www.referat.ro
Aspecte introductiveAsociat si cu denumirea de sclavie moderna, traficul de persoane reprezinta o amenintare pentru libertatea, integritatea fizica si psihica si pentru viata celor care sunt victimizati n aceasta forma de criminalitate ce produce in lume milioane de drame omenesti. Oricat de paradoxala pare pentru mileniul al treilea alaturarea celor doi termeni trafic si fiinte umane, ea este reala, astfel incat in intreaga lume sunt fiinte umane reduse la conditia de marfa, vandute si revandute ca simple obiecte si exploatate n forme care reamintesc de comertul cu sclavi. Traficul de persoane este o relatie de victimizare, asociata cu consecinte extrem de dure pentru victime (violente continue din partea traficantilor, care pot duce inclusiv la uciderea persoanelor traficate). Consecintele negative ale traficului se extind de la victimele directe (traume fizice si psihologice, consecinte grave asupra sanatatii persoanelor, dar si diminuarea sanselor persoanelor de a duce o viata normala, datorita faptului ca traficarea impiedica achizitionarea unor deprinderi necesare pentru a functiona ca membru al societtii), la comunitatile i societatea din care acestea provin i care se confrunta cu pierderea capitalului uman, cu cheltuieli crescute pentru recuperarea i reintegrarea sociala a persoanelor traficate.
In Romnia, inrautatirea condiiilor socio-economice a determinat o mare parte a populatiei sa considere emigrarea ca unica oportunitate de atingere a unui standard decent de viata. In conditiile in care existau numeroase bariere in acest sens, migratia ilegal i apelul la persoane sau retele care sa favorizeze acest lucru, precum i integrarea pe piata muncii din strinatate a parut o alegere rationala pentru multe persoane, in special femei. Predominanta acestui fenomen in randul femeilor a fost data de lipsa oportunitatilor pe care o aveau de infruntat acestea n Romnia (saracie, lipsa locurilor de munca), dar i de aparenta unor oportunitati mai mari n strainatate (posturi de munca de menajere, infirmiere, meserii pentru practicarea carora nu este nevoie de specializare).
I. Traficul de persoane ca fenomen1. Teorii privind fenomenul de trafic de persoane
Dintre modelele de descriere a crimei organizate este dezvoltat cel care contine cea mai cunoscuta si mai riguroasa tipologie a gruparilor infractionale organizate i anume cel cuprins n teoria lui Donald Cressey bazata pe gradul de rationalitate a organizatiei (vzuta ca abilitate de maximizare a profiturilor) ce constituie, in acelasi timp, i un indicator al gradului de complexitate i periculozitate al organizatiei.
Fara indoiala, crima organizata nu reprezinta un fenomen nou pe continentul nostru, studiile efectuate in diverse state demonstrnd existenta unor grupri infractionale in intreaga perioada moderna. Ceea ce caracterizeaza insa in prezent Europa este cresterea numrului gruparilor infractionale organizate, multiplicarea activittilor desfaurate de acestea i trecerea de la aciunea pe teritoriul unui singur stat la nivel international. Un procent semnificativ dintre aceste grupari organizate activeaza fie exclusiv n domeniul traficului de persoane, fie si in acest domeniu, in paralel cu alte activitati infractionale. Fenomenul traficului de persoane si gruparile infractionale ce opereaza in acest domeniu prezinta diverse caracteristice ce variaza n functie de particularittile sociale ale tarii de recrutare i de exploatare a victimelor, de tara de provenienta a traficantilor, dar i de politicile concrete n domeniu.
Desigur, un fenomen prin care se incalca o serie de drepturi ale omului, cum ar fi: demnitatea persoanei, integritatea fizica si psihica, libertatea i securitatea persoanei, trebuie contextualizat si legislativ intern i internaional, nu numai socio-economic i cultural-educaional. Traficul de persoane este, inainte de toate, un fenomen social atat prin prisma etiologiei sale, cat si a efectelor pe care le prezinta la nivelul corpului social.
Teoria anomiei - starea de anomie instalat dup 1989 a facut posibila aparitia i ulterior dezvoltarea fenomenului de pauperizare, exploatare sexuala si prin munca a unor categorii sociale, cresterea infractionalittii si in acelasi timp incapacitatea institutiilor de a face fata fenomenelor aparute i proceselor declansate.
Schimbarile profunde produse au dereglat practic functionarea tuturor institutiilor din societate, cele mai multe acuzand o lipsa de legitimitate i autoritate. Nu doar scoala sau familia, dar i politia si sistemul judiciar in ansamblu nu au reusit sa-si indeplineasca funciile in mod adecvat, fiind puternic culpabilizate i favorizand astfel producerea fenomenului infractional in diverse forme, printre care i sub forma traficului de persoane.
Teoria marginalizarii i excluziunii sociale - explica de ce persoane cu o pozitie sociala periferica, de izolare si cu acces limitat la resursele economice, educationale si comunicationale ale colectivitatii sunt cele mai expuse victimizarii n retelele de trafic.
