Capitolul 3ANALIZA SITUA IEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Introducere

Situa ia financiar a unei întreprinderi se apreciaz în urma unei analize complexe carevizeaz câteva aspecte prioritare, precum:

- analiza structurii financiare;- analiza lichidit ii i solvabilit ii;- analiza indicatorilor de gestiune;- analiza echilibrului financiar.Practica analizei financiare a demonstrat faptul c pentru aprecierea real a situa iei

financiare a unei firme este necesar luarea în considerare, pe cât posibil, a tuturor elementelorce pot caracteriza starea i evolu ia financiar pe termen mediu i lung. Se impune a adar, opruden sporit atunci când se fac aprecieri cu privire la situa iile financiare pe termen scurt.

3.1. Analiza structurii financiare pe baza bilan ului financiar

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferiteleelemente patrimoniale i eviden ierea principalelor muta ii calitative în situa ia mijloacelor isurselor, generate de schimb rile interne i de interac iunea cu mediul economico-social.

Caracterizarea general a structurii patrimoniale a întreprinderii presupune investigareaelementelor bilan iere de activ i de pasiv, prin prisma dimensiunii i a ponderii lor înpatrimoniul întreprinderii.

Asupra structurii patrimoniale a unei întreprinderi ac ioneaz o varietate de factoritehnici, economici, juridici, strategici, conjuncturali.

Factorii lega i de natura activit ii (intensitatea capitaliz rii, durata de via aimobiliz rilor, viteza de depreciere a acestora, etc.) se reflect în structura activelor, în primulrând în ponderea imobiliz rilor corporale în bilan .

Durata procesului de produc ie, dependent , de asemenea, de natura activit ii,ac ioneaz asupra m rimii, respectiv a ponderii stocurilor în totalul activelor. Activit ile cu ciclude exploatare lung înregistreaz o pondere ridicat a stocurilor, mai ales a celor de produc ieneterminat .

Natura rela iilor cu partenerii externi, practicile acestora în materie de livr ri, condi iilede plat pe care le aplic de obicei, influen eaz asupra ponderii stocurilor i duratei creditului –furnizori. De asemenea, în func ie de rela iile cu partenerii situa i în "amonte" întreprindereapoate beneficia de termene de plat favorabile sau, dimpotriv poate fi obligat s acceptecondi iile impuse de ace tia. Rela iile cu clien ii i al i parteneri situa i "în aval" influen eazasupra ponderii crean elor. M rimea întreprinderii exercit o influen complex asupra structuriifinanciare i asupra structurii activelor.

Factorii conjuncturali ac ioneaz preponderent asupra structurii activelor circulante.Astfel, o reducere temporar a activit ii generat de factori conjuncturali sau sezonieri se vareflecta într-o cre tere a stocurilor. Evolu ia favorabil a costului de aprovizionare pe pia poate,de asemenea, s conduc la un suprastocaj tranzitoriu.

O diminuare a ratei dobânzii pe pia a creditelor poate genera cre terea ponderii datoriilorfinanciare în cadrul pasivelor.

În structura financiar a unei întreprinderi se reg se te, de asemenea, efectul unorreglement ri juridice. De exemplu, legisla ia în domeniul amortiz rii i provizioanelor sereg se te în raportul dintre activele brute i nete.

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

2

Metoda ratelor constituie un instrument opera ional i eficient al analizeifinanciare. Ratele de structur financiar se stabilesc ca raport între un post (sau o grup deposturi) din activ sau pasiv i totalul bilan ului, precum i ca raport între diferite componente deactiv, respectiv de pasiv. În ciuda simplit ii sale tehnice, aceast metod furnizeaz indica iiedificatoare privind situa ia financiar a întreprinderii, mai ales în cazul analizei comparative întimp i spa iu.

A. Analiza ratelor de structur a activelorÎn sistemul ratelor de structur a activului, cele mai semnificative ca valoare

informativ i totodat mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: rataimobiliz rilor, rata stocurilor, rata crean elor, rata disponibilit ilor. Toate acestea reflectaspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenen a sectorial , natura activit ii ichiar aspecte legate de politica sa financiar .

Rata activelor imobilizate (RAI) calculat ca raport între activele imobilizate i totalul bilan ului,reprezint , de fapt, ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent, întotalul patrimoniului.

100totalActiv

mobilizateictiveARAI

De asemenea, rata activelor imobilizate m soar gradul de investire a capitalului înîntreprinderea respectiv .

Aceast pondere se situeaz frecvent la peste 60%.Ratele de detaliu ale imobiliz rilor se calculeaz dup rela iile:

1.1) rata imobiliz rilor necorporale (rin):

100AIr

t

nin

1.2) rata imobiliz rilor corporale (ric):

100AIr

t

cic

1.3) rata imobiliz rilor financiare (rif):

100AIr

t

fif

În aceste rela ii: In – imobiliz ri necorporale; Ic – imobiliz ri corporale; If – imobiliz ri financiare.

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

3

Rata activelor circulante (RAC) reprezint ponderea activelor circulante în totalul activelor.

100AAR

t

cAC

Ea poate reprezenta o m sur a flexibilit ii financiare în condi iile în care eviden iazimportan a relativ a activelor u or transformabile în bani.Pentru procesul de decizie opera ional se recomand ratele analitice sau derivate ale activelorcirculante: rata stocurilor, rata crean elor comerciale, rata disponibilit ilor i plasamentelor.

2.1) Rata stocurilor (Rs) este influen at de natura activit ii firmei i de lungimea cicluluide exploatare:

100totalActiv

tocuriSR s

Rata stocurilor înregistreaz valori diferite de la un sector la altul în func iede natura activit ii. Astfel, întreprinderile cu ciclu lung de fabrica ie au de regul , o rat astocurilor mai ridicat . Totodat , nivelul stocurilor se modific sub influen a factorilorconjuncturali i a condi iilor pie ei. Anumite componente speculative pot determina o majorare astocurilor, respectiv o diminuare a acestora.Stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime, produc ie neterminat , produsefinite, m rfuri, etc. Ponderea lor în patrimoniul firmei i evolu ia în timp constituie informa iiindispensabile fundament rii politicii comerciale.În acest scop se calculeaz :

- rata materiilor prime = materii prime/active circulante- rata produc iei neterminate = produc ie neterminat /active circulante- rata produselor finite = produse finite/active circulante

- rata m rfurilor = m rfuri/active circulante

Interpretarea evolu iei în timp a stocurilor necesit corelarea cu nivelul cifrei de afaceri. În modnormal, indicele cifrei de afaceri trebuie s dep easc indicele stocurilor, iar durata de reînnoirea stocurilor prin cifra de afaceri s fie cât mai mic (accelerarea rota iei stocurilor).

2.2) Rata crean elor comerciale (Rc) reflect politica comercial a firmei i este influen atde natura clien ilor (popula ie, alte firme) i de termenele de plat pe care firma le acordpartenerilor externi:

Crean e comercialeRc =

At

·100

2.3) Rata disponibilit ilor b ne ti i plasamentelor:

100A

VDR

t

mpDP

în care: D – disponibilit i b ne ti;Vmp – valori mobiliare de plasament

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

4

B. Analiza ratelor de structur privind sursele de finan arePrincipalele rate de structur privind sursele de finan are cunoscute i sub denumirea de rate destructur ale pasivului sunt:

Rata stabilit ii financiare exprim ponderea surselor permanente în totalul surselor de finan areale întreprinderii i se determin pe baza rela iei:Rata stabilit ii financiare = Capital permanent/Total pasiv

100PC

Rt

psf

În general, o valoarea mai mare decât 0,5 (sau 50%) reprezint o situa ie favorabil din punct devedere al stabilit ii financiare.

Rata autonomiei globale exprim ponderea surselor proprii de finan are în total pasiv i sedetermin astfel:Rata autonomiei globale = Capital propriu/Pasiv total

Capital propriuRAFG =Pasiv total

· 100

Se poate aprecia ca favorabil o valoare a acestui indicator mai mare de 0,3 (sau 30%).

Rata îndator rii totale exprim ponderea datoriilor de orice natur în totalul surselor definan are. Aceast rat este influen at în mare m sur de natura activit ii de exploatare i depolitica finan rii întreprinderii. Se determin astfel:Rata îndator rii totale = Datorii totale/Pasiv total

Datorii totaleRÎG =

Pasiv total

· 100

O valoarea mai mic decât 0,5 (respectiv 50%) se apreciaz , în general, ca favorabil .

Rata îndator rii pe termen scurt se determin prin luarea în considera ie doar a datoriilor cuexigibilitatea sub un an:Rata îndator rii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt/Pasiv total

Datorii petermen scurt

RÎTS =

Pasiv total

· 100

Valoarea acestui indicator trebuie interpretat în corela ie cu rata activelor circulante, pentru oapreciere real a echilibrului financiar pe termen scurt.

