osvita.uaosvita.ua/.../moldovska-mova-ta-literatura-ik-dlya-zag.docx · Web viewstudierii limbii și literaturii moldovenești în perioada școlarizării este acela de a forma un

МОЛДОВСЬКА МОВА ТА ЛІТЕРАТУРА(інтегрований курс)

10-11 класи

Рівень стандарту

ПРОГРАМА

для загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням молдовською мовою

Пояснювальна записка

В системі шкільної освіти навчальний предмет «Молдовська мова і література» займає особливе місце: є не тільки об'єктом вивчення, а й засобом навчання. Як засіб пізнання дійсності молдовська мова та література забезпечують розвиток інтелектуальних і творчих здібностей дитини, розвивають його абстрактне мислення, пам'ять і уявлення, формують навички самостійної навчальної діяльності, самоосвіти і самореалізації особистості. Програма з молдовської мови і літератури для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою розроблена на основі Державного стандарту базової і повної загальної середньої освіти та стратегічного документу «Нова школа», який ґрунтується на засадах компетентнісного, особистісно зорієнтованого й діяльнісного підходів до навчання, що зумовлює чітке визначення результативного складника засвоєння змісту базової і повної загальної середньої освіти.

Компетентність сьогодні вважається передумовою успішної самореалізації випускника в суспільстві, адже компетентнісний підхід передбачає активну участь школярів у процесі навчання, зокрема, широке використання самостійної пізнавальної діяльності, а також роботу в парах, невеликих групах, проектну діяльність, тобто спрямування освітнього процесу на формування та розвиток ключових і предметних компетентностей особистості. Учень сучасної української школи – компетентний мовець, носій української, національної та загальної культури. Зміст шкільної освіти визначено з огляду на корисність, на життєву доцільність і реальність.

Навчальна програма з предмету «Молдовська мова і література» для 10, 11 класів – це нормативний документ та педагогічна модель. Цей документ спрямований на формування та розвиток мовних і мовленнєвих компетенцій при вивчені рідної мови та на художньо - літературне виховання через вивчення молдовської літератури.

Впродовж навчання в школі учні повинні сформувати для себе в першу чергу мовні компетенції до кожного виду професійної діяльності, дотримуватися норм молдовської мови, висловлюватися точно, логічно та послідовно, застосовувати різноманітні комунікативні стратегії залежно від мети спілкування.

Загальна мета предмету «Молдовська мова і література» спрямовує навчально-виховний процес на формування ключових і предметних компетентностей, передбачає забезпечення необхідних умов та інформаційного поля для належного засвоєння теоретичних базових знань з предмету.

Мета вивчення молдовської мови і літератури в загальноосвітній школі – забезпечення формування базових комунікаційних та літературних компетентностей особистості, опанування яких дозволить підростаючому поколінню самовизначитися в різних сферах повсякденної практичної життєдіяльності протягом всього життя, забезпечить потреби в міжкультурному обміні етносистемою знань з рештою представників молдовського соціуму, відкриє шлях до пізнання і розуміння природних явищ, духовного багатства, до порозуміння між людьми і культури спілкування, сформує подальші потреби навчання та естетичного самовиховання.

Оновлена програма з молдовської мови та літератури для 10-11 класів пропонує інтегроване вивчення мовної, мовленнєвої та літературної змістової лінії.

Структура змісту навчального матеріалу в програмі пропонує наступні розділи: 10 клас: культура спілкування та аналізу художньо-поетичних засобів твору; лексикологія, граматика та стилістика. Сприйняття

та інтерпретація літературних творів різних літературних жанрів.

11 клас: структура, композиція художніх та інших творів. Стилістичні засоби художнього твору відповідно до літературних течій. Літературно-естетичний аналіз художнього твору.

Навчально-виховна концепція програмиАктуальна програма поєднує дві фундаментальні науки: лінгвістика та література, дві виховні галузи: мовне виховання; художньо-літературне виховання;Мовна змістова лінія містить перелік питань, обов’язкових для засвоєння теорії мови, що сприятиме формуванню системних

знань про мову і на їхній основі життєво важливих умінь.Мета мовного виховання: формування в учнів культури мовлення, готовності успішно взаємодіяти у процесі розв’язання типових

для відповідного віку життєвих проблем. Літературна змістова лінія передбачає поглиблення інтересу до читання, зміцнення потреб читати, усвідомлення ролі літератури

як засобу самопізнання і самоутворення, використання досвіду читацької діяльності.Мета літературного виховання: формування в учнів культури художнього сприймання, читацької культури, інтерпретації

художнього тексту, розвиток творчих здібностей.Поєднання змістових ліній предмету передбачає формування предметних компетенцій(комунікативних, літературних, читацьких),

придбання учнями знань, умінь та навичок діяльнісного підходу за допомоги вчителя.

Принципи мовно-літературного виховання передбачають: Спрямованість мовного виховання на формування комунікативної компетенції особистості у різних сферах життєдіяльності; спрямованість літературного виховання на ознайомлення з художнім твором, усебічний аналіз змістової, жанрової та естетичної

специфіки твору; виховання через культурні цінності й для культури; розкриття потенціалу предмета для інтерпретації вивченого матеріалу; взаємодія комунікативного, літературного, читацького інструментарію; диференціація діяльності учнів з оглядом на: текст для аналізу/утворення; комунікативну ситуацію; вікові особливості учнів; ключову компетентність.Навчально-виховні технології для кожного виду діяльності обиратимуться відповідно до наступних принципів: взаємодія комунікативних, літературних, читацьких та діяльнісних навичок на основі здобутих знань;

відповідність змістового та компетентнісного стандартів освіти; взаємодія наукових, художніх, технологічних засобів навчання; урахування вікових і індивідуальних здібностей учнів; урахування соціолінгвістичних та культурно-естетичних особливостей учнів; взаємодія індивідуальних, диференційованих та інтерактивних технологій навчання.

Формування ключових компетентностей у процесі вивчення предметаКлючові компетентності нової української школи, були розроблені на основі ключових компетентностей, сформульованих

Європейською Комісією відповідно до профілю випускника сучасної школи. Ці ключові компетентності адаптовані до предметних компетенцій відповідно до мети навчання молдовської мови та літератури в школі.

Перелік і зміст ключових компетентностей:1. Спілкування державною або національною мовою;2. Спілкування іноземною мовою;3. Уміння вчитися впродовж життя;4. Самопізнання й самореалізація;5. Математична компетентність; 6. Компетентності у природничих науках і технологіях; 7. Інформаційно-комунікаційна компетентність; 8. Ініціативність і підприємливість; 9. Екологічна грамотність і здоровий спосіб життя;10. Соціальна і громадянська компетентності;11.Загальнокультурна компетентність.

Специфіка компетентностей з предмету молдовська мова та література

Інтегрований курс молдовської мови та літератури у школі забезпечує формування та розвиток комунікативних/лінгвістичних компетентностей та читацької культури, спрямованих на визначення свого місця в широкому полікультурному й полімовному просторі, виховання любові до книги, інтересу до духовних надбань своєї країни та людства, взаємоповаги до людей різних цивілізацій та національностей.

Мовна компетентність дозволяє учням діяти мовними засобами, бо молдовська мова є не лише об’єктом вивчення, а й засобом навчання.

Читацька компетентність – це формування та розвиток уміння сприйняття, прочитання й інтерпретації художнього твору, усвідомлення літературного процесу як цілісної системи, що має свої природні закономірності й тенденції.

Лінгвістична компетентність представляє собою систему внутрішньо засвоєних знань (правил) функціонування української мови і проявляється у їх використанні в мовленнєво-мисленнєвій діяльності та сприяє вдосконаленню та підвищенню мовної і мовленнєвої культури учня.

Загальнокультурна компетентність – здатність учня усвідомлено сприймати надбання культури як цінність, аналізувати й оцінювати досягнення національної та світової культури, орієнтуватися в культурному та духовному контексті сучасного суспільства.

Загальнокультурні компетенції здобуваються під час вивчення літературних творів.Загальна компетентність сформована зі: 1. Знання;2. Умінь та навичок;3. Життєвих компетенцій;4. Уміння навчатися самостійно;5. Уміння спілкуватися.До змісту навчального матеріалу застосовано історико-хронологічний та жанровий підхід, ураховано історико-літературний

контекст. Також зміст цього навчального матеріалу доповнено розглядом біографій письменників, хоча и у доступних межах.У програмі подано орієнтовний розподіл годин. Учитель у разі потреби може вносити в нього свої корективи у межах 70 годин.

Резервний час може використовуватися для уроків розвитку мовлення, контрольного оцінювання, різних видів творчих та інших робіт (екскурсій, диспутів, семінарів тощо) – на вибір учителя. Ознайомлення з літературою рідного краю відбувається впродовж року.