Teoria lui R. Merton - folosita in special pentru explicarea discrepantei dintre scopurile sociale (cu precdere valorile economice), standardul socio-economic structurate de noul model social i mijloacele pe care o mare parte a populatiei nu le au pentru a atinge scopurile propuse direct sau indirect in plan social general. In acest context, legatura dintre inovatie ca mod de adaptare sociala i traficul de persoane s-a realizat firesc deoarece marea majoritate a victimelor traficului sunt persoane ce ocupa o pozitie sociala periferica, care nu dispun de mijloacele legale nu pentru a obtine prosperitatea economica, ci in cele mai multe cazuri pentru a-si asigura minimul de existenta, iar decizia pe care aceste persoane o iau se inscrie n liniile definitorii ale comportamentului inovativ (a emigra, a practica prostituia, a vinde organe etc.).Traficul de persoane, mai ales cel internaional, a fost favorizat de transformrile economice i sociale. Romnia post-decembrista s-a caracterizat din punct de vedere socio-economic prin scaderea nivelului de trai al populatiei, saracie, disponibilizare i somaj. In aceste conditii, o mare parte a populatiei nu a mai avut acces la resursele sociale si la mijloacele acceptate pentru a atinge idealul promovat.
Ca i primele dou teorii prezentate i urmatoarele, respectiv teoria dezorganizarii sociale i teoria alegerii economice raionale sustin c dezechilibrele sociale determinate mai ales de modul defectuos n care parile componente ale sistemului social interrelaioneaz conduc i la creterea ratei criminalitii (conform teoriei dezorganizrii sociale), iar teoria alegerii economice raionale explic simplu, dar esentializat, mecanismul declansrii traficului de persoane i anume cel al cererii i ofertei de persoane n vederea exploatrii sexuale cu precdere, avand la baza cererea mare care pentru a fi satisfacuta duce la racolarea fortata a unor persoane.
2. Traficul de persoane in Romania
Procesul a fost favorizat n Romnia de absenta unei legislaii n acest domeniu pana n 2001. Singurele infraciuni care erau legate de trafic se refereau la proxenetism (care era ns greu de dovedit datorita presiunilor care se exercitau asupra victimelor), lipsirea de libertate n mod ilegal sau sclavie. De asemenea, sistemul de protecie a copilului a fost practic inexistent n primii ani de dup Revolutia din Romnia i nu a existat control asupra scoterii din tara a copiilor sau a adopiilor internaionale. n aceste condiii, riscurile la care se expuneau traficantii erau foate mici, practic inexistente. Dezvoltarea pe care fenomenul a atins-o astzi se datoreaza profitabilitatii sale. O serie de aspecte au favorizat procesul i au dus la dezvoltarea sa, traficantii avnd de infruntat un numar mic de obstacole si numeroase beneficii.
Costurile pe care le-a presupus traficul internaional de persoane vizau mituirea vamesilor, trecerea ilegal a granielor sau costurile pentru a face rost de acte, costuri care s-au redus substanial o dat cu eliminarea obligativitii vizelor i integrarea Romniei n UE, condiii ce par din aceast perspectiv a favoriza traficul de persoane.
Oportunitile au fost date de existena unei largi categorii de persoane care i doreau s emigreze, de slaba educaie a publicului, ceea ce nu le permitea s disting pericolele la care se expuneau, de incapacitatea i neimplicarea autoritilor i de o mare cerere n strintate pe piaa serviciilor sexuale sau a muncii.
Referindu-ne la societatea romneasca, dincolo de cauzele economice, apariia si dezvoltarea traficului de persoane a fost n primul rnd efectul unei slabe functionri a instituiilor sociale care au fost incapabile s formuleze un raspuns pertinent la noile provocari.
Traficul de persoane a fost favorizat de lipsa de informare a persoanelor, care au devenit astfel poteniale victime, dar i de lipsa obstacolelor cu care s-au confruntat organizatiile infractionale, care le-a permis astfel sa obtin venituri foarte ridicate. Ambele aspecte au fost rezultatul unei slabe functionari a institutiilor sociale care trebuiau sa descurajeze ambele fenomene.
Vulnerabilitile sociale cu legatura directa cu traficul de persoane au fost identificate la nivelul instituiilor, al cadrului legislativ, al mecanismelor de prevenire precum i cu sistemele de protectie sociala a persoanelor vulnerabile, iar acest demers a constituit baza formularii unor propuneri de solutionare a fenomenului.3. Profilul victimei
In urma unui studiu realizat in domeniu s-a realizat ca, in ceea ce privete profilul victimei i al familiei acesteia:
- Dintre cele 80 de victime intervievate, 65% proveneau din mediul urban, din orase i municipii resedin de judet din diverse zone ale rii.
- Cele 80 de victime intervievate aveau vrste cuprinse ntre 17 i 30 de ani la momentul interviului, dar implicarea n tr