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

5

3.2. Lichiditatea i solvabilitatea întreprinderii

Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.Solvabilitatea reprezint capacitatea întreprinderii de a- i onora obliga iile de plat

la scaden .Capacitatea de plat este reprezentat de solvabilitatea imediat i exprim capacitatea

mijloacelor b ne ti disponibile la un moment dat sau pentru o perioad scurt de timp ( de obicei30 de zile) de a acoperi obliga iile scadente pentru acela i interval de timp.Pentru analiza lichidit ii i solvabilit ii unei firme se recomand folosirea metodei ratelor.

Pentru caracterizarea lichidit ii unei firme se impune compararea pasivelor pe termenscurt cu resursele disponibile pentru aceea i perioad .În literatura de specialitate ratele de lichiditate sunt cunoscute i sub denumirea de rate detrezorerie i au rolul de a m sura capacitatea de plat a întreprinderii, respectiv solvabilitatea petermen scurt.În orice moment, prima grij a managerului financiar o constituie lichiditatea: va putea firma s -i onoreze obliga iile care au termenul de scaden în viitorul apropiat?

Analiza ratelor rezultate prin compararea ansamblului lichidit ilor poten iale (activetransformabile în moned pe termen scurt) cu exigibilit ile poten iale (datorii rambursabile petermen scurt), constituie o metod rapid i u or de utilizat pentru aprecierea gradului în carefirma face fa obliga iilor pe termen scurt. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:

a) Rata lichidit ii generale (Rlg), se determin prin raportarea valorii activelor curente lavaloarea datoriilor curente.

Activele curente includ: disponibilit ile, valorile mobiliare foarte lichide, efectelecomerciale de primit i stocurile. În datoriilor curente sunt incluse obliga iile fa de furnizori,cele fiscale i salariale, creditele pe termen scurt precum i partea din împrumuturile pe termenmediu i lung a c ror scaden este în cadrul exerci iului financiar curent.

Dac o întreprindere trece prin dificult i financiare aceasta începe s i onoreze pl ilemai târziu, s acumuleze credite bancare, etc. Dac pasivele curente cresc mai rapid decâtactivele curente rata curent scade, ceea ce constituie semnalul apari iei unor probleme de natureconomico-financiar .

Valoarea supraunitar a acestei rate este expresia existen ei unui fond de rulment careîi permite întreprinderii s fac fa incidentelor care apar în mi carea activelor circulante sau aunor deterior ri ale valorii acestora. Cu cât aceast rat este mai mare cu atât întreprinderea este„pus la ad post” de un eventual deficit al trezoreriei.

Când valoarea acestei rate este subunitar , înseamn c lichidit ile sunt mai micidecât exigibilit ile poten iale. Aceasta se datoreaz faptului c datoriile exigibile pe termen scurtnu sunt acoperite, în principiu, de activele circulante, iar fondul de rulment are o valoarenegativ . Totu i, valoarea subunitar a ratei nu constituie un pericol atunci când stocurile sereduc treptat în scopul achit rii datoriilor exigibile pe termen scurt, dar f a afecta nivelulnormal al produc iei. Trebuie evitat o evolu ie descendent a lichidit ii, deoarece aceasta

Active curenteRlg = Datorii curente

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

6

eviden iaz o activitate în declin, fapt ce determin creditorii s devin circumspec i în ceea ceprive te acordarea de noi împrumuturi.

Rata lichidit ii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilit ii pe termenscurt, pentru c indic m sura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfectacoperite de valoarea activelor care pot fi transformate în lichidit i în decursul unei perioade,care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.

Aprecierea general este c un nivel de 1,5-2 reprezint un nivel asigurator al acesteirate, iar un nivel mai mic decât 1 poate fi un semnal de alarm privind capacitatea firmei de a- ionora obliga iile scadente pe termen scurt

b) Rata lichidit ii restrânse (Rlr), este cunoscut i sub denumirea de “rat rapid ” sau “testulacid ”, potrivit teoriei economice. Ea exprim capacitatea întreprinderii de a- i onora datoriile petermen scurt din crean e i disponibilit i.Ca modalit i de calcul, rata lichidit ii curente (Rlc) se poate determina, astfel:

prin sc derea valorii stocurilor din valoarea activelor curente i împ irea diferen eiastfel ob inute la valoarea pasivelor curente:

Stocurile sunt, de obicei, cele mai pu in lichide dintre toate componentele activelor curente aleunei întreprinderi. De aceea, aceast rat poate fi considerat ca fiind un “test acid” pentru

surarea capacit ii firmei de a- i onora obliga iile pe termen scurt.prin raportarea sumei crean elor i disponibilit ilor la datoriile exigibile pe termen

scurt (pasivele curente), i anume:

Aceast rat este de regul subunitar . Ea trebuie îns analizat i interpretat cu pruden prinluarea în calcul a unor aspecte de detaliu privind structura crean elor (num r de clien i, ponderealor în totalul crean elor, etc.). În teoria economic exist opinii potrivit c rora o rat cuprinsîntre 0,8 i 1 ar reprezenta o situa ie optim în ceea ce prive te solvabilitatea par ial .

c) Rata lichidit ii imediate (Rli), realizeaz coresponden a dintre elementele cele mai lichide aleactivului cu obliga iile imediat exigibile.Aceast rat , cunoscut i sub denumirea de rata capacit ii de plat imediate, m soarcapacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor, utilizând disponibilit ile existente, astfel:

În teoria economic , aceast rat este mai cunoscut sub denumirea de trezoreria lavedere. Pentru interpretarea acestei rate trebuie luate în considerare o serie de informa ii privindcondi iile de desf urare a activit ii.

Active curente – StocuriRlr = Datorii curente

Crean e + Disponibilit iRlr = Pasive curente

Investitii pe termen scurt + disponibilit iRli = Datorii curente

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

7

Un nivel ridicat al ratei indic o lichiditate ridicat , dar care poate fi consecin a uneiutiliz ri mai pu in performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicat a acestei rate nuconstituie în acela i timp o garan ie a solvabilit ii, dac restul activelor circulante au un gradredus de lichiditate.

O valoare redus a ratei lichidit ii imediate poate fi compatibil cu men inereaechilibrului financiar, dac întreprinderea minimizeaz valoarea disponibilit ilor sale, de inândîn schimb valori de plasament, crean e, stocuri u or „mobilizate” în concordan cu exigibilitateadatoriilor imediate.

Men inerea capacit ii de plat este rezultatul unei activit i complexe desf urat deîntreprindere i care reclam o corelare judicioas a termenilor de plat a obliga iilor cu cele deîncasare a crean elor. Eficacitatea analizei spore te, în situa ia în care este luat în calcul i vitezade rota ie a capitalurilor întreprinderii. Rata lichidit ii imediate, este totu i un indicator pu inrelevant datorit instabilit ii încas rilor.

Teoria economic apreciaz corespunz toare o rat a lichidit ii imediate mai maredecât 0,3. Rata lichidit ii imediate este un indicator pu in relevant, datorit instabilit iiîncas rilor. De aceea, capacitatea de plat reclam o corelare judicioas a termenelor de plat aobliga iilor cu cele de încasare a drepturilor b ne ti.

Solvabilitatea reprezint capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale, esterezultatul unei activit i eficiente, iar lipsa capacit ii de plat i a lichidit ii pot avea caractertemporar, dac întreprinderea se bazeaz pe o solvabilitate global .Pentru a m sura gradul în care întreprinderea face fa datoriilor sale totale se utilizeaz ratasolvabilit ii globale (Rsg). Aceast rat indic în ce m sur datoriile totale sunt acoperite de

tre activele totale ale întreprinderii (active imobilizate i active circulante) i se determinastfel:

Rata solvabilit ii globale, exprim securitatea de care se bucur creditorii pe termen lungi mediu, precum i marja de creditare a întreprinderii. O valoare mai mare decât 1,4 a acestei

rate semnific faptul c întreprinderea are capacitatea de a- i achita obliga iile b ne ti,imediate i îndep rtate, fa de ter i. Tot a a, o valoare situat sub acest nivel eviden iazriscul de insolvabilitate pe care i l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozi iaîntreprinderii.

ncile, în studiile de bonitate efectuate în cazul solicit rii de credite, determin i ratasolvabilit ii patrimoniale (Rsp), astfel:

În cazul în care aceast rat înregistreaz valori mai mari de 0,5 situa ia este considerat canormal , iar valoarea minim se apreciaz a fi 0,3.

Capitaluri propriiRsp = Capitaluri proprii + Credite bancare

Activ total Datorii totale+ Capitaluri propriiRsg = = Datorii totale Datorii totale

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

8

Aplica ia nr. 1

1) Având la dispozi i e situa ia simplificat a Bilan ului încheiat la data de 31 decembrie2011, apar inând întreprinderii S.C.Alexia SA., se cere:

a) S se analizeze structura financiar a întreprinderii;b) S se studieze lichiditatea i solvabilitatea întreprinderii în perioada 2010-2011.