У рубриці «Зміст навчального матеріалу» уводяться нові теоретичні поняття, необхідні для аналізу творів. Зміст цієї рубрики засновано на сучасних загальноприйнятих компетентних версіях оцінки письменника і його творчості, водночас ураховано навчально-методичні особливості шкільного літературознавства, виховну, естетичну мету вивчення художнього твору. Учитель висловлює певні судження як взірець, який сприятиме підвищенню мотивації учнів до пізнання, роздумів, висловлювання власної думки для розкриття теми й підтеми. Навчальний матеріал необхідно подавати так, щоб спонукати до власних оціночних висновків. Демократична орієнтація програми спрямована на постійну творчу співпрацю, діалог учителя, учня з художнім твором, дає широкий простір для самостійного сприйняття й осмислення літератури як явища мистецтва.

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Obiectivele şi sarcinile de instruire

În sistemul de învățămînt școlar disciplina „Limba și literatura moldovenească“ ocupă un loc special și nu este doar un obiect de studiu, dar, de asemenea, şi mijloc de instruire. Ca mod de cunoaștere a realității, limba și literatura moldovenească asigură dezvoltarea abilităților intelectuale și creative ale elevului, dezvoltă gîndirea lui abstractă, memoria și imaginația, formează capacități de învățare independentă, auto-instruire și auto-realizare a personalității. Programa de limba și literaturamoldovenească pentru școlile cu limba moldovenească de predare este alcătuită în baza Standardelor de stat pentru şcoala de bază şi şcoala medie și a documentului strategic „Școala nouă“, care se bazează pe principiul competenței.

Competența este considerată o condiție prealabilă pentru realizarea cu succes a absolventului în societate, deoarece abordarea bazată pe competențe presupune implicarea activă a școlarilor în procesul de învățare, în special, utilizarea pe scară largă a activităților de auto-învățare, precum și pe activitatea în perechi, grupuri mici, proiect, și anume orientarea procesului instructiv la crearea și dezvoltarea competențelor cheie la obiect aelevului.Elevul din școala contemporană trebuie să fie ajutat să-și formeze competențe de comunicare, competențe culturale, scopul final al educației să fie proiectat și realizat la modul concret, real, pragmatic.

Programa școlară la limba și literatura moldovenească pentru clasele a 10-a, 11-a este documentul normativ principal al disciplinei și ca model pedagogic este axat pe formarea/dezvoltarea competențelor în domeniul educației lingvistice prin studiul limbii materne și al educației literar-artistice prin studiul literaturii moldovenești.

Pe parcursul învățămîntului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rînd competențe de comunicare pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba moldovenească, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise în diverse situații de comunicare. Studierea limbii moldovenești asigură formarea competențelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaștere și de activitate.

Scopul final al disciplinei se reflectă nemijlocit în competențele generale enunțate în prezenta programă din care reies competențele specifice și conținuturile învățării.

Scopul studierii limbii și literaturii moldovenești în perioada școlarizării este acela de a forma un tînăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil săînțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii săi, să-și utilizeze în modeficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens Programa actuală de limbă și literatură moldovenească pentru clasele a 10-a –11-a presupune studiul integrat al limbii, al comunicării, al textului literar.

Structura conținuturilor recomandate, prezente în programă vizează următoarele domenii:

În clasa a 10-a: cultura comunicării și a limbajului poetic/artistic al textului, implicînd aspecte de vocabular, gramatică și stilistică. Receptarea și interpretarea textului literar, implicînd noțiunile din aria genurilor literare;

În clasa a 11-a: structurarea, organizarea diverselor texte nonliterare și literare. Mărci stilistice ale textului raportate la curentul literar.Analiza textului literar din perspectiva literar-estetică.

Concepția educațională a programei

Actuala programă integrează două științe umaniste fundamentale: lingvistica și știința literaturii, două domenii educaționale:

Educația lingvistică; Educația literar-artistică

Educația lingvistică este domeniul de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

Scopul educației lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii materne și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.

Educația literar-artistică este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoașterea apropiată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

Scopul educației literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru formarea artistic-estetică generală.

Obiectivele acestor feluri de educații sînt formulate în termeni de competențe specifice (comunicative/literare/lectorale) (cunoștințe, capacități, atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul studiilor, ajutați fiind de profesor.

Principiile educației lingvistice și literare reprezintă baza conceptuală și acțională a educației lingvistice și literare.

Principiile prevăd:

Centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea competențelor comunicative; Întemeirea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpretarea textelor literare, pe formarea competențelor

literare/lectorale; Educația prin valori și pentru valori; Prioritatea abordării interpretative a materiilor studiate; Corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare,lectorale;

Diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de: Textul analizat/elaborat; Situația de comunicare; Competența urmărită; Vîrsta elevilor.

Tehnologiile educaționale pentru fiecare formă/acțiune educativă se vor selecta în în baza principiilor:

Corelării experenței cu valorile comunicative/literare/lectorale achiziționate de elevi anterior; Adecvării la standardele de conținut și la standardele de competență; Corelării cu specificul materiilor de predare-învățare (științifice, artistice, tehnologice); Particularizării în funcție de psihologia vîrstei și individualitatea elevilor; Adecvării la mediul sociolingvistic și culturar-estetic ale elevilor; Corelării cu tipurile comunicării ( utilitară, cognitivă, literar-artistică) și cu tipurile de limbaj (comun, poetic, științific); Caracterul personal și interactiv al demersului tehnologic.

Formarea competențelor-cheie în procesul studierii limbii şi iteraturii

Competențele-cheie (generale), stabilite pentru școala nouă ucraineană au fost definite pe baza competențelor-cheie formulate de Comisia Europeană și conform profilului absolventului, adaptate specificului educațional al disciplinei și recomendate spre valorificare în corespundere cu scopul general al studiului limbii și literaturii în școală:

Competenţe de comunicare în limba de stat ori maternă.Competenţe de comunicare într-o limbă străină.Competenţe de a învăţa să înveţi pe parcursul vieţii.Competenţe de bază în matematică,ştiinţe şi tehnologie.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.Competenţe interpersonale,civice,morale.

Competenţe culturale,interculturale. Competenţe acţional-strategice,antreprenoriale. Competenţe în ecologie şi bazele sănătăţii. Competenţe digitale în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale.

Competențele specifice ale disciplinei

Limba și literatura moldovenească

Studiul integrat al limbii și literaturii moldovenești în școală urmărește cu precădere formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare / lingvistice cu formarea competențelor lectorale și valorice centrate pe variate aspecte ale practicii funcționale și raționale a limbii, competențele de comunicare sînt o premisă pentru formarea și dezvoltarea cmpetențelor lectorale.

Competența de comunicare lingvistică este cea care îi permite unei persoane să acționeze, utilizînd cu precădere mijloacele lingvistice ale limbii moldovenești, care servește și ca limbă de instruire și se dezvoltă prin realizarea variatelor acte de comunicare orală și scrisă.

Competența lectorală constă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege, a-l interpreta prin actualizarea informațiilor exterioare acelui text ( de viață cotidiană, istorie, geografie, științe ) prin folosirea unui instrumentar de teorie literară.

Competența valorică – competențe din domeniul viziunii asupra lumii, legate de reperele valorice ale elevului, cu capacitatea acestuia de a percepe și a înțelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-și conștientiza rolul și destinația, de a ști să-și aleagă obiectivele și finalitățile în acțiuni și fapte, de a lua decizii.

Alături de competențele valorice, se plasează și competențele de cultură generală prin studiul unui spectru larg de texte literare și nonliterare

Competenţa generală se alcătuieşte din:1. Cunoştinţe;2. Aptitudini şi deprinderi;3. Competenţe existenţiale;4. Capacitatea de învăţare;5. Competenţe de comunicare.

Studierea operelor literare se va face în baza principiului istorico-cronologic şi referitor la genurile şi curentele literare.

Conţinutul matematic de studiu conţine şi notiţe biografice referitor la viaţa scriitorului.

În programă este dată repartizarea orientativă a orelorîn limita de 70 de ore. Profesorilor le este permis să facă unele corecţiuni privind repartizarea orelor la o temă sau alta, aceasta le va da posibilitate să lucreze în mod creativ, realizînd sarcinile studierii limbi și literaturii moldovenești în şcoală.

Orele disponibile pot fi folosite la efectuarea lucrărilor de control, dezvoltarea vorbirii, diverse tipuri de lucrări creatoare şi forme de lucru (seminar, discuţii ș.a.)

În rubrica “ Unități de conținut dominante”se prevede odată cu studierea operei literare şi noţiuni de teorie literară, necesare la analiza şi comentariul textului literar. Conţinutul acestei rubrici reiese din competenţele ce trebuie formate la elevi, avînd în vedere particularităţile metodico-instructive ale instruirii literare în şcoală, sarcina educativă şi estetică a operei literare.Activitatea profesorului trebuie să se întemeieze pe principiul colaborării creatoare cu elevii, odată cu creşterea succesivă a independenţei lor. Profesorul va propune sugestii ca un model de interpretare, care ar stimula gîndirea, cunoaşterea, exprimarea părerii pentru a identifica mesajul operei.Materialul de studiu va propune elevului să-şi formeze propriile convingeri.O astfel de orientare a programelor prevede o colaborare creatoare, un dialog al profesorului şi elevului cu opera artistică, care vor permite școlarilor să sesizeze, să interpreteze de sine stătător unele fenomene ale artei și lingvistice.

