casa Municipală de Cultură (Piaţa Unirii nr. 24) di. losif VIKiî.VJAXN va prezenta sul­tele; Sfîrşit Carpatic^ în Bihor şi Ciuperci otrăvite:.

INVITATIŞ : j

Parohia ortodoxă. „Inţîmpina- rea - Domnului", Parcul „Far­mec".. invită drept-credincîoştt şi j:>e toţi cei interesaţi la Hra­mul Bisericii. - „întîmpinarea

Domnului", joJ; 2 februarie, o-

ra -IC, prezent fiind şî IPS Bar-

tolomeu Anama. (Ocm. ŞO- rnoN’)

Li *a şi prag-tiia

Cu un program relativ lejer şi plăcut, simfonicul de. vineri, ZI ianuarie al Filarmonicii clujene, l-a avut la - pupitrul dirijoral pe maestrul olandez de origine bulgară, VLADIMIR ASUKENAZY', solistă fiind tî- nâra pianistă OXANA COIt- JOS, din Bucureşti.

După o „trecere în revistă" a uverturii mozartiene In „Nun­ta lui Fi^aro'*, am rămas în Iu- mea' ',1’geftfa!ulUI- "salzbiirghee prin intdrinediiil ' Concertului pontni plan'şi ’ Orchestră în La major,' K.Vi 488.

Nu'cUnon|tcm 'provenienţa — in special ir»'rliidul tinerei ge- heraţti -j.- „rno'deP' de a cînta Mozart impcrsdnai, —estompat, «u un sunet mio şi, parcă ina- ains, fad. Cert este că această „boală" a acaparat mulţi tineri pianişti, unîl dintre ei, din pă­cate foarte buni. Aşa 5-a in*

Umplat şl cu studenta maestru­lui Dan Grigore,,.Oxana Corjoş.;

.Cil {oată naturaleţea discursului muzical, cu finul simţ stilistio, cu excelentul simţ metric, in­terpretarea sa a suferit (mai: ales. în prima parte) prin Itp- sa unui tuşeu perlat, sonor ro-, bust, în concordanţă cu'aceas­tă luminoasă sonoritntcf majcjră (La) şl, mai ales cu spiritul mo- zartian; căci Mozart a fost, se ştie, un apollinic, un iubitor de , viaţă, o, hacără: ce. .a ars pu­ternic,' misttiindu^b.. Interpre­tarea globală a. mai', avut de' suferit şl din cauza' ijîuil, acom-' paniament greoî, cu riepermls de multe stlngiţ'c.îlV.stUlstlce în începuturile, şi rr.ai vjleş, sfârşi­turile de frază ,.„v ^ ' ’

:Intr-o relfrtivâ " ierarhie. Valo­rică, simfonia (Scliumann,;Nr,2) a ocupat locul I, prin virtuo­zitate şl dramatism,.cît şi'prin ' o mai mare acuitato in intona-, ţie. .■

Cristina Monica BOTA ,

r ’D’upâ o serie de .studii (Fimcţia'simbolică a iniaginii în - romamil Iul, Liviu Rebreanu, Cîtei’a consideraţii a- supra formei imaginii figurative. Cohesion and Cohe- rence in Ro'manran Linguîştics.''Pragmatica ş i ; prag-' matica textului' literar. Serjul pragmatic. Sintaxă ,şî pragmatică. Puncte de vvedere!privitoare la unii 1 conectori, Anapproche to narratiVe discourse, Dis­cursul literar, şi actele de-discurs şl altele) şi după două cărţi,-din care una df, semiotică şl cealaltă din perspectivă "semiotică ‘(StructUri narative îa Liviu Rebreanu, Bucureşti, 19'CUJEiememe de sin* •,

„taxă istorică românească, Gluj-Napoca, 1993), ELE- . NA.DnAGOŞ, .de la-Faculţaţea de Litere, a uni-

verşHăţii clujene, şi-a materializat reccnt corce- , ţările înţr-p, nouă, carte:. Progmfi’lica şi^ literatura.ConcclJto/aiintize'. fCluJ-Napoca.-.lS^) ; :

,," ,ţlupă|' cum rmărlurişdşt6,'jţidfparea. „c'âfteă-' feste,1 - ' în'^enrc'parte,'- rdd.ul .’.dikuţiildr 'cliri Semonaml in- , ..’tercaleere dc pragmatica literaturii". ... > ..

Lucrarea abofdează, mai întîi; conceptele iprag- . mirtlcili Pragmatica, Ce.') de-a „treia componentă a , şem!otIciJ,: .^lături' de „semariticâ şl sin'taxă, defi- iiită. peiViru prih'vo d'Să'de;'ţiij'-Morris, în 1938 „încă- rriaj taţonează 'teronul;de‘ investigaţie". După

'.cum subliniază autoarea, de la bun început, „prag- 'matica,' observînd .cotnpeteaţa'.linfivîslico-prpgma- " tică a vorbitorului, studiază discursul". " ' A o

Problemele ' teoro;ic(? abordate sînt: actele ito- cuţionare^ Contextul, performanţa','sensul- progrna- ‘ tic, textul, enunţarea, situai ia dcicUcelor, concluzia .la/jiare se ajunge 'fiind. !ca:v:;,ptirspectiva..pragma­tică a, textului literar punînd accent pa ■ oalîtatea •

' acţlonajă şi interacţională a’; iimbnjaiui a creat premise notabile penlnl toIM Veţeptorului tn ;edi-"' licarca'î;emiiificaţl!lOr''toxluîui’‘, '.' " ‘ v

Următoarea* siîCX’enjă’ a i1 lucrării abordează1 du- '

cursul,; discursul literar ; şi probît'malica' analizei lor şi disetirsuj literar şi actele de discurs,•'După un excurs‘ istorip prin diversele .accepţiuni ala noţiunii de; „dîsciirs" s& Onaîizeâză ^conceptul da „enunţars",, cu accent pe. ag'enî1, motiv; starea da fapte, ' moda’itati. Se oprpşta,; apoi, asupra dis­cursului literar1, ca tip particular de discurs şl S3 argumentează că ,,specificul ' discursului litera?

: constă ‘îh ' caracterul său de practică semiotică co* notativă'’, -

Capitolul a! doilea - prezintă o serie de analiaa pe texte de f, L Cam,pirite, M. Sadoveanu,'I. Grean- să, M. Eminescu, problemele urmărite fiind: dia*

•,iogul vtn discursul narativ', modalitatea în dialogul literar,..interferenţele discursive, sintagmatica ao- teîor.de dlstnirs,^vocaţia’'^rgumentntîvă:a textului naratiV^irtîitic, , procedura COrtsidârăriiî întregului • prin parte, "enunţatea, ri!t?Lafdrică .eminesciană în ­tre prediscursiv şi discursiv, Flecare analiză este urJ argument pentru" abordarea pragmatică a tex­tului literar,, abordare capabilă să scoată în evU denţă faţete ■ rămase1-"Ascunse .‘iltor lecturi •.şi inter-'

, pretărl. ' . b". - . - '■ ' --- - -.Ultimul .capitol aduce noi'puncte'de vedere pri-.

viioare la -unii conectori, demonst.tînd că aceşti concctori- pragmatici funcţionează în discurs^ asl- îîurîndtj-i - coeziunea- şî codrenţa, dlspu.-i .de pluti» sens 5 ! exprimă caracterul plurinivelar. al enun­ţării. -1 ■ - :■ ' •' flecare capitol este- sLHţinut cît- note' şi biblio-!

grafie. - " ' • ,-; . i- •; Gartea, clară, precisă, argumentată; frumos «cri-

să, este nu numai interesantă, cl şl ■ milă, compla- tind fericit lucrările romăneşti‘de'semioticii, prin abordarea 'componentă -ptagtnattco. •

..-! i '- - .V- ^ x h - - ,, . ;.DM ÎVlAltZA

§Bnf jungla interlopaContinuăm relatarea d-lui procuror Nicolae Ru­

sii, şeful secţiei'de urmărire penală al_ Pai che- tuiui de pe lîngă Tribunalul judeţean Clu}. Cau- ,; za în speţă este-de amploare şi instrumentarea. acesteia a impus un volum mare de munca. Dar .

• să reluăfn faptei,e în desfăşurarea lor. ca într-un film de aventuri. ,

„In timpul desfăşurării . primelor cercetări, in­culpatul Tcekirlan Arthour Mihafi-a instruitpe numiţii Vasilache Lilian şi Tîrziu Artur, Iu r ­tă nu declare adevărul. în legătură cu modul sn care s-au petrecut lucrurile şi să spună-ca au.losţ găsiţi toţi trei în Gara de Nord . din Bucureşti şi •rugaţi de către'o persoană necunoscutăţe la descărcatul zahărului. Acest lucru a fost m- susit de către cei doi concetăţeni şi m consecin­ţ ă ' declaraţiile făcute in faţa .organelor de poliţie din comuna' Voluntari - şi . primele rdeclaraţii date la Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj au Iost conforme Indicaţiilor date de inculpatul Tce-

. kirlan Artour Mihai. Ulterior, însă, atît inculpa-

tul,. Tcekirlan' Artour. Mihai,; cît, şi numiţii Vasi- : loche Lilian şi Tîrziu ■ Artur lurie,-aceştia din jirmă; audiţia iri calkate .de martori, au , revenit ,

asupra primelor depoziţii, declarînd adevărul ,şi rclatînd-faptele aşa cum acestea s-au petrecut. în

realitate, -,i ■ .

:■ D.upă ce = au-fost-depistaţi; de,.către'organele dej

/poliţie, - inculpatul Terec Sorin Marius a , pregătit: - i - un complex de măsuri; în vederea zădărnicirii^ cer-

cetărilor. Astfel,'. a conceput; o adresă- către S.C. ■

Ascomex" S.R.L. Bucureşti, al cărei patron este .

-numitul; Ghiţescu Dan Gabriel, prin care afirmă

că cele 10 tone de zahăr au fost lăsate spre. trans-

• portare la v această -firmă- de către ,S.C. Proscim"

. S.R.L., lâ dispoziţiile ce Vor fi date de către dele- ;

' gatul- Tăuţan Horea Dorel. Din probatorul admi­

nistrat ln\'cauzS,'-'’rezd!tS,''!ns9l'.efr- numitul T ăuţan .

Horea Dorel/ şi-a pierdut - actele de identitate,,: fi­

ind'/ găsite de. o persoană, cu , semnalementele in-

> culpa tuluiv Terec „Sorin -Marius.\ Rezultă că nu­

mele' şi actul ide identitate âl-numitului T.ăuţan /

Horea Dorel;’ au fost folosite de,cel care, le-a .gă-' ■

sit şi,/respectiv, d& reprezentantul .âşa-ziseir fir­me S.C. „Ascomex" S.R.L. Bucureşti şi care, con­

form declaraţiei martorului - Ghiţescu Dan Ga-

bnei, Tăuţan Horea' Dorel şi Ciula Vaier, este

inculpatul ;Terec..Sorin. Marius. ‘ ' . . '

Zahătulitranspoi-tat la Bucureşti ;a .fost iriaispo^ \ nibilizat,i âupă_ care a, fost restituit la S.C. „La-

'mur" S A- .Tg. Mureş, rămînînd rierecuperată can­

titatea de-650 kg.de zahăr, tn valoare de 588.212,30

Jei cu privire; la care organele de conducere ale ..unităţii ;::sus-menţionate . se constituie parte civilă- în cauză. //■•■'■. /

: Din probele administrate,- rezultă câ'prin plâs- muirea şi folosirea actelor false menţionate mai

sUs/’inculpatul 'Terec Sorin Marius, ajutat de -in­

culpatul Tcekirlan Artour Mihai şi Bouria Svet- lana, au indus în eroare organele de conducere şi personalul S.C. „Lamur" Tg. Mureş,, cuzînd Un prejudiciu, iri dauna acestei unităţi de 9.049.420 lei.

Rezultă că documentele de plată, respectiv dis­poziţia de plată din 1 iunie 1994 şi' confirmarea din aceeaşi dată sînt false, firma S.C, „Proscim" este inexistentă, ca atare, fictivă, neavînd cont în Banca Comercială Română; sucursala judeţea-,

■ nă Cluj,, iar suma de 13.574.100 lei nu a intrat, niciodată în contul S.C.' ,iLamur“ S.A. Tg.- Mureş

aflat la Banca Agricolă Sucursala jud. Mureş, /

De altfel, acelaşi' număr de" cont, care nu exis-'

tă în evidenţele Băncii Comerciale Române su-;

cursala judeţului Cluj pentru 'firma/ S.C. „Pros-

- cim" S.R.L., a: fost folosit de Către inculpaţi pen-

- ,tru falsificarea dispoziţiei de'piată diri 14 iun iei» '

1994 în numele S.C. „Roxi" -S.R.L. cu. care -aceştia .

au indus în' eroare S.C a „Zahărul" S.A. Luduş,

fapte care urmează să fie descrise mai jos.

. Inculpatul Terec Sorin Mihai, sprijinit de in­

culpata Bouria Svetlana şi Tcekirlan Artour Mi­

hai, au plăsmuit dispoziţia de plată-din 14 .iunie

1994, aplicind - ştampilele şi semnăturile în ace­

leaşi condiţii şi modalităţi, ca ‘şi în- cazul dispozi­

ţiei de plată din 1 iunie-1994, privind S.C. „Pres­

curi” S.R.L. prin intermediul căreia au înşelat

S.C; „Lamur" S.A. Tg. Mureş, faptă descrisă maiSUS. - - : '/ / / ' ./. / / / /.- ' ;•

De această dată, dispoziţia de plată a fost întoc­

mită în numele S.C.- ,tRoxiM. S.R.L., firmă inexis­

tentă, prin eliminarea literelory:„PrDO-M“ din

-ştampila - cu - sigla *„PRODOXIMS, rezultind * S.C. -.

lto-xi" S.R.L., aspect ce “ rezultă c u . claritate din

■ examinarea amprentei de ştampilă de pe dispozi- \

ţia , de plată sus-menţiqriată din ,14, iunie 1994.

In dispoziţia de plată bătută la- maşină de Că- .,

tre- inculpatul;Terec Sorin Mihai, a fost înscris. ■

acelaşi-număr de cont 4072047142 ce -ar aparţine J

S.C. '„Ro-xi" S.R.L. şi care ar fi existat la Ban- '

ea Comercială Română Sucursala judeţului Cluj

ca şi în cazul anterior, cînd numărul de cont n .

fost înscris că âr aparţine' S.C: „Proscim11 S.R.L:

In realitate^ acest număr .de cont riu i există id ; B.C.R. Sucursala judeţeană Cluj.

Prin" dsipoziţia de plată întocmită în fals şl

datată 14 iu n ie-1994, firma inexistentă S.Cr ,,Rcf*

xI“ S:ll.L.; virează din contul fictiv 4072047142 su­ma de 10.625.000 lei reprezeritînd contravaloarea

cantităţii dfe 12,5 tone zahăr în contul S.C. „Agn>— export" şi siloz - port Constanţa’1' Bucureşti nr.

4104585230307 existent la / Banca „Dacia Felix". Sucursala'municipiului Bucureşti, . ' -/

/ De. menţionat faptul că, din procesul verbal de

constatare din 15. VII. 1994, rezultă că S.G. .„A-

groexport şi siloz Constanţa". Bucureşti a avut îh

custodie pentru prelucrare'şi livrare de mari can­

tităţi de zahăr la S.C. „Zahărul"-Luduş, care: pe; măsura/prelucrării era livrat în numele şi con­tul proprietarului S.C. „Agrbexpdri siloz : port

Constanţa" beneficiarilor solicitanţi;

MULŢUMIRI IA ADRESA R.A.T.U.C.

Prin intermediul ziarului no­stru, locuitori ai cartierului Gheorgheni Micro IV Alverna mulţumesc conducerii Rr.A.T.U.C. pentru promptitudinea cu care au analizat cererea de a se în­fiinţa o linie de. autobuze-Mi­cro IV, Alverna — Gară şi au -.Şi pus-o direct în aplicare. In ­tr-adevăr, aşa a im ne-au înşti­inţat cititorii, de mîine, 1 fe­bruarie, circulă pe distanţa a- mintită autobuzul 32 barat, cu caracter de cursă rapidă (mai, puţine staţii intermediare) şi cU funcţionarea in : orele de vîrf. Pentru cei care lucrează în zona Gării C.F.R. şi dincolo, de ea, măsura este binevenită. Iată că îrică o dată, R.A.T.U.C. ne de­monstrează, fără multe ..vorbe, că în municipiul nostru .trans­portul în comun este pe . . . dru­mul cel bun- / V / : -'

RÂUL E LINGĂ NOI

După Dccembrie 1989, a in­trat îri obişnuinţă cuvîntul/li- beralizare: S-an liberalizat multe însă; nu în aceeaşi mă­sură, au • fost emise legi' care să instituie condiţia necesară provenini1 efectelor negative.

Să ne referim-la-un singur exeniplu. ■v Este -cunâscut că,. în- ultimii a n i,». producţia de rachiu s-a răspîridit şi’ a devenit; un real -pericol pentru sănătate. Se produce -alcool din orice, se - vinde' , la : tarabe-. in , piaţă, i. şe consumă în orice loc. - Deci li­beralizare: .O' astfel 'dfe libera­lizare nu există in- nici o'ţară civilizată. ' , - ’ : ,• Pentru a demonstra actuali­

tatea situaţiei,' redau un dia-:: \log dintre doi fraţi:-- — Ce mai e,; frate,-prin/sat; la noi? ■ v . ^ - .. — Multei Şi bune şi rele. S-au- căm- Stricat, oamenii din-, cauza băuturii. Se face horin- ": c&‘ din mălai, grîu, craţofi, din • toate. ■. .- ... i.- Aveţi cazan în sat?- •

— Cazan? Cazanel Sirit cudroaia. Rău. este că mulţi băr­baţi şi femei se îmbolnăycsc, ’ îşi. strică mintea. Aşa ceva nu s-a întimplât. la noi şi nici în / satele vecine,' cu ani îri urmă. -’ A venit în sat . vârul nostru

- Vasile, profesor la Bucureşti.A cinstit de la unul, de la. al--

. -- v -. - ftul. !ntrro zi, doi copii, care \ adunau buruiene pentru porci, i l-au găsit într-un lan' de mălai şi crezînd că-i mort, au anun­ţat .părinţii care l-au transpor- tat cu o căruţă pînă la fratele lui. Era plin de rării pe faţă. A doua zi, am mers la el si ain întrebat ce face. El zice: „mă, vere mai este potop?” „Ce potop?" am''zis eu? „Cue ce potop? Eu abia am scăpat, Cînd am văzut că vin valuri, de pe deal am vrut să mă urc Intr-un pom, dar am fost sur­prins de valuri. Noroc că ştiu să. înot şi astfel am scăpat să nu fiu dus de valuri în Someş*, îşi pierduse minţile. ..

Alexa CAPLENaŞ

RECORDUL CĂSĂTORIILOR DOBORÎT LA GHERLA

In mai multe oraşe din ţarâg-i —- să nu vorbim de mediul rural — scade- numărul căsă­toriilor. Relativ puţini tineri îşi asumă răspunderea pentru

-lungul drum al vieţii conjuga­le: Criza financiară şi problf mele tot mai grele cu care n confruntăm în ziua de astăzi îşi spun cuvîntul şi în acest domeniu.

Iată că la Gherla, dintr-o recentă - statistică comunicat^ de edilii locali, reiese că nu­mărul căsătoriilor oficiate in cursUl anului 1994', depăşeşte cu . . . 1 (unu) bilanţul anului anterior.' Deci, recordul! de 163 de căsătorii Sn anul 1993 ă fost. . . doborît îri 1994. Este o mică performanţă a îndrăgos­tiţilor din urbea de pe' Someş, unde şi la ' începutul - acestui an inflaţia şi şomajul sînt in floare.. Dar, după cum se vede, numărul nunţilor nu scade ci, dimpotrivă creşte. Chiar daci cifra de creştere este minimă-

' Credem că 'Primăria oraşu­lui Gherla s-a gîndit bine cind pe acest- ari şi-ă planificat rea­lizarea unei investiţii mult aş­teptate de proaspeţii Căsătoriţi. Este, vorba de noul bloc al ti- rieretului, preconizat să fie construit pe strada Clujului, spre satisfacţia sutelor de fa­milii care solicită locuinţă. Probabil şi asta va contribui şi i la sporirea' natalităţii în o- r â ş \

% ■U-l

— Doamnă Ana 'Tolan, statis­tic; care este situaţia îri prezent la capitolul boli cu transmitere sexuală? ■*''■ — J3acă privim comparativ

datele, boala sexuală , transmisi­bilă în 1994, ţaţă de alţi ani, se afl| cam la acelaşi nivel. Sin­gurul an în care am - înregistrat o creştere a sifilisului a fost 1992, cu, 257 de cazuri. In rest, tn' jur de 200 de cazuri pe an. Cele mai multe cazuri sînt cele ljtente, care nu au sirnptomalo- logie. Sînt cazuri ce nu au fost depistate la timp. Cele mai mul­te le-am depistat la analizele efectuate pentru angajări în pro­ducţie, la Cupluri cu intenţii maritale. Un bolnav cu simpto­matologie, e clar, ’ din proprie' iniţiativă nu se prezintă ia con' trol. 1

— Sâ luăm pe grupuri sociale?— Anii trecuţi înregistram

muncitori, puţini studenţi şi e- levi. In 1993 nouă cazuri de pensionari, funcţionar) şi inte­lectuali aproape deloc. Au apă­rut cazuri noi, între militarii în termen, roml/jlgnul, fără ocupa­ţii, navetişti. Şomeri mai ales urmare directă a condiţiile so­ciale, a lipsei de protecţie so- cio-medicală. Mulţi vin- îmbol­năviţi din alte ţări, o pondere . însemnată dcţinînd-o cel cp vin din Turcia şi Ungaria.

— Cc vîrste?

- / Limite între 15 şi '64 de ■ini, , limite destul de lejere. . _

—■ Sifilisul congenital ridică; mari probleme. ^

— • E o "problemă şi marc şi tristă. în 1993 am avut patru cazuri, ne-am speriat, problema a fost larg mediatizată, chiar

/de Adevărul de Cluj". Iri 1994

nici un rezultat, ei refuzînd să-şi |acă tratamentul, să se prezinte la medicul de circă. Nu ştim ce se va întîmpla cu ei,"cu cei din, jur, tratamentul se face ambu- latorr internarea este costisitoa­re .. . •

— Care sînt zonele cele mai periculoase pentru contactele

La umbra SIFILISULUI în floare (II)— dc vorbă cu doamna asistentă Ana Tolan, şefa laboratorului

epidemiologie Cluj — :• cînd nimeni nu vino la control din proprie iniţiativă • clasa

muncitoare în frunte anii trecuţi • acum la loc de frunte: milita­rii în termen, navetiştii, cei fără ocupaţie ® Turcia şi-Ungaria: fo­care de infecţie^'sifilitică dc primă clasă. Şi acolo lucrează. . . ro- . mânce • sifilisul congenital: deja trei cazuri pentru 1995 « toate de romi/ţigani din Aşchilcu şl Itecea Cristur • discotecile. Pericol de îmbolnăvire.'Pe locul I; discoteca Casek tineretului din cartierul c Gheorgheni: « alte pericole publice: autogările, gările, trenurile, hotelurile • hoteluri clujene, pericol de infecte sifilitică: „Sport", „Napoca", „Continental", „Transilvania" • cînd Poliţia Cluj doar- meli o testul IIIV şl Ia'Cluj-Napoca-• situaţie statistică infirmată de situaţia din teren • prostituate, cu un nivel redus către minim- de cunoştinţe medicale •

am avut un singur caz, pentru ca pînă în prezent, în 1995, să avem deja trei cazuri de copii depistaţi seropoiitivi, întreaga familie, mame, taţi, şl\ toţi romi. Dm Aşchilcu şi Recea Cristur. Cu aceşti bolnavi de sifilis s-au cheltuit bani serioşi, mcdica- mente, transport, analize, fără

sexuale întîmplătoare?— In Cluj-Napoca foarte

multe cazuri de gonococi şi de sifilis provin mai nou, din dis­coteci. Şi Casa tineretului de­ţine locul întîi. A.colo se întîm- plă, în ultima vreme ceva, lu­cruri foarte curioase. Au venit la noi fete violate şi îmbolnăvite

cU gonococ, trichomonas, fete tinere,. 13, 15 ani, contacte pur întîmpiătoare. Cluj-Napocâ în-

< registrează o migraţie a fete­lor, 'din diferite localităţi ale ţării, Satu Mare, Zalău, Baia Marer-Alte pericole mari de in­fectare sexuală: autogările, gă­rile, hotelurile. In Cluj-Napoca, amintesc hoteluri • ca „Sport", „Conţi", „Napoca", „Transilva­nia" . . . ■ .