S.C. Alexia S.A.Bilan

încheiat la data de 31 decembrie 2011- mii lei -

Nr. rd. Sold la

începutulanului

sfâr itulanului

A B 1 2A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZ RI NECORPORALE 01 8200 15900(ct. 201+203+205+207+208+233+234-2801-2803-2805-2807-2808-290-293*) II. IMOBILIZ RI CORPORALE 02 74714 120929(ct. 211+212+213+214+231+232-2811-2812-2813-2814-291-293*) III. IMOBILIZ RI FINANCIARE 03 18140 31212 (ct. 261+262+263+265+267-296)ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) 04 101054 168041B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 05 28156 35100( ct. 301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428) II. CREAN E 06 16700 19898( ct. 4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+411**+4424+4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+452**+456**+4582+461+473**-491-495-496+5187) III. INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT 07 5147 14500( ct. 501+502+503+505+506+508+5113+5114-591-592-593-595-596-598) IV. CASA I CONTURI LA B NCI 08 5191 6200(ct. 5112+5121+5124+5125+531+532+541+542)ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) 09 55194 75698C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 446 448D. DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR-OPERIOAD DE UN AN 11 12452 14400(ct. 161+162+166+167-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446***+447***+4481+451***+452***+455+456***+457+4581+462+473***

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

9

+509+5186+519)

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIVDATORII CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18) 12 43188 61746

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd. 04+12-17) 13 144242 229787

G. DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR-OPERIOAD MAI MARE DE UN AN 14 44049 89908(ct. 161+162+166+167-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446***+447***+4481+451***+452***+455+456***+457+4581+462+473***+509+5186+519)H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ICHELTUIELI (ct. 151) 15 0 0I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17+18), din care: 16 1905 2000

ct. 475 17 0 0ct. 472 18 1905 2000J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL (rd. 20 la 22) 19 81037 85515din care: - capital subscris nev rsat (ct. 1011) 20 0 0 - capital subscris v rsat (ct. 1012) 21 81037 85515 - patrimoniul regiei (ct. 1015) 22 0 0 II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 23 17080 17800 III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 24 0 0(ct.105) Sold D 25 0 0 IV. REZERVE (ct. 106) 26 171 200 V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 0 0(ct. 117) Sold D 28 0 0 VI. REZULTATUL EXERCI IULUI Sold C 29 21312 34364(ct. 121) Sold D 30 0 0Repartizarea profitului (ct. 129) 31 21312 34364 TOTAL CAPITALURI PROPRII: 32 98288 137879 (rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)Patrimoniul public (ct. 1016) 33 0 0 TOTAL CAPITALURI: 34 98288 137879 (rd. 32+33)*) Conturi de repartizat dup natura elementelor respective.**) Solduri debitoare ale conturilor respective.***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

Rezolvare:a) Analiza structurii financiare implic analiza principalelor rate de structur a activelor ianaliza ratelor de structur privind sursele de finan are.

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

10

Rate de structur a activelor : Anul 2010 Anul 2011RAI = Active imobilizate /Activ total

%64100156694101054 x %68100

244187168041 x

RI corporale = Imobiliz ri corporale/Activeimobilizate

sau

RI corporale = Imobiliz ri corporale/Activ total

%7310010105474714 x

%4710015669474714 x

%71100168041120929 x

%49100244187120929 x

RAC = Active circulante/Activ total%35100

15669455194 x %31100

24418775698 x

Rata stocurilor = Stocuri/Active circulante

sau

Rata stocurilor = Stocuri/Activ total

%511005519428156 x

%1710015669428156 x

%461007569835100 x

%1410024418735100 x

Rara crean elor = Crean e/Active circulante

sau

Rara crean elor = Crean e/Activ total

%301005519416700 x

%1010015669416700 x

%261007569819898 x

%810024418719898 x

Rata disponibilit i = Disponibilit i/Activecirculante

sau

Rata disponibilit ilor = Disponibilit i/Activ total

%9100551945191 x

%3100156694

5191 x

%8100756986200 x

%2100244187

6200 x

Rata inv.fin.t.scurt = Inv.fin.t.scurt/Activecirculante

sau

Rata inv.fin.t.scurt = Inv.fin.t.scurt/Activ total

%9100551945147 x

%3100156694

5147 x

%191007569814500 x

%510024418714500 x

Pornind de la rezultatele ob inute se remarc urm toarele:- întreprinderea analizat de ine o pondere semnificativ a activelor imobilizate în total

active, cu o tendin de cre tere (64% în 2010 i 68% în anul urm tor): aceasta sugereaz firma apar ine unui sector productiv unde este necesar o capitalizare important ; de

asemenea, poate reprezenta o flexibilitate mai redus la condi iile impuse de mediulconcuren ial în continu schimbare;

- imobiliz rile financiare i cele necorporale, de i au tendin de cre tere, suntnesemnificative în compara ie cu imobiliz rile corporale (acestea din urm reprezintpeste 70% din activele imobilizate i aproape 50% din activele totale): firma nu acordimportan leg turilor financiare cu alte firme;

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

11

- ponderea stocurilor semnific faptul c firma desf oar activitate cu ciclu lung deexploatare;

- în perioada analizat , reducerea ponderii stocurilor, a disponibilit ilor i a crean elor întotal active circulante s-a realizat pe seama cre terii semnificative a investi iilorfinanciare pe termen scurt: rezult un interes crescut pentru câ tigurile financiare petermen scurt.

Rate de structur privind sursele de finan are : Anul 2010 Anul 2011Rata stabilit ii fin. = Capital permanent/Totalpasiv %90100

156694142337 x %93100

244187227787 x

Rata autonomiei globale = Capital propriu/Pasivtotal %62100

15669498288 x %56100

244187137879 x

Rata îndator rii totale = Datorii totale/Pasiv total%36100

15669456501 x %42100

244187104308 x

Se remarc :- o foarte bun stabilitate financiar în perioada analizat , date fiind valorile mult

superioare limitei favorabile considerate de speciali ti 0,50 (respectiv 50%);- autonomie financiar global ridicat cu valori mult mai mari decât 0,30 (respectiv 30%)

;- situa ie favorabil din punct de vedere al îndator rii totale: valori mai mici decât 0,50

(respectiv 50%)

b) Analiza lichidit ii i solvabilit ii întreprinderii

Indicatori : Anul 2010 Anul 2011Rata lichidit ii generale = Active curente/Pasive curente

43.41245255194 25.5

1440075698

Rata lichidit ii restrânse = (Active curente-Stocuri)/ Pasive curente 17.2

1245227038 81.2

1440040598

Rata solvabilit ii globale = Activ total/Datorii totale77.2

56501156694 34.2

104308244187

- valorile cu mult peste 1 ale ratei lichidit ii generale sugereaz existen a unui fond derulment care îi permite întreprinderii s fac fa eventualelor incidente care pot ap rea înmi carea activelor circulante sau a unor deterior ri ale valorii acestora; se apreciaz cfirma analizat este „pus la ad post” de un eventual deficit al trezoreriei;

- valorile ratei lichidit ii restrânse indic faptul c întreprinderea are capacitatea de a- ionora datoriile pe termen scurt din crean e i disponibilit i;

- din punct de vedere al solvabilit ii globale, valorile mai mari decât 1,5 ale acestei rate înperioada analizat semnific faptul c întreprinderea are capacitatea de a- i achitaobliga iile b ne ti, imediate i îndep rtate, fa de ter i;

- tendin a solvabilit ii este u or nefavorabil în timp ce lichiditatea înregistreaz otendin favorabil .

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

12

3.3. Analiza financiar pe baza indicatorilor de gestiune

Principalii indicatori care caracterizeaz gestiunea financiar a întreprinderii sunt:Viteza de rota ie a crean elor-clien i, este un indicator care permite determinarea

num rului de zile la care se încaseaz crean ele-clien i, respectiv care este creditul pe termenmediu acordat clien ilor.Rela ia de calcul este urm toarea:

Viteza de rota ie a debitelor – clien i (nr zile) = 360afacerideCifra

clienticreantemediuSold

Viteza de rota ie a creditelor-furnizori, ne permite s determin m durata în zile în careîntreprinderea î i pl te te datoriile sale fa de furnizori.Acest indicator se determin pe baza rela iei:

Viteza de rota ie a creditelor – furnizori (nr zile) = 360afacerideCifrafurnizorimediuSold

În urma analizei corelate a acestor doi indicatori se poate aprecia într-un mod mai realsolvabilitatea întreprinderii sau capacitatea firmei de a face fa datoriilor c tre furnizori caurmare a încas rii crean elor. O apreciere favorabil a acestei corela ii implic un termen alîncas rii crean elor inferior termenului de exigibilitate privind datoriile c tre furnizori:

360afacerideCifra

clienticreantemediuSold < 360afacerideCifrafurnizorimediuSold

În practica analizei economico-financiare se pot utiliza i al i indicatori, precum:

Viteza de rota ie a activelor circulante, se determin în mod asem tor, astfel:

Viteza de rota ie a activelor circulante (nr.zile) = 360afacerideCifra

circulanteactivemediuSold

Viteza de rota ie a stocurilor se poate calcula astfel:

CA (f TVA)Vrs =

Stoc mediu globalîn care, stocul mediu global poate fi determinat cu urm toarea rela ie:

Stoc ini ial + Stoc finalStoc mediuglobal

=2

sau

Stoc sf. tr. I + Stoc sf. tr. II+ … + Stoc sf. tr. IVStoc mediu

global =

4

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

13

În scopul identific rii aspectelor favorabile sau nefavorabile gestion rii resurselor, serecomand determinarea vitezei de rota ie pe fiecare categorie de stoc: m rfuri, materiiprime, produse finite.