CLASA a 10-a

(2 ore pe săptămînă; în total – 70 ore, din care 4 ore disponibile)

Competențe specifice formate prin studierea limbii şi literaturii moldovenești Unități de conținut dominante

Competențe-cheie(transdisciplinare)

Nr.de ore

Elevul, (a):● percepe limba moldovenească ca parte a culturii spirituale a poporului moldovenesc;●cunoaște originea și etapele dezvoltării limbii moldovenești;●face deosebire între limba literară și dialectele ei;●comentează specificul textului literar și cel nonliterar;

Bazele culturii moldovenești. Originea și evoluția limbii moldovenești.

Limba națională (dialectele ei) și limba literară. Domenii de funcționare a limbii naționale și a limbii literare.

Competențe de comunicare în limba de instruire

-a asimila, integra și produce noi cunoștințe și deprinderi

Competențe interpersonale, civile, morale

-a manifesta o poziție civică activă, prin valorile limbii și literaturiimoldovenești

1

●utilizează surse lexicografice necesare pentru o comunicare corectă;●respectă normele limbii literare în orice text scris sau oral;●cunoaște tipurile de dicționare pentru evitarea greșelilor de orice ordin;●corectează greșelile de limbă într-un text nonliterar;

Limbă și comunicareIndicatorii unei comunicări corecte.

Erorile semantice (pleonasmul, tautologie, confuzie paronimica).

Modalități de evitare a greșelilor de stil.

Competențe de a învăța să înveți-a se documenta asupra fenomenelor

lingvistice și literare în propriu sistem cognitivCompetența de autocunoaștere și

autorealizare-gîndire critică asupra activității sale de

vorbitor interlocutor

1

1

●explică faptele de limbă atestate în texte de diferite stiluri funcționale;●integrează lexicul terminologic necesar studierii disciplinelor școlare în vocabularul activ;●aplică normele ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaționale, stilistice, ale limbii literare în diverse situații de comunicare orală și scrisă;

Limba moldovenească și stilurile ei funcționale.

Resursele stilistice ale vocabularului.Textul literar și textul nonliterar.

Competențe culturale, interculturale- receptarea și angajarea în comunicarea

orală și scrisăCompetențe acțional-strategice-a propune soluții de rezolvare a

situațiilor-problemă

1

1

●observă în procesul documentării coerența și conexiunea elementelor în construirea și redactarea unui text;●folosește tehnologii informaționale pentru documentare, exersare și producere de text;●lansează oral texte elaborate (comunicări, referate, rezumate, teze);

Stilistica grafiei. Aspectul grafic al textului. Aranjarea textului în pagină. Modalități de corelare a elementelor unui text.

Competențe de a învăța să înveți -a stăpîni diverse metode de integrare a

cunoștințelor de bază-a se documenta asupra fenomenelor

lingvistice și literareCompetențe în domeniul tehnologiilor

informaționale-a crea documente prin utilizarea rețelei

Internet

1

1

●aplică tehnicile și instrumentarul științific adecvat competențelor de muncă intelectuală;●elaborează texte în parametrii indicați;

Tipuri de compoziții școlare:Compuneri de utilitate socială (proces-verbal, aviz, cerere, curriculum vitae).Compuneri-corespondență.Compunere-reflecție în baza notelor de lectură.

Competențe de comunicare în limba maternă

-a comunica adecvat, a lectura și a interpreta texte de diferite stiluri funcționale

Competențe de a învăța să înveți-a-și organiza propria învățare în scopul

de a învăța cu succes

2

●interpretează fenomenele literare în contextul culturii spirituale moldovenești;●cunoaște și înțelege procesul literar moldovenesc în contextul istoriei și culturii nașionale și universale;●comentează specificul stilistic al unui text artistic;●constată elementele subiectului;●comenteză motivul literar;●identifică trăirile, stările, ipostazele eului liric;●determină mijloacele de exprimare și rolul lor în operă;●caracterizează complex personajul literar;

Literatura și receptareaLiteratura – artă a cuvîntului, fenomen în

evoluție.Genurile literare. Genul epic.Epica populară. Specii și teme domi-

nante, idealuri etico-spirituale.Balada populară“Toma Alimoș”, “Meșterul Manole”Evocarea unor tablouri din trecut.Teoria literaturii. Hiperbola (repetare)Lectură individuală.“Gruia și Novac”.Paralelism literar. Cîntece epico-eroice

voinicești.Analogii în artă. Cinema. Filmul artistic

“Balada haiducească”. Scen. S.Moldovan, reg.B.Rîțarev.


-a lectura și a interpreta texte de diferite stiluri funcționale, genuri, specii literare

Competențe civice,morale-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și a literaturiiCompetențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționale în

scopul aplicării lor creative și a autorealizării personale

2

●cunoaște alfabetul limbii moldovenești;●identifică diftongii, triftongii, hiatul;●aplică regulile de ortografie învățate;●cunoaște normele de trecere regulamentară a cuvintelor;●analizează fonetic cuvintele;●explică ortografia cuvintelor compuse și a numelor proprii;●identifică și corectează greșelile ortoepice;●pronunță nuanțat cuvintele (ton, pauză, intonație);

Fonetica. Grafica. Ortografia. Ortoepia. Principiile ortografiei și ortoepiei:principiul fonetic,principiul silabic, traditional – istoric.

Grupuri de litere și sunete corespunză-toare. Diftongi.Triftongi.Hiat.

Ortografia numelor proprii. Despărțitrea cuvintelor în silabe. Normele de trecere regulamentară.

Figuri sonore ale textului-asonanță, aliterația, onomatopeea, eufonia.


-a comunica oral și în scris corectCompetențe de autocunoaștere și

autorealizare-a gîndi critic asupra activității sale de

vorbitor, interlocutor în scopul autodezvoltării continue și autorealizarii personale

Competențe antreprenoriale-utilizarea nuanțată a limbajului verbal,

nonverbal și paraverbal

2

●explică și exemplifică termenii de teorie literară;●interpretează textul literar aplicînd noțiunile învățate;●cunoaște informații biografice despre autor, operele lui;●identifică momentele subiectului în textul literar;●determina părțile componente a textului literar;●explică faptele de limbă atestate în nuvelă (istorisme, arhaisme);●comentează specificul național în nuvelă;

Proza narativă.Proza scurtă (Schița. Nuvela. Povestirea)

Specii narative tradiționaleStructura și compoziția textului literar.Construcția subiectului (expoziție –

intrigă – desfășurarea acțiunii – punctul culminant – deznodămîntul)

Costache Negruzzi“Alexandru Lăpușneanul”Scurta prezentare a vieții și a activității

literareTeoria literaturii.Nuvela.

Lectura individuală. C.Negruzzi “Rețeta”.Analogii în artă. Muzică.G. Mustea,

opera “Alexandru Lăpușneanul”.

Competențe interpersobale, civice, morale

-a-și expune punctul de vedere și a înțelege opiniile semenilor sai

Competențe culturale interculturale-înțelege și angajează în comunicarea

orală și scrisă a valorilor interculturaleCompetențe de autocunoaștere și

autorealizare-a realiza creativ propriul potențial

intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text

2

●cunoaște momentele cele mai semnificative ale biografiei scriitorului operele de referință;●comentează atitudinea autorului față de personajul central;●definește noțiunea de poem și subspeciile lui;●cunoaște instanțele comunicării;● identifică tablourile și imaginile artistice în poem;●cunoaște tehnicile narative în poem;●evidențiază rolul mijloacelor artistice;

Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, cititor.