— Care este ajutorul Poliţiei Cluj?

— Cu-părere de rău o spun, nul, inexistent. Ne-am vgîndit că îşi vor organiza un serviciu der­matologic, că vor demara nişte acţiuni, nimic. Să luăm numai cazurile celor trei copii şi cele trei familii de romi amintiţi, ar trebui să se "ia măsuri de o- bligare a lor în efectuarea tra­tamentului, pentru ei şi pentru cei din jur. ■ v •'

— Să vorbim desprO infccţia IIIV. Ce aţi observat? ,

— Tuturor bolnavilor ce trec pe la noi li se face testul HIV. Test efectuat şi la Cluj-Napoca, contracost, în cadrul laborato­rului de virusologie, 'Poliţia sa­nitară, strada Bălcescu, doamna doctor Coşa. -Intr-un an facem în-jur-de 400, 450 de recoltări. In 1994 am avut doi suspecţi SIDA care au ieşit negativ la repetarea analizelor, (va, urma)

Demostene ŞOFKON

Szekely GSAB/1

O SIMPLA PROPUNERE

De la d-1 R / Morar din Mă­năştur ne-a parvenit o pro­punere interesantă privitoare la pensionari. Iată ce'ne scrie domnia sa. „Este ştiut că ni­mic nu se' realizează fără muncă. De aceea, ne-am gîn­dit că există o posibilitate ca şi pensionarii şă contribuim, prin anumite activităţi, la îm­bunătăţirea situaţiei noastre sociale. In diferite cartiere mai importante din municipiul nostru se pot înfiinţa centre de prestări de servicii în care să lucreze pensionari cu. dife­rite , calificări. Ar mai ciştigJ Un ban şi ar avea o ocupaţie- In afară ' de aceasta, ar oferi servicii solicitanţilor din car­tiere: reparaţii la obiecte de uz casnic, a instalaţiilor de uz sanitar şi altele. Astfel de a- teliere se pot organiza pe di­ferite profile. Există o proble­mă a spaţiilor. Dar, i>> cartie­rul Mănăştur, pe strada Toan Meşter se njai găsesc spa!» disponibile. / ”

Posibilităţile slnt numeroa­se. Pensionarii mai’ pot fi & losiţi, Indiferent de. califica­rea pe care o .au. Mai pot f1 utili.

important este să fit*, f0- siţi. Posibilităţi sînt, chiar V la Un nivel mai modest.. N» trebuie să le ,uităm“.

Ei

*

MIERCURI, 1 FEBRUARIE, PAG. 7

. . V « 8 « a k ^ , a a S B f lgB R f f m

Un mare gînditor al aces­tui neam spunea: „Pădurile sînt obrazul ţlrii". Ce putem zice noi, acum, cînd neamul îşi batjocoreşte ; singur ' pădu­rile, nesilit de .nimeni? Iată întrebarea cheie de la care am ;pornit şi care. la rîndul ei generează alte întrebări ; ce se- adresează deopotrivă copiilor, tineretului, tuturor oamenilor de bună credinţă din această |ară, care-şi • iubesc -pămîntul sfînt cu tot ce există pe el. în ­trebaţi părinţii voştri, - bunicii, profesorii şi pe cei apropiaţi vouă şi nu vă lăsaţi pînă nu primiţi un răspuns concret la următ'-arcîe întrebări:• o , De , ce sesurpă pămîntul pe coastele pe care a îost <r da­tă p'dure?

- 6 Cu ce veti face voi case da­că se pustieşc, într-un ritm in­fernal, pădurile, ţării1?

• CineţSi cn.ee scoprupefă- ră milă arborii sădiţi pe mar­ginea şoselelor din parcuri sau păduri? -

•.C îţi arbori au sădit în viaţa, lor? Unde şi cînd? .•

Ce facem cu ţării

'C înd 'c ineva ,‘Ia şcoala sau în alte medii do educare ya vorbi., Moşind expresia frumoasă, de o - aleasă' încărcătură emoţională „Codru-i frate cu' românul11, ce- . re-i. şă te< lămurească, să-ţi ex- . plice semnificaţia şi. profunzimea . istorica a acestor spuse, altfel

.te. vel alege doar. cu vorbe de­şarte. Cînd .vi.. se va spune. că ■ „România este o ţară bogată în .păduri1.1, cereţi să se.corecteze a- firmaţia. - -.

România a fost, cu adevărat, bogată'în păduri, dar nu. mai,es­te deoarece ea, pădurea, nu creşr te — Jn cazul nostru, cel puţin ■

— numai cu ploaia cerului şl căldura soarelui; ea trăieşte mai cu, seamă din roua Inimii ome­neşti. Numai atunci pădurea es­te izvorul sănătăţii trupeşti şl sufleteşti, numai atunci ea de­vine exponentul liniştii, belşu­gului şi trăirii naţiunii. Căci, lâ urma urmei, nu-şi apără pădu­rea şî pămîntul-decîţ poporul ca se simte solidar cu propriul său, -viitor.;, r .f - .' La sfîrşitul primului război mondial suprafaţa pădurilor ţă- , rit era: de circa 7,3 milioane ha, iar astăzi a ajuns -lâ 6,3 niili- oane ha. '-V-1- ;

Iată, într-un interval istoric foarte scurt asistăm' la: o apre­ciabilă reducere a suprafeţei pă­durilor ţ3rii, în timp ce în mul­te din ţările lumii aceste supra­feţe âu crescut:: Cu suprafaţa me­die împădurită pe „locuitor de;: numai 0,26 ha., nu. mai sîntemo tară bogată, sub. accst aspect; rie situăm sub' media europeană şi, din păcate, printre, ultimele ţări din Europa. , Păcat, mare pă- , catl

|n c-ndiţii normale o ’ţară cu ., J uni astfel; de procent de împă­durire nu air trebui să facă ex- » port de lemn, resursele forestie­re ar trebui conservate iar ceea ce se poate exploata să fie folo-r • slt pentru nevoile interne ale_ in­dustriei şi populaţiei. Din păea- :te, procesul: de distrugere şl di­minuare a suprafeţelor 'cu pă- - duri a căpătat proporţii alarman­te în u lt im iia n i - atît la . nivel ■ naţional cît şl In judeţul nostru. Legea fondului fundai a creato nouă, formă de proprietate a-,~ supra pădurii şi aceasta este. u n -

-1 . - *

■ ,-y*

■V M.

- , < i i* $

' ' *u ^ $

\ • - /N * .*i

h '} 1

11 • V * ?

lucru firesc, în marea majorita­te a ţărilor dezvoltate şi nu nu­mai, . ponderea 'principală o deţin pădurile private. Numai că-nefi­resc şi de neînţeles mi se pare atitudinea unor proprietari ’ de lâ noi faţă de gospodărirea şl câriservarea' acestor păduri. Nefi-: resc mi-se pare şi faptul că ge­neraţiei . actuale. î i .. lipseşte acea a propiere de pădure, de zbuciu­mul său, de durerile sale, de ros­turile' ei. Ca un făcut, se pare că generaţia: noastră .s-a -înde­

părtat prea mult de -pădure. în parte, fenomenul este explicabil,

"încercaţi fiecare o analiză cit de cît sumară a propriei conştiinţe şl veţi găsi drumul cel' bun, veţi înţelege semnificaţia mesajului meu. un exemplu va fi edifica­tor In acest sens.

■ In primăvara anului 1994, or- ; gânele silvice , împreună cu une­le unităţi din municipiul Cluj- Napoca au iniţiat acţiuni de de­poluare a zonei, păduroase, limi­trofe cartierului Mănăştur. De Ia . ferestrele blocurilor mulţi- loca- - tari-priveau, dar n ic i; unul nu ■; a venit să ne ajute pentru a crea. .un mediu, curat pentru recreere, .binefăcător şi civilizat. Regret că • trebuie să scriu acest aspect, dar

: o fac în speranţa că măcar co- •- pili care se jucau printre resturi— le menajere, aruncate • la întlm- plare de cej mari, vor înţelege mai bine decît părinţii şi bunicii;

: lor : semnificaţia * eforturilor de-• puse de noi şi necesitatea men- , . ţinerii curate a aceştei • zone şl- numai pentru că se apropie pri­s m ă vara şi va trebui să. o luăm• de la- capăt • :. Şansele de, redresare .şi. de a- .• ducere a pădurilor la nivelul ce­

lor din ţările- dezvoltate nu sînt încă -pierdute, cu condiţia asigu­rării . unor programe , viabile şl

; .obligatorii pentru j. toţi. proprieta­rii, asigurării unei legislaţii a-

• decvate şi începerii unui proces ' educaţional intensiv încă de la ' vîrstă preşcolară. Cu alte cuvin- . te, trebuie sâ .m ilităm ,pentnţcrearea' unei conştiinţe forestiere,

. ; a poporului român, pentru că da­că nu- vom cohştieritlza aisuprâ.

. necesităţii acestui deziderat; .vom

afecta creditul moral şl material a l întregii naţiuni. Numai împă­durirea suprafeţelor degradate şl" neproductive, improprii altor cul­turi care la nivelul ţării însu­mează circa 1,5 milioane ha., iar la nivelul Judeţului reprezintă aproximativ 10 mii ha într-un termen relativ scurt, ar schimba în bine şansele de redresare &. economiei ./forestiere, ar consti- ' tui un ajutor substanţial dat â- ' griculturii şi implicit o valorifi­care corespunzătoare a pămin- tului -ţării, cu toate binefacerile ce decurg de aci.. Stă-. în puterea noastră, a Hu-

. turor.— spun a tuturor pentru Că > problema este de' importanţă naţională — să hotărîm . singuri dacă pe viitor, în ceea ce priveş­te economia forestieră, tindem

.spre. ţările : dezvoltate sau . spre celelalte. Aci, la noi; prin noi înşine este începutul ,şi -sfîrşitul pădurii; de noi .şi de generaţiile care yor veni depinde, dacă vom supravieţui ca popor, pentru că - lată, avem destule exemple prin care unele popoare care şi-au surpat temelia propriei existenţe

: s-au discreditat; devenind o pra­dă uşoâră în faţa duşmanilor din afară. Ţara noastră- şe .găseşte

, azi pe muchie de. cuţit,- şovăind între. a ■ nimici .pădurile sau a le

ţ reface şi .conserva, făcînd paşi înainte spre popoarele civillza- te ale lumii. Oare să nu găsim, pînă la urmă.- calea de urmat? Cu siguranţă că 0 vom .găsi, cu • condiţia că cei care conduc azi destinele acestei ţări şă fie re­

ceptivi şi la strigătele de deznă­

dejde ale silvicultorilor. Merită

să punem umărul'Ta refacerea şl* conservarea pădurilor,, ţării.

Ing. Gavril COSMAŢCHI ... şeful Ocolului S.ilvic Cluj

.‘De aproximativ un ari de zi­le, dar m a i, ales îri ' ultimele,: luni, poliţia'şi alte instituţii a- bilitate: în ale-' controlului au

. prins mai mutt. curaj şl nl se prezinţă cu „rezultate" specta­culoase. Aşa ni se par'ele acum, 1 deoarece pînă mai' ieri,' alaltă­ieri, ne prezentau mărunţişuri. Nu şi~ acuma. Ceea ce îngrijo- ■, rează sînt constatările ieşite dln.

comun privind .' calitatea neco-. respunzătoâre a unor produse, destinate Consumului alimentar,

A t e n ţ i e Ia p ro d u s e le a lim e n ta re d e g r a d a te. in special diverse sortimente^-de ; ciocolată, alte dulciuri,, gumă

. de. mestecat,-, folosite, preponde­rent de copil. Este Incredibilă constatarea Jn urma unei des-

. cindcri într-o anumită zonă a , ţ Capitalei şl anume că aproxi-

mativ jumătate din cantitatea de . produse din categoriile menţio- -

nate,' aduse şl puse în /vînzare erau total necorespunzătoare, u- ' nele prin compoziţie,. altele da- ; torită termenului de garanţie depăşit şl, îh; fine, unele ’pen- tr fcă au fost „vizitat?41 de ro-

. zătoare, de 4iverse Insecte., Cu ce s-au ales cel vinovaţi? Cu

‘ confiscarea' mărfii şi ceva a-\

menzi,- mai mult simbolice da^ că avem în vedere rulajul şl profitul. Nu ştim ce s-ar fi în-,; tîmplat în ţările europene mal dezvoltate decît noi ori în SUA, China; Japonia, Coreea dacă se constatau astfel de nereguli ca­ro reprezintă atentat la sănăta­tea populaţiei, cu : consecinţe

imprevizible pe termen • lung. .Amenzile, chiar mari dacă ar

fi, nu rezolvă fondul proble­mei. Pungaşii vînd pînă sînt prinşi,. plătesc amenda şi o iau de la capăt. Cred că guvernul trebuie să’ ia măsuri mult mal drastice — de. Ia suspendarea activităţii firmei respective, In­clusiv" a averii pentru eventua­le reparaţii, ’ mergînd pînă la ani grei de temniţă. Poate câ, iriăcar aşa, s-ar mal îndrepta lucrurile. •-'■ -

Koiiomîa liMelnliii In anul 1994

. Anul 1994 a reprezentat pentru economia judeţului C lu j .o certitudine a relansării şi creşterii. economice in xa-.v port . cu . perioadele precedente. ;. . .V '

Producţia; industrială realizată în anul trecut a lost cu aproape 10 la sută mai mare faţă de 1993. La mulţi agenţi economici s-au obţinut cantităţi de produse su-, plimentare In raport cu anul precedent, care au, fost li­vrate, la intern-şi export cum sînt: clorura de sodiu ,

-(sare),, oţel brut, laminate finitâ Spline de oţel, utilaj energetic, fibre-artificiale, plăci din faianţă pentru pe­reţi, cherefstea, furnire estetice, hîrtie,- confecţii textile,; ceramică pentru menaj, lapte de consum, produse lac­tate proaspete, brînzeturl. în acelaşi timp producţia fi-;; zică a fost mâi mică la minereu de fier, maşini şî uti­laje pentru industria uşoară, piese turnate din fontă,; medicamente,, produse cosmetice şi de pgrfumerle, ci­ment, produse prelucrate din mase plastice,‘placaje din, lemn, mobilier, din lemn, celuloză, tricotaje, ţesături, în-;, călţăminte, sticlărie, carne şl preparate din carne, unt,-, legume şi fructe-conservate, făină de grîu şi sccară, pîl- ne, produse- zaharoase. - . ^ " . :

In ănul-;trecut agenţii economici au’ liv ra t’şi facturat ’ produse semifabricate şl- servicii cu caracter industrial/ In-valoare de 880,2 miliarde lei, din > care pentru ex-/ port:'irr,:yăloare de 239,1 miliarde lei, adică;în’ proporţie, ; de 27,2 la sută. Stocul; de produse-finite existente la’ . producători lâ -31 decembrie reprezintă 65,4 .miliarde;lel,: cu-.9,7;-nvilarde lei şub nivelul celui 4e Îa;'inceputul:îu-^ înii- ; i . r •wv: ' - / •• Yfi-Joarţîa contractelor încheiate 1"a comenzilor obţinute; de la diverşi beneficiari în, perioada sciîrsă din- acest .* an a-fost de 852,9 .miliarde Iei,, din care 271,3 miliarda>- lei pentru , export, rcprezentîntl 3JL.8 la sută.'Valoarea; totalii" a cbntractelor şl >comenzilor, existente la 31 deV

,cembrie..l994 însumează, 150,9 miliarde lei, Iar cea a contractelor nc>ohorate de 3,0 miliarde 3<?î. »

Dacă cererea Internă se menţine încă destul de .re- strinsă la o gamă laţga de produse, In schimb s-a reu­

şit ca în anul tr0cut multe «jcietaţl comerciale să-şi va­lorifice -produsele pe piaţa externă. Practic aproape o treime din' producţia judeţului se exportă. Aceasta de­monstrează şi o, competitivitate sporită a produselor ju ­deţului pe piaţa externă. -

Cu toate rezultatele obţinute în industrie sînt încă în judeţ1 mulţi agenţi economici, îndeosebi cu capital de stat, la care capacităţile de producţie sînt subtilitate, care nu deslăşoară o activitate profitabilă. De aceea

: este necesar să se aplice în continuare şi mai"direct mă­suri de reorganizare, re:ştructiu-âre;;iiiclâsiv prin priva- tizare, retehnologizare. . ,

La iiride anului, numărul salariaţilor; din; societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile auto­nome, d in , industria .judeţuluiJ a fost de 86952 persoane, mal mic cu 0,8 la .sută; faţă de luna - noiembrie 1994.. şi cu 7,9 la sută faţă de anul 1993. ';, :-» Gradul de .utilizare a timpului disponibil de lucru al

. personalului, înregistrat î n , luna decembrie 1994, a' fost de 78,4 la sută, cu 6,7 la sută mai mic faţă de luna no­iembrie; pe anul 1994, indicele de utilizare a timpului de lucru al personalului a fost de 82,0 la sută cu 1,0 la sută sub . cel înregistrat în-anul 1993. :-' ; ' •

; Productivitatea orară a muncii realizată în luna de­cembrie 1994 a fost de 8124 lei/oră-salariat, nivel mal ’mâre cu 10,0, la sută-faţă de-luna'?'-noiembrie; pe ânul ,1994 nivelul 'productivltăţif Vmuncil â. fost de "6197 lei/ oră-salariatf ci£f|ieste: 19 ;la' şută mai mare decît:în 11993,

în AGRICULTURA, în anul' 1994 s-ati obţinut 313,1 mii tone de cereale boafce, cu 70,0 mii tone m a l' mult

■ comparativ cu anul, 1993 (la^grîu şl siecară ’cu: 39,8 m ii tone, -la orz şl .orzoâlcă cu 29,7 mii tone, Iar Ia porumb mai puţin cu 5,2 m ii tone). Nivelul suţierior'.âl produc­ţiei de-rcereale" »8-aîirdato'rat . creşterii randafiientelor lâ hectar (-K&9.4 la , sută grîu şl , secară; 4-83,7 la -sută la orz şl orzoaica); Pro<iuc'ţii mal mari s-au obţinut şl la sfecla de zahăr (+53,9. m ii tone) ca urmare n creşterii suprar feţei cultivate: {*>1,7 "mii hectare). şi producţiei 'medii la

' hectar; (-f .30 la sută) -şl -legume, de cîmp, (+7,4 mii tb- ; ne) datorită creşterii randamentului la hectar. {*£24,7 Id ............... .il

Producţii mal .mici. s.-au înregistrat, în principal,,la cartofi, de toamnă (—48,4 mii .tone) datorită, scăderii pro­ducţiei medii la hectar ţu ,25,ţ> lavsută iar^ a suprafeţei cultivate.cu 13,6. la sută.^ . - -v .-.

Din; totalul' producţiei vegetale obţinute, sectorul pri­vat deţine 91,1 la sută la cereale, 98,6 la sută la floarea

soarelui, 95,4 la sută la sfeclă de zahăr, 98,4 la sută la cartofi, 93,1 la sută la legume de cîmp şi 59,7 lâ sută lafructe. . ..; .. ' ... .

La sfîrşitul anului, efectivele do animale din unităţi­le agricole cu capital de stat au fost de 12236 bovina (cu 33,2,1a sută sub nivelul existent la aceeaşi dată a anului trecut), de 77145 porcine (—46,3 la sută) şi 9029

' ovine (—35,0 la sută). La aceste categorii de unităţi, producţia de lapte de vacă a scăzut faţă de anul 1993 cu 16,3.1a sută. . ' . '

Intrările de produse agricole la fondul de stat de Ia ‘ "agenţii.economici; şi gospodăriile, populaţiei pe anul tre*

• cut au. fost: la carne' 13610 to'ne-viu (—44,1 la sută faţă , de ânul 1993), la lapte de vacă 564364 hl (—3,1 la sută)

şi la ouă 21,5 milioane (—33,8 la sută). ; ,In domeniul social sînt de relevat următoarele aspectei

CÎŞTIGUL SALARI AL MEDIU,, NOMINAL NET reali­zat' în luna decembrie 1994 ă fost de . 194508 lei, mal

,• mare. cu 15,1 la sută faţă de luna noiembrie şi cu 71,1 la sută faţă de luna decembrie 1993. .. .

PREŢURILE DE. CONSUM Şl TARIFELE SERVICII­LOR PRESTATE POP.ULAŢIEI. au crescut .mai moderat în 1994 compartiv'.cu anii precedenţi, ceea ce a condus

--la Înregistrarea uh'el rate medii lunare a inflaţiei cu pu- ţin peste 4 la sută faţă de 12,1 la sută cît a. fost în 1993.

, NUMĂRUL ŞOMERILOR (care beneficiază de ajutor de şomaj'sau al9căţiej,de 'sprijin şitperspaneie. aflate în

f evidenţa oficiuluL'îbrfei 'de muncă şi nu' beneficiază de ■prevederile Legii ,,1/1901)-la .31. decembrie,.1994,a fost do 38530, iar rata şomajului calculată faţă de populaţia ac-

. tivă reprezintă 9,5 la sută. Din numărul; total al şome-> rilor 63,2 -la sut&..reprezintă femei . 'şl. 8Ş*0, la sută sînt

muncitori.^ . ^ . 1>',\ V ! \ . .La vîniărHo de. mărfuri,cu amănuntul-şi serviciile co-

‘ merpiale s-au ' Înregistrat, In,.anul. trecut,,; nţyeiurl infe- rioare celor; din 1993. (pa unţiare la ;scăderii disponibili-

; taţilor7 băneşti ale populaţiei .comparativ cii 1993). . în anul, 1994'.au, fost, : constrţiite.jşi date în folosinţa

populaţiei 610 locuinţe,, din/Care'; 76 idin 'fonduri publice. .- Majoritatea acestor locuinţe' sînt. construcţii familiale.

La 30 -noiembrie 1994,' în economiâ judeţului existau "j" 41 regii autonome, 223 societăţi comerciale cu capital de

stat, ,1877?; societâţi, , comerciale cu , qapitâl privat şl 9107 -. întreprinzători particulari ,^2296r’ iascfclaţil;ifamiliale şl.