Viteza de rota ie a activelor totale se utilizeaz sub forma exprim rii sale în num r de rota ii,pe baza rela iei:

Viteza de rota ie a activelor totale (nr. rota ii) =afacerideCifratotaleActive

3.4. Analiza echilibrului financiar

3.4.1. Echilibrul financiar în accep ie patrimonial

Analiza echilibrului financiar, se poate realiza în accep iune patrimonial ( financiar ) iîn accep ie func ional , cu ajutorul unor indicatori, precum: fondul de rulment, necesarul defond de rulment i trezoreria net sau prin metoda ratelor.În accep iune patrimonial , determinarea indicatorilor i a ratelor ce caracterizeaz echilibrulfinanciar se realizeaz pornind de la bilan ul financiar, realizat prin retratarea bilan uluicontabil.

Pentru a completa rubricile bilan ului patrimonial, posturile bilan ului contabil sunt retratate(corectate) astfel:

1) Se elimin , din categoria elementelor de activ, nonvalorile sau a a-numitele „activefictive” (cheltuieli de constituire, cheltuieli înregistrate în avans- de natura cheltuielilor derepartizat pe mai multe exerci ii financiare, cheltuieli de dezvoltare, primele privind rambursareaobliga iunilor, debitorii din capital subscris si nev rsat). Aceste elemente nu au valoare întermeni de lichiditate, întrucât ele nu sunt generatoare de fluxuri de numerar.

Pentru a se p stra echilibrul, în pasivul bilan ului patrimonial sunt diminuate capitalurileproprii cu valoarea activelor fictive.

Not : Primele privind rambursarea obliga unilor sunt deduse din împrumuturile dinemisiuni de obliga iuni, în bilan ul contabil (vezi pozi ia 14 din bilan contul 169), denaturând

rimea acestora. În realitate, primele de rambursare echivaleaz cu cheltuielile care nu au fostînregistrate în contul de profit i piredere. În aceste condi ii, ele se pot deduce din capitaluriproprii i cu suma respectiv se pot majora datoriile (scadente peste un an sau sub un an, dupcaz).

2) Activele sunt înregistrate în bilan la cost istoric reprezentat, dup caz, prin costul deachizi ie sau costul de produc ie al diferitelor elemente patrimoniale. Pentru a fi transpuse înbilantul financiar, acestea trebuie reevaluate la valoarea lor de pia ( aloarea real ) Astfel,terenurile, cl dirile, titlurile de participare i diferite componente ale stocurilor prin reevaluarevor genera una din urm toarele situa ii:

dac valoarea de pia este mai mare decât valoarea înregistrat în contabilitate, cudiferen a se majoreaz activele, iar în pasiv, se majoreaz valoarea capitalurilorproprii; în caz invers, dac valoarea ob inut în urma reevalu rii este mai mic decât ceadin contabilitate, cu diferen a se va diminua activele, iar în pasiv capitalurile proprii

În cazul unor plusuri de valoare se impune luarea în considerare a datoriei fiscale, deoareceplusul de valoare este impozabil.

3) Crean ele pentru o perioad mai mare de un an se includ în activele imobilizate dinbilan ul patrimonial.

4) Activele corporale de inute în leasing opera ional, nefiind în proprietatea firmei, nusunt reflectate în bilan ul contabil al acestuia. Dac se are în vedere continuarea activit ii,

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

14

acestea vor fi înregistrate în bilan ul financiar la valoarea lor net (valoarea de origine minusamortizarea):

– în activ, la active corporale;– în pasiv, la datorii pe termen lung.În acela i mod sunt tratate din punct de vedere financiar i activele de inute în loca ie de

gestiune sau închiriate.5) Efectele scontate neajunse la scaden reprezint crean e ale firmei care nu mai sunt în

patrimoniul acesteia (nici în bilan ul contabil), întrucât au fost cedate b ncii, generând o cre terea disponibilit ilor.

Din punct de vedere financiar, ele reprezint un credit pe termen scurt. De aceea, valoareaacestora va genera o cre tere a activului (crean e), simultan cu majorarea pasivului (credite petermen scurt).

6) Crean ele imobilizate cu termen scadent sub un an se includ în categoria activelorcirculante la pozi ia crean e.

6) În pasivul bilan ului patrimonial (financiar), pe lâng modific rile de r spuns lacorec iile activelor, se mai opereaz urm toarele „tratamente”:

– se diminueaz capitalurile proprii cu valoarea capitalului subscris i nev rsat i cudividendele de plat (dac bilan ul este construit înainte de repartizarea profitului);

- veniturile înregistrate în avans, în func ie de con inutul lor, se includ în datorii pe termenscurt sau datorii pe termen mediu si lung

– se înregistreaz datoria fiscal generat de reintegrarea: plusurilor de inventar,provizioanelor i a cotei p i a subven iilor pentru investi ii virate în contul de rezultate. Aceastdatorie fiscal determin , pe de o parte, diminuarea capitalurilor proprii, iar pe de alt parte,cre terea datoriilor pe termen scurt.

- provizioanele pentru riscuri i cheltuieli ar putea fi integrate: în capitaluri proprii pentrupartea cu caracter de rezerv ; în datorii pe termen lung pentru partea destinat acopeririicheltuielilor de achitat peste mai mult de un an; în datorii pe termen scurt pentru partea de achitatîn mai pu in de un an.

- dividendele de plat se scad din capitaluri proprii i sunt incluse în datoriile pe termenscurt, bilan ul fiind întocmit dup repartizarea profitului.

- datoriile vor fi dimensionate corect în datorii pe termen lung i datorii pe termen scurt.

Structura bilan ului patrimonial se prezint astfel:

ACTIV PASIVI.Active imobilizate

- Imobiliz ri necorporale- Imobiliz ri corporale- Imobiliz ri financiare

II.Active circulante- Stocuri- Crean e- Investi ii pe tremen scurt- Disponibilit i

I.Capitaluri proprii- Capital social- Prime de capital- Rezerve- Rezultatul exerci iului- Rezultat reportat

II. Provizioane pentru riscuri sicheltuieliIII.Datorii pe termen lungIV. Datorii pe termen scurt

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

15

Structura sintetic a bilan ului patrimonial se prezint astfel:

Figura 3.1 – Structura general adaptat a bilan ului financiar

În mod conven ional, structura activelor i pasivelor se face în func ie de durata lor:– mai mare de un an (activele imobilizate, capitalul permanent);– mai mic de un an (activele circulante, datoriile pe termen scurt).–Pentru asigurarea unui echilibru patrimonial perfect ar trebui respectate urm toarele

egalit i:Active imobilizate = Capital permanentActive circulante = Datorii pe termen scurt

Îns , în practic aceast situa ie este aproape imposibil ap rând frecvent inegalitatea întreelementele considerate.

Demersul patrimonial asimileaz valoarea patrimoniului s u.

Valoarea firmei este egal cu valoarea elementelor sale de activ, dup deducerea datoriilor.În acest caz, problema principal o constituie determinarea valorii activelor.

Patrimoniul unei firme poate fi exprimat:– în „valoare brut ” – care caracterizeaz valoarea portofoliului de active ale firmei, f a

ine cont de maniera de finan are;– în „valoare net ” – care ine cont de faptul c o parte din active sunt folosite pentru

achitarea obliga iilor.Patrimoniul net este exprimat prin activul net contabil, stabilit dup rela iile:

(1) Activul net contabil = Activ real – Datorii totale

Activ real = Activ total – Activ fictiv

Activ fictiv: cheltuielile de constituirecheltuieli de dezvoltarecheltuieli în avans

Activul net contabil se mai poate determina i dup rela ia:

(2) Activul net contabil = Capitalul propriu – Activ fictiv

Analiza corela iei dintre fondul de rulment,nevoia de fond de rulment i trezoreria net

Active imobilizate Capital permanent

Active circulante Datorii pe termen scurt

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

16

Ace ti indicatori pot fi determina i în accep iune patrimonial , pe baza bilan uluipatrimonial astfel:

Fondul de rulment patrimonial (FRP) este definit în literatura de specialitate1 ca„indicatorul care exprim în m rime absolut lichiditatea unei întreprinderi (pe termen scurt)” ise determin pe baza rela iilor:

FRP= Capitaluri permanente – Active imobilizate =(Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung) – Activeimobilizate

sau:

FRP = Active circulante – Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finan are, ca:a) fond de rulment propriu:

FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate

b) fond de rulment împrumutat:

FRî = Datorii pe termen lung

Pornind de la prima rela ie de calcul, se poate aprecia c fondul de rulment patrimonialreprezint acea parte a capitalului permanent care dep te valoarea activelor imobilizate i carepoate fi considerat rezerva de finan are a activelor circulante. Pe baza celei de-a doua rela ii,fondul de rulment patrimonial reprezint valoarea activelor circulante finan ate din alte resursedecât cele provenind din datorii pe termen scurt.