Personajul și creatorii săi.Poemul: istoric, social.VasileAlecsandri“Dan, căpitan de plai”Tablouri dinamice (imagini auditive și

vizuale).Conținutul etico-patriotic al operei.Atitudinea autorului față de personajul

central.Teoria literaturii Poemul.Lectură individuală.V.Alecsandri

“Legende istorice”.


lingvistice și literare, a angaja cunoștințele căpătate în propriul sistem cognitiv

Competențe civice, morale-a colabora în echipă, a exprima punctul

de vedere-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și a literaturii naționale

2

●cunoaște structura poemului;●identifică momentele subiectului poemului;●determină conflictul într-o operă

Perspectiva narativă.Structura poemului, construcția subiectelor poemelor (acțiune, secvență narativă, episod, intrigă, conflict, pauză descriptivă, relații temporale și


lingvistice și literare-a folosi modalități de analiză tematică 1

literară;●evidențiază tema și ideea poemului;●comentează fondul social și chipurile contrastante;●cunoaște noțiunile de teorie literară;●explică funcția imaginii-simbol;

spațiale, tema, ideea).Vasile Alecsandri.“Plugul blestemat”Fondul social. Chipuri contrastante.Funcția imaginii-simbol.Teoria literaturii.Tema și ideea operei

literare.Lectură individuală. V.Alecsandri

“Doine”Paralelism literar. P. Mirnîi “Oare boii

rag cînd ieslea li-i plină?”

structurală și stilistică în receptarea diferitor texte literare și monliterare

Competențe civice, morale-abordarea flexibilă și tolerantă a

opiniilor și a argumentelor celorlalți-a acționa în diferite situații de viață în

baza normelor moral-spirituale

Comunicarea●produce personal acte de vorbire orală sau scrisă, texte argumentative, reflexive;●elaborează texte în parametrii indicați;

Tipuri de compoziții școlare:Compunere-raționament.Compunere portret-literar.Eseul literer (nestructurat).


-utilizarea corectă și adecvată a limbii materne în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare

2

Gramatica●descoperă în texte: cuvintele de uz generalși cele de uz restrîns;●stabilește rolul lor în vorbire;●explică sensul frazeologismelor;●utilizează în comunicarea orală și scrisă cuvintele de uz general, de uz restrîns, frazeologismele;

Cuvîntul și contextul.Integritatea lexicală a textului.Lexicul

textului literar.Rolul elementelor arhaice și regionale în

receptarea mesajelor. Utilizarea variantelor lexicale literare.


-a comunica adecvat operaționalizînd cu noțiuni teoretice solicitate de context sau de situația de comunicare

Competențe culturale-a estima valorile culturii naționale și ale

culturii etniilor conlocuitoare

3

●cunoaște aspecte distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante;●identifică particularitățile perioadei de afirmare a creației, universul artistic al creației (teme, genuri, specii, viziuni artistice);●evidențiază rolul mijloacelor artistice, a limbajului popular;

Arta lecturii unui text narativ.Narațiunea la persoana I și la persoana a

III-a. Tipuri de naratori (omniscient, omniprezent, personaj martor).

Narațiunea din perspectiva personajului (monologul interior, fluxul conștiinței, personaj – reflector).

Ion Creangă“Harap - Alb”

Competențe de învățare de a învăța să înveți

(a-și organiza propria învățare, prin conștientizarea propriilor procese și nevoi de învățare


-a recepta și a interpreta frumosul artistic din opere literare

2

●comentează analitic propria lectură;●deosebește tipul de naratori;●susține un discurs de pe diferite poziții (ca narator, ca personaj);●selectează exemple din text pentru argumentarea poziției proprii;●operează cu noțiuni de teorie literară;

Caracteristici ale specificului național.Teoria literaturii. Conflictul în opera

literară.Lectură individuală.I.Creangă “Amintiri

din copilărie”Paralelism literar.M. Eminescu “Făt-

Frumos din lacrimă”Analogii în artă. Teatru.“Harap - Alb”

(teatru de păpuși “Licurici”, Chișinău.

-a recepta și a lansa mesaje cu conținut atitudinal

Competențe informaționale și comunicaționale

-a folosi rețeaua Internet pentru documentare

●face lectura independentă, teoria literaturii a unui text;●cunoaşte termeni de teorie literară●stabileşte tipul operei;●aplică cunoştinţele căpătate anterior în efectuarea comentariului de text;●evidenţiază tipologia personajelor literare în operă;●susţine un discurs în faţa colegilor;●aplică procedeele de caracterizare a personajelor literare;

Romanul: definiţie şi tipologie (istoric, social, psihologic ect.), arta narativă, tipologii de personaje. Procedee de caracterizare a personajelor: direct şi indirect. Arta lecturii unui text narativ.

Bogdan Petriceicu Haşdeu“Ioan – Vodă cel Cumplit”Valori entice ale operei.Teoria literaturii. Monografia

Componente de comunicare în limba maternă

-utilizarea adecvată a terminologiei specific literaturii

Competenţe civice, morale-a manifesta o poziţie activă civică-a acţiona în diferite situaţii de viaţă în

baza normelor şi valorilor moral-spirituale

2

Comunicarea●aplică tehnicile şi instrumentarul ştiinţific adecvat competenţelor de muncă intelectuală;●elaborează texte în parametrii indicaţi;

Tipuri de compoziţii şcolare:Compunerea-naraţiune.Compunerea de caracterizare a personajului.Compunerea de sinteză.Compunere-raţionament.

Competenţă de autocunoaştere şi autorealizare

-a realiza creative propriul potential intellectual în procesul de lectură şi producere de text

2

Gramaticaexplică şi exersează fenomenele gramaticale;●respectă rigorile de structurare a comunicărilor scrise;●modifică enunţul în funcţia de sarcină gramaticală propusă;

Structura cuvîntului:radicalul, tema, afixele lexicale (sufixe, prefixe), afixele gramaticale (desinenţele).

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, abrevierea, conversia) şi mijloace externe.

Valoarea afectivă a derivatelor lexicale.

Competenţe de învăţare de a învăţa să înveţi

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice şi a le introduce în propriul sistem cognitiv

Competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale

-a utiliza anumite instrumente ce facilitează studiul limbii şi a literaturii în

2

şcoalăCompetenţe specifice ale

disciplineiUnități de conținut Competențe – cheie (transdisciplinare)

●cunoaşte caracteristicile genului liric;●selectează informaţii din diferite izvoare despre aspectele distincte ale personalităţii poetului, date biografice relevante;●descoperă universul artistic al creaţiei (teme, genuri, specii, viziuni artistice);●depistează trăiri, stări, ipostaze, ale eului liric;●citește și recită expresiv poezia;●face lectura independentă a romanțelor lui M. Eminescu;●expune argumentat parerea despre rolul mijloacelor poetice în expunerea gîndurilor și trăirilor eului liric;

Genul liric: caracteristici (actualizare și aprofundare)

Poezia cultă. Diversitatea speciilor.Lirica intimă. Romanța.Eul liric: trăiri, stări, ipostaze, intonația

lirică.Mihai Eminescu”Sara pe deal”Moduri de expunere.Descrierea în versuri.Teoria literaturii. Lirica intimă.

Romanța.Lectură individuală. M.Eminescu ”De

ce nu-mi vii”, ”Pe lîngă plopii fără soț”.

Competențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționale în

scopul aplicării creativeCompetențe in domeniul tehnologiilor

informaționale și comunicaționale-a utiliza rețeaua Internet pentru a selecta

romanțele lui M. EminescuCompetențe de a învăța să înveți-a stăpîni diverse metode de integrare a

cuniștințelor de bază despre natură, om, societate, în scopul satisfacerii nevoilor și acționării pentru îmbunătățirea calității vieții personale și sociale

1

●cunoaște noțiuni de teorie literară;●descoperă structura poeziilor cu formă fixă;●evidențiază ipostazele eului liric în poezie, tonalitatea dominantă;

Poezia cu formă fixăElemente de artă ale formelor fixe (gazel,

sonet, rondel, glosă). Sonetul.Mihai Eminescu„Cînd însuși glasul„Elemente de structură a textului poetic:

(rimă, ritm, strofă, vers clasic, vers liber)Teoria literaturii. Sonetul.

Competențe de autocunoaștere și autorealizare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text.

1

●cunoaște noțiuni de teorie a literaturii;●identifică tema, motivul, laitmotivul poeziei;●depistează trăiri, stări ale eroului liric;●analizează modalitățile de expunere a gîndurilor;●citește și recită expresiv;

ElegiaMihai Eminescu”O,mamă”Elemente de structură a textului poetic:

temă, motiv, laitmotiv.Elegia și meditația – specii ale timpului

Competențe civice, morale-a acționa în diferite situații de viață în

baza normelor și valorilor moral-spirituale1

●comentează mesajul de idei;●cunoaște prin lectura dirijată și individuală texte literare;●percepe mesajul prin sesizarea asemănării dintre opera lui M.Eminescu și N.Șevcenco „Заповіт„;

modern.Teoria literaturii. Elegia. Lectură individuală. M.Eminescu ”Mai

am un singur dor” ,”Dintre sute de catarge”.Analogii în artă. Muzică.Romanțele

”De ce nu-mi vii” ”A ruginit frunza din vii”.

Comunicarea●cunoaște uzul diverselor strategii de lectură și eleborare a textului;●elaborarează structura unui text;●redactează compoziții proprii;

Tipuri de compoziții școlare:Comentariul literar al unui text poetic.Comentariul poetic pe secvențe:

Semnificația titlului, semnificația unui motiv, starea de spirit a eului liric, sugestia figurilor de stil, mesajul global, asemănări cu alte texte cunoscute.

Referatul literar în baza a mai multe surse de informare.Eseul structurat.