60CH persoane independente)/, ’ ,'. ,

. • Direcţia judeţeană do statistică C luj

’ w W UmMIERCURI, 1 FEBRUARIE, PAG. 8 L ,ER(

ksJs

Ciudat şl slupitL Stadioanele, temple ale sportivităţiii_şl echi­tăţii au devenit arene ale urii, hul.gamsmulur şi « ‘«rior pat mnşe. Acum, la sfîrşit de veac şi mileniu, de înfloritoare civili­zaţie creată de geniul uman. Teribil de ciudat cum genml poate convieţui cu ura feroce a celor care in loc sa guste sp sportiv vin ’je stadioane pentru a se răzbună. Mai poate de civilizaţie? Categoric hui ,

La atîtea mostre de ură cum plita soldata cu ţragedi s‘a dioane, momente care au făcut vîivă şi mcoiujorul lumii, :petre cuto în ultimii ani, duminică, la Genoa, a _ ost ada „ _ pagină tristă, cumplită. La meciul de fotbal dintre Genoa şiA.C. M ila n , în debutul partidei, un tinar suporter de nu^ai lG ani, Vincenzo Spagnolo, a căzut, răpus de cufite ucigaşe. m '"'1*1® de adversari de opinii, de (ne)suporten pătrunşi cu sufletul pl.n

de ură.pe stadion. _ .. 'Cînd vestea s-a răspîndlt, o adevărata explozie^ a cuprins ^tri­

bunele. Spcctacolâl fotbalistic n-a mai continuat _dupa P^uza. Protagonistele retrăgîndu-se la cabine. în tribune furia « paroxismul, răutatea, trivialitatea, huliganismul şi vandalismul înflorind ca şî ciuperca atomică de trista .amintire din acel an apocaliptic 1945 cînd bomba atomica s-a prăvălit_pesteNagasaki şl niroşlma. Ciocniri violente între spectatori şl politie, jeturi puternice de apă din futurne îndreptate spre _ spectatori, bite aplicate pe spinarea celor înfierbîntaţl, gaze lacrimogene, maşini incendiate, lupte în stadion şi în afara lui — un tablou sinistru al urii dezlănţuite, apocaliptic şi greu de descris. ■

Alarmate de cele înt mplate la Genoa duminică, autontaţile Italiene au hotărît ca pe viitpr Ia meciurile importante să fie luate măsuri exprese pentru a piftie * sub frîii huliganismul şi vandalismul. Nu ştiu însă în ce măsură circuitele video de supra­veghere â spectatorilor' şi~ tribunelor, elicopterele ce vor survola stadioanele, numărul de poliţist» sporit, interzicerea accesului celor cunoscuţi ca huligani la stadioane şi obligativitatea ca jn zile cu meci sâ se prezinte la posturile de poliţie vor pune friu acestei cumplite ciume a secolului XX,

Un singur. lucru mă linişteşte, într-un fel: la noi în ciuda: gre­lelor privaţiuni prin care trecem, moda Apusului încă, n-a prins rădăcini temeinice. Ce se va întîmpla dacă vom copia însă Apu­sul şl în această direcţie? Pur şi simplu mă îngrozesc!

Victor ROMAN

Alte două veşti triste transmis'e de agenţiile de. presă. Pe sta­dionul First National Bank din Sriweto (Afrita de Sud), un su­porter şl-a pierdut viaţa într-o busculadă cu ocazia unui meci din prima etapă â campionatului sud-african de fotbal. Acci­dentul s-a produs'în momentul cînd porţile- stadionului au fost deschise pentru a se evita un dezastru şi mai cumplit, deoarece cîteva mii de -suporteri care nu reuşiseră sâ pătrundă în incintă începuseră să se dedea la acte de violentă, în . timp cc alţi100.000 de spectatori umpluseră pînă la refuz'tribunele. Buscu­la d a — în afara morţii,unui suporter — s-a soldat şl cu 55. de răniţi Iar alte cîteva zeci au, primit ajutoare medicale: datorită insolaţiei. i '

•tn Anglia, patria fotbalului modern, în timpul partidei de fotbal dintre echipele Milivall (1)2) şl Chelsea (Dl) trei poliţişti, care -au intervenit pentru a potoli spiritele încinse la incandes­cenţă în rîndul suporterilor celor două echipe, au fost răniţi. Rapdrfînd pe cei trei polifişti răni(i Ia Cei doar cinci'suporteri arestaţi, bilanţul este o picătură de apă într-un ocean de ură bes- metică. Adăugînd că stadionul echipei Millvvall este recunoscut ca principalul templu -al.-.violenţei .spectatorilor din întreaga An­glie, eventimentu» menţionat ridică ferm şi răspicat întrebările: ce trebuie făcut pentru curmarea violenţelor pe stadioane? Cînd şi cum vom eradica definitiv acest cumplit flagel? (v.r.)

P P P s BA ... 'Jta/

Fotografii: Ion PETCULaureaţi clujeni:

FOTBAL-TENIS - UN DUBLU DE AUR

FLORIN PURICE-DANIEL SĂSĂRMANîn ţ^n - .ţJmp relativ scurt, victorii: .1992 locul II, Petroşani; 1993

cîştigatori ai „Cupei României1*, Bucureşti, ediţia I; ' 1993 cîşti- f ^ rV ai, t” n?ului de selecţie pentru-, echipa naţională, Ploieşti: 1993 locul, IV la prima participare in ;primul C.E. Bucureşti- 1994 campioni naţionali în proba de dublu, în primul C.E. Bucureşti’ 1994 de fotbal — tenis; 1994. medaliaţi cu bronz la C.M. de fotbal — ’tenis Kosice/SIovacia, cu echipa României şi bronz în probele de triplu, a- laturi de Gheorghe Caleanu (West Petrom Pecica).

FLORIN PURICE s-a; născut la 15 mai 1969, Cluj-Napoca; absol-: ^ nteaI, ^ ^ „Şmcai», . promoţia 1988; în prezent este angajat la

t>interom SA Cluj; necăsătorit; pasiuni: tenisul de cîmp şi vo­leiul, d-sa fiind şi, arbitru divizionar.vComponent al echipei CHIP ELECTRONICS CLUJ. • - .-

DANIEL SASARMAN s-a născut Ia 26 aprilie 1970; absolvent tot - al Liceului „Şincai", 1988; căsătorit; pasiuni: fotbal, tenisul de masă şi de cîmp, rebus, cartea beletristică; component al echipei CHIP ELECTRONICS CLUJ, Şi ambii titulari în naţionala ROMÂNIEI.

- — Ce v-a atras spre fotbal — tenis? Care au fost motivaţiile?

Florin PURICE: Pentru fotbal nu mai a.veam vîrstă de afir­mare. De mic am făcut volei, in cadrul echipei CSS Viitorul, pro­fesor Vasile Pop,'. sport pe carel-am abandonat din cauze obi- ' ective, dar la care am revenit,' ca 'arbitru însă. Am considerat fotbal-tenisul ca un tărîm pro­pice de afirmare, dincolo de do-- riftţa de a rămîne în sporti

Daniel SASARMAN: Am prac­ticat fotbalul la CFR Cluj, avîn- du-1 ca antrenor pe Augustin Ţe- gean, apoi pe Nicolae Chişu. Din motive de sănătate m-am retfas. Fotbalul-tenis este plăcerea de a combina o veche pasiune, fotbalul, cu o alta, la fel de puternică, te

nisul de cîmp.— -S-au pus babele Ligii Pro­

fesionale de fotbal-tenis, dispu- tîndu-se deja turnee,' pornind şl primul campionat organizat de

- L.P. In ce măsură L.P. va afec­ta desfăşurarea campionatului na­ţional al Federaţiei Române. de Fotbal-Tenis?

Florin PURICE: Ca jucători înC.N. încă nu ştim încotro să ne îndreptăm. Avem de ales intre bănii oferiţi de Liga - Profesio-:

• nistă şi campionatul naţional’ al .' FRFT, federaţie săracă. Un lu­cru trebuie să subliniem, valoarea echipelor d in , campionatul naţio­

nal este mult peste valoarea celor din Ligă.

Daniel SĂSĂRMAN: O ligă profesionistă este bine să existe jpe lingă, orice federaţie de spe­cialitate. ■ mai .ales acolo unde sînt şi bani, bani mulţi. • Liga Profesionistă nu are acceptul, a- cordul FRFT Cei din' L.P. con-

. curează neloaial. De fapt, e o luptă intre ‘ doi oameni, Gheor- -ghe Săndulescu, preşedintele L.P. •şi Sandu Ion, preşedintele FRFT. Liga ar putea fi constructivă da­că hu ar exista divergenţe din­tre cei doi. N-ar trebui să afecteze jucătorii, noi fiind în relaţii foar­te bune, există între jucătorii dinC.N. şi cei din LJP. acel fair- play. Sperăm că se ajungă la o înţelegere benefică tuturor.

— De la fiublu ' la . . . triplu. Care sînt atu-urile, care lipsu­rile? , . ■

Florin PURICE: Unitatea între echipieri, intuiţie, reciprocă a fa-

. zelor, a jocului în general. Punc­tul forte în dublu ÎL constituie PRIETENIA. Accentul ar'trebui pus pe creşterea potenţialului fi­zic şi moral, în special pentru proba de triplu. ;

Daniel SASARMAN: în dublu, coeziunea şi, conlucrarea între

. compartimentele ofensiv-defensiv şi'nu în ultimul rînd,- coeziunea psihică. La triplu, atît alături de Dorel Horea cit şt' cu Gheorghe Căleanu, de> la West Petrom Pe­cica, lipseşte ;ncă factorul psihic, unitatea psihică atît de necesară şi importantă în marile compe­tiţii. Trebuie lucrat la capitolul

' tehnic, plus antrenamentul spe­cific compartimentelor, apărare— atac. .

— Ce va aduce anul 1995?Florin PURICE:- Turnee, mai

' multe decît în 1994, 'a II-a ediţie a campionatului naţional, „Cupa României". . . '

Daniel SASARMAN: Ideea este să participăm şi să cîştigăm lo­curile I în toate probele, apoi

’ selecţionarea în lotul României pentru C.E. din anul acesta, ce se va desfăsura probabil în Grecia.

Sponsorii: CHTP ELECTRO­NICS (patron Kun Adrian) şi DICTRANS (Cătălin Onuţu — di­rector general, Cristian Nechita— director economic, Mihai Dom- şa — management).

Celor doi valoroşi sportivi: CALDE FELICITĂRI*

Demost.ene ŞOFRON

MIRCEA FEŞNIC: „PROFESIUNEA DE ANTRENOR - CEA MAI GREA1'

t-am întîlnit Ieri dimineaţă.-De fapt, mal corect -- epus, el m-a căutat., N-am ştiut ce s-a întîmplat

Cil Mircea Feşnlc, fostul purtător al tricourilor Iul *»U“ şi C.F.R. Mare inî-a fost surpriza aflînd că a renunţat la carieră de jucător, îmbrăţişînd-o pe cea de antrenor. , -

— Este cea mai grea profesiune,-, nea Victor. Se «aseamănă, într-un .fel, cu cea de dascăl, răspun­zător -de calitatea învăţămîntului celor 5din băndî.,

j. Acum*'responsabilitatea cade pe umerii! mei pen- "’tm cel care asistă Ia „orele" de pe gazon, „elevi" .cu personalităţi corriplexe şi care trebuie .unite în-

. tr-un singur obiectiv: creşterea cohtiwuă a call- . tâţli prestaţiilor echipei. Pe abia acuma îi înţeleg

mal. bine pe foştii , mei dascăli în fotbal, ,de Ia :«are, ca elev şl cu gînduţ câ şl eu voi; Îmbrăţişa, -această profesiune, am furat, cum se zice, zilnic cîte . ceva. Şi mS glndţseî • tn, p|-lmul rlrţd,' la dl. prof.; Bemus_Vlad. C& In prezent s continui,,:săi învăţi este un lucru firesc. Cît vţtăieşte omul ţot Învaţă-- — Ml-a fâcut plăcere profesluhea tâ ele ci'edinta. Rămîne să-ml divulgi «locul tău de mtinca''.

— Sînt principal la una din vechile echipe sl , de tradiţie totodată din judeţ, la Industria Sîr- mel Ctmpla Turzll. Deci, lupt pe frontul Diviziei"

< G. Momentan mfi situez pe locul secund îh cla­sament, la două puncte de lidera Olimpia Gherla• — Locul secund.înseamnă ceva. în primul rînd• tnscamnj câ eşti angajat în lupta pentru „fotoliul ^de orchestră" şi poate chiar mal mult

- Aşa este. I.S.C.T. se află In luptă pentru i clştigarea campionatului şi promovare în B Două

• obiective pe care elevii mei sper să le absolve cu. note maxime. Momentul adevărului II va constl- tui etapa noua din retur, cînd, acasă, pe bă- - trînul stadion din Cîmpia Turzil, vom intllnl pe Uiimpia Gherla* t;r -• r

- Pentru materializarea nccstor obiective prlo- vltara cînd ai început pregătirile?

— In 10 ianuarie. O primă săptămînă a fost re­zervată" acomodării la efort, după care, treptat, am crescut ■ intensitatea r antrenamentelor la cîte două zilnic, afară şi în sală. Intre 2 şi 12 februarie vom continua pregătirea/ centralizată ia Sovata iar după reîntoarcerea acasă vom trece la susţinerea de jocuri de verificare a pregătirilor. Ne-am pla-

_nificat să susţinem cîte un joc de verificare tot la două zile. Cu o bună încărcătură fizică şi tehnico- tactică' putem atapa cu încredere obiectivele amm- tiţe. 'oferirid suporterilor,; care mai visează-lâ zi­lele de glorie de altădată, cînd aici jucau Mari, •Felecan, Costică MarinescU, Suru şi. atîtea alte nu­me celebre nu numai pe plan local ci şl naţional, satisfacţia promovării. .

— Cu ce lot ataci obiectivele pe care (i le-ai propus? £;y

. ’ — Ceclan'.şi’ '^eamţu'"— portari; K&r^stĂz,;' lţ}-; cola,-Roman, Ovidiu^JPop, şl Kăgâdap'—,;, , fţl^aşiv ; Moga, Koszas, Suci.u, 'A. Ppf), Radu 'Romari rr mijlocaşi; M. Moldovan, Ronea, Mîţiu, ,L. Moldo­van — atacanţi.,Sper să-i fi nominalizat pe toţl. Vi i-am prezentat , din memorie. Aş adăuga, spri­jinul deosebit de , care,, ne bucurăm din partea Conducerii combinatului, .condiţiile de pregătire fa- sigurate. Pentru tot ceea ce s-a ifărut şl ce facev pentru echipă datoria noastră suverană este să nu le înşelăm aşteptările. Vom lupta cu ambiţie, dis­ciplinat şi cu dăruire să oferim tuturor celor care Iubesc şi respectă tradiţia fotbalului din, Cîmpia

• Turzil ca să fim la înălţime.

•— Succes Mircea' Feşnlc şl perseverentă deose­bită pe greu drum al afirmării tale ca antrenor şl al echipei pe care o pregăteşti în realizarea obiec­tivelor. r

• A consemnat Victor MOREA

După cum scriam şiînnumărul de ieri al ziarului, „Someşul" Dej a cîştigat foarte greu partida de sîmbătă cu Rapid Bucureşti. 'An­

treno ru l. Constantin Moraru spunea la cîteva momente după ter­minarea meciului: „Someşul joacă mult mal bine în deplasare decît , acasă.» Perfect adevărat. Cauza: subestimarea adversarului. Aşa a fost şi sîmbătă şi puţin a lipsit ca rapidistele să plece la Bucureşti cu o^victorie nesperată. Au fost din fericire 5 minute în care de- •jencele şi-au mai spălat din păcate. Puţin, totuşi, pentru o echipă ,cu pretenţii Ia podium,-mai ales că valoarea adevărată a echipei nu este cea etalată sîmbătă în cea mai mare parte a meciului. - ■

Notă aparte în cadrul jocului mediocru al echipei l-a făcut Caritien Moldovan: Mai ales în repriza a doua, ea a luptat formidabil, reu­şind efectiv să ,.tragă", echipa după ea. La polul - opus,. Svetlana Dovjenvo. probabil în cel mai slab meci al său. ’ Urmează; meciul de la Vîlcea, cu ultima clasată. Teoretic partidă fără probleme pen­tru dejence. în afară de victorie, „Someşul" mai este dator şi cu un‘ joc bun.-Play-off-ul bate la uşă.

" V ' ' , Mihai HOSSU

• MOZAIC •

ays « FOTBAL. Agenţia F.P. rela- tează "că se preconizează un 'ischimb de jucători între F.C. Barcelona şl Inter Milano, con­cret între Hristo Stoicikţiv şi in­ternaţionalul olandez Dennis Bergkamp, pe care : antrenorul Johan Cruyff şi l-ar dori şl pe care ÎI apreciază în mod deose­bit. In altă ordine de idei şl du­pă spusele televiziunii: italiene, Inter âr fi interesată şl de fran­cezul Erlc Cantona de la Man-

chester United (suspendat, după

cum se ştie pînă la finele actua­

lei ediţii pentru Ieşirile sale hu­

liganice recente).

TENIS. După cîştigarea tur­

neului de tenis „Ford Austra­

lian Open", Andre Agassi a de- .clarat, printre altele: „Această victorie în faţa lui Sampras areo importanţă deosebită / pentru cariera mea de' jucător, întru-

; cît mă simt' capabil sâ realizez şi alte performanţe. Am' atins un nivel care îmi va permite să as- pir la Jocul întîi la turneul de la Rolland Garos, Marele Premiu

‘ parizian 'fiind un vechi .fibiectiv al meu. Trebuie ca a n u l acesta sâ cîştig „le French" şi Wim- blendonul". ' : r

• ATLETISM. După crosul de la .San Sebistian (Spania), în clasamentul feminin al Marelui Premiu IAAF conduce Rose Ghe- ruiyot (Kenia)'cu 97 puncte. _ Pe locul secund Cateherina McKier- nan (Irlanda) cu 88 puncte iar pe locul trei Elena Fidatov. ţRomâ" nia) cu 58 puncte;

/

MIERCURI» 1 FEBRUARIE, PAG. 9 ■ i i

___________________________ . ............................. .......................... -■ ............................ .................................................................................... ,.......... ,.................................... ....................................................., . , .................................................................................................................. ..

'■>0 pasiune de familie

Sportul şi calculatoarelef.[Surorile Fey Eniko şi Zsuzsa: [ouă nume care se confundă a orientarea sporii vă. Enume- area tuturor titlurilor şi meda- [jjor ar fi lungă şi greoaia. Sâ punem doar că nenumărate fi­lări. naţionale şi internaţlona- 5, cîte un loc 6 la Campiona­te mondiale de orientare spor- [yă: cele două surori-, Eniko eprezintă pentru două spor- |Te de 18 şl respectiv 19. ani a palmares fantastic, de care • t. fi mîndru orite sportiv. Un lalmares care datorită unui [ii> prea sărac (in speţă CS Voinţa") şi unei federaţii •; de pecialifate .indiferente; a fost ealizat în ' proporţie de , 80 la iită cu forţele ?i resursele pre­riei fcmiliî. O v; familie care re două pasiuni: SPORTUL şl ’ 1ALCULATOARELE. Sportul• pentru că toţi membrii fa- dliel practică orientarea spor- jă: cele două surori. ErikîS i; Zsuzsa,. mama lor, Clara, ca- ,» le-a fost şl antrenoare şi ta- ,1 lor- care a fosţ şi el sportiv

de performanţă şl antrenor al celor două fiice ale sale. Iar calculatoarele — pentru că Zsuzsa este studentă în anul I Ia „Automatizări — calculatori- re“, Eniko — aflată în ultimul an la Liceul Teoretic Nr. 2 vrea să urmeze aceeaşi cale ca şi sora ei, iar tatăl, care are o firmă de depanare a calcula­toarelor ' lucrează 12 ore pc zi •pentru susţinerei financiară a" celor două sportive.

Dacă mal au şl alte pasiuni? Eniko — muzica (Nirvana, Ae- rosmith, The Cure, Soul Asy- loum),- sucul natural -de mere şi Sprite, Iar Zsuzsa — muzi­ca (Queen, Bob Dvla» şl mu- , zica clasică), sucul de mere şi apa minerală. O familiei deo­sebită, a cărei fete, deşi; fizio­nomie extraordinar de deosebi­te iar în viaţa sportivă rivale, au pasiuni, interese şi ţeluri

comune. ■ ■ ■ ..

Noi le dorim din tot sufletul

să şl le împlit,cască!

. Reamintim tuturor fetelor frumoase, inteligente şi ta­lentate din municipiul Ciuj-Napoca fdeci. numai fetelorl)

câ în organizarea Casei municipale' ae cultură (Piaţa Uni­rii nr. 24, telefon 19-53-22) va avea loc preseleejia pen­tru apropiatul spectacol-concurs intitulat tflISS MĂRŢI­ŞOR. Sînt invitate tinere avînd vîrstă între 16 şi 25 de ani. La preselecţie sînt aceptate tinere fără nici un fel de restricţii de înălţime sau greutate!- înscrierile pentru preselecfie se fac zilnic, între oreie 9-17, la sediul Casei municipale de culturâ. ;

Service familial

Meseria de fotomodel

Meseria de fotomodel repre- iltă o atracţie în rîndul . ti- Şilor, în special ’ pentru fete., tiar dacă în linii mari se rg- nnă la' apariţii pe scenă pen-\ C a prezenta modele ale unor eatori de modă autohtoni, ea. feră foarte mult de aceeaşi «erie practicată în Occident. :Ţetele din oraşul nostru care ridică această • meserie • o fac if primul rînd din pasiune, de- «■ece conditiile de plată şi de itincă nu sînt pe deplin sa- sîăcătoare, aşa cum greşit ar crede. Nici : una dintre a-, sşte fete nu se ocuoă " numai îj această meserie' fiecare din­tele avînd şi o-altă ocunaţie ■ laîerine, . studente . ' Statu­ii de meserie se Dierde dacă lem cont de linsa de profesi- işjism existentă nu atît tn Kdul fetelor, cît în modul de treţinere .a lor- şi de pregătire .

a unor parade. Lipsa unui per­sonal calificat îri acest dimeniu face ca fiecare să-şi formeze stilul propriu, de cele mai mul­te ori, doar -prin efort perso­nal. Noile venite învaţă secre­tele meseriei (mers, poză) pe parcurs, în general sub îndriir marea celor mai vechi.

Paradele nu se organizează special pentru a prezenta mo­da, ci cu ocazia diferitelor e- venimente din viaţa oraşului. Pentru paradă fotele îşi fac singure machiajul, îşi aranjea­ză părul, iar creatoarele de modă le ajiită să se; îrrtbrace.