Pentru aprecierea corect a echilibrului financiar este necesar corelarea valorii fonduluide rulment patrimonial cu durata medie de rota ie a activelor i a pasivelor. Astfel, dac duratamedie de rota ie a activelor circulante este superioar duratei medii de rota ie a datoriilor petermen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat doar cu un fond de rulment pozitivsemnificativ; pe de alt parte, dac durata medie de rota ie a activelor circulante este mai micdecât cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi men inut cu un fond derulment nesemnificativ, chiar negativ.

Necesarul de fond de rulment patrimonial (NFRP) reprezint acea parte a activelorcirculante care necesit finan are pe seama fondului de rulment:

NFRP = (Active circulante – Disponibilit i) – (Datorii pe termen scurt – Credite petermen scurt)

sauNFRP = (Stocuri + Crean e) – Obliga ii pe termen scurt

Trezoreria net patrimonial (TNP) se determin prin ajustarea fondului de rulment cunecesarul de fond de rulment, astfel:

1 Gh.Vâlceanu, V.Robu, N.Georgescu - Analiza economico-financiar , Editura Economic , Bucure ti, 2004,pag.356

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

17

TNP = FRP – NFRP

O valoare pozitiv a acestui indicator indic o situa ie favorabil din punct de vedere alechilibrului financiar deoarece fondul de rulment patrimonial este suficient de mare pentru aacoperi necesarul de fond de rulment i, în plus, asigur un excedent de numerar.Se asigur astfel posibilitatea efectu rii de plasamente i a de inerii de disponibilit i b ne ti.Firma se g se te într-o situa ie favorabil , cu men iunea c nu întotdeauna o trezorerie pozitiveste semnul unei situa ii favorabile, deoarece scopul firmei este antrenarea resurselor în activit ieficiente. Pe termen scurt, trezoreria pozitiv înseamn realizarea echilibrului financiar, dar petermen lung ar putea semnifica insuficien a utiliz rii lichidit ilor, cu efecte negative înremunerarea capitalului (costul de oportunitate);O valoare negativ a trezoreriei poate reprezenta o situa ie nefavorabil în termeni de echilibrufinanciar ca urmare a faptului c resursele permanente sunt insuficiente pentru finan areanecesarului de fond de rulment; în acest caz, pentru acoperirea nevoii de numerar trebuie s seapeleze la creditele de trezorerie.

Fondul de rulment2 se modific datorit posturilor de activ i de pasiv din bilan ulpatrimonial (financiar).

Cre terea fondului de rulment se poate realiza prin cre terea resurselor stabile (capitalpermanent) i sc derea utiliz rilor stabile (active imobilizate).

Resursele stabile sunt formate din: capital propriu plus resurse împrumutate, minus dividende.Cre terea capitalului permanent se realizeaz prin:

– sporirea rezultatului exerci iului i a resurselor de capital;– cre terea capitalului propriu ca aport al ac ionarilor;– cre terea provizioanelor;– cre terea datoriilor financiare (cre terea capitalului împrumutat prin contractarea

de credite pe termen lung, emitere de obliga iuni etc.);Sc derea activelor imobilizate nu poate fi un scop în sine, deoarece are ca rezultat sc derea

capacit ii de produc ie i mic orarea cifrei de afaceri. Reducerea justificat , prin vânzarea activelorneproductive sau uzate, conduce la cre terea fondului de rulment.

Dac fondul de rulment scade, situa ia poate fi considerat negativ , deoarecenevoile curente sunt, într-o m sur tot mai mic , acoperite din resurse permanente.

Aceast situa ie se datoreaz :- cre terii activelor imobilizate;- reevalu rii activelor imobilizate;- reducerii capitalului permanent prin: reducerea capitalului propriu, cu efect

negativ; restituirea împrumuturilor pe termen mediu i lung, cu efect pozitiv asuprastructurii financiare.

Necesarul de fond de rulment se modific datorit decalajului temporar între fluxurile depl i i încas ri. Pot exista mai multe situa ii:

dac necesarul de fond de rulment este pozitiv, aceasta semnific faptul cexist un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare;dac necesarul de fond de rulment este negativ, înseamn c exist unsurplus de surse temporare în raport cu nevoile temporare.

În primul caz:este o situa ie normal , dac este determinat de:

2 Moro an Iosefina, Analiz economico- financiar , Editura Funda iei România de Mâine, Bucure ti 2007, pag 245

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

18

– politica de investi ii, care atrage cre terea nevoii de finan are a ciclului de exploatare;– cre terea vânz rilor;– m rirea duratei ciclului de fabrica ie datorit cre terii complexit ii problemelor;

este o situa ie nefavorabil , dac este determinat de:– existen a unui decalaj nefavorabil dintre lichiditatea activelor circulante i exigibilitatea

datoriilor din exploatare (s-a încetinit încasarea i s-a urgentat plata obliga iilor);– existen a unor stocuri f mi care sau cu mi care lent .

În cel de-al doilea caz:este o situa ie pozitiv , dac este determinat de:

– accelerarea vitezei de rota ie a stocurilor i crean elor;- angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plat mai relaxante.

Abordarea patrimonial a echilibrului financiar se poate face i cu ajutorul unor rate care,în general, eviden iaz corela iile între elementele patrimoniale.Principalele rate ale echilibrului financiar patrimonial pot fi considerate:

1) Rate ale îndator rii:

R1 =propriuCapital

lungtermenpeDatorii

R2 =totalActivtotaleDatorii

2) Rate privind acoperirea cheltuielilor financiare:

R1 =dobânzilecuCheltuieli

dobânziiaiprofitpeimpplatadeînaintebrutofit ).(Pr

R2 =financiareCheltuielibrutofitPr

3) Rate de autofinan are

R1 =permanentCapital

propriuCapital

R2 =eimobilizatActive

propriuCapital

R3 =circulanteactiveeimobilizatActive

propriuCapital

Exemplul nr. 2 Conversia bilan ului contabil în bilan patrimonial (financiar)

Într-o societate comercial situa ia soldurilor la data de 31.12.200N se prezint astfel:

BILANT PRESCURTATla data de 31.12.N

DENUMIRE ELEMENTE VALORI(lei)

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZ RI NECORPORALE 200 II. IMOBILIZ RI CORPORALE 83.050

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

19

III. IMOBILIZ RI FINANCIARE 50ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 83.300B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 63.700 II. CREAN E 72.130 III. INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT 11.750 IV. CASA I CONTURI LA B NCI 650ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 148.230C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 3.500D. DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR -O PRIOADDE UN AN

71.080

- furnizori 40.220- alte datorii pe termen scurt 30.860E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE

80.650

F. TOTAL ACTIVE MINUS DADORII CURENTE 163.950G. DATORII CE TREBUIE PL TITE INTR-OPERIOAD MAI MARE DE UN AN

44.600

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI 4.200I. VENITURI ÎN AVANS -J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL SOCIAL (subscris si v rsat) 68.500 II. PRIME DE CAPITAL 34.600 III. REZERVE DIN REEVALUARE IV. REZERVE V. REZULTATUL REPORTAT VI.REZULTATUL EXERCI IULUI Sold creditor 12.050

Repartizarea profitului (ct. 129)TOTAL CAPITALURI PROPRII 115.150

Pe baza acestor infoma ii, realiza i conversia bilan ului contabil în bilantfinanciar

Corec iile necesare realiz rii bilantului financiar sunt:I. In activ

1. Imobiliz rile financiare în sum de 50 lei se vor diminua cu 27 lei (imobiliz ri financiare-creante sub un an) i se vor majora cu suma de 15.200 lei (crean e cu lichiditate peste unan), rezult un sold de 15.223 lei.

2. Valoarea crean elor clien i de 72.130 lei se va diminua cu 15.200 lei (clien i sub un an) sevor majora cu 27 lei (imobiliz ri sub un an) si se vor majora cu cheltuielile în avans invaloare de 3.500 lei, rezult un sold de 60.457 lei.

II. În pasiv

din care sub un an 27 lei din care peste un an 15.200 lei

chirii pl tite în avans din care credide bancare curente 14.000

din care 8.450 lei vor fi utiliza i pentru majorarea capitalului social si 3600 pentru a se acorda dividende

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

20

3. Capitalul social în sum de 68.500 lei se va majora cu 8.450 (profit net repartizat pentrumajorarea capitalului social) rezultând un sold de 76.950 lei.