-a realiza mesaje cu un conținut atitudinal.

Competențe de a învăța să înveți-a produce acte de comunicare proprii

prin aprecierea proceselor din societate și natură

2

Gramatica 9

●cunoaște și își aprofundează cunoștințele despre părțile de vorbire flexibile și neflexibile;●determină în enunțuri, texte literare, substantivul și grupul nominal, grupul verbal;●explică faptele de limbă atestate în diferite texte;●respectă normele ortografice, gramaticale, stilistice în diverse situații de comunicare orală și scrisă;●colectează greșeli din jurul nostru: mass-media, firme, panouri și le

Morfologia.Elemente și structuri gramaticale.Substantivul și grupul nominal

(substantiv adjectiv, pronume).Paradigma nominală regulată (plural, singular).F-ții ale cazului genetiv, dativ, acuzativ.Valori stilistice afective ale numărului, genului, cazului vocativ, personificare prin vocativ (codrule, codruțule).Folosirea corectă a formelor flexionare (adj.fără grade de comparație, numerale).Construcții adjectivale afective în limba vorbită (scumpul de tine), superlative stilistice.


-perfecționarea abilităților de comunicareCompetențe de a învăța să înveți-a se documenta asupra fenomenelor

lingvistice în propriul sistem cognitivCompetențe de autocunoaștere și

autorealizare-a realiza creativ propriul potențial

intelectual în procesul de lectură și producere de text

Competențe acțional-strategice-a-și proiecta activitatea pentru a vedea

corectează;●comentează, oral, faptele speciale de limbaj;

Ortografia pronumelor și a numeralelor.Verbul și grupul verbal

Folosirea corectă a formelor flexionare.Timpurile și modurile verbale.Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere, judecată de valoare):

a) Verbe evaluative: de opinie (a crede, a considera), de judecată (a decide, a hotărî), verbe dicendi (a zice, a spune) adverbe de mod (posibil, probabil, desigur, fără îndoială).

b) Cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncții, locuțiuni conjuncționale).

Utilizarea corectă a elementelor de relație-prepoziții.Valoarea stilistică, afectivă a interjecțiilor.

rezultatul final, a propune soluții de interpretare a fenomenelor lingvistice

Competențe de comunicare în limba oficială a statului

-traducerea în limba de stat a unor mesaje și invers

Comunicarea●produce acte de vorbire, texte argumentative, reflexive;●elaborează texte în parametrii indicați;

Tipuri de compoziții școlare:Articol pentru gazetă pe o temă etico-morală, sociala.Reproducerea dialogurilor.Comentariul unui proverb, zicătoare, aforism.

22

●determină mesajul patriotic al „Scrisorii III„;●evidențiază tema, ideea, compoziția, elementele romantice;●cunoaște și aplică noțiuni de teorie literară;●apreciază expresivitatea limbajului textului poetic;●selectează și comentează tropii și figurile de stil din opera petică;●face lectura expresivă a unor fragmente din lucrare conform specificului lecturii

Scrisoarea literară în versuri Mihai Eminescu„Scrisoarea III„Problematica și mesajul scrisorii

Limbajul textului poetic:Expresivitatea, lirismul, figuri de stil,

sugestie, ambiguitate.Specificul lecturii / rostirii textului poetic

(intonația afirmativă, negativă, interogativă, exclamativă, topică și frazare).

Teoria literaturii. Scrisoarea literarăLectură individuală. M.Eminescu


-a lectura și a interpreta textele de genuri, specii literare

Competențe de a învăța să înveți-a asimila, a integra și a produce noi

cunoștințe și deprinderiCompetențe interpersonale, civice,

morale-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și literaturii-propune soluții de rezolvare a situațiilor

11

2

expresive, „Scrisoarea III„.Analogii în artă. Muzică. S.Buzilă,

simfonia în domajor inspirată din ”Scrisorile” lui M.Eminescu.

– problemă.

●cunoaște aspecte distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante, opere de referință, valențe artistice din perspectiva criticii literare;●evidențiază valorile etice ale poeziei;●demonstrează apartenența la specie a genului liric a poeziei;●selectează și descifrează imagini artistice, simboluri;●comentează sensul metaforelor și a motivelor literare;●recită poezia – imn.

Imnul. Oda.A.Mateevici”Limba noastră”– imn graiului matern

Imaginea artistică.Simboluri și motive ale culturii și istoriei naționale.

Teoria literaturii. Imnul. Oda.Lectură individuală. A.Mateevici

”Unora”.Paralelism literar. N.Dabija ”Prefață la

Mateevici”. M.Rîlski ”Cuvînt despre mamă”.Analogii în artă.Muzică. ”Limba

noastră”, muz.A.Cristea cuv. A.Mateevici.

Competențe interpersonale, civice, morale

-a colabora în echipă, a exprima punctul de vedere și a înțelege, percepe și respecta opiniile semenilor săi

Competențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționale

1

●cunoaște noțiuni de teorie literară;●recunoaște particularitățile genului dramatic;●deosebește speciile acestui gen literar●identifică elementele de structură și compoziție a textului dramatic;●cercetează limbajul personajelor;●analizează motivele conflictului;●determină adevărul istoric și ficțiunea artistică în dramă;●recunoaște modalitățile de caracrerizare a personajelor dramei, comediei;●determină modurile de expunere într-o operădramatică;●citește expresiv aplicînd limbajul verbal și cel nonverbal;

Genul dramatic:trăsături și specii și specii definitorii(actualizare și aprofundare)Specii dramatice funcționale: drama și comedia.

Elemente de structură și compoziție a textului dramatic: indicații scenice, situația și acțiunea dramatică, conflictul dramatic, actul, scena, tabloul, dialogul și monologul

Spațiul și timpul dramatic.Tipologia și limbajulpersonajelor.Comunicarea și reprezentarea dramatizată /teatrală: limbajul nonverbal, paraverbal, pantomima.

DramaBogdan Petriceiucu Hașdeu”Răzvan și Vidra”Teoria literaturii.Drama.Paralelism literar.V.Hugo ”Eriani”Comedia


-interpretarea textului de gen dramatic-a recepta, a interpreta frumosul artistic

din opere literareCompetențe de învățare / de a învăța

să înveți-a stăpîni diverse metode de integrare a

cunoștințelor de bază despre om și societate, în scopul îmbunătațirii calității vieții personale și social


baza normelor și valorilor moral-spiritualeCompetențe antreprenoriale-a motiva argumentat alegerea conștientă

a viitoarei arii de activitate profesională, respectînd normele de comunicare în limba maternă

2

Teoria literaturii. Comedia.Din literatura românăIonLuca Caragiale ”O scrisoare pierdută”Paralelism literar. L.B.Moliere.

”Tartiuffe”

Competențe informaționale și comunicaționale

-a se documenta referitor la temă prin rețeaua Internet

Comunicarea● aplică tehnicile și instrumentarul științific adecvat competențelor de muncă intelectuală;●elaborează texte în parametrii indicați;

Tipuri de compoziții școlare:Recenzia unui film, a unui spectacol.Croniuca unui spectacol.Eseul literar.

Competențe de autocunoaștere și autoevaluare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text

2

●cunoaște informații biografice despre autori și operele sale;●definește noțiunele de teorie literară și le explică;●explică semnificația titlului;●depistează tema și mesajul de idei al operelor literare;●determină forma discursurilor narative;● stabilește mijloacele stilistice și artistice de expunere a mesajului;●caracterizează eroii și faptele lor;

Literatura plaiului natalInterpretarea modernă a genurilor și a

speciilor.Alexei Marinat”Urme pe prag”- prezentare generalăRelații temporaleși spațiale.Construirea discursului narativ.(povestire în ramă, alternanță, înlănțuire,

elipsă, pauză, descriptivă).Teoria literaturii. Romanul.

(aprofundare)Lectura individuală. A.Marinat. ”Pleca-

rea”.

Victor Teleucă”Mitropolitul Dosoftei”Teoria literaturii. Registre stilistice ale

operei.Arhaisme. Istorisme.Lectură individuală.V.Teleucă.

”Rondoul arzîndelor miriști”.


-a exprima punctul de vedere și a percepe și respecta opiniile semenilor

-a manifesta o poziție civică activă, solidaritate și coeziune socială pentru o societate nondiscriminatorie prin actul comunicării

Competențe pentru un mod de viață sănătos

-a stăpîni diverse metode de integrare a cunoștințelor de bază despre natură, om, societate în scopul îmbunătățirii vieții personale și sociale


2

●cunoaște informații biografice despre autori, operele lor;●ilustrează prin versuri concepția

Andrei LupanPoeziaCrezul poetic al scriitorului.


-a recepta și a interpreta frumosul artistic

1

scriitorilor despre crezul artistic;●comentează semnificația titlului operei literare●explică valorile etice ale poeziilor;●determină mijloacele de realizare a gîndurilor poetului.