Ne confruntăm, deci cu "O stare de pionierat îri acest do­meniu care, datorită unor mi­nunate fete se va transforma, cu siguranţă, într-o meserie adevărată. ,

Şase întreprinderi din me­tropola Frankfuj't pe Main au dat exemplul, ocupîndu-se de copiii salariaţilor lor. Ele ofe­ră, la cerere, locuri în grădini­ţele de copii, „Tagesmutter“ (persoane de. încrcdere şi cu experienţă care să . înlocuiască, In timpul zilei,’ mamele ade­vărate) sau ajutoare pentru* su­pravegherea şi îndrumarea co­piilor care" îş i: fac, lecţiile. Re­prezentanta ionicilor de la „Deusche Bank" AG este de părere că: „Taţii şi mamele lu ­crează . ma! cu spor atunci cînd ştiu că acasă, copiii lor sînt bine • supravegheaţi1'.• Avînd înv vedere însă că, numai la Frânkfurt pe Main, cîteva mii de locuri în grădi­niţe şi cămine pentru copii lipsesc, cele şase întreprinderi de care aminteam la început s-au decis să preia ele iniţiati­va şi astfel cu ajutorul unui ^serviciu special numit „Famili- enservice“i să se ocupe de co-

. piii salariaţilor. Biroul nou- constituit caută localurile co­

respunzătoare, testează potenţi­alii salariaţi şi .organizează îngrijirea şcolarilor' în timpul vacanţelor. Acest proiect — mo- del al firmelor este susţinut de Institutul german pentru tine­ret, care 'doreşte să valorifice această experienţă pentru a putea pune în viitor la dispo­ziţia părinţilor oferte cores-. punzătoare. Ofertele urmează să aibă "în vedere şi copiii ce­lor care -lucrează în tiire sau; ai salariatelor de la bordul a-

. vioanelor, căci părinţii din am-, bele categorii nu pot beneficia de programele fixe ale grădi­niţelor şi căminelor, obişnui­te. Nu este, de mirare, că prin­tre iniţiatorii acestui proiect se numără şi Lufthansa, care ’ nu vrea să-şi- piaruă din nou stewardesele de înaltă, califica-

• re, imediat după ce ele au . născut primul copil! - -

(După „Prisma") ,

Bani sau distracţie

Dan ROŞCA

Un sondaj de opinie efectuat recent într-un orăşel din statul american Minnesota relevă . că52.4 lă sută dintre femei şt nu­mai 48,3 la sută dintre bărbaţi Preferă banii în locul distracţi­ei. Printre cei necăsătoriţi, pre­domină preferinţa pentru - .bani (57,5-la sută), în timp ce dis­tracţiile- nu au .întrunit decît40.4 la sută din opţiuni. în schimb, peste jumătate din cu-

. pluri (51,4- la sută) vor să se• distreze, iar numai 45,5 la sută

ar dori să albă mai mulţi bani. Vîrsfnicii cu venituri m iri op-

; tează în majoritate pentru dis­tracţii.' Sondajul efectuat : asu­pra locuitorilor din orăşelul Bloomingtbn nu defineşte no- ţiuneh de „distracţie". /

■ Pagină r&alteată de' Monica TEIPON

(HORO)JCQPUL

D O A M N E L O R

O săptămţna 1-7 februa-io O

Berbec (21. 03. — 20. 01):. Nu bravaţi spunîndu-i soţului că îl veţi părăsi; de data asta ar putea folosi momentul pentru.

' a vă prezenta imediat. . . vii­toare soţie!

Taur (21.04 — 21.05): La Clu­bul Ruinatelor se primesc ori- cînd noi membre, Bizuiţi-vă pe asta atunci- cînd, vă risipiţi toţi banii la saloanele de mo­dă. ,

Gemeni (22.05 — 21. 06): . Şi mulsul caprelor, şi averea soa­crei, tot în . . . staul vă aduc.

■ Rac (22. 06. — 22. 07):" ©ine caută mereu ruşine să nu crea­dă că va găsi pace.

Leu (23.07 23.08): Paharul , e prea mic pentru a îneca a-

marul unei Doamne. încercaţi . . . butoiul.

Fecioară (24.08 — 22.09): Vise arată o ispită la drum deseară. Numai că în spatele ei pîndeşte. i . soacra! .

Balanţă (23.09 — 23. 10): A-veţi grijă: vipera -pasăre cîntă- toare nu se poate face.

v Scorpion (24.10 — 22.11): Nuvă încăpăţînaţi să dansaţi rock cu moşnegii care abia mai pot ţine ritmul valsului.

; Săgetător (23.H — 22.12);Pentru banii cheltuiţi cu aman­tul nu cereţi soţului dobîndă.

Capricorn (23.12 — 20.01): A-mintiţi-vă că lăcomia - poate să îmbogăţească dar poate, şi să ruineze.

Vărsător (21.01 — 19.02): Nu cereţi soţului^ sfaturi în privin­ţa'rochiei pe care vreţi să v-o cumpăraţi. Cereţi-i banii.

Peşti (20.02— 20.03): Visaţi la scaunul şefului şi nici n-aii băgat de seamă că stă abia pe trei picioare...!

Există un-loc, o casă unde poţi găsi întotdeauna linişte ţi împăcare. Ele vin nu doar Aid privirile blînde şi duloa.se sie Maicilor din icoane, cl şi oin vorba blajină a " celei care ‘e-a însufleţit: doamna Liti- bomera MARUSCTAC, invi- »ta paginii noastre de âs- tad. ■

— M-am născut. în judeţul Cernăuţi, în.vşatul. Clivadin, Dnde părinţii mei erau . în­văţători; Am , locuit acolo în­tre 1934 şl 19-10. cînd am ye- mt sovieticii şl - ani foit , ne-,

6 voiţi să np refugiem. Marna 5 ®pa fiind, de origine germană,

_ r Jt' Plecat în Germania iar' wpâ un. ap'fă venit ş i1. tatâ «re fusese închis şl trimis *n Siberia. Am stat acolo 3 *nl. Apoi au Intervenit ne­înţelegeri între părinţii mei

au divortat; tatâl meu ră- oinlnd tn .Germania iar ma-

k.

. ma ţi cu mine înţoreîndu-ne, în ţa ră ... După' doi ani însă

i' a trebuit să ne refugiem diri nou, la Braşov, la întorsătura Buzăului. . . O copilărie" pli-^ nă d e ... peripeţii. ■. — Şi totuşi, din cîte mi-aţi spus într-o altă discuţie, în această perioadă aţi început . să pictaţi. .

— Să desenez. . . Am avut . norocul că tatăl meu era un

mare iubitor de artă, că ii plăcea sâ picteze. Cînd aveam5-6 arii, el mi-a fost primul

: îndrumător în ceea ce pri­veşte desenul. Din păcate, la-8 ani ne-am despărţit şi de atunci nu l-am mai văzut. După refugiu, 2 ani am fost bolnavă. între timp ne-am întors, cu mama, în Bucovi- s na, şi acolo am început din nou să desenez îmi plăcea să. merg la biserică, să desenez bisericuţe, apusuri de soare, ■

■ dar mai ales îmi plăcea să' desenez Icoane pe care le îm«i părţeam apoi vecinilor. în li- f ceu am fost remarcată , de . profesoara de desen şi, -bine-, ' înţeles, am primit sarcina —-r cum era atunci ,-— să de-, ,

. .senez la gazeta de perete mun-1,, citriare, tractoriste, -a^ecte din , 'fabrici. Din .nefericire nu mă

‘‘/atrăgeau- asemenea teme.: Şi ■>. am ; fost criticată mi s-a spus

că tractoristele mele-au figuri., de madone. Nu; erau deloc...,;

( revoluţionare, nu aveau fi­gurile acelea încruntate care se cereau . . . Aşa . că am re­nunţat, la bisericuţe şi la i- coane şi m-am apucat să în-,, văţ chimia. - .

— Nu vr-aţl gîndlf niciodată .'

să încercaţi la Arte Plastice?— Eram foarte timidă. Toţi

mi se păreau măi deştepţi şi mai talentaţi decît mine. Cînd am! venit la Cluj cu o colegă de a mea, ne-am dus Ia Arte Plastice la pregătire. In - pri­ma zi lucrurile 's-air desfă-

ICOANE

şurat • bine/ în; (sensul că d l,.. asistent ne-a adus nişte cu­lori şi am pictat flori. A do­ua zi însă, lucrurile s-au' com­plicat: a; venit o doamnă goa­lă puşcă, iŞ.a : aşţ)?at-.;, piejor peşte, picior,. iaţ,.noi:’tf .trebuii

-s-o! pictăm;* 'â.ţţfpţnţ^les.^ţ^'-’lrii^., am speriat: noi. nti mal , vă­zusem nudţirî,‘‘ 'nqi',lyenedm la un ■ liceu din provincie. Aşa că n-am îndrăznit s-o . pictez decît ,.i,numaî; ptnă l|i brîu ' şi - peste sîni ’ i-arri< aiimcat ‘ uri! voal. ,.Fireşte !cS Hoaţă lurnca s-a amuziit,;. Am renunţat; la Arte Plastice! şi am - plecat1 la ■ Chim ie,: Am 1 fost, npni’ pro-’ feşoară în Cluj 32 de ani, timp în care am coniinnat să pic­tez peisaje şl flori Prin ’ 1979 Uh prieten, grav bolnav , m-a rugat să-i fac o icoană. Asta a fost prima mea icoană du- ’ pă mulţi, mulţi ani. In 1987

a murit soţul meu. Au urmat doi ani în care n-am mai pu­tut să pictez. De abia în 1983 am început să lucrez din nou şi tot , atunci am participat la prima expoziţie colectivă, cu4 tablouri: două bisericuţe şi flori.. In •1992 am ;)vut prinia expoziţie personală, apoi în1993 alta .şi donă expoziţii în 1994, plus alte cîteva expoziţii colective.. Am avut succes... în 3; ani am pictat peste 250 de icoane. Lucrez numai a- tunci cînd simt nevoia,, şi a-- proape zilnic simt nevoia. :,Şi sînt^ con vinsă că mi -ani racă- ţ)ătat .echilibrul sufletesc du­pă pierderea soţul'u meu toc­mai datorită făptuiţii că pic- ■tezf şi nu orife, pictez icoâr ne. ’ ,v-:.

., — Sâ înţeleg, că . la baza creaţiei dv. . stă credinţa? ' .

— Da, fireşte. Fără crediri;- ţă nn se poato face aşâ ceva. Se. pot face copii, eventual, dar. ,nu. poţi crea. A

, “" — Orice, hcţ de ct-caţie prC sSijâpfe’.'^^sfarB^SRC^ialS.'’'/ Cutn-

. se manifestă în ca7ul- dv’i?■*: ittcr.-t în prezenţa ■

cuîva. nu pot lucra ziua cînd 'e'1 gălăgie;'Nomâi nn.iptpa pot ' lucra chipurile. Rc*stul veş­mintele se pot face şî - ziua. Şî ntnnci cînd pictez irit tot ce a ' fost' urît. în viaţa mea. Nu rnai invidiez pe nimeni, nu mai urăsc : pe nimeni, tml amintesc numai lucrurile fru- moase. ' '

— ..Există cîncva din familie care ,‘v-a moştenit pasiunea pentru pictură? *

— Âm trei nepoţel de. care sînt toarte mîndră. C e l' mai

mare, Vladimir, fiul fiului meu, are talent la desen şi sper că va duce mai departe ceea ce am început eu să fac. Ceilalţi doi, Damian şi Remus (de şi 2 ani), copiii fiicei mele, reprezintă pentru mine o permanentă sursă de inspiraţie. Şi aceşti nepoţi au contribuit în mare măsură la împăcarea srifletijlui meu.,-j — Credeţi că orice femeie poa­te ajunge Ia această împăcare su­fletească, . sau ea este un a- trlbut al vîrstel? /

. . , — E greiu- După' cumj spu-';' neam, nu îritotdeuna am fost aşa cum; .sînt ,acum. Am avut p viaţă agitatiî. am avut .o-, bligaţii .în. familie1.;.Şi gîn.desc că femeia, de astăzi, o femeie . tînără, de asemeni are o vi- aţă agitată. Bineînţeles, ,e am-^ biţionsă (şi eii ‘am fost ambl- v; ţionsă!). Câ şă... te . re.alizezi,

.trebuie să fii ambiţioasă. ' Te ' deranjează, că alţii păşesc în ' faţa ’f,ta,'-;']|ţ ;^e v ;;^- ir'i.» totreci.', Şi -jfl ,de ’ 'trnişiet, stifjftelîMîăv'',^;;jCre4"

vpă ea vin° odată C'i anii, cţeşi nu ; întotdeuna ; Mă gîndeso ncum că .îmbătrînesp. Dar ; toată_.lnmea . îmb^trîneşte!' Nu/ ai vilă?. Dar co-aş face cu vila’ acum? Ce ' m u n c ăa r fi .. S-0('' întretin' Pe vrernuil am vruto, grădină, păi cine ar lucra acum grădina? Arh vrut s ă ! am ,,rochii frumoase. s lucruri frumoase. fNu:mi mai 1 doresc. Şi totuşi, ceva doresc ; din toa­tă îriima: doresc să fao ex­cursii; să vă^_ muzeele din Franţa şi îtalfâ. să ' văd; Me- diteraria să văd Egiotni ..

Monica TKIPON

ADPVAn" ' r ' MIERCURI, 1 FEBRUARIE,>AG

Nu .Nu-i invazie! Numai câ scăderea vigilenţei a dus la în­mulţirea ruşilor din . piaţă.. U- rtii zic că-s „fraţii • noştri/ de peste Prut1*/De acord. Dar . nici

7 noi, nici „fraţii*1 nu avem drep­tul să bişniţărim.

secrete amsrkasie

DELAPIDARE

La o bancă de stat iraniană, se anchetează un -caz de fraudă fără

' precedent Sri âceastă ţară* fiind, vorba despre 65 miliarde de riali (37 > milioane . dolari). anunţă

• REUTER. Delapidarea a; fost fă­cută cu .ajutorul a doi angajaţi

. ai Băncii. Saderat. ; Principalul vinovat a* cărţii identitate nu a fost dezvăluită,'a părăsi); imediat Iranul, după comiterea infracţiu-

, n ii.D upă ..eforturj susţinute ale ” Ministerului '• .'Informaţiilor, acur zaţul a fost readus în .ţară. Au­torităţile ’ au recuperat suma de­lapidată şi l-aţi reţinut pe infrac­tor. Citeva ziare aii respins ex-

. plicaţiUe ministrului Economiei ţi al Finanţelor, şugerînd că a- . .cuzatul ..trebuie Sâ Jie susţinut de cercuri deosebit de- influente.':

' (H.V.)

Potrivit unor documente ' ale Serviciilor secrete americane, I- ranul este responsabil pentru a- ţentatul împotriva avionului com­paniei „Panam", soldat cu moar­tea a 270 de persoane Ia Locker- ţie (Scoţia). Astfel se pune capăt- !t- după cum scrie „Daily Re­cord"— tezei potrivit căreia res­ponsabilitatea i-ar reveni Libiei.-

Conform acestor documente ale serviciilor., de informare ale UŞ; Air Force, un îna lt . responsabil. iranian, ayatolahul Mohtashemi, a plătit suma* de 10 milioane de dolari lichizi şi aur mai multor organizaţii teroriste . islamice. I- ranul a vrut- astfel să se răzbune pentru distrugerea, - din’ greşeală,-.

. de către Crucişătorul', -american; „USS Vicennes1* . a'i'unui Airbus

Iranian .care s-a prăbuşit cu. 290 de persoane deasupra Golfului (înainte, un film ’ documentar

„Dubli Cruci ds ’Mâltâ* sugerează .- aceeaşi vinovăţie; a Iranului."Dînd cuvîntul. mat;' multor • martori, mal ales unor vechi membri ai CIA implicaţi in' dosar, filmul mUltipUeă indiciile' tulburătoare şi asigură că. preşedintele Ronald Regan ş t primul 'ministru brita-

(VII)

— Cum ziceţi că v-aţi dat sea­m a că' au căzut Ana Pauker .şi, - Tcoliarie Georgescu? .

— Păi, noi ştiam. Dar, brusc, s-au îmbunătăţit condiţiile, de - detenţie. , ,S-a . îmbunătăţit' simţi­tor lirana, .mulţi au murit perţtni că au mîncat prea mult. îţi dă- , deau .fasole frecată, arpacaş mai gros. Faţă de zeama chioară de dinainte şi aşa numitele „gărgă-- riţi“, era ceva! TraiJ Numai să mi ■ ajungi Ia „Zar,ca" sau la „Nea? gra-ţ. </P- "- '

, —ţs.Văd,ică .ijiincârea ara o ob“~ sesîe.

— t ’ăl'dacă nu ne dădeau nici cît. să supravieţuim , . , Ţin minte că, lă un moment’dat a murit lă" •noi în celulă fostul mareşal al" Curţii Regale, pm , falnic, da'1

l-au . chinuit..,. Două . zile l-am . ţinut şi hu I-âm, anunţat: cârl •mort. Cind venea,, gardianul^ îl proteam între noi, ’ numai să ia­să 1?:.număr.; Ca să-l luăm pîinea.1

Şi mîncarea.: După cjouă zile a - trebuit să spunem

— 'Aţi-fost pentru o scurtă pe*;, rioadă l<1 Poarta Albă. De ce vâr", tot, mutay?-,,

Da’ -jcine şgtielAici, am fost băgat la un curs- de .calificare^ la strung, că era un atelier de

.reparat tractoare. Dar " repede itbau transferat .la Câvnic. Erau nişte condiţii ia p lum b. . . în sub­teran, 10 ore pe puţin, cu min- care proastă, deosebit de greu.'

Părinţii vă puteau urmă­r i . . . trasşul prin, puşcăriile ţă- rii? -. : ’ r -'’ — Lc-am scris de la Poarta Albă, aşa că ştiau că sint la-Cav- nic. Ai mei, cu toţii, s-au mutat la Huedin. L-au judecat pe tata, i-au dat 3 luni de puşcărie cu confiscarea* averii. * -1' •

, ;~7-- Pentru c e ? ' , ; ' * ' "'*î

. — Acuzaţia .fsra.. că, plivit cinepa Eu, n-am auzit i în viaţa mea să-so plivească-cînepa, dar drebuia . să: ne ia pămîntul. Ai mei au, fost obligaţi să .vină la Huedin,1 să. se stabilească aici."Şi. cum ne eliberam din închisoare, tpţi aici veneam.

v.‘— Ei, dar pînă la urmă âu tre­cut şi aceşti cinci ani. 7 >

— . Cum vă spusei:* fără' patru­zeci de zile. Le-am spus' unde mă stabilesc (la " Huedin n.n.),' pe tata-ny l-am- mai :găsit,- ţnurise. ? ^ saU' 4 zile .m-am^pornenlt

că virte la.noi comandantul seCU-. ritaţii» „căpjţanul. Cnuciecu'.1’ De la raion.

niC Mărgăret.Thatcher ar fi con­venit în secret, în urma atenta-, tului, - să arunce vina asupra Li­biei, considerată drept vinovatul

' ideal.) ' ' -■> ■ După ctim informează" AFP,

publicarea -flocumentelor a inter­venit în urmă1 "unor informaţii apărute - în» „Sunday Telegraph",

■ potrivit cărora7 Germarîft l-ar fi . ; eliberat recent pe un important

suspect în afacerea Lockerbie' în- bază Unui aCord secret cu Ira­nul Suspectul, Abdel Ghandanfar, de 53; de ani, care a fost.-extră­dat în Siria. este-' una din cele doUă’persoane.condamnate' pen­tru;-terorism Ia Frankfurt in oc­tombrie .1988.. Resturi ale mate-’.

;, rialelor uţiliizate pentru fabripa- rea . bombelor similare celei fo­losite în atentatul de la. Locker- bie fuseseră descoperite, cu prile­jul arestării ^icqstuia. r:

Pe . de altă parte, o depeşă Rompress informează ,că „toate afirmaţiile urmărind sa. amestece

. Iranul în afacerea Lockerbie sînţ- lipsite de orice . fundament". A-

firmaţia aparţini, purtătorului de'Cuvînt al MAE;iranian. ]E1 a 6a- lificat afirmaţiile apărute în zia- rul scoţian; drept' „propagandă sionistă vizind să ducă atingerea prestigiului Republicii işlămică"/

Carosabil gţ

Neglijenţa la volanCu toate . că starea soselclor din judeţ s-a ameliorat sc i

cu toate că poliţiştii sint tot mai mult în trafic, cei mai: | conducători auto ignoră elementarele reguli. de conduită j *

• rosabil. Spunem „cei mai mulţi" pentru că, fie şi Ia o r- privire asupra "modului de desfăşurare a circulaţiei, nţ seama că aproape fiecare conducător auto încearcă să., pească, să ştirbească cîte ceva din litera şi spiritul legii

9. Mai mult dccît inconştientăOră nepotrivită pentru escapade:18. Se pare ca lt; major Ratiu Radu avea j,la bord“ si cîteva . spritun. Goneau cu maşina ,5-CJ- ,9144 spre Stehăriş^Moldbveneşti.O curbă usoart^ o ezitare si a- . proape totul devine .-.. - - trecut. Ratiu Radu (lt. major) si Voievod . Petru (cnpilan) îsi găsesc trdgi - cul sfîrsit. Stoicescu Marius Ioan (sg. major) Bunea Petrică (lt. major) şi Bumiana Cristian (sg. major angajat) sînt grav răniţi. Cazul a fost Dreluat de către Procuratura Militară.

• Capacul... zbiirător; Stupid accident, . pe .principala' arteră de . circulaţie a oraşului Cîmpia Tur- zii. Un capac de canal s-a tran­sformat într-un Veritabil obiect zburător, în momentul în care un autovehicul a trecut peste; el. Victima acestei întîmplări nefe­ricit? aţ,fost q femeie (C.S.), ce_ se plimba prin preajmă la braţu l"

soţului el. Femeia s-a t grave leziuni la nivelul r .lor inferioare-, în aprop- 5

cului CU ' prţpirta’ a ;mai p săptămînă-., trecută; un i dent stupid. Vă reaminti- jjj tunci o femeie si-a piere | datorită .roţilor * unui T| prinse -îri titripul. mecsult

a CINE ESTE DE VI* muna Ciucea a fost zit cute martora unui grav.; de circulaţie. Ziua de 2! rie, ora 19. Tătaru Gafcr s din Valea .Drăganului, t 1 maşina înmatnculată cu 3 CJ-DEA. In apropierea u | ceri de .pietoni,: intr-o t neatenţie sau diri cauza C a izbit în plin pe Merr orghe Viorel,. de 32 de :i localitate, dar pe de aiul

' victima şe afla într-o stai} sată de ebrietate. Orgap-4

petente stabilesc, momenag' tea- fiecăruia de vină.?

La fala tacului

Incendiu pe B-duî 21 Decembri

Doar întimplarea a făcut .să fiu sîmbătă 28 ianuarie, în jurul orei 18,15 po B-dul 21 Decem­brie.. N-am regretat însă. întot­deauna este ceva impresionant să

. vezi- o- coloană, dp; maşini, circu-■ lînd cu viteză şi cu sirenele ur- lînd. îţi dă, impresia-de iorţă,'de siguranţă, de certitudine că,..; cineva este alături de tine, gata să-ţi sară în ajutor, : .

' ' Nu micâ mi-a: fost mirarea cînd cele două' maşini' de inter-

• venţie ale ’Grupului de. PompIeri Cluj au; oprit' în dreptul numă­rului , 130 al B-dului 21- Decem­brie. N-ani ’ pierdut ocazia de a

' âsista’ ‘2îh dircct" ia 1 o intervenţie a pompierilor. De altfel destul

. de banală şi fără urmări deose-

' TRAJAN VUIADintr-o depeşă a agenţiei Me-

diafax aflăm că Aeroclubul Franţeirecunoaşte prioritatea mondială a românului Traian

; Vuia în executarea zborului cu iun aparat autopropulsat mai greu decît aerul.:: Biroul de presă al Armatei din Monte- son precizează,; : totodată, ‘că lîngă Paris va ’ fi instalat un monument realizat de Studioul de: Artă/Plastică al Armatei, ca-

TN ACTUALITATEre va simboliza/ evenimentul ridicării în aer âl unui aparat, ridicare datorată în exclusivita­te forţei de propulsie de la bord. Recunoaşterea a avut loc în contextul relaţiilor interna­ţionale pe rcare -Asociaţia Ro­mână, pentru Propagandă şi Is­torie Aeronautică, ' funcţionînd sub egida MApN, le are cu in­stituţiile similare: din alte ; ţări.

> : \ (R.V.)

bite: din neglijenţă a !:’ beciul improvizat al .