4. Datoriile financiare pe termen lung in valoare de 44.600 lei se vor diminua cu suma de14.000 lei (credite bancare curente) ajungându-se la un sold de 30.600 lei.

5. Alte datoriile termen scurt in valoare de 30.860 lei se vor majora cu valoareadividendelor repartizate in sum de 3.600 lei ajungandu-se la un sold de 34.460 lei.

6. Creditele bancare pe termen scurt vor avea valoare de 14.000 lei.7. Rezultatul exerci iului de la valoare de 12.050 lei va ajunge la 0 pentru c s-a repartizat

profitul

In urma acestor corec ii Bilan ul financiar va avea urm toarele valori.

ACTIV (lei) PASIV (lei)Imobiliz ri necorporale 200 Capitaluri proprii 111.550Imobiliz ri corporale 83.050 Datorii pe termen lung 30.600Imobiliz ri financiare 15.223 Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli4.200

I.TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 98.473 I. CAPITAL PERMANENT 146.350Stocuri 63.700 Furnizori 40.220Crean e 60.457 Alte datorii termen scurt 34.460Dispobilit i 650 Credite bancare curente 14.000Investi ii pe termen scurt 11.750II. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 136.557 II. TOTAL DATORII PE

TERMEN SCURT88.680

TOTAL ACTIV 235.030 TOTAL PASIV 235.030

Pe baza acestui bilan corectat se vor calcula indicatorii de echilibru financiar.

FRP= 146.350 lei – 98.473 lei = + 47.877 lei

FR propriu = 111.550 lei-98.473 lei = 13.077 lei

FR împrumutat = 34.800 lei

NRFP = (63.700 lei+60.457 lei) – (40.220 lei + 34.460 lei) = + 49.477 lei

TN = 47.877 – 49.477 = -1600 lei

Fondul de rulment pozitiv de 47.877 lei, indic excedentul capitalurilor permanente înraport cu imobiliz rile pe care le finan eaz . Excedent ce va fi utilizat pentru finan area activelorcirculante. De asemenea, firma dispune i de un fond de rulment propriu pozitiv, ceea ce indicfaptul c imobiliz rile sunt finan ate integral din surse proprii. Partea din activele circulantenefinan at din datoriile pe termen scurt se reg se te sub forma unui NFR pozitiv. Aceastnevoie de fond de rulment pozitiv reflect decalajul nefavorabil dintre lichidit ile stocurilor icrean elor pe de o parte i exigilibilitatea datoriilor pe termen scurt pe de alt parte.

Dar, se observ c fondul de rulment este mai mic decât nevoia de fond de rulment, deci,se înregistreaz o trezorerie net negativ , care indic un deficit monetar la sfâr itul anului deci,o situa ie de dezechilibru financiar.

capital social 76.950 + prime de capital 34.600

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

21

2.3.2 Echilibrul financiar în accep iune func ionalBilan ul func ional reprezint un alt instrument util pentru analiza financiar , el fiind un

bilan contabil retratat (corectat) posturile fiind ordonate într-o logic i o optic diferit de ceadup func iunea conturilor.

Fa de abordarea patrimonial , cea func ional permite investigarea activit ii pe cicluri deopera iuni, luând în considerare rolul fiec reia i generarea fluxurilor fizice de numerar.

Analiza pe baz de bilan func ional este un demers static ce permite eviden ierealeg turilor semnificative dintre resurse i alocarea lor.

Scopul bilan ilui func ional este de a identifica nevoile firmei, în continu schimbare, imodul de alocare a resurselor de finan are pe diferite cicluri.

Practic, pentru a ordona din punct de vedere func ional posturile bilan ului contabil, estesuficient s stabilim apartenen a acestora la unul dintre ciclurile de func ionare, i anume:

– ciclul de investi ii;– ciclul de exploatare;

– ciclul de finan are.

Ciclulde

investi ii

ACTIVEACICLICE

RESURSEACICLICE(STABILE)

Ciclulde

exploatare

Stocuri

Crean edin

exploatare

Datoriidin

exploatare

Ciclulde

finan are

Trezorerie

În accep ie func ional , determinarea indicatorilor i a ratelor ce caracterizeaz echilibrulfinanciar se realizeaz pornind de la bilan ul func ional, a c rui structur general poate ficonsiderat :

ACTIV PASIVActive aciclicesauactive stabile (AS)

Resurse aciclicesauresurse stabile (RS)

Active ciclicedin exploatare (ACE)

Resurse ciclicedin exploatare (RCE)

Active ciclice dinafara exploat rii (ACAE)

Resurse ciclice dinafara exploat rii (RCAE)

Trezoreria de activ (TA) Trezoreria de pasiv (TP)

Figura 3.2 – Structura general a bilan ului func ional

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

22

Redactarea bilan ului func ional are la baz urm toarele principii:

activele sunt luate în considerare la valoarea lor brut (de înregistrare în gestiune); prin

urmare, la valoarea real a activelor se adaug amortiz rile i ajust rile contabilizate,

concomitent valoarea amortiz rilor cumulate va majora capitalurile proprii;

conceptul de „activ” fictiv utilizat în versiunea patrimonial nu mai este opera ional;

imobiliz rile de inute în leasing, loca ie de gestiune sau închiriere sunt incluse în activ (la

active stabile) i în pasiv (la datorii pe termen lung);

cheltuielile ce privesc exerci iile urm toare sunt considerate active imobilizate, fiind

asimilate unor investi ii;

cheltuielile efectuate în avans sunt considerate, dup caz, active ciclice de exploatare sau

în afara exploat rii;

efectele scontate i neajunse la scaden sunt considerate integrate în activ la crean e, iar

în pasiv la creditele curente de trezorerie.

Reconstituirea ciclurilor func ionale ale firmei, prin respectarea principiilor de mai sus,

este sintetizat în tabelele urm toare:

Ciclul de investi ii-finan areACTIV PASIV

Active imobilizate (la valoare brut ) Capitalurile proprii+ Imobiliz rile în leasing (la valoarea de origine)

Provizioanele de orice naturAmortiz rile (inclusiv amortizarea

+ Cheltuielile de repartizat asupraexerci iilor urm toare (de exemplu,cheltuielile de între inere i repara ii).

imobiliz rilor în leasing)Ajust ri pentru depreciere

Datoriile financiare(împrumuturi pe termen lung, inclusivcele legate de leasing).

Total active aciclice Total resurse aciclice(stabile) AS (stabile) RS

Ciclul de exploatare ia în considerare elementele legate direct i exclusiv de realizareaciclului opera ional de aprovizionare, stocare, produc ie, vânzare ce se desf oar în manierpermanent i continu .

Stocurile si creantele sunt evidentiate la valoarea bruta= valoarea din bilantul contabil+ ajustari pentru depreciere.

Ciclul de exploatareACTIV PASIV

Stocuri i produse în curs de execu ieCrean ele privind exploatarea

Datorii aferente exploat rii– Furnizori– Datorii fiscale (cu exceptia

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

23

impozitului pe profit)– Datorii sociale (contribu iile la

asigurari)+ Efectele scontate neajunse la scaden+ Cheltuielile înregistrate (chirii,asigur ri, abonamente pl tite in avans) în avans privind exploatarea

Venituri înregistrate în avans, aferenteexploat rii (chirii, asigur ri,abonamente încasate in avans)

Total active ciclice din exploatare (ACE) Total resurse ciclice din exploatare(RCE)

Alte elemente de activ i de pasiv, chiar dac nu sunt legate de procesul de exploatare,sunt considerate crean e i datorii diverse.

Elemente în afara exploat rii

ACTIV PASIVCrean ele în afara exploat rii

– Crean e din vânzarea de active – al i debitori

Titluri de plasamentCheltuieli înregistrate în avans dinafara exploat rii (dobânzi pl tite inavans)

Datorii in afara exploat rii– Furnizori de imobiliz ri– Datorii fiscale (impozit pe profit)

Venituri înregistrate în avans dau afara exploat rii (dobanziîncasate)

Dividende de plat

Total active ciclice din afaraexploat rii (ACAE)

Total resurse ciclice din afaraexploat rii (RCAE)

Trezorerie

ACTIV PASIV

Disponibilit ine ti

Credite curente

Soldul creditor la bancEfecte scontate neajunse la

scaden

Cazul ideal al echilibrului func ional presupune o egalitate aproape perfect întreelementele bilan ului func ional. A a cum practica economic o demonstreaz , aceast situa ieeste greu de atins, astfel c se impune luarea în considerare a unor indicatori i/sau rate.

Indicatorii ce pot ajuta la aprecierea echilibrului financiar sunt:1. Fondul de rulment func ional (FRF) sau fondul de rulment net global (FRNG)

reprezint resursa stabil ce poate finan a o parte a activelor ciclice i se determin astfel:

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

24

FRNG = Resurse stabile (aciclice) – Active stabile (aciclice),

unde: Resursele stabile (aciclice) cuprind: capitalul propriu (f dividendele de plat ) +provizioane + amortiz ri + datorii financiare (la valoarea de origine); Activele stabile (aciclice) sunt date de: activele imobilizate la valoarea brut +imobiliz rile în leasing.

a) pozitiv (FRNG > 0 RS > AS)În acest caz, se adaug un surplus de resurse stabile (permanente) care poate fi utilizat

pentru finan area altor nevoi ale firmei.b) negativ (FRNG < 0 RS < AS)Este cazul când fondul de rulment poate fi denumit insuficien de fond de rulment.