Mijloace de exprimare a crezului artistic.Lectură individuală. A.Lupan ”Bătrînul

poet”, ”Mea culpa”.George Meniuc”Perla”Semnificația titlului.Valori etice.Teoria literaturii. Interogația retorică.Lectură ndividuală.G.Meniuc.”Colindul cerbului”.EseulIonDruță”Eminescu – poet național și

universal”Valoarea social-estetică a creației lui

M.Eminescu.Teoria literaturii. Eseul.Paralelism literar. G.Meniuc. ”Marea

Neagră”.

din opere literareCompetențe de a învăța să înveți-a asimila, integra și produce noi

cunoștințe și deprinderiCompetențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționaleCompetențe în domeniul tehnologiilor

informaționale și comunicaționale-a crea documente cu caracter

informațional prin utiliarea anumitor servicii electronice

1

1

Repartizarea oreleor

Studierea operelor literare – 25 de oreStudierea temelor gramaticale – 20 de oreLucrări de control – 6 oreComunicarea orală și scrisă – 12 oreLectură individuală – 2 oreRepetare la sfîrșit de an – 1 oră

La dispoziţia profesorului-4 ore

Tematica instruirii socioculturale

Limba și comunicarea. Cultura vorbiri.

Întrebare – problemă:

Care sînt semnele unui om amabil?Ce atitudine ai față de limba maternă?

● Oameni celebri în istoria și cultura moldovenilor

(Ștefan cel Mare, Petru Movilă, Dimitrie Cantemir ... )


Cine dintre personalitățile celebre m-a impresionat cel mai mult?

Cu cine se poate mîndri satul nostru?

●Patrie și patriotism.

●Rolul cetățeanului în renașterea și prosperarea Statului ucrainean.


Care-s obligațiile mele cetățenești?Ce înseamnă a fi patriot adevărat?

●Familia. Neamul. Tradiții familiale


Ce factori consolidează o familie?Care e cauza ruinării multor familii?●Identitatea și conștiința națională. ●Simbolurile de stat ale Moldovei și ale Ucrainei.


Ce știu eu despre originea moldovenilor?Care sunt relațiile de prietenie între poporul moldovenesc și cel ucrainean?

●Valori materiale și spirituale ale moldovenilor.

●Obiecte ale vieții și ale artei.

●Obiecte artizant.


Ce importanță pentru oameni au exponatele din muzeele satelor, orașelor?Ce obiecte prezintă valoarea pentru tine?

Texte pentru memorizare

Vasile Alecsandri ”Plugul blestemat”

M. Eminescu ”Sara pe deal”

M. Eminescu ” O, mamă”

M. Eminescu ”Scrisoarea III” (fragment)

A. Mateevici ”Limba noastră”

I. Druță ”Eminescu – poet național (fragment)”

CLASA a 11-a

(2 ore pe săptămînă; în total – 70 ore, din care 4 ore disponibile)

Competențe specifice Unități de conținut dominante Competențe-cheie(transdisciplinare)

Elevul, (a):●sesizează că limba literară este forma superioară de exprimare a limbii naționale;●cunoaște scriitorii fondatori ai limbii literare moldovenești;

ÎntroducereLimba literară – aspectul cultivat, normat,

superior al limbii naționale.


-receptă, interpretează frumosul artistic din operele literare


1

●recunoaște îmbinarea de cuvinte, noțiuni despre felurile legăturilor de subordonare dintre termenii îmbinării de cuvinte;●determină legătura prin coordonare dintre termenii independenți ai propoziției;

Limbă și comunicareSintaxa. PunctuațiaÎmbinări de cuvinte libere și stabile.Legăturile de subordonare dintre

elementele îmbinării de cuvinte. Raporturile particulare dintre subordonat și regent: raport atributiv, completiv, circumstanțial (în cadrul propoziției).

Legătură prin coordonare dintre termenii unei propoziții.



2

●delimitează o creație folclorică de una cultă;●interpretează creații literare folclorice de diverse genuri și specii;● relevează într-o serie de opere literare folclorice filozofia populară vizavi de problema abordată;●manifesteă interes de lectură;●conștientizează rolul de subiect recreator al valorii artistice a operei studiate;

Literatura popularăMiturile moldoveneștiBalada ”Miorița”Trăsături distinctive ale creațiilor literare

folclorice.Speciile folclorului.Mituri fundamentale moldovenești.Temele și motivele folclorului

moldovenesc.Mijloacele artistice de exprimare.Teoria literaturii. Balada populară,

tipuri de baladă.

Competențe de a învăța să înveți-a asimila, integra și produce noi

cunoștințe și deprinderiCompetențe civice, morale-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și literaturii moldovenești

1

● cunoaște trăsăturile caracteristice ale curentului în literatura moldovenească;●distinge reprezentanți de vază și operele lor de referință;●identifică tematica operelor și tipologia personajelor clasiciste;

Clasicismul. Principii ale clasicismului. Reprezentanți de vază ai clasicismului moldovenesc și opere de referință. Trăsături definitorii ale personajului clasicist.

Perioade de dezvoltare a clasicismului moldovenesc.


cunoștințe și deprinderi-a stăpîni diverse metode de integrare a

cunoștințelor de bază despre natură, om și societate

2

●raportează opera studiată la trăsăturile specifice curentului;●caracterizează paralel și în grup personajele, evidențiind trăsăturile lor de caracter ca eroi tipici și argumentînd părerea personală;●determină oribilulîn povestire;●analizează referințele criticii literare la opera studiată;●manifestă interes de lectură;●exprimă atitudinea pe marginea problemelor puse în discuție;

Genuri și specii reprezentative ale curentului.

Mijloace artstice de exprimare, mărci stilistice, norme de compoziție

Vasile Alecsandri”Istoria unui galben”Teoria literaturii. Oribilul.Lectură individuală. V.Alecsandri

”Buchetiera din Florența”.Analogii în artă. Cinema. Filmul artistic

”Istoria unui galbîn” (reg.V.Gagiu)Arta plastică. Ilustrații la ”Istoria unui

galbîn”.


-a acționa în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale

Competențe în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale

-a utiliza în situații reale anumite servicii electronice, inclusiv rețeaua Internet

●producerea personalizată a actelor de vorbire, a textelor argumentative, reflexive;●elaborarea textelor în parametrii indicați în limita standartelor de conținut;●respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit;

Limbă și comunicareTipuri de compoziții școlare:Recenzie orală a unei opere folclorice

citite independent.Comentariu literar al unei opere în proză

(eseul structurat).Caracterizarea paralelă și în grup a

personajelor povestirii ”Istoria unui galbîn” V.Alecsandri.



2

●cunoaște propoziția și clasificările ei, părțile principale și cele secundare ale propoziției, felurile atributului, apoziția și celelalte părți de propoziție●determină legătura prin coordonare dintre termenii independenți ai propoziției, formule de adresare, cuvintele incidente;●folosește corect în vorbire temele de

GramaticaSintaxa propozițieiPropoziția. Clasificarea propozițiilor

(după diverse criterii).Părțile principale și părțile secundare ale

propoziției.Subiectul exprimat și cel neexprimat.

Predicatul și felurile lui. Acordul subiectului cu predicatul. Atributul acordat și cel neacordat.


-a comunica corect, coerent și argumentat în limba maternă, în situații reale ale vieții

-a comunica adecvat, operaționalizînd noțiuni teoretice solicitate de context


7

gramatică;●argumentează corectitudinea utilizării semnelor de punctuație;●identifică greșelile de ortografie și de punctuație;

Apoziția. Complementul direct, cel indirect, de agent. Complementul circumstanțial. Părți de propoziție multiple,formule de adresare și semnele de punctuație.

Cuvinte, construcții și propoziții incidente.

Punctuația.Propoziții cu elipsa a unor părți de

propoziție.Analiza sintactică a propoziției.Relații interdisciplinare:epitetul,

comparația, personificarea, descrierea, exprimările dialogate în opere artistice (literatura).

lingvistice și literare, a angaja anumite inovații lingvistice în propriul sistem cognitiv


-a crea documente cu un caracter comunicativ și informațional prin utilizarea anumitor sservicii electronice

●elaborează texte în parametrii indicați în limita standartelor de conținut;●respectă norma limbii literare în orice text scris sau rostit;

Limbă și comunicareTipuri de compoziții școlare:Compunere pe baza unui proverb,

aforism.Compuneri cu destinație specială

(autobiografia, proces – verbal, recipisa).Compuneri – corespondență (bilete cu

diferite mesaje, scrisori, telegrame).



2

●cunoaște noțiuni de teorie literară;● identifică specificul romantismului moldovenesc: etape, formule/viziuni, motive, genuri/speciicaracteristice, caracteristicile personajului romantic;●definește și argumentează teme și motive romantice;●caracterizează personajul literar romantic;●distinge particularitățile perioadei de afirmare a creației, autorului, aspectele distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante;●descoperă opere de referință pentru

Romantismul- curent literar. Trăsături distinctive ale curentului.