Gordan Viorica- Un senx: larmă l-a atras totuşi î

:- D inu1 -asuprâtuturor ip tiilor..J)e care locatarii 1 r ie fac la subsolul acest -aprobări, ' autorizaţii ţi cernămînt.’, ; . . -. .' în altă. ordine de-idei

dlul â fosţ anunţtt la-1» tru ,ca,! după -numai pd nute,' la ora- 18,23, maţ: B fie la faţa1 locului, ■ iar f i să-şi desfăşoare .forţele, i? minute flăcările au fos dar -a fost > de-a dreptul să vezi; siguranţa în Kţţ subofiţerilor Emil Onaa Prodan, a sergentului ” a caporalului lacob.:

Am fost sigur, din . ; câ cineva veghează, fi *- punct: de vedere, la li^Ş" stră.

Cripte

' . . . .......*

Ilueiliit.y'O misterioasă cabană. O misterioasă destinaţie ş l . . . mal • inulle accidente/ De «.►• »iu vrea nimeni să ' nc spună ' ce- şî cum? Să dăm noi ciţ prestipusiin

Foto: N. TETCU

UN BANDIT POUVA

Se ştie că fiecare hoţ, Infractor, are o metodJ iectă în ’care acţioness todă de la care foarte n excepţii. Paven Dorin,, c; a n i,, din comuna Poiei însă un hoţ polivalent, •' adaptează uşor fiecărei* „Meseria" lui de bază ţ „controlor1*,. RATUC. -1-; baza unei legitimaţii fi’

: menda“ pe toţi călătorii i lete. Cum s-ar zice, furs pe hoţ. în stilul acesta ş- cut rost de peste 150A' bani'de buzunar.

Dar o altă „metodă fo-:" P.D. era şi aceea de, a/’ casele oamenilor; profiţ" naivitatear’c^)iilor ce fi- singuritacasăi'Nu i-a să-l convingă.» pe min»'- din - Clqj-NaRQeaj- că & mis de tntăl-; pcestuia

' luş •. -un;, jridşoTcu. -«ot» * , prumuţ. Odată luat l-a dut,. numai, că, o bună t de timp . va fi dat in la gherlă! ’

m m u i * PUBuamn

'fT c . £• V A N W IJK s aauuntă concurs pentru ocuparea îinîiivpost de

! C C Î N I A B l i .

Condiţii: -vîrstă maximă 30 ani, -limbi străine,

- cunoştinţe de lucru pe calculator.

C.V LA ADRESA:

Str, 21 Decembrie 63/6.

Informaţii la tel. 193366. <29129 )

DIADEMA str. Doja nr.27

Din data de 27 ianuarie 1995 sc deschide pentru -

frumoasele viitoare mirese, boutique "DlADhMA”

care vă satisfac ccle mai rafinategusturi

v - coroniţe la comamU

- rochii dc mireasă cu materiale «lin INDIA,

CHINA, JAPONIA, COREEA etc

LUNI-VINERI orele9-18 ATENŢII:!Pentru DIADEMA in faţă la intrare NU în c»rte!(29i207>

S.C. NAPOTEX S.A. CLUJ NAPOCA B-dul 21 Decembrie nr. 47

Anunţă concurs în 15.02.1995 orele 10 pentru ocuparea următoarelor posturi:

- inginer -

- economiştipentru activitate comercială •- secretară, cu studii superioare şi cunoscă­toare a unei limbi străine de largă circulaţie

• şofer categ. B, G

Deasemenea angajează electrician întreţinere cu 1/2 normă, poate fl şi pensionar.

Cererile pentru participare la concurs, însoţite de curiculum vitae, se depun la sediul societăţii pînă în data de 10.02.1995.

Detalii suplimentare la telefon 112.118.M i .. " - — * (291.305))

« c. ARTA CULINARĂ « a ck|; organizează concura- pentru ocuparea postului '

de ECONOMISTr ls Săry. Financiar; Relaţii suplimentare; Bir.personal str. luliu Maniu nr.34 (2913Q7) -

- fi

Str. Parîng nr. 7/4'S

tel. 1 7 1 8 B B

S & c c m v r A • .

MONTAJEDE A S c S ^ ' Mj

K Preturi avantajoase’ 'UNIC între orale: 7-21

SC C A ^O N S T R U C rO R U t"

Cluj-Napoca,*StrMvram lancu nr/19 execută

lucrări dc copii la heliogrqf' ■Ja tariful de 1200 le i/m p plus TVA. (291304)

• Caut tîrnplar- mobilă. Tel1-1-83-93. (306093) .. ; r

• SC Moara Qaciu SA n- nunţă redeschiderea „Brută­riei nr 1“ din str. Răsăritului nr. 13 începînd cu data de 01. 02.95 aşteptăm cu plăcere să ne revedem clienţii. (306112)

; • „Dast Conserv"; primeşte comenzi pentru tavane 'faiso Import Germania.1 Informaţii; tel 19-12-76, str. Marinescu nr. 5-7. (311011)

• Vînd societate comerciala, înmatriculată decembrie-'1994.' Tel 11-27-88 interior 135 sau15-84-31. (311021)

, • Societate comercială, an­gajează contabil şef şi’electro­nist, Informaţii la tel 19-51- 43 orele 8-16, în zilele urmă- toare. (311034)

X• Domnul Cimpeanu Ion es­

te rugat să sune la tel 032-J.22-10-19 pentru perfectarea ac­telor de radiere a maşinii Da­cia break 1310 cu nr CJ-01- APP. Strugaru Neculai, Iaşi, după ora 16. (280712).

• SRL — decembrie 1994, caută colaboratori pentru în­ceperea activităţii (servicii, producţie, comerţ) Tel 14-88-17 orele 17-22. (280721) / ■

Angajăm gestionar yîn- zător garanţie imobiliară o- bligatorie. Informaţii la sediul firmei str; Avram, lancu nr.18 ap. 5. (280727)

• Firmă particulară vinde apartament 4 camere amena­jat pentru Birouri şi autolzo- termă 10. tone marca. . Lia?.. Tel 16-14-48. (280767)

• SC Lyvary SUL vinde pe bază de comandă parchet din pal cu furnir de stejar la preţul de 12000 lei mp inclu­siv tva. Relaţii Ia tel 18-17-j6 între orele 10-17; (2807G8)

• Agenţia de turism „Soroc" SRL . orgatii/ează săptămînai excursii la Budapesta, cu au­tocar modern. înscrieri la tel 17-01-81. (310934)

• Executăm deratizări. Te)17-11-88. (310916)

• Medie stomatolog "absol­vent 1994 solicit, angajarea la nn cabinei particular. Tel 14- 81 52 str. Borsec nr. 2 sc. 3 aP. 57, (306022) -

• Transport marfă 7 4. Tel11-41-96. (310965)

• Execut jaluzele exterioa­re lemn tei. Tel 11-79-30; 12- 44-03! . (305892)

• Vînd .firmă înfiinţată îti decembrie 1994/ preţ 2900 DM. Tel 16-91-81. (306046) -

• Vînd convenabil firmă în­fiinţată in decembrie 1994. Tel16-00-82. (310993)

• Vind societate înregistrată 29 decembrie, scutită de impo­zit 5 luni, capital' social, 500.000 din Dej. Tel 11-92-33 ; familia Horvath. (3059G0)

• Angajez tîmplari cu expe­rienţă. Tel 13-84-26 zilnic ore­le 10-13. (30G017)

• Meditez chimie. -Tel .16-80-79. 2(80597) •’

• 1880 lei oră, meditez mate­matică pentru admitere la li­ceu. Mănăştur* str. Parîng 14 bl. J l. ap. 45.. (280675); :..., • Caut spaţiu pentru depozit

în Cluj-Napoca preferabil Mă­răşti; vînd vitrină' frigorifică şi' maşină de îngheţată Tel 15-68-" .97 ,(280567) .. V . ;

• Cabinetul cosmetic din P-ţa Cipariu, condus ‘de Hegedus Csilla. s-a mutat- pe str. Karl ■ Marx nr. 13. (230629) : ‘

.# Caut de închiridt dubă in­tre 1.5-3. tone. Tel 15-29-07. - (280088) : ^

• Tin evidentă contabilă. Tel15-18-87 după ora 17. *306092) :

• Vînd firmă înmatriculată , In 28 decembri* ÎWM Tel 14-. 58-96. (30607B) - ■

• Vînd SRL - înmatriculată în decembrie 1994: Tel. 18-94-09.- (036078) y

• SG Ovicarni SA cu sediul în Huedin str. Horea nr. 101 tel 25-17-47 scoate, la licitaţie utila­je şi rtijloace de transport din dotare. Licitaţia 20 februarie, la' sediul din Huedin • (306116)

• Angajez contabil cu expe­rienţă şi cunoştinţe de operare pe calculator. Program- perma­nent Informaţii la- sediul fir­mei str, A îancu nr. 18 ap. 5. (306126)

® Angajt/z femeie de servi­ciu Tel 19-47 -00 (306127) .

O Angajez • agent comercial Selecţia sîmhătA 4 februarie str.' A îancu nr. 18-5. (306128)

• închiriez sjsaţii. pe termen lung pentru depozite, cu te) -40- 100 mp sl minim 1000 mp; Tel .19 -47-00 şi 19 47-01, (306129)

• Căutăm doamnă pentru în­grijirea «nul copil de 1 an şi jumătate. Tel 19-53 01. • (311002)

Cafe-bar „Mihai Boca“ yhi- . de, prin licitaţie ’ Dacia-papuc.v- Tel 18-42-01. (311025) .' • Cîştigaţi 20 la 'su tă lunar ' pentru orice sumă depusă In contul firmei noastre. Tel" 051—1-397-95, tel-fax 051-15-44-79. " ' (280719) - ;. ;

• Caut ; de închiriat aparta­ment 2-3 camere cu telefon, parter, , pentru - birouri. Tel 15-v 68-16. (280730) ‘ ' ‘

• Vînd SRL înmatriculat de-, cembrie.. 1994. ■ Tel -14-29-1.1 '(280740) •> 1

• 'Vînd . mobilă esenţă cireş - cu vechime peste 70 ‘ de-ani ş is* firmă SRL impozabilă" diri '94. Informaţii tel .12-31-36 tntre o- rele 10-18.< (280743) ,,/V -'

• Consilier financiar <3AR o- • fer; consultanţă în domeniul ■ a- sigurărilor.4, Tel ‘ 13-10-611 luni- ... vineri 18-20. . (306130) .; . ‘

• Vînd SRL i 2912.94 comerţ . 3 milioane negociabil. Tel' 16- 25-19. (306133) -

• Angajăm manipulant mar­fă cu , permis de conducere ca- tegoria .B. Selecţia îh data , de, 1.II. ora 17. Tel 13-61-24. ' (306152) ■ -- • ■ .,

• Posed 2/ locuri în maşină pe data'de 2 februarie spre Ger­mania. Tel 15,-00-82.. (280773)

• Caut Audi 80, fără talon, model 85-86, foarte bun; caut^; spaţiu centrali - ultracentral . pari-- tru; maşină stradală de îngheţa- ; tă, ; plata in valută. .Tel 13-75- 61. (280752), • Reparăm maşini de spălat Automatic la; domiciliu. Tel .13-:34-41. (280755) :; ; . ;c • Companie farmaceutică: an­

gajează- medie sau farmacist do­miciliat în Cluj, maxim 301 ani, cu permis- de. conducere, cu­noscător a l . limbii engleze, , pen- trti activitate ’promoţională CV plus foto la adresa: str, Rosetti nr. 15, Cluj. (280763)

Meditez matematică. Tei. 37-32-81. .‘(311014) ; '

• . Anp.ajezr vîn zăloare. Tel 16- 78-29,. (Ii i 058)' • , ’ .

închirieri -• Gaut chirie. Tel 19 49-49.

(310917)» Student serios, «aut pentru

închiriat apartament 3 camere sau garsonieră mobilată, cu te­lefon, Tel 17-08-43. (310964) .

• Student, caut. -de închiriat garsonieră, preferabil cartier Gheorgheni, str. Pata. Tel 14- 40-8!). (310985) . . . ' ' .

• inchiriei-asocieve pe; ter­men lung spaţiu- 300-100 'mp, numai central. Tel ‘ 19-28-22;' (310635) ...

• Dau în chirie apartament 3 camere, cu telefon, în Zori­lor. Tel 11-41-78. (310910) „

• Caut de închiriat. vllă;saij' ăpartainehte de miriim’ 3 ' ca­mere dotate cu toate facilităţile şi complet mobilate, situate de preferinţă - în 'zonele Grigores­cu,' Andrei Mureşiănu” ş l : zoria centrală. 'Vă rugăin să sunaţi lă 19-04-31,-ora 9-17; (310466)

Caut urgent de ^incliirjat apartesment : mobiint eu tele­fon. 'Plata im ' valută. Tel 12-24-90. (310846) ; ; ~ "

• Caut pentru .închiriat spa­ţiu ' comercial." .Variante. •- Tel lfi-Q6 61 r (310928) >x-. • Caut de închiriat aparta­

ment 2 ţcâmere. mobilat, ’ tele­fon,- obligiatoriu garaj, exclus Mănăştur Plată îh vălută.^ Tel 14-89-64. (3105957) : : ;

• • Caut de închiriat aparta­ment sau garsonieră. Tel 15- 49-47 (310960) ;"-

• 'Dau în chirie apartament cu două'camere cu ■ telefon, pe vaiută. Tel 13r87-l8. (305988)

• Student grec caut pentru închiriere, apartament ,cu trei camere ;sau casă . particulară cu telefon. Tel 12-85-60 orele18-20. (305806)

9 Tineri căsătoriţi medici căutăm ;să închiriem garsonie­ră. Tel 12-05 51 după ora 16.' (3059P1)

9 Dau în chirie locuinţă- şi spaţiu comercial V Tel' 15-32-15.(280708) -

8 Caut de închiriat urgent, garsonieră. Tel 19-90 09, (2S0700) . "

• Caut urgent de închiriat spaţiu comercial Tel 13 90 09- (280/07).,- <

• Caut de iniliiiial aparta­ment cu două camere. Tel 15- 51-18.- (30609?)? .

• Caut de închiriat 1-2 ca­mere cu telefon pentru birou. Tel 12-7311. (30GI01)

0 Tîuără, inedkv caut de închii iat gars 'nieră sau apar­tament cu 2 camere. Tel 17- 73-81, (311008)

• Caut pentru tncbiileie'a- paitamenl cu 2 camere, sau garsonieră cu telelon (Zori­lor sad- centiu). Tel 17-82- tî<5 orele .18-20., (311023)

. * , Caut chirie spaţiu. Tel. ■ r 19- 57-15. (304375) ‘

- , • închiriez locuinţă. Tel 13- 08-C1.- (310913)"" - ‘

• Dau. 'chirie spaţiu Tel 11-22-04. , (304384) - • ' - . -■ Dau - în : chirie -locuinţă ., şi spaţiu" comercial.-;Tel 19-03-84.' - (306060):: , , , .. , :

, Caut;'chirie, locyinţă. - Tei i.,19-57-15, ■'(304:400) , ■ •*> -- ■ ■ V 1

• Cont pentru' închiriat gâr- .: .sonieră mobilată - îri ; Mănăştur. ■ >

Informaţii tel 16-10-03. orele 18- '. 20 ,Zilnic.. (30o989) .

• . Căutăm, chirie locuinţă 20. .,000 , Ier .lunar. Tel 11-20-12 dd- p,ă 'oral -14." (30C047) .'

‘ ^Căt^t": de "închiriat spaţii)- <»mercial; - Tel *• ! 4-23-44. (300057)

Caut; „de v închiriat-, aparta­ment sau casă,' (ne)mobilat;‘ Tel■-14-23-44. (306058): Dau chirie locuinţă. Tel 11-

:• 22-04.f (280182) - - . i• Tineri . căisătoriţi căutăm

locuinţă de închiriat.; Tel- 19-60-15 r şi .18-23-69. (280607) - ; î

Caut să închiriez1: ăparta* ment 1-2 camere cu telefon. Tel11-10-58. (280703); ■; - : ’ , !

• Caut de închiriat. aparta- ■-■ ment: 2-3 camere: Tel:: 19-90-09.

(280705) . ; ; : • ' . ; M• Caut pentru. închirUt apar­

tament cu două camere In zo­na' Gricorescu/' Tel- 18r27-01 în­tre orele 8-22. (306080) -v ! .

• Caut chirie. Tel 11-67-22, , (303123) ' - : '

« închiriez garaj. Ti-I. 17-06- 83 (311000) " ': ^

• D^iu în chirie1 garsonieră mobilată Mănăştur. Tel; . 11-63- 72 (311012) '

• Dau în chirie apartament 2' camere .tiltrafinisat în P-ţa Cipariu. Tel 14-25-15. (311016)

• Dau în chirie pa termen lung garsonieră mobilată, preţ anticipat. Tel 15-78-25, orele 17- •20. (2«073l) ; • - ; • :

O Dan în .chirie spaţiu co- n\erc'ial.v chirie1 anticipat, va­riante Te!.18-fi.î-;i9. (30613!-)

« - Caut pentru 'închiriat, sp-v- . tiu comercial, Tel-14-42 42.(3opi'M), „ ;1

• Caut de închiriat spaţiu co­mercial ultracentral. Tel 15-02-

' 69. (30fiir>0y -• Dau, in chirie ' apirtament

2 camere pe valută. Tel 12-21- 31. (280780) 1 , ;

• Dau • în chirie apartament2 camere mobilate, telefon,. TV -cablu, plata în valută. Tel 16- 35-05. (311035)

• • Cant; locuinţă de închiriat. Tel 14-50-09. (311049) .

• Cuţit, garsonieră de închi­ria;- T<d T6-J3-46 orcl« -12 IC-,

-(31J1XÎ3) - ; V

\

a d e v a r u l '

c je - .C lE ig .PUBLICITATE

M W : <-:j|\ ®»V.BANC POST a ti 1

sociatsrt» tcraîreistS k g jl |

F e rs ^ a ia ® ^ is ic © ş l ag®fâp-@ ®@ss@ iişisl

I '** M *7?*u«£

c o l a b o r a ţ i c a i i i c p q s t S.A. SUC iu

Cflrar :'V-,acordă dobînzi la DEPOZITE persoane fizice între 45% - 65% pc an - neapîicînd

comisioane j • /. . , , v , .acordă credite pe câraete de economii tip BÂNC POST;

- acordă credite pp termen scurt şi mediu AGENŢILOR ECONOMICf cu dobîhdă de 65% *75% pe an; •'

a'introdus linia dc credit în funcţie de valoarea încasărilor lunare ;»r aplică comisioane redus& la operaţiunile în numerar şi fără numerar pentru ager*

economici.; - 'ovi^ Agenţia Gherla înfiinţată în trim. IV 1994 efectucază

întreaga gamă de operaţiuni bancare (Str. Crişan nr. 16A) (762533)

S.C. C O M P P IL S.A, Cluj

: 'Cti, "sediul îţi str. Fabricii de zahărfift 165 •. organizează licitaţia pentru închinarea liHUs imobil

compus din 4 CAIV1ERE şi DEPEîyOMJE,

CURTE şi SPAflU DE DEPOZITASE, situat îrt Quj-Napoca. str. Fagului nM5.* ; (

Lipitaţiava avea loc în data de 10 fabruam 1395. ora 8, fa sediu! unităţii. , * -

informaţii suplimentare lă tai, 14S388 sau \1 5 2 S 2 7 .-M ' r (291209) : ^ ' j

'S.C, S.A.

Ciuj-Napoca,; B-dui 2? Decembrie, nr.‘S5-97.

d64/1450B8t-int37»fart: 054/194353,. teiex "031248; ■

afară 8a «înzare nrcn licitaţie publică, ,

organfeatâ jâ sedsui societăţii în ziua .de . 18.02.1985, .'«a'.liOjşurmăţb^jf mijloc Sx | neamortizafe:;■ .v-"-; : . : ‘ V:-;:.--1

urne db iM Bum m m lapte înB U T E L II P tS T IC L Ă d e 1 U rn i, c a p a c ita te

nom inală SOOO b u te lii/o ră , co m p u să d in : ,• maşină de spălat atida; maşină de spăîat navete; monobloc de ujnplara-' y capsare; maşină da scoatere şi Introducere butelii; maşină de Qtivwit inamte; bend transportoare, • : ' ,

fabricată de S.CTEHNOBUG S;A; pu^Mapoca. \ preţul da pornire a licitaţiei este da

- 80.0ao.000 Iei {valoarea neamortizată). raxa de garanţia de 1 0 % din preţul de pornire

va depune în conto! 4G28ÎS (a BASA .■ Ciuj-Napoca, sau la casieria societăţii. V ~

Linia bs află în funcţiune la S .C . NAPOLACT •

'-''FABRICA DEJ.''stfr. Dumbrava Roşis nr.4,;tnform£iţii'suplimentare ; ^rr".

la Btroul■ Mecano-Energetic.’ * J /': ;; (291313)

s.e. E H Ţ P E B S R T s.r.l:S(r Dotî.v.b ur.5!» (d. i&StŞ&Q

VINDE;ANTENE; SATELIT OFFŞET -335 programe ciHclccomamlă îVcî 450.000 Ivi inclusiv monta]

ElECTRONlST (291310)

■‘"i :.h

Sucursala Judeţeană Clujvinde Ia lic ita ţie ju iM tcă îa data de

8 îebr. 1995 orele i i:00, '

FERMA COMPLEXĂ J '

DIN LOCALITATEA APAHIDA

STR. LIBERTĂŢII RR . 176 jud. Cluj.

Firma eşte racordată la reţeaua clectricâ, de apă,

cu toate suprafeţele de incintă betonate şi se

poate utiliza pentru diverse activităţi produc­

tive, comerciale, de depozitare.Licitaţia se va organiza în loc. Apaliida str.

Libertăţii nr. 176.

Relaţii şuplimentare la DâNC POST Şi) Sucursala

Judeţeană Cluj, telefon 10.41,91» 10.41.85.^3

RECLAME LUMINOASE

O FA R T

T E L ' 173605• : . . . . . M i l o ' s

NOU!OFEBTft SPECIALA

s c m P B P m s a c m

' VINDE dc la sediul societarii diii‘ str Berăriei, nr.6 {lîngă Fabrica dc ber<^

Ia un preţ foarte convenabil OUAInformaţii la sediul firmei.

Telefon 171166,162638,

(291312)

S O C IE T A T E A C O M E R C IA L Ă I

G O N S T R U C Ţ I ! Ş î P R E S T Ă R I

■ CONSTRUCŢII- S .A ; Cluj-Nr :

1 - B-dui 21 Decembrie nr.l04

: '■.■ ■< a a B B i ; : ' v

•VOrSEÂ ULEI - 4283 Iciftg (inclus;.

GEAM 3 sun (4 mm) - 5727 îeL mp

(inclusiv TVA) - GEAM OîlNAMENT - 7074 leL'mp1. (inclusiv TVÂ)

Relaţii: lei. 117541-'‘ - '(291273) :

S C .JE R m P l ® l S .R .L :, , ■

! > Gluj-Napoca. str,*VTnătorilor 17-19 oferă pe bază de comandă

% m m s im s i o ş i o is y p p . o f î l e .DE IVIATESIAL PLASTIC, CU GEAM TEHi^OPAiy şî delîeritfe variante de

deschidere; : • î v

# OEAfVI TERM OPAN fcară şi impert.

Reîa^i suplimentare îa tel. 185387, 123350, fax:-1S447S. ; {762526}

11:

" j p m m m m m m ® na m m m m m » i * ^

r ^ s f C l l i î P S M C l ş l ^ ' 1■ P-to îîbotdr nr. 1, oiîgoJeoîS

s t "

lăsau is orei

Cererile însoţite «?e curîkolum vîios se | vor depun» Ia sediu! socklâilî. Reloţll I

„ suplimentare io telefon; 130197, Int. I ÎS7. (£91311) J

* • t> ** «-***•{ . ■-- ■©»»-- r A o a i c i h a i e «~ ■ tts x o m m u m s  ,

GL1GOSEŞTI JCont.30 .33 .8 .01 .01 BCRTURQii

■r COD H3QAL 21 9141 * * ! Nr. înregistrare ta Camera d9 !