O valoare pozitiv a FRF indic un surplus de resurse stabile ce poate fi folosit pentrufinan area activelor ciclice, iar o valoare negativ reprezint o insuficien de resurse stabilenecesare finan rii activelor stabile.

Interpretarea m rimii fondului de rulment.3 A a cum se precizeaz în teoria economic ,nivelul fondului de rulment trebuie apreciat în func ie de solvabilitate i eficien .

Criteriul solvabilit ii oblig firma s i asigure mijloacele financiare necesare achit riidatoriilor scadente În aceste condi ii, firma î i va asigura un fond de rulment suficient de ridicatpentru a- i onora în orice moment pl ile scadente.

Dac solvabilitatea ar fi singurul criteriu al ra ionamentului financiar, atunci ar însemna cfirmele se g sesc într-o situa ie bun atunci când au un fond de rulment maxim. Dar, în condi iileunui caracter restrictiv al resurselor, fiecare firm caut s le utilizeze cât mai eficient.Capitalurile permanente sunt purt toare ale unui cost i, în consecin , utilizarea lor reprezint unimperativ major. Utilizarea ra ional a resurselor presupune folosirea unei p i cât mai mari dinresursele stabile pentru a m ri capacit ile de produc ie, vânz rile, rezultatele. Satisfacereacriteriului eficien ei conduce la minimizarea fondului de rulment.

În practic , de regul , firma realizeaz un compromis între cele dou criterii, pondereafiec reia fiind dependent de sectorul de activitate, de politica financiar a firmei, de faza dematuritate a acesteia.

În analiza financiar , pentru aprecierea nivelului FRNG se recomand urm toarelemetode:

a) analiza în corela ie cu specificul sectorului de activitate;b) analiza prin metoda ratelor;c) analiza prin raportare la necesarul de fond de rulment.

a) Sectorul de activitate are, în toate cazurile, o influen hot râtoare asupra fondului derulment. În domeniile cu ciclu lung de fabrica ie se impune existen a unui fond de rulmentimportant, în m sur s asigure finan area activelor stabile (care au o valoare i o pondereridicat ) i par ial a nevoilor de exploatare. Pentru firmele cu ciclu de activitate de 3-6 luni,fondul de rulment trebuie s finan eze 40% din activele circulante. Pentru firmele f problemespecifice legate de stocuri, care se încadreaz în termene de produc ie normale, fondul derulment reprezint 10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

În sfera distribu iei, activitatea se poate desf ura normal cu un fond de rulment mic saunegativ. Aceasta se explic prin faptul c în acest sector crean ele au o pondere mic i o durat

3 idem 1 pag.251

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

25

de rota ie mare, comparativ cu datoriile (creditul furnizori), care au pondere mai mare i o rota ierelativ mai lent .În sectorul serviciilor se impune existen a unui fond de rulment, chiar dac firmele respectivenu dispun de stocuri; rolul fondului de rulment, în acest sector de activitate este de a ajustadecalajul dintre durata crean elor i a datoriilor.

Necesarul de fond de rulment func ional (NFRF) se determin prin deducerea dinactivele ciclice a resurselor de aceea i natur , astfel :

NFRF = Active ciclice totale – Resurse ciclice totale,

unde: Activele ciclice totale cuprind: stocuri + crean e (la valoarea de origine) + efectescontate neajunse la scaden + titluri de plasament + cheltuieli înregistrate în avans;

Resursele ciclice cuprind: datorii comerciale + datorii fiscale (toate considerate lavaloarea de origine) + venituri înregistrate în avans.

Nevoia de fond de rulment (NFRF) func ional are dou p i componente:– Necesar de fond de rulment din exploatare (NFRE)– Necesar de fond de rulment din exploatare în afara exploat rii NFRAE

NFRE = Active ciclice din exploatare – Resurse ciclice din exploataresau

NFRE = (Stocuri + Crean e) – Obliga ii

NFRAE = Active ciclice din afara exploat rii – Resurse ciclice din afara exploat rii

rimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influen at de: naturaactivit ii, durata ciclului de fabrica ie, viteza de rota ie a stocurilor i crean elor, nivelul deactivitate etc.

În practic se întâlnesc dou situa ii:a) NFRE > 0Este situa ia specific firmelor industriale care au stocuri mari, obliga iile sunt mai mici,

termenul de plat a acestora fiind redus.b) NFRE < 0

În acest caz resursele exced necesarul. Situa ia este specific firmelor de distribu ie cuam nuntul care au crean e egale cu zero (plata se realizeaz cu numerar), stocuri reduse (vitezaacestora fiind accelerat ) i obliga ii foarte mari

Pentru a delimita cauza real a eventualelor dezechilibre financiare, acest indicator se poatedetermina separat pentru activitatea de exploatare i pentru activitatea considerat în afaraexploat rii; activele ciclice totale vor fi delimitate în active ciclice aferente exploat rii i activeciclice din afara exploat rii, la fel procedându-se i cu resursele ciclice totale.

Analiza echilibrului financiar pornind de la valoarea acestui indicator trebuie s ia înconsiderare specificul activit ii desf urate. Astfel, întreprinderile industriale care au, de regul ,

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

26

active ciclice semnificative (în special, stocuri i crean e) i datorii comerciale i fiscale cutermen de scaden relativ redus, înregistreaz valori pozitive ale nevoii de fond de rulment. Încazul firmelor cu profil de distribu ie cu am nuntul pentru care stocurile au o durat mic derota ie, crean ele sunt nesemnificative (pl ile f cându-se în numerar), iar durata de rota ie adatoriilor comerciale este mare, nevoia de fond de rulment înregistreaz valoare negativ , altfelspus resursele ciclice devanseaz activele ciclice.

Trezoreria net în abordarea func ional (TNF) se determin pe baza uneia dintre urm toarelerela ii:

TNF = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv

sauTNF = FRNG – NFRF

unde,Ta reprezint trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor de

disponibilit i i plasamente;Tp reprezint trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de credite pe

termen scurt.

Trezoreria net pozitiv este un excedent monetar al exerci iului financiar. În cazul în carenecesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria net pozitiv este echivalentulprofitului net, diminuat cu dividendele pl tite în cursul aceleia i perioade, la care se adaugamortizarea i alte cheltuieli care nu presupun pl i.

Trezoreria net negativ reflect un deficit monetar la sfâr itul anului i care a fost acoperitpe seama creditelor pe termen scurt. În situa ia în care necesarul de fond de rulment esteconstant, trezoreria net negativ este efectul înregistr rii de pierderi.

Atunci când firma realizeaz produse rentabile, dispune de pia (de aprovizionare i dedesfacere), dar înregistreaz o cre tere a necesarului de fond de rulment, ca urmare a dezvolt riiactivit ii, constatarea unei trezorerii nete negative nu semnific o situa ie economico-financiarnefavorabil , ci înregistrarea unui decalaj între termenul mediu de transformare a stocurilor icrean elor în lichidit i i durata medie de onorare a obliga iilor pe termen scurt.

Echilibrul financiar din punct de vedere func ional este asigurat atunci când firma poate s ifinan eze cre terea f s i afecteze trezoreria net .. Pentru aceasta fondul de rulment netglobal trebuie s acopere partea structural a necesarului de fond de rulment, iar varia iilesezoniere sau conjuncturale s fie acoperite pe seama creditelor de trezorerie.

Principalele rate ce pot caracteriza echilibrul financiar, în abordare func ional , sunt:1) Durata de rota ie a fondului de rulment func ional sau „marja de securitate a

întreprinderii”4 ( D FRF ) se determin astfel:

TCA

FRFD FRF ,

unde: CA reprezint cifra de afaceri; T – perioada total supus analizei, în zile.

4 M.Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economic , Bucure ti, 1997, pag.386

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

27

Pentru a exista siguran (securitate) din punct de vedere al riscului de dezechilibru financiar, seapreciaz c aceast rat trebuie s fie cuprins între 30 i 90 de zile, în func ie de specificulactivit ii desf urate.

2) Durata de rota ie a necesarului de fond de rulment func ional ( NFRFD ) se determinîn mod asem tor:

TCA

NFRFD NFRF

Se determin , în principal, pentru valori pozitive ale necesarului de fond de rulment func ional.O valoare redus a acestei rate indic o rota ie rapid a necesarului de fond de rulmentfunc ional.

3) Rata de finan are a activelor ciclice de exploatare din fondul de rulment func ional(RFinAC) se determin :

RFinAC (%) = 100ACEFRF ,

unde: ACE reprezint activele ciclice de exploatareAceast rat exprim în procente „stabilitatea” finan rii activelor ciclice de exploatare.