Etapele de dezvoltare a romantismului moldovenesc. Reprezentanți și opere de referință.

Teme, motive. Mijloace artistice de exprimare, mărci stilistice.

Tipuri de personaje romantice.

Mihai Eminescu”Luceafărul”Surse folclorice ale poemului.

Compoziția.

Competențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționale și ale

culturilor altor popareCompetențe de comunicare în limba

maternă-a lectura și a interpreta texte de diferite

genuri și specii literare-a recepta, a interpreta mesaje cu

conținut atitudinal

Competențe de a învăța să înveți-a integra cunoștințele de bază despre

natură om și societate în scopul îmbunătațirii calității vieții personale și sociale2

2

1

individualitatea artistică a scriitorului studiat;●apreciază valențele artistice a operei din perspectiva criticii literare;●face comentariul analitic al propriei lecturi;●definește și argumentează teme și motive romantice;●caracterizează personajul literar romantic;●își exprimă opinia pe marginea problemelor puse în discuție și a valorii operei studiate;

Teoria literaturii.Romantismul. Imagi-nea artistică.

Lectură individuală. M.Eminescu ”Fata-n grădina de aur”.

Paralelism literar. Kuniș ”Fata-n grădina de aur”, M.I.Lermontov ”Demonul”.

Analogii în artă. Muzică.E.Doga. ”Luceafărul”

Cinema.Filmul artistic ”Luceafărul”( reg. E.Loteanu).

Competențe civice, morale-a exprima oral și în scris punctul de

vedere și a înțelege, percepe și respecta opiniile semenilor în diverse situații de comunicare.

●cunoaște termenii literari și trăsăturile distinctive ale curentului;●recunoaște reprezentanți de vază ai curentului în literatura moldovenească;●distinge operele de referință incadrate în acest curent;●identifică aspecte distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante;●distinge universul artistic al creației;● deosebește critica literară de referință la operele scriitorului fixat;●caracterizează și definește tipurile umane pe care le reprezintă personajele realiste;●relevează mărcile stilistice ale curentului;●exprimă opiniile vizavi de problemele abordate;●manifestă interes de lectură și de cunoaștere;●compară operele realiste studiate cu altele, reprezentative pentru realism;

RealismulAfirmarea realismului în literatura

moldovenească:tipuri, viziuni, specii dominante, teme,

motive abordate, tipologii de personaje, mijloace artistice de exprimare, mărci stilistice

Ion Greangă ”Amintiri din copilărie”( cap. III., IV)Structura epică a opereiCompoziția. Tipologia personajelor.

Autor – narator – personaj.Modalități de realizare a umorului, a

oralității stilului scriitorului.

Ion Creangă”Povestirile despre moș Ion Roată”Teoria literaturii. Comicul de situații și

comicul de limbaj.Paralelism literar. P.Grabovschin.

”Copiilor”


-a comunica adecvat, folosind noțiuni teoretice solicitate de context sau de situația de comunicare

Competențe de a învăța să înveți-a stăpîni diverse metode de integrare a

cunoștințelor de bază despre natură, om, societate în scopul îmbunătățirii calității vieții personale și sociale


-a acționa în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale


-a utiliza surse electronice pentru studierea literaturii moldovenești

2

●elaborează texte în parametrii indicați în limita standartelor de conținut;●respectă normele limbii literare în orice text scris sau rostit;

Limbă, lectură și comunicareTipuri de compoziții școlare:Comentariul unei opere în proză sau în

versuri.Răspuns desfășurat la o întrebare în baza

unei opere literare.Expunere cu sarcini creative.Referatul.Rezumatul.



2

●identifică tipurile propozițiilor într-o frază;● cunoaște fraza joncțională și fraza nejoncțională;● recunoaște fraza formată prin coordonare, tipul propozițiilor coordonate;● deosebește fraza formată prin subordonare, tipurile propozițiilor subordonate, cuvintele conjunctive și corelative;●cunoaște fraza nejoncțională cu propoziții subordonate, regulile de punctuație învățate;●determină tipurile propozițiilor în frază;●precizează felurile frazelor;●stabilește cuvintele conjunctive și corelative;●utilizează diverse tipuri de fraze;● argumenteazăcorectitudinea utilizării semnelor de punctuație;●aplicăregulile de punctuație învățate;●identifică greșelile de punctuație și le corectează;

GramaticaSintaxa frazeiFraza. Tipurile propozițiilor în cadrul

frazei. Fraza formată prin coordonare. Fraza joncțională și cea nejoncțională cu propoziții coordonate. Punctuația utilizată.

Fraza formată prin subordonare. Propoziții subordonate necircumstanțiale și circumstanțiale.

Propoziția circumstanțială concesivă, consecutivă, opozițională.

Cuvinte conjunctive și corelative.Propoziția subordonată atributivă

explicativă și determinativă.Fraza nejoncțională cu propoziții

subordonate. Semnele de punctuație utilizate.Relații interdisciplinare: Folosirea

frazelor în texte-descrieri, povestiri (literatura)


-aplicarea normelor semantice, gramaticale, punctuaționale a limbii în diverse situații de comunicare orală și scrisă

-explicarea faptelor de limbă atestate în texte de diferite stiluri fucționale


-folosirea tehnologiilor informaționale pentru documentare și producere de text

Competențe antreprenoriale-a motiva argumentat alegerea conștientă

a viitoarei arii de activitate profesională, respectînd normele de comunicare în limba maternă

7

Limbă și comunicare Competențe de a învăța să înveți 2

●produce acte de vorbire, texte argumentative, reflexive și metaliterare;

Tipuri de compoziții școlare:Expunerea unui text în stil publicisticExpunerea unui text cu sarcini de creațieCompunere pe o temă etico – moralăCerere. Procură.

-a asimila, a integra și a produce noi cunoștințe și deprinderi.

●cunoaște date biografice despre scriitor, activitatea literară;●determină tema, ideea, compoziția operei literare;●caracterizează personajele argumen-tînd părerea;●determină modalitățile de exprimare a atitudinii autorului față de personaje;●citește expresiv poezia;

Literatura sec. XXLiteratura plaiului natalEmilian Bucov”Mama lui Ștefan cel Mare”Compoziție. Surse de inspirație. Virtuți

ale eroului.Teoria literaturii. Rima – asonanță.Lectură individuală. Em.Bucov.

”Liliacul dă în floare”.Paralelism literar. Dm. Bolintineanu.

”Muma lui Ștefan cel Mare”, G.Asachi ”Elena Moldovei”.


-a accepta și a respecta, în procesul comunicării, a analizei situațiilor reflectate în textele literare și a cazurilor cotidiene, anumite valori ce vizează unele drepturi și responsabilități ale copiilor

Competențe culturale, interculturale-competența de receptare și angajare în

comunicarea orală și scrisă a anumitor valori interculturale

1

● înțelege compoziția, subiectul operei literare;● recunoaște temele, ideea operelor studiate, noțiunile de teorie literară;●determinăcrezul etico-moral al scriitorului;●fixează mijloacele artistice;●caracterizează eroii;●își argumentează opinia personală;●explicăfuncția peisajului și a dialogului;●apreciază semnificația titlului;

I.Druță. Studiu monografic.Particularitățile perioadei de afirmare a

creației. Aspectele distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante.

Universul artistic al creației (teme, genuri, specii, viziuni artistice)

Opere de referință pentru individualitatea artistică a scriitorului studiat

Ion Druță”Ultima lună de toamnă”Compoziția și subiectul nuvelei.

Semnificația titlului. Funcția peisajului și a dialogului.

Portretele psihologice ale personajelor.Teoria literaturii. Caracterul literar.Analogii în artă. Cinema. Filmul artistic

”Ultima lună de toamnă” (reg.V.Derbeniov).


-a recepta anumite valențe ale frumosului artistic din operele literare studiate, a explica mesajul acestora și de a lansa opinii cu ub conținut atitudinal


-a colabora în grup, echipă, a percepe și a respecta opiniile colegilor sai în diverse situații de comunicare

-a accepta și a respecta, a analiza situațiile reflectate în textele literare și a cazurilor cotidiene, anumite valori ce vizează unele drepturi și responsabilități ale copiilor

Competențe antreprenoriale-a-și proiecta activitatea de a-și

concretiza rezultatul final

1

●distinge momentele cele mai semnificative ale biografiei scriitorului și modul de reflectare a acestora în creația artistică;●înțelege operele de referință ale scriitorului, diverse ca gen și specie literară;●identifică temele, motivele creației druțiene;●cunoaște modalitățile artistice;●deosebește formula narativă lirico-simbolică a creației scriitorului;●știe referințele criticii literare pe marginea creației scriitorului;●pricepe contribuția lui Ion Druță la reabilitarea eticului și sacrului în perioada renunțării la valori;●identifică în procesul interpretării textului literar temele, motivele, atitudinea scriitorului față de problematica abordată;●interpretează operele scriitorului din perspectiva formulei poetice ce le caracterizează;●definește tipologia personajelor druțiene și modalitățile artistice de caracterizare a acestora;●redactează în baza operelor studiate compoziții literare de diverse tipuri;●raportează și determină locul operelor druțiene în contextul literaturii moldovenești;●exprimă stările postlecturale;●citește și redă subiectul și problematica●determină tema, ideea;

Ion Druță„Samariteanca„Desfășurarea subiectului în trei planuri.