Comerţ 12J 1597/21.06.1931;

»Coî«. LUJsîA ►Sat GLfSOREŞTi *jud. CLUJ *Te!.0 3 4 /3 6 8 8 8 3 v .0 6 4 /3 6 8 3 7 4

t s.c. CARWSUiN s.A.* " CIIGOREŞT3, anunţă;

* 1. Licitaţie pentru esseutarea lucrârilor ds: J

- amenajare staţie măciiîiş pzntm fabricarea nutreţurilor coişcen* trate pentru porcine :• amenajare abator porcine si carmangerie, L ~

i«s■Jps.

*'den ;8Q. r "20 |

• Licitaţia va avea ioc în data de 15 februarie• 1995, orele 10, la sediu! societăţii din sat* GLIGOREŞTI. com Luna. jud. Gluj. . ^* . . . (2913151,

M S T IU• Sucursala Judeţeană Clujvinde Ia licitaţie publică în1 dată df 3 februarie 1995 bra 10 autoturismul Ford Sicrra Comfoi cu număr de; ci cuiaţif 8-CJ-3634, an fabricaţie 1986, gri metalizat.

Licitaţia se va organiza Ia sediul bănciistr. Gh. Doja nr. 33, telefon .10.41.91,10.41.85

.....................■ amil

• '6p îi •'-04-

16«

Nl «

. ‘lire 2l(!ţ. «

J’rts

L«p5

I*!an Q I

>\»r

h*

Har'ttl

u*

AniversariI j împlinirea virstei de -41 -nji dorim scumpei noastre

sţOY ELISABETA;; multă sâ- ite fericire şi ia ; mulţi anii J tata, soţul, copiii, sora

jrafe’e cir familiile. (310893)

'mm

î# Cumpăr talon Ford Tran- j ?l Sicrrn, tel 063—33-23-13, JJflSH)* Cumpăr, ecrtifieato da

joprictst© - Tel ; 17-88-86.Ilfl8?6) -:~/;/ - - ■-./■

« Vind urgent, garsonieră otilată inclusiv frigider,, a* *u, cer 10 milioane lei ne-

oclalll. Str. Negoiu nr, 2A m sc. 3 et. 2 ap, 30. ■

05971)« Ctrmpăr urgent aparta- cui iona Pata-Cipariu. Pla-

' loc. Tel 18-66-22. , '

^/"Cumpăr Dacia 1380. Tel Mi-SO. (30CGÎ2) ; 1 ::

| • Vind sufragerie 'Amadeus »nâ-pentru Pretenţioşi stR Baud nr, 10 bl. Y8 ap. G et, *'orefe 8-23. (306061) - / '

I « Vînd Apartament 1 eanie- lîngă Agronomie^ calea Slă-

iăţlar. Tel 18-78-18. (306135)

• Cumpăr Dacia 1300, preţ tvantajos. Tel 13-51-61!.<SC«)

| • Vînt! apartament 4 came- je şi 2 garnituri mobilă, Dro- »cfa ţi Ludovic. Tel 17-87-77. <280791)

Vînd Volkswagen Vemio ÎL, 0 tai. fabricat ,1994, cu olări de ftc-epţic. Tel 18-16-

fa (306160)

| * Vînd casă particulară în jojă bimă: şl Fiat Ducato an fabricaţie IS38 cu" 73.000 km: Ţel 12-39-54. (306111)

. {} Vind Ford Scorpia '2, iI pic cu ABS deschidere cen­

tralizată. Tel 17-16-70 după gra 18. (306120) - \

• Vînd Alfa 33 înmatricu- at5, jenţi magnegiu, închide- Ij- centrală, casetofon, 3800 liffllTel 15-02-08. '(30.0125)-

f • Vînd computer 486 CX Samsung cu monitor Phî-

^Tel_12-ÎS-58.' (300119)

» Cumpăr talon- cu carto ‘«entitate Dacia 1300, Audi j«Q. Tel 16-54-25 între orele 13-

(311029) ..;/

* Vînd casă cu grădină 1400 ta sat Răscruci nr. 511. Tel

'""■38 sau 16-02-11 între ore-■ 16-22. (310897V

Vind apartament/':Tel 113- (310911)

* Cuinpăr apartament Tel "43-19. (310915).■ • Vînd casă ocupnbilS în A-

R n>reş Fabrici. TeîM-04-95: Citi}.

• Cumpăr garsonieră' sau - a- ^ftsment 2 camere, confort I . .

6-8 milioane. Tel 16-27-68 - s «P3 ora 16. (310977)

• Cumpăr casă In rate, vn- comuna Mihai Viteazul.

31-52-24. (310988) - . . . • Vind Dacia Ungarifi, 8 nni,I ‘are perfectă; 4700.00 lei şi A- I " 10. Tel 13-39-03 (310971)

• Vînd ‘4 roţi, Mercedes deţi vibrator. Tel 13-39-

B 13)0972) , :v. ' Vind Opel Corrrtnodore, ser- 1° direcţie, 800 DM., Tel 31-52-;

(310987), * Vind Ford Taunus, 1681, tv ,r? foarte bună,* înmatriculat

17-13-03. (310999)• Vind parabolă nouă Tel

“ (310893) •» * vin ‘<-67-09.

• Vind maşină" de spălat au-; tcniatic, ladă frigorifică, conge­lator, calandru rotativ, costuni de. schi nr. 33 roşur Tel; 17-33- 25.: (310945) ,

• Cumpăr colecţii ' timbre, plicuri liliput cu ciuperci (oîer. 8C00 lei buc), cartele de telefon * folosite, vederi vechi. Tel 14-

■ 13-54. , (310887) / . ; ';/-;© Vînd îucernă furaj.'Tel 31-

-43-01 sau 1-1-83-35. (310899) , >: © Vînd teren 30: ari ţ i apar­tament în comuna Floreştl,' Tel,13-7&-C9; 13-61-69., (305931) ,/-

® Cumpăr- garsonieră,;: - apar­tament, casă, teren. Tel 11-22- •. 01; 19-57-15, (3G4392) /:• -

e Vind garsonieră, aparta­ment, casă, teren. Tel 19-57-15;11-22-01 (304408) ’

• Cumpăr apartament 2 ca­mere cu telefon exclus parter şi «ltimuî etaj, exclus Intre La­curi, plata pe loc, zilnic tel 13-61-70. .(305976) -: -

• Vind casă cu grădină şi a- - telier tîmplârie. eventual schimb eu 2 apartamente, zjlnlo tel 13--81-70. (305977) J -,, - "//'

• Vînd casă particulară.- Tel14-82-22; 15-92-70. (305986)/- ® Vind;- apartament 3 ■ carne re parter m-a 10-17. Tel 13-02- 73. (306025)

‘ ;• 0 Ctimpăr apariament: 2" Ca­mere exclusiv parter şi ultimul etaj ora 10-17. Tel 13-02-73. . , ,(306026) "ij • : Vind apartament. ' Tel 11-

■ 8-Î.-C3. (30C053) ' ' 'r . ' ••V» • Cumpăr, apartament, /casă sau /teren pentru construcţie. / Tel J4-86-44. (30G059) / : r

• Vind OHcit 1S91. Tel 14- ,82-22; 15-92-79. (305385);/'; i e . Cumpăr transporter ‘ (Bus) • neînmatriculat,’ ofer 2 milioane■ lei. Cumpăr ■ talon BMW .. 320; Teî 12-84-09. (305C93)--' e Cumpăr talon Renault 93 SE. Tel 12-25-52. (306003)

-« Vind Opel ” Kadett 1984 sta­re bună - neînmătrîculat, ■ preţ

,1700 DM. Tel 17-43-47. (306016)• ® Vînd Peugeot 205. Tel 14-23-65. (306033)• © Vînd BMW 3S8 i an 1985 înmatriculat, clăpari !fi schiuri noi, preţuri avantajoase. Tel 1C- 89-13. (30G052) : .

->/.,« Vînd maşină îngl-.eţată pro­ducţie si anexe laborator. Tel .13-94-00.' (306064)/''

e Vînd Junkeîs gaz.-. Tel 14- , 23-65. (306035) "■■•■.-

« Vînd pui DoT.crmnn. Tel 14-82-22; 15-92-79. (305934)/ ® Vînd sufragerie lemn cireş neagră, pret 700.00 lei. Tel 16- . 65-64. (305999) / ; :

© Vînd apartament 4 came­re în Zorilor. Ţel 12-82-07.

© Vînd TV Grundig. Preţ a- 1 vantajos. Tel. 13-69-06 (302865), ® Vînd apartament- 2 caţne- re confort 2. Tel 15-14-85.

'Cumpăr;- apartament. Tel11-84-93. (280687)...' -■[; /•’ '■

/ ® Vir.d .ca!lciuci;ri/:R14, R15 îa preţul de 25,000 ■ îţi bucată. Relaţii str. Oaşului nr-J 276, zii-; - nic/ (280561) ■ ■'

® Vînd autoturism Subaru 1,8 GL, 4x4, stare bună, an 86. Tel15-14-85. (280657) • - .

® Vînd aerotermă RFG, 220 V, 1800W,' 120 me-ora. Cumpăr prîu Tei 1.9-25-92. (280659) /

o Vind 2 bucăţi .anvelope 183- C5-15 Tel 13-13-i5. (280065)

e : Vînd urgent auto Rover1 CC 1350, An 1991, , toate optio- , najs, preţ convenabil. Strada : Muncitorilor nr. 12- bl. A4 ap. .-23. (230712) / ■ ,

! O Vînd calculator ,380’ cu im­primantă. Tel 12rl9.-17, . după Or: ra ]8. (280710), • •-

• Vînd moară^; Cliina' 180' kR oră în funcţiune sf circular,/ diametru 800. Tel 19-25-92. ■ '

•• (280660).. ..... .

© Vînd ieftin - tractor U 630,-' TcTiinrcft camion HUI) cu: braţ

, Tnultlear D115. Tel 37-38-96, Mă­slinilor nr. 22, Vatra Dorneî, fa­milia Şoim Trnian. (280711) V< ;•

® Cumpăr dozator ayo. Tel . 11-19-17-dlipa ora 17. (28071CJ. .

© Vind sau schimb garsonie­ră.- Tel 17-70-88. (306114)

® Uri' ultim omagiu .ecluii ‘care a fost pr. iWitiAi POP,

bunul nostru Prieten ţi r în­drumător. Nu to vom utfa în rugăciunile noastre. în ­treaga compasiune _ familiei fndoliate. Să se odihnească în pace. Marja Bokor şi Florica.

• Zăpada ceiei de-a 6-a ier­ni s-a aşternut peste mormîn- t«l dragului nostru LAPOŞAN VICTOR, din Soiueţeni. Un gind pios pentru sufletul lut bun." Familia. (31&969)

® S-a scwrs un an de cînd săgeata / nemiloasă £ţ curmat firul 'vieţii şl l-a trecut în ipos­taza eternităţii pe cel' care a fost SfURCAjNU. CORNEL. Cu pieiate şi iubire ii vom păs­tra veşnic/ amintirea. Copiii Lucian, Ana, Călina şi Cor- nehfş. (306048)/ / - ;

® A trecut -im un t!e eind so irii nemiloasă ' I-a smuls dintre noi pe iubitul . nostru sot şi taft MIRCEA SASU. Cu aceeaşi «Hrero în suflet ne vom .ruga pentru odihna Iui Veşnică vineri, 3 februarie, "6- rele 17, ia' Catedrala : Nouă, Mănăştar -Poina Şi A lin ./. ® - Soţia Maria, fiul Mihai şi nora Neviâna, nsulţumeşc tuturor : celor ; care prin pre­zenţă sau mesaje Su fost ală­turi de noi la dispariţia bunu­lu i nostrii inginer agronom 1D PO IOAN. JOiimnazeu să-i odihnească. 130^085) -:

# Un uîtim omagiu cetus ca­re a fost un medic bun si de omenie Df. -'GfljREA:"'. IOAN. Personalul . Clinicii Pediatriei i i . (300088) * ' .-,: -■

- e Nc'-alâturâm cu iot ’iufie- tul durerii familiei Găbrieîa şi Mircea , Gileriu, .pricinuite de dispariţia celui care X fost

tuta, ssJeru şi bunic drag • - DU1)U VASILE.' Colegii - din Banca Dacia Feli.V. (.'ii}G0"8)

• 'Snnlcoi; alături -.d^Gabiri-' cla şi Mircea Giierti tn clipe­le grele pricinuite de moartea tatălui. Familia Hossu Mîreea Iloria. (306093) . ...

® Regretăm proiusul dispa­riţia fulgerătoare/din viaţă ■ a . iubitei noastre măiitşi CIOPLEA IUSZCTNA. Nu te vom uita niciodată. Familia Orhan — Bistriţa (306103)

' «îŞîntem aiăaţîri tţc cofega noastră Gileru <•: Gabriela în marea .durere pr-îtinuită de pierderea tatălui drag. Colegii din cadrul Direcţiei Resurse umane. Banca Tlscia Fei.Ex.

i ® Cele mai sincere coiiîlo-’ learile mult -stinţatuiVii.4 nostru fost şef, domnul, inginer Mi- ron N eaw ţu,şi' familiei în­doliate, / la pierderea fiinţei dragi, ...ŞTEFft'NIA Dumnezeu să-o. odihnească în ' pace!. Atelierul da Proiectare FRE Cluj. (306106)*'.

© Un pios omagiu- la' trccc- rea în iternitate a dragului nostrii/Pâdre PO? ÎyîlîîAI din ile mare omenie şi rară noble­ţe sufletească. . îi- vom păs­tra vie amintirea în sufletele noastre. Dnmnezeu să-l odih­nească in .micc. Sincere con­doleanţe familiei îndurerate. Fomiiia pcof. Vasile Mihrşah,

,i ® Aducem un .tiîtiro şi pios omagiu ing. MA'ltîOAUA

MĂRGINEAN şi un gînd de mîngîîere Fiului.el drag Ovl- diu. Dumnezeu să o ierte şi să o cdihnrască. Foştii colegi de la. Avîrola GilSti

o Cw adîncă duiert>. anun­ţăm încetarea din viaţă a ce­

lei caro 3 fost IDSZTINA, „în virstă de 75 ani. Inmormînlar'ea va avea loc. miercuri,-1 februarie 1995. ora 10, la Cimitirul Central. Familia îml llată. (311026)

® împărtăşim durerea co­legului nostru, Ovidiu Mărgi­nean, In aceste; clipe grele cauzate de dispariţia prematu­ră a mamei. Diriginta, şi cole­gii din clasa a VIII- G, ticeuj „George ; Coşbuc“. (311013)

, ® Un ultim omagiu celei care a fost ing. JVTAKIOARA MĂRGINEAN din partea fa­miliei Ivars. Sincere cemtole- anţe celor dragi. (311031)

® Un ultim omagiu celei care a fost ing. MĂRGINEAN MARIA, trecută prea'timpuriu fn nefiinţă. Sincere- condole­anţe familiei îndoliate. Cole­gii zootehnlşt; de la DGAA Cluj.. (311032) - r, ../

® Cu tristeţe in suflet a- Dnnţăm: trecerea fulgerătoare

tn-nefiinţă a dnei Ing MĂRGINEAN MARIOARA şi atlucem sincere condaleanţe famili ei greii înec res tc. Colecr tivul fermei/ nr. 5 Someşeni de la Avicola Cluj. (280736)

/ © Cu inima zdrobită . de durere aducem la cunoştinţă rudeniilor şi tuturor cunoscu­ţilor; că Iubitul nostru soţ, ta-

tăi socru, 'Imnic şl frate,;;' DUDU VASILE, a încetat din viaţă'_în ziua dţ-JO ianuarie .1995, în etate.de *îi de/ani./ln- niormîotarea va - .avea .loc Ah ziua' de 2 -lebruarie -1895, o- rele: 13,'’'în«' cimitirul ^Centraî.. .(2807‘U) '*'/"/

®; Aducem un -p|os. omsgia şi b caldă reămbştirtâ Celui

care a fast dr, GILPE\ IOAN —• n-iitianat. a î ne- dic.; Sirtcere coitdoleTi t Ml* bai-şi întreaga noasira cojyj-

pasiune. Colectivul sccţieî O EL— copii. (2=0717)

. ® Ssircere. concEot» ante. .Mi­hai.' Adriana -şi Dorc?. :(28SÎ7t8) - :

# - Un uittm . omagiu / ; cetui- eare a fost -.sufletul Uniunii Creştine,, preot lng ./^M IIIAL I ’OP Sincere condoleanţe fa miliei, Fâiuilia .U t a o . / ‘ '(2Wl22) :_ ’

••/Sintero alăiari«dw i e-nii /noştri ‘mama /Lena.- Luci şi 'Vforel J n Eîâr.ea d urt p. i- .ct!iuitâ".de dispariţii s'tnhii

şi; tătălâî-'drag. CREŢU ,'AUREL. Dateinezcu^să-] odih­nească -in' pace...Familia -i'iUof. lean Vasile. (280,732). .//-./

Un ulifcn otnagrâ îa ‘ tre­cerea' în .eternitate--a- bunei ’ ' noastre/colege ing. -

IMARGINEAN. ...,MAR£OARA." Colectivul .de la SC Avicola Cluj SA. (280737)

9 Un ultim omagiu cele» /■ care a! fost CIOPLEA .' • lUSZTINA; (tanti Iuţi), Cu de­osebită recunoştinţă, familia dr/ Coman. <280739)

® V i i ultim omagiu din par­tea îoS(.‘giîor dc la Clinica

OUL, celuj •' care a fost dr. GlUREA IOAN, om de înaltă' ţinută' morală, Cu o pregătire piofesionaîă' deosebită^ care şi-a închinat/ viaţa, pentru bi- n«ie pacienţilor Sincere con­doleanţe./ Colectivul Clinicii OUL, Cluj. "(280747)/-

€> Sînjem .«lături de cuscrii Nastsse Emil şi Susi în,dure- rea pricinuilă de pierderea niahsdîl 7flragil Familia colonel (r) Negru/Petru. (300131) ■ _

-• Sîntem alături de Călin I (n greaua* încercare' pricinuită

*de moartea tatălui său POP-■] Transnutem sincere

fon*i!»ieanţe! familiei îndolia- te; Mariana; tosfcs şî Marius. ciotiin) -■.

, e Sînteiw5 aiăiuri de: îiaşul nosltu Năstase Emil in dure­rea pricinuită dc pierderea maniei salo dragi. Familia Marţi? (Finii). (306113) ,

© Consiliul "profesoral ' nl■ Fariilţăţil de Ştiinţă şl Ingl- fieria 'Materialelor este alături de prof. dr Ing. Eugen lîlcsak Sn clipele grele pricluuito de- moartea tatălui său. (300115)

© Colegii de la Catedra Ştiinţa şi Tehnologia Materia­lelor — LCîVlP sunt alături de Prof. Dr. ing. Eugen Bicsafe în clipele grele pricinuite dc moartea tatălui şi socrului său, (306146) ^

• Regretăm sincer treccrca în nefilnjii a celui/care a fost colocatarul; nostru DUDU -

VASILE. Sîntem alături de 18; milia îndolkilă şi îi transmi­tem sincere ccndoleanţe. Aso­ciaţia locatarilor, str. Tinere­tului nr. 68 Cluj-Napoca. (306151) , - ' n/:-'; -■

• Cu nemărginită durere n-' nunţăm trecerea în nefiinţă. » 8 scumpului nostru tată, socru, i bunic şi străbunic, COSTE A | IOAN, din satu l, Traniş, • la | vîrstă de . 85 de ani, - Inmor- | militarea va ayea loc în Uue- j din, joi 2 februarie 1995, ore­le 12. Dumnezeu să-l otiSh- iicascâ în pace. Familia îndu­rerată. (280751) /

« Cu adîncă ..tristeţe ,în su- £l<?t anunţăm trecerea în ; j»c- fiînţă a scumpei noastre wa- . me/ soacre şi bunici, LOB

PALAGîIlA. Fiul Emil cu sc- ţ!a;''Sasana şi nepotul Darius ■Cu' prietena Oana. Inmomin- iarea va avea loe în 2 lebru- aiie 1993,' ora 13, de la*‘ca- pela / cimitirului; Mănăştur D«iMBwea..«ă/0' ierte. (280701)

® ■ Sintcîn alături de colegul nostru liorincar. Sever în du­rerea/î pricinuită de ■ pierdere^ fratiţlai- drag. Colegii; din -Scr- viciul Transparturi, (280757)

-' « Sincere. condoleanţe şi m- treâga noastră .compasiune fa­miliei Mircca şi Gabriela Gi- lera/Sa pierderea tatălui drag-. Dădu -Vasile* secretariat DDF, ;(280759)' •./ -; //'■•. /-/■■. - ,

/- • .Dragă, Gabi; ta - dureroasa, despărţire da tatăl tăir drag, simiem alături de tino cu. toa­tă comC-iisiuhea, Sincere con­doleanţe " întregi, familii. î ’a- Hiiîîa Fotorac. (280760)

© Un pios omagiu la trece­rea îsi'nefiinţă a bunicii noas­tre, LOB* PALAGIIIA. Nepoa- !{a: Paulă cii 'soţul/’Fctrică ’' ş» strŞ'nep&ata' Marina-Ceaarai_Nu te--vam uita niciodată, //• (280762) ■ ' - .... ' '

.. ®, Sintern - alături de priete­nii noştri Gabl şl Mircea Gl- leru în marea durtre'Pricinui­tă de -moartea tatălui drag. Familiile /Chlş/,I>ăn'uţ şi' ;Mol- .dovan' Vasile.’ (280778)7 ■ r

® Sinccre, condoleanţe^ cole­gului nostru,; jurist Jurcitţ îoan3: în ac'cste momente- gre­le,. - pricinuite de decesul tată- uli său drag.. Colegii din - Cen-, trala grup 4 Instalaţii. , (311037)

® "Un pios omagiu celei-ca­re a fost colega noastră, bi­bliotecara BALAŞ; ANGELA VIORICA; Colegii de ia pri­măria oraşului Huedin;. ; i(3iiM5?.' " ' /;• /" ~ - ■

• Şo- împlinesc 4 ac| de la treccrea î:i nefiinţă h celol ca­re a îost bunul nsstru soţ, ta-,

; tă şi bunic. BERECZKi- SlCOLAB; Dlimn<izett să-i b- idihnească in! pace. Faţailla. v (3110(6);:,.;- /\ ,r1:.--/;

• Iubire, dor sfîşietor ţi multă rugăciune pentru cei ca­re ■ de «n nn-este - scumpa

' noastră amintire, -ŢUuCANUi CORNEL. Familia Ingihek* Du­mitru Ţărmurc. (311052) ;

' ® îndureraţi anunţăm - înceta­rea din vi-iţă’ a Iui IIORVATIÎ SANDOU 39 ani, Inmorminta- rca azi era .12,; Capela Mănăş- tur. Fiica Alexandra, familia. • (306109) '. ‘ '/' * • .