4) Rata de finan are a necesarului de fond de rulment func ional pe seama fondului derulment func ional (RFinNFRF):

RFinNFRF (%) = 100NFRFFRF

O valoare mai mare de 100% a acestei rate indic un surplus monetar (o trezorerie net pozitiv ),dup cum o valoare mai mic de 100% reprezint un dezechilibru financiar (trezorerie netnegativ ) ce necesit apelarea la credite de trezorerie.

5) Rata de finan are a necesarului de fond de rulment din exploatare pe seamacreditelor de trezorerie5(RFinNFRFE):

RFinNFRFE (%) = 100NFRFE

trezoreriedeCredite

O valoare ridicat a acestei rate, în condi iile instabilit ii creditelor de trezorerie, reprezint unrisc semnificativ din punct de vedere al asigur rii finan rii activit ii.

Exemplu nr. 2O societate comercial prezint urm toarele situa ii financiare simplificate la 31.

decembrie anul N

BILANT PRESCURTATla data de 31.12.N

Solduri laDENUMIRE ELEMENTE

încep.anului

sf.anului

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZ RI NECORPORALE II. IMOBILIZ RI CORPORALE 44.500 52.560

5 G.Vâlceanu, V.Robu, N.Georgescu – Analiz economico-financiar , Editura Economic , Bucure ti, 2004, pag.360

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

28

III. IMOBILIZ RI FINANCIAREACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 44.500 52.560B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 12.500 19.170 II. CREAN E 7.300 17.220 III. INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT IV. CASA I CONTURI LA B NCI 320 2.850ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 20.120 39.240C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471)D. DATORII CE TREBUIE PL TITE ÎNTR -O PRIOADDE UN AN

16.960 13.230

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE

3160 26010

F. TOTAL ACTIVE MINUS DADORII CURENTE 47.660 78.570G. DATORII CE TREBUIE PL TITE INTR-OPERIOAD MAI MARE DE UN AN

3.000 7.200

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI 6 150I. VENITURI ÎN AVANS - -J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL SOCIAL (subscris si varsat) 25.000 27.000 II. PRIME DE CAPITAL III. REZERVE DIN REEVALUARE IV. REZERVE 5.000 18.970 V. REZULTATUL REPORTAT Sold creditor VI.REZULTATUL EXERCI IULUI Sold creditor 16.400 25.800

Repartizarea profitului (ct. 129) 1.890 400TOTAL CAPITALURI PROPRII 44.510 71.370

Din notele explicative, au fost re inute urm toarele informa ii privind repartizareaprofitului :

Repartizarea profitului net realizat la 31.12. N-1- 1.890 pentru majorarea rezervelor legale;- 13.570 lei pentru alte rezerve;- 940 lei dividende distribuite ac ionarilor, care s-au pl tit în anul N

Repartizarea profitului net realizat la 31.12. N- 400 lei pentru majorarea rezervelor legale ;- 21.400 pentru alte rezerve- 4.000 lei dividende distribuite ac ionarilor

Din situa iile modific rilor capitalurilor proprii, au fost extrase urm toarele informa iidup repartizarea profitului.

Denumireaelementului

Sold la încep.exerc. N-1(lei)

Cre teri Reduceri Sold lasf. exerc. N-1(lei)

Capital socialrsat

25.000 25.000

6 Provizioane pentru litigii

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

29

Rezerve legale 3.110 1.890 5.000Alte rezerveRezultatulexerci iului

16.400 16.400

Repartizareaprofitului (pt.constituirea dereserve legale)

0 1.890 0 1.890

Denumireaelementului

Sold laînceputulexerc. N

Cre teri Reduceri Sold lasf. execr. N

Capital socialrsat

25.000 2.000 27.000

Rezerve legale 5.000 400 5.400Alte rezerve 13.570 13.570Rezultatulexerci iului

16.400 25.800 16.400 25.800

Repartizareaprofitului (pt.constituirea dereserve legale)

1.890 400 1.890 400

In anul N, s-a majorat capitalul social cu 2.000 lei prin aport în numerar.

Structura datoriilor întreprinderii

Solduri la 31.XII N-1 (lei)DatoriiTotal sub 1an peste 1an

Credite bancare pe termenmediu si lung

3.500 500 3.000

Credite bancare pe termenscurt

2.250 2.250

Furnizori 7.460 7.460Alte datorii din exploatare 3.300 3.300Datorii fa de bugetul statuluii asigur rile sociale, din care

3.450 3.450

- impozit pe profit 450 450Total datorii 19.960 16.960 3.000

Solduri la 31.XII N (lei)DatoriiTotal sub 1an peste 1an

Credite bancare pe termenmediu si lung

8.200 1.000 7.200

Credite bancare pe termenscurt

2.370 2.370

Furnizori 1.100 1.100Alte datorii din exploatare 4.200 4.200Datorii fa de bugetul statului 4.560 4.560

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

30

i asigur rile sociale, din care - impozit pe profit 830 830Total datorii 20.430 13.230 7.200

În anul N, s-a contractat un nou împrumut pe termen lung în sum de 5.200 lei i a fostrambursat suma de 500 lei din împrumutul contractat anterior.

Au fost achizi ionate în anul N, imobiliz ri corporale în valoare de 13.300 lei si au fostcasate imobiliz ri în sum de 800 lei, amortizate integral.

Societatea nu de ine active în afara bilan ului.Valoarea de intrare a activelor cedate este de 1.220 lei, amortizarea cumulat pân în acel

moment este de 280 leiSitua ia imobiliz rilor corporale i a amortiz rii aferente se prezint astfel

Valoare brutla începutul

anului N (lei)

Intr ri Ie iri Valoare brutla finele anului

N(lei)Imobiliz ricorporale

48.300 13.300 2.020 59.580

Valoare laînceputul

anului N(lei)

Amortizareînregistrat pe

parcursulanului N

Amortizareaferent

imobiliz rilorie ite

Valoare lafinele anului N

(lei)

Amortizareaimobiliz rilorcorporale

3.800 4.300 1.080 7.020

Pe baza acestor informa ii, s se elaboreze bilan ul func ional si s se calculeze: fondul derulment net global, nevoia de fond de rulment si trezoreria net .

(lei)anul N-1 anul N

I.Activul aciclic- stabil (AS) 48.300 59.580Imobiliz ri necorporale (valori brute) - -Imobiliz ri corporale (valori brute) 48.300 59.580Imobiliz ri financiare - -II.Activul ciclic (AC) 20.120 39.240

Active ciclice aferente ciclului deexploatare (ACE)

19.800 36.390

- Stocuri 12.500 19.170 - Crean e din exploatare 7.300 17.220Active ciclice în afara ciclului deexploatare (ACAE) - Crean e în afara exploat rii - -Trezoreria de activ (TA) 320 2.850- Disponibilit ile b ne ti 320 2.850TOTAL ACTIV 68.420 98.820I.Pasivul aciclic- resurse stabile (RS) 51.960 86.590

Surse proprii 44.510 71.370- Capital social 25.000 27.000

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com

31

- Rezerve legale 5.000 5.400- Alte rezerve - 13.570- Rezultatul exerci iului 16.400 25.800-Repartizarea profitului(diminueaza cap.proprii)

1890 400

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 150 - Amortiz ri 3.800 7.020Datorii pe termen lung (din tabelul anex ) 3.500 8.200II Resurse ciclice 16.460 12.230Resurse ciclicedin exploatare (RCE)

13.760 9.030

- Furnizori 7.460 1.100 - Alte datorii din exploatare 3.300 4.200 - Datorii fa de bugetul statului 3.000 3.730Resurse ciclice dinafara exploat rii (RCAE)

450 830

-Impozit pe profit 450 830Trezoreria de pasiv (TP) 2.250 2.370- Credite bancare pe termen scurt 2.250 2.370TOTAL PASIV 68.420 68.820

Pe baza acestor informa ii s-au calculat urm torii indicatori:

Se observ c FRNG are valori pozitive în cei doi ani pentru c resursele stabile sunt maimari decât activele aciclice, acest excedent va permite finantarea activelor ciclice.

NRRE are valori, de asemenea, pozitive în cei doi ani, ceea ce înseamn c RCE nu potfinan a ACE. Mai mult, in al doilea NFRE a crescut ca urmare a cre terii termenului de încasareal crean elor si reducerii termenului de plata la furnizori.

Datorit cre terii nevoii de fond de rulment pentru exploatare, trezoreria net esteinsuficient pentru a finan a achizi iile de active imobilizate. În acest scop, întreprindereaprocedeaz la majorarea capitalului social i apeleaz la un nou împrumut pe termen lung.

Indicatori La 31.12 N-1 La 31.12.N ModificareFRNG 3.660 27.010 23.350NFRE 6.040 27.360 21.320NFRAE -450 -830 -380NFR 5.590 26.530 20940TN -1.930 480 2.410

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.com