Crezul etico-moral al scriitorului. Contrastul dintre adevărata puritate spirituală a omului și anchilozarea sufletelor în ”veacul nou”

Teoria literaturi. Realismul. Personajul literar.

Lectură individuală. Ion Druță. ”Bătrînețe,haine grele”.

Ion Druță”Întoarcerea țărînii în pămînt”Analogii în artă. Cinema. Filmul artistic

”Lev Tolstoi”.

Ion Druță”Toiagul păstoriei”Semnificația general-umană a destinului

tragic al personajului.Teoria literaturii. Nuvela (aprofundare).

Ion Druță”Frunze de dor”Mesajul social și etic al povestirii.

Lirismul umorului, concizia-particularității specifice creației lui Ion Druță.

Teoria literaturii. Detaliul artistic. Narațiunea (repetare).

Ion Druță”Biserica Albă”Subiectul și problematica romanului.

Relevarea ideii centrale. Semnificația titlului. Mesajul polivalent al operei


-a recepta și a lansa mesaje cu un conținut atitudinal

Competențe de a învăța să înveți-a organiza activitatea personală,

utilizînd tehnologii adecvate în permanentă schimbare cu aplicare la studiul limbii și literaturii


-a utiliza anumite servicii electronice, inclusiv rețeaua Internet pentru documentare în domeniul limbii și literaturii pentru rezolvarea unor sarcini on-line în conformitate cu unitățile de conținut la disciplină, inclusiv realizarea unor asocieri ale literaturii cu alte arte

Competențe antreprenoriale-a utiliza adecvat unelw strategii de

comunicare în cadrul realizării unor proiecte cu elemente de antreprenorient


baza normelor și valorilor moral-spirituale

Competențe civice, morale-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și literaturii moldovenești

1

2

2

2

2

●comentează semnificația titlului;●își exprimă părerea asupra conținutului;●caracterizează personajul principal;

Teoria literaturii Romanul.

●citește și meditează asupra problema-ticii romanului;●determină tema, mesajul de idei;●apreciază valorile general – umane;●descoperă dramatismul psihologic în operă;●cunoaște noțiunea de dramatic;

Ion Druță”Clopotnița”Problematica romanului.Ciocnirea a două mentalități față de

monumentele istorice. Dramatismul psihologicTeoria literaturii Dramaticul.

Competențe culturale, interculturale-a estima valorile culturii naționale și ale

culturilor etniilor conlocuitoare, în scopul aplicării lor creative

2

●identifică tema, ideea, structura, problematica operei;●își expune părerea asupra conținutului dramei psihologice;

Ion Druță”Casa mare”Rolul de simbol al casei mari. Chipul

Vasiluței. Puritatea și frumusețea morală în dragoste.

Teoria literaturii. Drama psihologică.


-a utiliza anumite servicii electronice pentru documentare în domeniul literaturii pentru rezolvarea unor sarcini on-line în asociere cu alte arte

1

●produce personalizat acte de vorbire, a textelor argumentative, reflexire și metaliterare;

Limbă și comunicareTipuri de compoziții școlare:Compoziție-sinteză.Compoziție-paralelă.Compoziție-portret literar.Eseul structurat.Eseul nestructurat.



2

●însușește noțiuni elementare despre retorică;●cunoaște tipuri de activitate comunicativă și felurile discursurilor;

GramaticaRetorica – știința și arta cuvîntului

Competențe de a învăța să înveți-a asimila, a integra și a produce

cunoștințe și deprinderi

2

●aplică normele ortografice, ortoepice, semnatice, gramaticale, punctuaționale stilistice a limbii în diverse situații de

ComunicareaTipuri de compoziții școlare:

Cuvîntare, referat pentru o adunare.Limbajul mass-media.

Competențe de a învăța să înveți-producerea personală a actelor de

vorbire, a textelor argumentative, reflexire, metaliterare

2

comunicare orală și scrisă; Limbajul informatic și al mediilor electronice.

Notițe pe marginea celor citite, ascultate.Competențe în domeniul tehnologiilor

informaționale și comunicaționale-a crea documente cu un caracter

comunicativ

● posedă date referitoare la biografiile și activitatea literară a autorilor;●determină tema, ideea, noțiunile de teorie literară;●apreciază sensul emotiv al poeziilor;●determină modalitățile artistice;●expune argumentat părerea despre tema abordată de autor;

Dumitru Matcovschi”Părinții”Părinții și copii – continuitatea speței

umane și a istoriei poporului.Teoria literaturii. Interogația retorică.Paralelism literar. A.Păunescu ”Repe-

tabila povară”.

Irina Stavscaia“Grai moldav”Sensuri emotive ale poeziei.Teoria literaturii.Repetiţia.Lectură individuală. I.Stavskaia

“Versuri”.Paralelism literar. L.Damian “Verb

matern”.


-a comunica corect, coerent și argumentat în limba moldovenească în situații reale ale vieții




-a accepta și a respecta, a analiza situațiile reflectate în textele literare și a cazurilor cotidiene, anumite valori ce vizează unele drepturi și responsabilități ale copiilor

Competențe antreprenoriale-a-și proiecta activitatea de a-și

concretiza rezultatul final

1

1

●cunoaște și înțelege procesul literar moldovenesc în contextul istoriei și culturii naționale și universale;●face uz de diverse strategii de lectură și elaborare a textului;●aplică tehnicii și instrumentariu științific adecvat competențelor de muncă;●analizează textul literar în limita standardelor de conținut;

Aureliu Busuioc”Singur în fața dragostei”Aspecte etico-morale ale vieții

intelectualilor în roman. Conflictul dintre viața cotidiană și cea spirituală.

Din literatura românăMihail Sadoveanu”Frații Jderi”Compoziția romanului . Ștefan cel Mare


-a comunicacorect, coerent și argumentat în limba maternă

-a recepta și lansa mesaje cu un conținut atitudinal

Competențe de a învăța să înveți-a asimila, a integra și a produce noi


2

2

●folosește tehnologii informaționale pentru documentare, exersare și producere de text;

– eroul central al romanului.Teoria literaturii. Romanul-trilogie. Competențe interpersonale, civice,

morale-a manifesta o poziție civică activă prin

valorile limbii și literaturii materne

Competențe antreprenoriale-a motiva argumentat alegerea conștientă

a viitoarei arii de activitate

Repartizarea orelor

Gramatica – 19 ore

Studierea operelor literare – 26 ore

Limbă și comunicare – 12 ore

Lectură individuală – 2 ore

Repetare la sfîrșit de an școlar – 1oră

Lucrări de control – 6 ore

La dispoziţia profesorului -4 ore

Tematica instruirii socioculturale

●Limba literară – aspectul cultivat, normat, superior al limbii naționale.

Întrebare-problemă:

Depinde oare nivelul de cultură a omului de cunoașterea limbii literare?

●Date istorice importante despre Moldova și Ucraina.

●Ucraina și Moldova la etapa actuală. Relațiile de prietenie moldo-ucrainene. Obținerea independenței și renașterea statelor Moldova și Ucraina.


Ce oferă popoarelor moldovenesc și ucrainean independența statală?

●Pămîntul – casa noastră comună.

●Ocrotirea naturii.


Ce înseamnă pentru mine planeta Pămînt?

●Familia. Rudele. Relațiile părinți – copii.●Sărbători tradiționale în familie. Stima și ajutorul reciproc în familie.


Cum îmi imaginez viitoarea familie?

●Normele moralei. Trăsături de caracter: sinceritate, modestie, simplitate, bunăvoință


Ce asigură armonia sufletească și fericirea?

●Etica comunicării și normele conduitei morale.

●Comunicarea în școală, pe stradă, în locuri publice, acasă.


În ce constă etica comunicării? De ce trebuie să fim amabili?

Texte pentru memorizare

”Mioriţa”

M.Eminescu. ”Luceafărul” (fragment)

D.Matcovschi. ”Părinții”

I.Druță. ”Biserica Albă” (fragment)

I.Druță. ”Întoarcerea țărînii în pămînt” (fragment) ori alt fragment din orice operă studiată din creația lui I.Druță

Documents

osvita.uaosvita.ua/.../moldovska-mova-ta-literatura-ik-dlya-zag.docx · Web viewstudierii limbii și literaturii moldovenești în perioada școlarizării este acela de a forma un