® Dragă’ Ovidiu.. la dureroasa şl nedreapta deîpîi'ţire1 -do .dra­ga ta mamă inginer MARIOARA

' MARGîNEN ; slhtcîri l alături de­ţine eu toată dragostea şl com­pasiunea.. Sinccre condoleanţe din partea familiei Văidean. (300124) "

ADEVARUL DE CLUJ MIERCURI, 1 FEBRUARIE, PAG ;

B t l G I T A T E »

>crfiifecl * proiecîani consîrudsr

- vechime mimmâlO cni

>ijiginer instalaţii • VecHimc 10 ani

> maistru dulgher > maislru zidar> zidari, faianfan, mozaicari

; . - cu experienţa în domeniu

tef depozit en-groi experienja în domeniu comercial 5 ani • tludii superioare

> lucrători comerciali-«y» minima 25 <m;- 5 cni vechime;' cunoscâfdr a! limbii engleze ti gemene.

Infoimaţii la sediul firmei, lei. 194400,194401.(591300,591301]

V i n z o r i E r a s s s s f f l®

iCumparârî19 5715

AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZÂRI-CU MP Ar ARf-ÎNCHlRIERI SCHlMB-CONTRACTE-ÎNTĂBUlifU

ACTE REGIM URGENTA

_j,122JL4_

pentru orice persoană

vfizicS sau juridica J

1WARAilUVEST HOLDINGs.a.

| verifică autenticitatea certificatelor do proprietate, vinde, cumpără, intermediază şi administrează certificate de proprietate, acţiuni, obligaţiuni şi alte hîrtii de valoare Str. Măcinuluinr.24.i

telefon 1 9 1 9 0 3S-

® V.întlr himeră, .bucătărie, a- ne.Xo cu. ;i»asr, TV ,fiablu, Urgent. Str. Bucureşti nr. .23 bl. B ap.,9, (306001)

. • Cumpăr cţsă particulară sau schimb cu apartament ul- tra finisat. Toi 15-16-92.(306091) , _ .

• Vînd apartament 3 came­re Gheorgheni ultrafinisat. Tel15-38-2.9 (306107)

• Cumpăr apartament în Grigorescu. Tel 18-71-36.(306108)

• Vînd Dacia 1300 şi cumpăr talon Renault 18. Tel 16-81-36. (306086) ;

• Vind Renault 12 an -fabri­caţie 71, str. Plopilor nr. 54, ap. 25 zilnic orele 11-17. (306090)

• Vînd Audi 100 i neînma­triculat • şi dubă Renault trafic cu 9 locuri neînmatriculat.. Tel16-98-87. (306096).

• Vînd tractor U 650 remor­că, plug. Prtţ 8 milioane nego­ciabil. Str. Tăsrţad nr, 25 sc. 2 ap. 20. (306104) --

a Cumpăr autoturism . neîn- matriculabil sau - neînmatriculat stare bună. Tel 17-62-48 sau 19-- 54-94. (306113)■ « Vînd Dacia brealt, 13 000, km. Str. Alverna nr. 59, ap. 7 după ora 15. (306115)

r • Vînd Dacia 1300 an fabri­caţie 1981. Tel' 15 60-55 seara după ora 18. (306121)

• Vînd VW • Jetta G t 1986, 1800 i, 110 cp, katalysator.- 4 uşi, înmatriculată, Tel 12-89-53.

'(306:22) • •» Vînd maşină spălat auto­

matică şi frigider Germania foarte avantajos; Str. Bucureşti .nr. 64 bl. f D15 np. 78 între o*: rele 17-2!). (306079)

• Vînd combină TV plus vi­deo. Tel 11-20 63 (306089) •

. • • Vînd căi ti ditv- tuate' ‘do* menlUe:' Tel 18-91 o9:;v(3!?6577|'-'s

• Vînd televizor . color, cu te- -lecomandă,; 55 canale, ieftin.Tel- 15r70-61.-(300094) : V :

-- • • Vînd' casă cu grădină, loc pentru privatizare,:, str. Belgrad nr ; 23, Tel ,16-82-41 sau 17-53- 't'i, - vizibil sîmbătă-duminică o- rele 12-16. (31100S) V• © Vînd „Dacia i 300 (Germania,

fără talon) stare ‘ foarte., bună,:,. costum piele . motocioiist, deose­bit., Tel. 14-19-64. (3012874) ; /f " • • Vînd. 4 camere .confort 2,'

2. balcoane. Str. Gîrbău nr. 16, l’l. ap. 73. (311007)

Vînd sau închiriez -Spaţiu comercial. Toi 15-20-15. ' ' (311015)

® Cumpăr remorcă auto.' Tel .- 1t-39-88. (311005) '

• Vinci D ac ia ‘ 1300 februarie' 1981 cu piese de. schimb — 3 milioane lei: Tel' 18-52-02.- '. (311009)' .

• : Vind ' . autoearosată TV ,. platformă Barkas, vitrină frigo-:: rifică, - cuptor microunde,- caşă, do _ marcat . Raxon, maşină, de. scris electrică, piese motor Mer- . cccles ? 200. Tel , 13-84-26 (311018)'

• Cumpăr talon Renault- 9.* Wel 15-77-75 . între .orele 17-19.' (311019) . ‘ ■■■'.■■ ~ ■ , .

, • .Vînd caroserie . VW LT % ! Cumpăr..' caroşerie. Mitsubishi ,L! 300. Str, Calea Turzii nr. .16, o- ’ rele 16-18. (311021) . : ‘- • Vîr.d Nissan Laureî 2,8D preţ informativ 3500 DM şi Re­nault, 30-/ t'/ bo diesel,. preţ .in­

fo rm ativ 3500 'DM . Tel ,12^71-' .53. (311022) ; ' ’ ; ' ; '

■ . - O.^-v.xir autoturism Lada după 1985 (ne)înmatriculabil. Tel 15-91-3!. (.311028) ' î' ;; • Vînd telefon Panasonic' în garanţie, telefon internaţional,

, fără fir, fax Sharp, model ve- chi. Tel J9-99-0S orele 17-20. /

' (311030)' • .Vînd abriclit, ■ freză . şi ma­şină .• traforat marcă engleză., Tel 11-02-94 zilnic.. (311003)

• Vind combină de recoltat păioase CP12 * din 1989, Ford’ Granada 20L care necesită mi­ci reparaţii, înscris in circulaţie şi video recorder. 'Tel 17-67-11. (311033) -

• Vînd mobilă albă dormitor. Preţ negociabil 50.000 lei. Tel 15-48-81 intre orele 16-21.(311011)

Vînd apartament 4 came­re finisate, cu garaj; canapea

-extensibilă. Tel 17-08-96.O Vind apartament. 3 came­

re; gheretă în piaţa Flora ş i.d i­ferite piese auto Opel Record. Str. Mănăştur nr. 103 ap. 17.. (280744)

• Vind apartament 4 came­l e finisat. Tel. 17-33-59. (280749)

'« Cumpăr apartament cu 3 camere cartier Gheorgheni^ ex­clus- parter şi ultimul etaj.. » fer 16-17 milioane lei negocia­bil Vind televizor Grigorescu, pentru pie,se; butoi varză 500 litri, frigider Fram* vechi. ■ Tel 14-42-73. (280750) ,

o Vînd Rabă izotermă. -Infor­maţii str. ‘ DorobanţiWr nr. 113 ap. 87. (280720)

• Vind Iveco 1,8 tone, 2500 cmc, d.iesel„ 6 ani vechime. Tel 17-56-46, numai seara. (280746)

t> Vînd’ Lancia Beta an 1975, preţ 2 milioane. Str. Mogoşoaia nr. 3 ap. 93. (280748)

• Vînd generator japonez 220V,’ lkvv Tel 11-00-25, orele 17-19. (280726)

O Vînd chiuvetă inox, bici­cletă dame, ambele Austria. Tel. 13-78-60. (280734)

® Cumpăr discuri muzică cu / grupuri rock româneşti. Tel

• 13-78-60. (280735)« Vînd garsonieră. Tel 19-02*

81.(306153)' ! " , .« Cumpăr garsonieră sau a-

partament parter ultracentral. Tel ' 15-02-69. (306157)■ • Cumpăr garsonieră sau a- partament 1-i -.camere. Tel. 15-' 22-84 după orele 12. (306159)

• Vînd Oltcil Club 14 000 km, an fabricaţie 92. Tel 14-43-92. (306134)

• Cumpăr ranapea,. hol: Tel 17-20-11. (306155) ' •: « Vind parchet lemn-"stejar • calitate deosebită- Tel 19-41-93. (306137) ,- ....

, 6 Vînd casă cu grădină, apa­rat de .preparat sifon, tuburi C02. Telefon 12-38-59.-(311010)', ® Cumpăr remorcă auto. 'Tel. 11-39-88. (311005)(310005) - ■ ' '• -

- • ' Cumpăr apartament, 2 ca­mere sau garsonieră , în Mănăş­tur. Inf. tel. 000 — 61-17-38, o- rele 19—21. . ' . . '.

^ Vînd Peugeot 405' GLDTI în stare perfectă data, fabrica­ţiei 1992 august, , omologată în Cluj, full extra la un. preţ ne- * gociabil W500 DM.’ >. informaţii la iidresa calea Victoriei nr. 108

- bl. H ap. 2 Turda,' familia Cse-,; gezi. (306140) - ■ i; ' . .. :

; ; • Cumpăr maşină;; de tăiat* lemn la 45 grade manuală sau electrică. Tel 14-97-80 orele, 17- 22. (360132) " t

• Cumpăr pentru Xerox ea-, non FC2, folia teflonată. Tel 19- -. -41-93. (306133) - , ■ ;

'• Cumpăr' apartament; 2 ca­mere, zona. Mănăştur. Tel 17- 86-65 după ora. 18.' (311036)

o .Vind- apartament. 3 ' cairie-/ re Mărăşti finisat. Str. Bîrsei nr.' bl. I, sc. 2, ap. 22.

-»• ® Vind. apartament ,4 came-■ re, eti I; Zorilor! Tel i2-70-25-.- -

®. Vînd apartament. Tel 19-: '02-81. (311057); ■ ' ;

, ; O , Vînd BMW ; 3181. Tel "15- ; 03-20. (311041)

... O Vind BMW 520,, an'. 1981, Mercedes . 200D 1982, neînmatri­culate şi Fiat Duna diesel , 1988 înmatriculat . cu carte identitate! ’

; Tel 17-51-76 după ora 18. . ., • Vînd avantajos VW Sciroc-

co înmatriculat, stare ' bună. Tel , ,15-13-86. (311055) '. '■ ; , ' . '

' : ' Vînd Daihatsu Charade turbo -interculer 12 valve, an 87,.

. Audi : 80 BMW 520 neînscrise în circulaţie sau schimb cu a- par’tâment-garsonieră. Tel 13-56- 24. (311056)■: • - Vînd--firmă' , dec. 1994;; Tel

,16-13-16. (280733) •• Vînd video player sigilat,

şl Lada 1300. Tel 14-14-40. • -• . Vind TV color Freedom

nou, garanţiei. 2 , ani. Vîel 17-87- 71. (311048). ® Vînd teren ' pentru cons­

trucţii (5800 mp) in Eloreşti. Tel 15-08-28. (310711) .

® V înd. apartament • 4 came­re Mărăşti str. A Vlaicu nr. 13- bl V3, et 7 ap. 31. Informaţii între orele 17-20. (280758)

® : Vînd garsonieră confort mărit. B-dul Muncii bl. 87A ap. 47. Relaţii după ora 14.

• Vînd grădină la 22 km de Cluj. Tel 13-46-70. (280774)

® Cumpăr motor uzat . sau numai vibrochen Isuzu 1800 cmc. Tel 16-35-73 sau 17-21-57.

• Vînd Volkswagen Passat cu nr.. 12-CJ-1300 DM şi Oltcit cu motor defect, 900 DM. Tel 16-11-33. (280769)

® Vînd sau închiriez teren, în Zorilor,-lîngă piaţă, 1500 mp," tel. 18-08-17,'sau 12-85:33, după masă. (203875)

• Vînd-computer 386 SX mo­nitor color VGA,; preţ 950 DM, negociabil. Informaţii la tel 15- 66-20. (280765) '

• Cumpăr -dulap 2' uşi culoa­re deschisă, eventual din gar­nitură Ana. Tel 14-74-95.,

• Vînd cărucior p>ntru han­dicapaţi. Tel. 18-12-01. (205707) ,

•Schimb locuinţă. Tel.15. (304367); . ^' • Schimb apartament 2 1

mere confort mărit, parter, [| pilor vechi cu apartament ^ camere parter’ sau etaj umij (■ zonele: Pata, Cipariu,Centru, Dorobanţilor şi 22 n cembrie. Tel 15-76-71. (28Ci|«.• Schimb apartampnt 2 r

mere parter Oradea cu sin»* Cluj. - Informaţii' tel' 15-2F duoă ora 18. (311017)

;© Schimb-apartament-4(mo re, garaj Satu JMare cif milar Cluj. Tel 18-39-26 .(280725), ; . -■ ; -

Socictate româno-amcricat specializată tn studii de marketing şi sondaje de

opinie caută pentru sn^aja peinianentă

1

A

Condiţii: bărbaţi vîrstă 2: 30 ani, studii superioan^ telefon şi maşină personaj/ domiciliul stabil în ju d t disponibilitate ' pent.'K deplasări frccvenle în ţară,®

Trim iteţi pînă la If februarie Curriculum Vitfi şi două poze'tip buletin n adresa: C.P.: 54-41 Bucure# cu menţiunea "Pentr||‘ COiVnUîLORi" I

(76253B

: Societate Comerdală

FINANCIARĂ PE ACŢIUNI

oferă posibilitatea persoane:

fi2ice să investească

' pe bază de

CONTRACT fel AFACERI S1SURE

•Ss oferă 1 2 % dobîndă pe iun

la investiţiile îri lei.:

Investiţie minimă 5 milioanei

Relaţii la tel. 1 4 6 2 S 0

ZIUMIC orele 10-18.

(291226,27.28)

. 9 Schimb urgent una came­ră, baie , şî pivniţă ultracen­tral de ICRALi cu spaţiu mai mare tot de ICRAL. Tel 19- 03-4G în fiecare zl, (306084)

Societate româno-aniericani specializată în studii de

marketing şi sondaje de opinie

caută

Condiţii: virsta 25-30 ani telefon şi maşină personali domiciliul stabil în judts disponibilitate pentru deplasir

frecvente în judeţ.' Trimiteţi pînă la 20 februarr Curricolum Vitae şi două po? tip buletin pe adresa: C.P.: 5*- 41 Bucureşti, cu menţium-Ţţ»

"Pentru OPERATORI", r N ,

‘ • ; Schimb apartament . 3 ca­mere cu-, apartament 2 camere. Tel 14-73-76. ,(306150).;

• Schimb apartament 2 ca­mere, confort I, Gheorgheni cu apnrtamcnt. 3-4 camere. Ofer di­ferenţă Tel 15-46-68,. după ora '16. (280779) • . ^

• Caut femeie, eventual J meră, pentru» menaj. Tel 58. (310869) : - . ‘ '

» Caut boxeri sau spo> W 1 grei care să se antreneze la nuşi cu un Jsoxer profes^y, f* de categorie grea (rnlnim »• i lei minut). Tel 13-58-26'(310970)

• . Transport marfă 1.3 ^ 13-61-24:' (306028)

îl, 1 FEBRUARIE, PAG. 15

'N O A P T E Â v lH T E U G E N JE i\ mtieol semnat de Jacques Julliard în revista „Le Nouvel ' flbservateur" nr. 1573 din 29 decembrie — 4 ianuarie) - Trfbule să se facă totul, pentru-ca ciocnirea dintre civilizaţii sa

rLjjenerezs într-o confruntare de neiertat între credinţe. ţ «ntem oare ameninţaţi de noi războaie religioase? Pe fapt, cele i „ţnimente care aii tulburat anul trecut tradiţionalul armistiţiu-

Cesionai s-au produs de-a lungul liniei de falie care străbate în- faca Mediterană, ejungînd prin strîmtori pînă la Marea Neagra,

. [ L a atinge apor regiunea Caucaz şi JMarea; Caspică. Aceasta fc este cca care desoarte lumea creştină: de lumea musulmană.

^Această ultimă remarcă dovedeşte complexitatea problemei. Dacă rriştii algerieni'se revendică din Islam, dacă sîrbo-bosniacii lui idjici au primit sprijinul Bisericii. Ortodoxe din Serbia, acelaşi este Insă valabil şi pentru Boris Elţîn: ani putea spune cel-'

t câ este descendentul lui Petru cel Mare, dar cu siguranţă riu /unor sfinţi. Ar. fi chiar tentat să-opunem, lumea creştină în re- •h» unde religia nu ;rnai supravieţuieşte decît prin artă şi folclor, 16; 'musulmane în plină expansiune, unde Jihadul este expresia

esi a credinţei religioase. ;ţpar această remarcă este ea însăşi supusă îndoielii. Nimic nu interzice în schimb să credem că creştinismul, după ce-a avut de far; călăuzitor, va supravieţui în timp ce islamul, care sub

aCjj sa integristă atacă frontal aceeaşi-civilizaţie, este ameninţat C l ’tievreme;; sau .rnâi; tîrziu cu o înfrîngere răsunătoare.; Dar aten- . ej jn Bosnia; de exemplu,; creştin-ortodocşii sînt ceP care dau,; aM în fiecare zi d& sectarism, în timp ce marea parte a musul- ’ Mor din Saraievo luptă pentru libertatea conştiinţei şi a plura­

lului. Este mai bine deci, cel puţin provizoriu, să reţinem noţiu- KTde şoq a civilizaţiilor- popularizată de Samuel Huttington; In

. ......................... ................................... ......... I

cadrul acestor civilizaţii, elementul -religios este important, poate chiar primordial. Elxa devenit mal .ales un semn de recunoaştere.

In urmă cu .patru; arii mă aflam la Leipzig, luînd masa cu un om politic din Germania federală, însărcinat eu constituirea UCD (democraţia-creştinăj înţr-un, land al ţârii şi cu, un1, ziarist rus, co­munist, dar avînd -de riiai muit timp probleme cu partidul său. In , timpul cinci le-amexplicct comesenilor mei că islamul a de­venit în Franţa cea de-a doua religie. Atnînâoi m-au privit eu sur­prindere şi simpatie. „în sfîrşit, a conchis ziaristul, indiferent că sîntem democraţi, comunişti. sau socialişti, esenţial este câ sîntan creştini!". In ziua' aceea -am înţeles. întreaga importanţă a căderii Zidului. Âm,ştiut că lumea s-a răsturnat. Un rasism-anticreştin se dezvoltă. C i răspuns la eliminarea cojnandoului ce pusese stâpînire. pe avionul Airbusr tenoiştii asasinează patru preoţi alţi în . apropiere de Tizi Ottzou. Simbolul este clar. Iată, dupăzeee ani, unde ârn ajuns. Trebuie să facem tot posibilul peritru ca ciocnirea dintre civilizaţii, rod al unui grad de dezvoltare inegală a tehnicii, a so­cietăţilor, a' moravurilor, să nu degenereze într-o confruntare de neiertai a credinţelor.

Această nouă religie a originilor se dezvoltă astăzi din motive pe care le cunoaştem bir.e: pierderea sensului. Criza noţiunii de sens afectează din plin societăţile ;occidentale în însăşi natura lor. Ieri, un om se întreba- Încotro merge. Astăzi el se îndreaptă de; Unde vine.-Ce regres! Ni se vor cere atunci alte motive pentru a spera. Cei care îşi închipuie că ne vom salva cu puţină creştere, •industrială, însoţită, de ce nu, de o inică relansare spirituală,1 vor.

; plăti oalele sparte. Va trebui să aşteptăm altceva. Noaptea sensu­rilor, toţi misticii vă vor spune acelaşi lucru, nu, înseamnă nimic.

yjSea mai dură ^ste-noaptea inteligenţei. Şi cu toate astea trebuie să . he obişnuim , să trăim cu ea, să continuăm ca şi cum nimic nu s-ar fi îivtîmplat. Şi numai atunci va putea ţlşnl,. din străfundurile nop-: ţii,; un lucru încă improbabil şi şovăitor cum este nădejdea unei speranţe..

|AMINTIREA LUI NUREEV - IN CELE PATRU ZARI.Mpă ce, cu cîteva zile ’în ur- !

reţineam atenţia' cu; şti- atiMrivit căreia, în Italia, a laK^ipărată insula Li Galii, 7| (Mful -Neâpole,-insulă care

Lrţinut celebrului balerin şi- Iffeaf rus Rudolf Nureev. fată ■ălfstSzi yă - putem oferi' alte

ifcmte privind continuarea . . ‘ I n i lo r de scoatere la. licitaţie llfer Oferte-: care ■ au aparţi- l prtistului, răpus, cum _ Jsine; jjjSte,' de necruţătoarea mala-: •Itare pune tot 'mai des- capăt

j'liP.iiHbP. mari artişti: ŞIOA.;;pădâr, lucruri, dare âu apar-7

L52lţ unai'-zeu al scenei se râs- feirc cele patru zări. La S York a avut loc o licitaţie diverse costume şi obiecte de

5 ţ ale .balerinului - Un costum; are acesta l-a purtat în spec- Şd cu „Giselle“, în 1960, s-a \

îdc*

JFi

fur

iei

0

ni

vîndut la o sumă de peste 50.000 dolari. Organizatorii licitaţiei, care evaluaseră’© pelerină la 400 de dolari, au fost şocaţi de. suma cu care aceasta'a; fost ad-' judecată: 51 ;750 dolari (incluzlnd un premiu de 15 procente)., In prima zi a. licitaţiei s-au mai vîndut o jachetă (32.000 de do­lari) purtată de Nureev în. 1979, la spectacolul cu „Don Quijote" şi o pereche de pantofi de . ba­let, cu 9000 de dolari. La finele- primei zile s-au; încasat 695 808 dolari. A doua' zi s.-au vîndut, tablouri,^ sculpturi, rnobilier- şl instrumente muzicale, profitul a- cestei licitaţii urrriează,să, fie fo­losit în beneficiul,fundaţiilor de balet create de Nureev:, notea­ză într-o ‘ ştire ' „International Herald Tribune11, preluată de Mediafax. , "

EPIGRAIVIEISTORIE

de ani trveuţi, fost mereu sacrificaţi.I de-alîtea o r i v in d u ţ i niciodată c u m p ă r a ţ i .

KCOl.OC.K’A lupta anlipoluuie,Hanii, t'h'Mr de nu vrem noi bicesc cu ajutoare: .Al ţiganii înapoi. - r? ’ l wgen ALlîU

CRITICE Ş in pnlemică fcagilatpau drept la rrpiică ••. fiţi dreptate?

PRENUPŢTALA

Viitoarei mele soaţe de-a/i în două săptămîni O să-»• cad năuc in braţe... Dacă l-am picat pe m îin i!...

Kujiei) MAN \ŞTI1I{RANU INSTITUŢIE „T)E STAT"

In muncă ei col .tburea/S . . dupS metoda cunosfu(5 - prin carp şeful nu lucrează şi suballernii îl ajută., v i/ h a m k d k ’ALAConsdllîiifltt-I cu temei - ~ mcdicu-l întreabă- — Spune, măi b'iiclo. de re bei?— Să vedeţi, eu beau..;

de prunc! Ioan POP

NUMELE LUNILOR ANULUI

IANUARIE vine de 'la zeul lanus, fiul lu i Apollo, care -era. reprezentat de către romani cu . două feţe, privind' cu una spre ' triecut şi cu alte spre viitor. :

FEBRUARIE, vine de la Fe- brua,' porecla zeiţei Junona, pe care : rornanii • o serbau în aceas­tă. lună. . • ,,'V

, MARTIE;:—' după ’zetil Tăibo- , iului, Marte. La Roma,’ sub domnia lui ' Romulus, ânul . în ­cepea cu această lună; -

APRILIE: provine de Ia ver-, bul aprire (a deschide), fiindcă- în această, lună natura se des­chide. ■ . - y

MAI aminteşte tle majores,

nume dat , de Romulus senatori­lor romani.. : r ■

IUNIE era luna dedicată ti­neretului; (junius).

IULIE de . la mumele lui Ju- lius Caesar, care s-a născut în această lună. , - - „,

AUGUST, vi ne da la Octgvian August,- primul împărat roman. Ln. Început se numea sextilis, adică luna a şasea. . 1 i SEPTEMBRIE, OCTOMBRIE. NOIEMBRIE şi : DECEMBRIE sînt- derivate de la numerele de ordine ale lunilor, ţinînd seama de faptul câ anul ' înce­pea din martie. - '

(E.p;y

IVîaxîme cu şî despre femeî!-® O femele vrea să fie fru­

moasă pentru onul' pe care' îl iubeşte. (Edilh Piaf). ; ;

@ Femeile frumoase nu mă in tereseazâ decît 'dacă sînt şl in­teligente. (Adolplie Mcnjou).

® Femeile pot iubi şi fără a. fi /ericite ş i: pot, fi fericite târâi a iubi (IlaUac),.,

■ © A cuceri' o femeie nu este atît de greu. dar pentru a o. păs­tra e necesar să renunţi la ea cel puţin o dală pe zi. (ion Vla- siu). : :■ ■

® :Femeile .frumnnse nu ţre4 tjiiie prea mult răsfăţate.^ pen­tru câ altfel riu se mai opresc niciodată. (Goeliic).

© Dintre femei nu cîştigă nici cea care aleargă ,după. ceva nici cea care fuge de' ce­va, cîştfgă cea care aşteaptă'. (Elias Canel(i). '

Nu acordaţi* femeiloţ prea multă libertate;, fie . vor crfede. părăsite. (Ion Vlâşiu) '

O Femeia câre-l înşeală pe unul ca să vină cu tine, te va înşela pe tine să se ducă eil altul (f esare Pavese). -

© Adevărata genialitate nn e să ■ cucereşti o femeie dorită de toţi, ci să găseşti o femeie de preţ într-o fiinjă necunos­cută. (Cesare Pavese),

Eugen nANG

lUJ

A l AUZIT v m ’ tâ 95

m u A M T i M m sm s a l s

m m ? -

m M & s o m g â s . *

8 V N . . .w r f t S P W ii îĂ m

M A M 4 6iT£ŞT£„A9gV/tm\ $U U D ',TATA„ŞZA3A9M

3 U N f 6 ^ ,M ^ S € H £ f l K& N 6T- [

vtmm"ga, poveşti cs mi s i

; ŞESSNeSBI ■ 8SSSS B33SSI R îS) ffiKJS ■ IS iS 8CE3 JSS3 ESS3

P ie rd e r i

, ^rdni ;n 27 ianuarie rîî- <n':'srulV ynna Parmi'c

, ','r'-1|1 iit ‘iir c°l"i nun-. . ila roinlil — ppi’omppnsâ. i1 n-sr».ig-, mmj'ifi); ■

Y O Pierdut carnet, de expert, ® Pierdnt! carritt ; de.; student - contabil nr. 354fi din 01.12.1997,; pe ‘numele de Pop' Adriana. ' II eliberat 'de'. Ministerul Firiafiţe- 'declar nul. (305975)

lor, pe numple dc Loşnnţi Aut • Pierdut.- cîine c^ilonie nlb ret. îl declar nul. (3lil9*ii) ’ ^ssmaro-- cu . l^sâî'. -2oriâ !!“centralfl;.

• l ’inrdut dosar cu , acle firm a‘ -Stfnaţi la lei 11-17-43 între- or*- Trnmnna Prof), Com , = în ori tri(2RWi:

® Pierdut pedigree A or. COR ® Delean Mircea pierdut cod. 1715. îl declar , nul., (305095) fiscal nr 2.84913. II declar nul.'

• Pierdut . autori/aţie pe nu- (2S0745) , - ^ ^ mele ţ}e pg>taş^Silvia. O -declar^'J -• i RMatfrarituf-^FariuliM'1 nulă. <31 rtîOl) " > ^-.nuntă spjprdereai%auV5ri2aţiei‘.Ssa«*: * Pierdut cod fiscal nr. 2768 nttnre şi a autori^aUei sanitas*

dîitnul fijKUfiSI)-'- • Pierdut carnet de student

e; numele;: Costria Dan , Tudor4

^ ' " r . II declar nul.

’ • Pierdut-carnet d r -studentpfe (2S0723)« r „nn A ,,„ „C*1„ . nim-Hnt rhi numel6 de BAndean Mircea. II . . • . pe numele;: Costria D an, !

• Pierdut rod liceal -nr. 39250 700,17,01 Boieş Ileana pierdut legitl-*28. 11 declar nul (30G055) ; dec,ar nU» .<28,7-8> , * — — - • - - ♦ --

tîiriţfl

‘Juliiniiierrhian. Dari pierdutIffiitimaţie ' hihliotecă

loarv pierdut' car- n"l^; J 28nfiŞţţ ■’ MMdent- 11 declar nu).

O dec)ar , • . Pieiduf ieî;pe numple Gafiu

tnaţie de nSlătorle^-OydeclaJiitiiinjiV IIATTTG • Pierdut frarnet de ^student ,nulă. (3(1(5148),: ' , . - ;r Monlca. O de- P® numele V*re» Gabriel. I I & riyongyver Ratai in,>7» - • - declar nul. (2R0729) - pi»rdut .cnrn?» d? ' ţtiident. I I>upfn hnrt.' a . i u . -_M- rîpi*1flp ntil. . ,

• Pop Daniela pierdut’ car*': clar' nulă (306087|

; j ^ ^ ' ' ' , t ^ fe n --: .'-t l-^^ec lar,-; l i t iH • V ; ' * " s q ; C O N JÎT ..:A O . ^ . ^ r . r ‘î:' * P ^ u t c lin » '' W w i l " 'r a s a '; â ^ 1 a r ; 'n « l . - ' ‘ >j[t8:)5i5«j-;Gh#»nnihe p le rflu f , ^ r t )V C T O iH M n p oc^ ! ;p V e^ S chn^ iiypr n ^ r n , . f i In n l.. " c tr in a p ie rd u t c a r t *

^ •îţfţ» ţp , f><L. ' . ' H tî. m t ’ — ţ - --t - t |K ' • '. J.41 ___lini. _< _• » . 1 ' J-V' y.» _ 1 » ‘ .. _;f J. . .1 • * • .* '..ilJ . J . . ' i —1 .« « l i l l ’ n«/> la" Uf. (t;> c

011)912)

fWl'iiM» tehnici ca* v ; • Ş-t'tpHn Cosmin pierdut le- dut rprllfical, de tnlnairti-ulare' * tri romi str Mnrirt-»«>-n r)t-i re- de H-nfff.iţ« a • rnaţiriH ; Dada (';* C.I-VXy. O . declar , citii-!*ţiţ» rfp serviciu. O -tteclar....'.t>i. M"j»^-ul id*4'• ;«sn*,np"fţ«a.-' fjşl., 1*132 93; N 02- 1310, cit „seria Q 'âecla»M J 1 nulă. (2W I5) ' clarft nuli (30691021 »tx.vCo!ibiţa. nr^ 5. 12B0738) ,, nulă. (2MJ77i) : m ■ :

ADSVARUl DE CLUJ MIERCURI, 1 FEBRUARIE, PA!

DW SSSE7;y >'

Compasiune faţa de victimele hoiocaiitf

NOUL NUNŢIU- PAPAL iN' ROMÂNIADupă cum s-a măi anunţat, Monseniorul John

Bukowski, nunţiu apostolic la Bucureşti, a iost transferat la Moscova. în locul rămas vacant,’ . Slintul Scaun a numit pe Monseniorul Janusz Bolonek, originar , din Lodz (Polonia), pînă de curînd nunţiu în Coasta de Fildeş (Africa).

Vestea a fost;primită cu bucurie de toţi care au ailat-o, arhierei şi credincioşi, dar mai-ales-

r de cei- care, puţini desigur, l-am cunoscut în , timpuri grele, cînd acţionam pentru apropie-

. rea României de Vatican şi pentru libertatea Bisericii Catolice de ambele rituri'(grec şi ro­man), imperativ atît de mult dorit şi aşteptat, care nici pînă astăzi nu s-a împlinit întru, ta-; tul. - ■■ ■- '

■ Monseniorul Bolonek s-a dovedit a fi un amic al poporului român şi un bun cunoscător al is­toriei sale, care are multe-asemănări şi tan­genţe cu istoria Poloniei .natale. îmi aduc amin­te, cu multă plăcere, de convorbirea avută *îm-

. preună la Romă,.c.u citeva zile înainte de sd- , lemnitatea beatificării venerabilului Ieremia Va-* -lahul (30 octombrie 1983);' In prezenţa .• P .' Sil­

vestru ' Augustin Prunduş, , ordinariu diecezan ' de Cluj—Gherla, şi a P. Biagio Kruszylowicz, , ; vicar general al Ordinului Fraţilor Minori Con-

ventuali, care* a fost îngerul'păzitor al cauzei• catolice româneşti: In Cetatea Eternă.; ' Simplu, -;,după vorbă, după port", Morjs. Bo- lonek era. mai' puţin; diplomatul de la Secreta-

•. riatul de Stat al- Vaticanului şi mai mult preo­tul care ştie să se apropie de sufletul celor Sn

> suferinţă. • Convorbirea a fost deci ca între fraţi, de la inimă' la inimi," fără acea alură . oficială care de multe ori stinghereşte., ; :

Pe noi'ne interesa că,: în cadrul predicii fes­tive cu ocazia beatificării, .sărbătoare unică In ’ istoria poporului român, Sfîntul Părinte să con-

: tinue tradiţia înaintaşilor şi să. amintească urbi et orbi romanitatea noastră. L-am .rugat, deci, să 'aducă la'cunoştinţa Papei această dorinţă vie.-,'; ■ : ■.. ; ;: Mare’ ne-a fost bucuria cînd, ’ în Piazza San'

1 Pietro şi în faţa a peste 70.000 de credincioşi -» ' veniţi din toată lumea, Papa a declarat răspi-'; cat: „Al treilea fericit este' fratele capucin Ie­

remia Valahul: un fiu al României, al nobilei ' naţiuni care poartă în limbă şi în nume" am­

prenta, Romei". Eram în-al,nouălea cer. Cît de bine se potriveau; cuvintelcî. pontificale, cu cele înscrise de noi pe pancarta ce domina mulţi­mea din piaţă: Romani — Romenij Romeni — lipmam! .

Ultima oară m-am întîlnit cu actualul nunţiu la recepţia ce a avut loc cu ocazia consacrării episcopale a bunului nostru amic comun, P. Biagio (ianuarie iS90), .devenit episcop auxiliar de Szczecin (Polonia). Era neschimbat:' afabil; binevoitor şi dătător de curaj. De atunci ne-am urmat fiecare destinul propriu: prelatul pa'pal a devenit nunţiu african, iar eu am venit acă-

'sâ, la cei dragi ai mei, să mă lupt cu morile de vînt. ’ ■' • , ■ •’ Proaspăt descins pe plaiurile noastre, noul

• reprezentant al Papei , se va convinge •cît- de curînd că poporul român este în'general:'bun şi tolerant, că a avut' parte de o istorie zbuciu­mată şi-mai are încă de îndurat o. viaţă îm­pletită din flori şi spini, că f i i i ' sufleteşti ai 'Sfîntuliii Părinte îşi trăiesc credinţa în mod

• eroic şi că, împreună cu credincioşii d e ' alte confesiuni,, ei îl aşteaptă să viziteze şi să .bine- cuvînteze România /şi pe locuitorii săi, aspira­ţiile şi eforturile lor. ' .

Bine-aţi venit la noi; Monseniore! Să ne cu­noaşteţi şi să ne faceţi cunoscute valorile spiri­tuale, să. ne întăriţi credinţa adevărată, să ne daţi uri nou impuls speranţei, să~ ne înteţiţi fo­cul iubirii, să atenuaţi asperităţile, să spulbe- : raţi neadevărurile ce se debitează despre noi,

! să ne ajutaţi să construim locaşuri de cult şi de cultură şi sâ •promovaţi idealurile ce ne fră- mîntă pe pragul celui -de-al treilea, mileniu creştin. ' . ■ ‘' Aparţineţi' unei farpilii de diplomaţi: mari şl caractere tari, nunţii apostolici. ce v-au prece­dat (Francesco ! Marmaggi,- Carlo Maria Doici, Valerio Valeţi, Andrea Cassulo, Gerald Patrick O’Hara, John Bukowski) făcînd parte din aceas­ta. Constituie şi aceâsta o garanţie a împlinirii misiunii providenţiale ce ,v-a fost încredinţată

'.spre binele Bisericii şi al României. ', închei aceste rînduri de bun augur cu ruga

Românului cînd pleacă de-acaşă la lucru:Doamne, ajutai •

, P. Vasile MARIA UNGUREANU

Uniunea „Vatra- Românească" — simbol al unei stări de' spi­rit Româneşti,' conştientă şi ; fer- * mă în apărarea -şi promovarea; intersului naţional,' stă alături de Comunitatea : Evreiască din România, acum, în aceste mo-,

.mente de pioaSă 'comemorare a milioanelor de victime nevino- • vate, jertfe ale unui ■ trecut în- : tunecat. U.V.R., îşi exprimă re­gretul şi compasiunea pentru‘toţi aceia care au fost transformaţi în lumini veşnic vii de Marele Holocaust al intoleranţei,, şi al iraţiunii totalitarist-fasciste. - UVR Cluj îşi exprimă-satisfacţia că re­prezentanţi de marcă'ai Comunită-

’ţii Evreieşti âu declara: că România: merită te-, stea pentru făptui că „n. mis nici. un tren la Atn; şi regretă acele orori la fost supuşi evreii pe t; românesc. Organizaţia va milita şi în continuare consolidarea societăţii ci mâneşti, a .statului de t ' valorilor - democraţiei, ir j oricăror manifestări ex: Xenofobe, totalitare, anfe antiromâneşti. -

COMITETUL. 13IE! i- ,UNIUNEA „V

- RO-'MANE'VSCA“

Educaţia - o şansă pentru: viitor„Spiritul reformei", „Forma­

tiv — infqrmativ", „Capacitatea de schimbare", ,,Valorile libertă­ţii", „Valorile inoralei creştine", „Spiriţul toleranţei", „Egalitatea şanselor'1, „Afirmarea în viaţa cetăţii", „Noile frontiere ale cu- -noaşterii", „Educaţia formală", „Educaţia informală", „Educaţia continuă" au fosţ numai cîteva teme din multitudinea celor dis- , cutate' în cadrul. „mesei rotunde" • care s-a . desfăşurat în perioada 26—27 ianuarie a.c., la Liceul Teoretic „Nicolae- Bălcescu", din Cluj-Napoca. Organizatori: Cor­pul de control al Ministrului în ­văţământului şi, Inspectoratul Şco­lar Judeţean Cluj; Invitaţi: se­cretari de stat în-Ministerul în- văţămîntului; reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Cluj; inspectori generali, inspec­tori generali adjuncţi pentru re­formă,' directorii -C.C.D. din ju­deţele: . Bihor, Cluj, Maramureş,, Satu-Mare, Sălaj; inspectori şco­lari, directori, cadre didactice, -şi reprezentanţi' ai părinţilor elevi-,; lor din învăţămîntul - preuniver- sitar al judeţului Cluj; reprezen-. tanţi' ai Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleaciilui; reprezen­

tanţi ai Universităţii diri reprezentanţi ai presei, » lu i. şi. televiziunii clujene.F

• Discuţiile metodico-ş‘.il au.continuat cu abordaref baterii: ;,Nouţ dimensiune} văţăriiîntului vocaţional", *cînd următoarele teme: ,,F: le ocupaţionale”, „Pregătire .tru schimbare", „Capacita!:Iii de a răspunde corner; cietăţii' civile",; : „Perfecţi vocaţnnală continuă", Js: dizarea şi specializarea“, chiul comun de pregătire^ rală", „Adaptarea perma: evoluţiile sociale, tehno.':- profesionale ale societăţii tre‘‘, • „Orientarea vocaţi

. etc.- ■ - •A doua zi, a urmat dt

rea intitulată „Producţia ră —- o, resursă a înnoiri

, discuţii referitoare la ur rele aspecte socio-profesii „Activitatea din atelier - tivitate. programată", „îr învăţa şi a produce", „A#- ce pentru^ înnoire1’ s.a.; a::

zitarea atelierelor şcoaii Grupului Şcolar de Indus:: şoară „Clujana".

Cosana MAEI l

Ta

(Urmare d'uj pag. 1) ţiativei private, statul romăn sprijină, persoanele fizice şi asociaţiile- familiale, autorizate.

- potrivit legii' : care asigură ser­vicii . turistice în pensiuni sau’ ferme agroturistice situate .îri mediul rural/ din zona monta­nă, Delta Dunării şi litoralul

.Mării Nefjre: ' . ’2. Articolul 2, litera g) va a-

vea următorul cuprins:

Zece-; api, ■ :scutire; de,- '-impoziti g) ‘scutirea de la plată a im­pozitului : pe veftit pc o • peri­oadă de 10 ani a; pensiunilor şi fermelor agrotUristice, care au ca-obiect de activitate, înscris în autorizaţia de -funcţionare,-' servicii, turistice. ■ '■

• 3. Art. 3 — Pensiunile turis­tice sînt structuri de primire pentru găzduire Şi* servirea mesei,- cu capacitate cuprinsă

' între 3 şi .20 de.icamere, func-• ţionînd în locuinţele cetăţenilor '_saur în clădiri / independente,

care- aşigură în spaţii special ârnenajate cazarea turiştilor şi servicii de pregătire şi servire a mesei, cu capacitatea de pî­nă la -20 de camere, funcţio- nînd . în cadrul gospodăriilor ţă­răneşti care asigură alimenta­

rea turiştilor cu produse pete din surse proprii ţi cale. ' •

Autorizarea- pentru' c: irea de pensiuni turistic: ferme: agroturistice' se f; cătrg consjliile locale, în

diţiile privind -organizare:

desfăşurarea unor activi*.:

conomiee pe baza liberei

ţiative." '

Totul despre risjipă, idar altfel...In urmă cu doi ani, în ziarul „Adevărul (de Cluj"

scriam un articol JndVepjat împotriva, risipei/ în care am citat un proverb occidental ce suna astfel: Risipi­torii sînt cei mai mari duşmani ai poporului. Am subli­niat atunci, ca şi acum, că sînt foarte de acord cu.acest proverb, deşi ştiam că poporul . .mai are alţi mulţi duş­mani . ; . M-am gindit să revin cu un nou articol antiri- sipă, şi ce m-a determinat să revin este articolul „Ri­s ip ă ... la ; români", publicat în „Adevărul de Cluj" .cu cîtăva vreme în urmă; articol'care• pune pe români ...' iiiub prestare- de jurămînt" să accepte că sînt risipitori. Da, domnule âjitor, ..stiţtebi risipitori,' dar. nu pentru

ceiuri strămoşeşti pe care dv. le implicaţi ca risipă nu sînt particularizate numai românilor. Şi mai este ceva, stimate domnule autor, lăsaţi-ne să ne facem reciproo mici bucurii şi să nu ne uităm tradiţiile, chiar dacă re­curgem la o mică „risipă". Aveţi perfectă dreptate cînd vorbiţi de „cîrciumizarea" satelor şl mal ales a oraşe­lor şi de brăduţii jefuiţi din păduri.

Sîntem cu adevărat risipitori pentru că nu ne reciclăm , materialele rofoloslbile: hîrtia, materialele feroase şi ne­feroase, sticlele, ■ borcanele, geamurile sparte, ţesăturile de orice fel, materialele plastice etc., etc. In aceste ca­zuri,. pierderile sin ţ,duble: risipirea de materiale şi nece-

Cele amintite de dvs.:_ că, trimitem felicitări de Crâ- V şitatea înlocuirii'lor cu,materii prinie prirhare şl polua- ^ ş. de,. Pa?Hv’^ ărţ^oăre, .flori de ?iua onomastică,’ , i-ea mediului 'înconjurător. Sîntem mari risipitori în- fa?

cadouri de Moş .Nicolae şl de Crăciun, comemorarea /.' inilie,. în modul de .alimentare;:şi de îndepărtare a res morţilor etc.* ci pentru alte multe motive care implică,, ;ţurilor menajere,1 cum se spune în articolul menţionat,

% A A. 2.' A l 9 m3 a m m t . ‘ba 1 a — tf 1 u 1 ..! A -9 a £.r ® X î A 9 • M . - t i î i . _9 ^ _— * - • . # ■ . , ' ■ *** i - , *■ V j v M ii* O v 0 | /U ilW <11 O * V Jk u l

evantai de devianţe comportamental^' ce-se-cu^ : dâr mai ales,în risipa de apă. Ştiţi, dragi, prind sub, genericul^ dţ risijDă. Să fim'dreţjţi, ateste obi-» • marile (oraşe din .România consumul, de aj

locuitor este mai mare ca, de exemplu, cel dm Şi nu pentru că am folosi-noi, românii, apă n pentru consum alimentar, încălzire sau igienizare, tru că la noi apa se pierde pa tot parcursul de la nul de. acumulare, prin ţevile de aducţiune, prin

. netele noastre şi sifoanele de la WC-uri, veşnic s şi risipitoare de apă. . . Risipa de curent electrk după părerea mea, cea de a doua cale de pierderii' drul familiei. Să fim bine înţeleşi, trebuie să avr mină suficientă atît în familie, la’ locul de muncă pe stradă... dar să nu folosim 3 becuri aprins; dată într-o încăpere, două pe coridor sau în cur: sei, iar strada „să fie luminată" la ora 10—12 ţ

. mare! Cunosc persoane la care primul gest cîn: într-o cameră ziua este să aprindă lumina... să fie folosit pentru a se obţine o temperatură:

. şl nu să se încălzească ş! casa scărilor. Şi încă noi românii sîntem mari risipitori de timp. Să nu că pentry fiecare — la urmare urmei — timpd bani. . . dacă nu-1 foloseşti în mod util, se risipî Nu abordăm aici risipa de la macrosistemul econ ' Vă Invit să meditaţi doar la risipa ce s-a făcut ţ i "

cititori, câ în In sectorul agricol, în industrie Cine este de vi-■> rio rea'apă pe cap de

I

: f ;]• ■

- OOLiOIUS, 05 RHOAeŢIEî, lîia CĂUAft îredactor şsîj; Dan .REEREAE^U, (redactor şaf adjunct); Vcisr CHEGREANU 4redactor şef adjunct); lUicotao VEREŞ (sscrotap general da redacţia); ^coîao PETCU, Maria SÂNSEORZAN, Radu VIDA.

Autorizată prin*;'.' ‘ 1 S.C.nr. 128/1991, judecătoria'CluHMapoca, Ihmptriculată la

ciul 'n8lvic»r^acţâro’cor^ui»riâataî GetaCOLDEA .

dinJS2.03?1339r.9'9 -:! ' V BŞCUTAT LAj!V!PRIWEB!A ^AfiDSEALUf^CIuHWapoca'................................................... . ■ M M m M , , ' . . ,

REDACŢIA: CIuj-Napoca. str. Napoca nr.16

TELEFOANE: 111032 (redactor şef, redactori şefi M

117490 şl 117507 (redactori); 117418 (secretar fj

redacţie); t 117307 contabilitatea): 117304 (sa'l

publicitate); 14782S (corectura); Telex: 31444; Fax: