DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Ce este profesia contabilă? Raspuns: Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor ce presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si organismelor lor profesionale, profesia contabila detine o gama variata de servicii. Acestea, in functie de ponderea aproximativa a acestora, sunt: tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare, audit statutar, alte lucrari de audit si/sau certificare, management financiar-contabil, servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala), servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor, evaluari de intreprinderi si titluri, alte servicii contabile. Cei care ofera aceste servicii sunt, in functie de statutul juridic, dependenti - cu statut de angajati, independenti sau liber-profesionisti. Independentii isi desfasoara activitatea in mod individual sau in forme asociative, potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. Profesia contabila este reglementata juridic la nivel european de Directiva 89/48/CEE, inlocuita de Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale, iar la nivel national de OG nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata. ALT RASPUNS:

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor, serviciilor care pun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si organismele lor profesionale. Profesia contabilă este o profesie reglementată în toate statele membre din UE. Accesul la profesie se obţine prin autorizare de către autorităţile competente din statul membru desemnat în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale acelui stat, pentru a obţine totodată o calitate profesională condiţionată de buna practică în Sistemuldomeniu. Calificări profesionale pentru contabili la nivel european: de calificare a pregătirii- deţinătorul a terminat un anumit curs de educaţie Sistemulşi pregătire – element esenţial în obţinerea calificării funcţionale. de calificare funcţională – calificare profesională care permite deţinătorului să exercite îndatoririle specifice la care numai această calificare permite accesul. Calificarea funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi. Profesia contabilă fiind o profesie liberă şi autonomă acolo unde există liberate şi democraţie, asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să-şi îndeplinească activităţile independent şi liber indiferent de modul în care sunt constrânse, limitate şi impiedicate, libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică. Este sarcina organismelor profesionale de a reflecta şi a asigura capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile?Raspuns:

Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila sunt urmatoarele:1. Tinerea contabiliattii.2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatilor financiare.3. Audit statutar.4. Alte lucrari de audit financiar contabil.

1

5. Management financiar contabil.6. Servicii fiscale.7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderii.8. Evaluari de intreprinderi si titluri.9. Alte srvicii contabile. Diversitatea profesiei contabile este o realitate foarte importanta, chiar daca inanumite organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.

Sfera de activitati a profesiei contabile acopera auditul statutar, auditulin sectorul public, contabilitate, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala si consiliere in investitii.

Dintre toate activitatiile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de control. Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: resurse umane si administrative: intocmirea statelor de ⇒plata, proceduri de control intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de resursele umane, recrutate etc.; misiuni de consultanta si consiliere ⇒contabila si fiscala; servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara ⇒prealabila, analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitularizarea, gestionarea protofoliului, controlul administrativ si financiar, brokerajul etc.; servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin ⇒juridic si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

3. Cum se clasifică profesioniştii contabili? Raspuns:

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii, in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderiilor.

4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Raspuns:

Prin audit, în general, se înţelege “examinarea profesională a unei informaţii , efectuata de o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, norma sau reglementare” Elementele fundamentale fara de care activitatea nu poate fi definita ca fiind un audit sunt : - examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind informatia/informatiile examinata/examinate; - persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si as fie independenta; - obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara, fiscala, juridica etc.; - scopul

2

examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportatrea gradului de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit; - calitatea opiniei: motivata; - criteriul de pareciere: un standard, o norma sau o reglementare. Prin audit financiar se intelege “orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, cercetare sau studiu in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent si independent” daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite. Altfel spus , “auditul financiar este auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii il constituie informatia financiar contabila, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie profesionist contabil”. Prin audit statutar se intelege “examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela clara si completa a pozitiei, a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit”.5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar? Raspuns:

Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea: acuratetea situatiilor financiare; continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei;existenta/inexistenta unor fraude;respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale; comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.6. Ce este auditul intern? Raspuns:

Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control intern al entitatii. Aceasta activitate poate fi realizata printr-un compartiment distinct al entitatii sau externalizata prin profesionisti contabili independenti. Controlul intern al unei intreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc pentru realizarea obiectivului auditului statutar.7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar? Raspuns:

Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati profesionistii contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit, cum ar fi :Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de intreprindere.Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililorintreprinderii, auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor utilizatorilor situatiilor financiare.Obiectivele auditului:Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul controlasupra activitatilor intreprinderii; obiectivul auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.Pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui sa aprecieze si el dispozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este pt auditul statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.

3

Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participala inglobarea rezultatelor si la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile intreprinderii;auditul intern are un domeniu de aplicare mai vast : cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar sepreocupa de orice frauda de indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra situatiilor financiare; auditul intern , desi nu are drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectand si adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesiiliberale, este juridica si statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva; el este independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.Periodicitatea auditurilor:auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, eiactioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regukla aceiasi interlocutori; auditorul intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct de vedere al prezentei in intreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent.Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe bazade comparatii, analize, inventare etc,;metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la cultura intreprinderii.8. În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea? Raspuns:

Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu impozitarea clientilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale. In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in ansamblul ei si sunt oferite in interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.la inceputurile profesiei contabile legislatia fiscala era destul de directa, reflectand mediul de afaceri si sectorul public, legislatia fiscala devine tot mai sofisticata si se exprima printr-un set complex de reguli care implica o varietate de impozite directe si indirecte. Deasemenea, internationalizarea afacerilor si miscarile mai mult sau mai putin libere de capital au impus guvernelor sa isi protejeze baza fiscala cu reguli din ce in ce mai complexe.

Activitatea fiscala ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozite in tarile in care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare.

Serviciile de consiliere fiscala au o arie larga de aplicabilitate deoarece orice operatiune angajata de o intreprindere sau de o persoanava avea implicatii fiscale; Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii ,formularea unui sfat sau asistarea

4

clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea personala,impozitarea corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc.

Cele mai frecvente sarcini sunt: Intocmirea declaratiilor de impozitare; evaluarea implicatiilor fiscale ale unei

operatii sau tranzactii; sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domeniul fiscal; asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata; planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu legislatia aplicabila.9. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile? Raspuns:

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.

Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale acestora:

Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi; Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai; Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele,

aptitudinile,atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie.Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure,

care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor⇒ economiei şi societăţii;

Condiţiile de piaţă în care activează profesia; ⇒ Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară⇒

pentru acertifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică:

- adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile,

precum investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:

- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de experienta profesionala;

- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.

5

Raspuns: Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:-Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

-Cerinţele referitoare la educaţia continuă; -Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;-Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le

respecte; -Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu

îndeplinesc cerinţele de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice

Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie: Proportional Transparent sa nu fie impotriva competitiei nediscriminatorie precisa segmentata in functie de tinta sa implementata consecvent si just supusa unei examinari periodice.

11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile? Raspuns:

Reglementarea trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie: proporţională; transparentă; să nu fie împotriva competiţiei; nediscriminatorie; precisă; segmentată în funcţie de ţinta sa; implementată consecvent şi just; supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei. Raspuns:

Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii: 1. Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: Organismul profesional

este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia; 2. Reglementarea externă : Profesia este reglementată de guvern, fie prin

intermediul unei agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

3. Coreglementarea: Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă.

Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se concureze.

Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă:

6

-Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă: supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte -O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii factori :

experienta istorica; performanta de autoreglementare a organismului profesional; orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica; calea de dezvoltare a economiei; natura si caracteristicile esecurilor pietei.

Organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:

- Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi;

- Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta comportamentul;

- Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;- Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interesul

public. La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele trebuie:

Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută⇒ să le rezolve; Să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului⇒ însărcinat cu reglementarea profesiei; Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor⇒ contabile;

Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde⇒ este nevoie.

Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească interesul public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de reglementare din ţară şi la nivel global.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. Raspuns:

1.Reglementarea generală Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin

Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate srviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.

Acesti profesionisti contabili au :

7

Studii universitare de specialitate; ⇒ Un stagiu practic de cel puţin trei ani;⇒

Au promovat un test de aptitudini⇒ Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:“expert contabil” (în ţările⇒

latinocontinantale), “chartered accountant” (zona anglo-saxonă), “contabil public” (CPA) în SUA .

2.Reglementarea specială Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a

8-a Directivă ,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub denumirea de noua Directivă a 8a.

Prevederi principale ale Directivei a 8-a: • Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de

a efectua audit statutar. Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar sunt:

- să aibă studii universitare relevante sau unnivel echivalent; - să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; - să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani; - să fi promovat un examen de competenţă profesională • Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de

audit statutar şi standardele aplicabile. •Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi

a auditorilor statutari. Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare

înainte acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului public.14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Raspuns:

Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune asumarea răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator.

Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţi publice, angajatori, investitori –expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale, trebuie să onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în mod deosebit conştiinţa profesională şi Independenţa.

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului publicALT RASPUNS:Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Raspuns:

8

Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili deci profesia contabila satisface un interes general.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice care sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii.

Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale.

Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diversificate:

ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara; in mamagement; in fiscalitate; in sisteme informatice; in finante corporative si inteligenta manageriala; ca auditorui interni sau externi; in consultanta, in educatie,etc; asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale; contribuie la performantele pietelor financiare etc.16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice. Raspuns:

Profesionisti contabili trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine ineresul public,organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pt.servicile profesionale pe care le efectueza ca angajati sau in practaca libera.Necesitatea unor organism profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public,cel putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale orcarui organism professional: educatia,etica,si controlul de calitate .Atat publicul ,cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventual incompetenta a profesionistilor contabile,aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in cea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de prof.contab. 17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile. Raspuns:

Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau print-o lege.Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.La nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:-sistemul de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala. 18. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional. Raspuns:

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie:

- sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - membri sai sa fie profesionisti contabili;- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;- sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si

contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);

9

- .membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile treditionale efectuate de profesionistii contabili;

- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

19. Despre IFAC. Raspuns:

Federatia Internationala a Contabililor (IFAC) S-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari ca raspuns la

provocarile perioadei:sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe, furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.

In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa, care cuprinde 155 de organisme membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.

IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala,audit. tehnologia informatiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate.

IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara, Forumul de Stabilitate Financiara, Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari si Banca Mondiala. IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie: - sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un

organism national profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de comunitatea de afaceri;

- sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesonala;- sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza

membrii;- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile

profesionale personelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;

- sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor, activitatilor si hotararilor luate de IASB;

- sa aiba o structura operationala interne care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.

Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR - din anul 2005

20. Despre FEE.

1

Raspuns:Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de

IFAC care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar: sa nu fie organism guvernamental;

-sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile; -sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general; -sa provina dintr-o tara europeana.Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este

necesara consultarea membrului existent;21. Despre organizaţiile şi grupările regionale. Raspuns:

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste stabilirea standardelor profesionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale si care sunt importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.

Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca :

• va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme member sunt promovate in regiune reglementarile si standardele IFAC si IASC;

• are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunearespectiva;

• constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru profesia contabila;

• nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie regionala;

• contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;

• este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;

In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce.

Organizatiei regionale i se va cere: sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure diseminarea pe scara larga a⇒

reglementarilor tehnice;

1

sa asiste IFAC in relatiile si comunicarea cu organismele membre(de exemplu,⇒ colectarea datoriilor), dupa cum se cere, si in legatura cu potentiale organisme membre din regiuni;

sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;⇒ asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa⇒

participe la intalnirile Consiliului(sau la structura de conducere echivalenta); sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale IFAC(comitete,⇒

grupuri de lucru etc.) in acele situatii in care o reprezentare regionala sau un punct de vedere ar fi potrivite;

sa trimita un reprezentant, preferabil presedintele organizatiei regionale, sa⇒ participe la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, la intalnirile cu presedintele, vicepresedintele, directorul executiv si presedintii Comitetelor; reprezentantul poate sa fie insotit de un consultant tehnic;

sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in Constitutia⇒ sau in randul membrilor organizatiei regionale;

sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale⇒ recunoscute, privind diverse intalniri, noi reglementari tehnice, proceduri de lucru sa furnizeze buletine informative etc.

In mod similar, IFAC va trebui: - sa furnizeze secretariatului organizatiei regionale exemplare din toate

reglementarile tehnice ale IFAC si alte comunicari administrative, precum si minute sau alte comunicari administrative, precum si minute sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al IFAC;

- sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari propuse in randul membrilor;

- dupa cum se cere, si in masura in care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor regionale in desfasurarea misiunii lor si in diseminarea reglementarilor tehnice ale IFAC;

- dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC si organizatia regionala;

- sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare privind recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de Administratie al IFAC si a Comitetelor.

Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.

Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca: - exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta

ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale); - gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; - zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar

semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunoasteri.

1

Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice a Consiliului de Administratie de a emite o invitatie pentru a participa a o anumita intalnire, pentru un anumnit scop.

Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC in schimbul platii unei cotizatii anuale rezonabile. Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente inaintate.

Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:1. Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) 2.Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF); 3.Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);4. Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);5. Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigura si libera de

orice influenta negativa a auditorilor statutari sau a firmelor de audit. Persoanele care asigura guvernarea sistemului de supraveghere publica trebuie sa

reprezinte toate partile interesate: furnizorii si utilizatorii situatiilor financiare, investitorii, organismele si asociatiile profesionale, normalizatorii de standarde, mediul academic, mediul de afaceri etc.

Interesul public este afectat ori de cate ori profesia contabila este excesiv reglementata, aceasta impiedicand competitia si concurenta, sau cand reglementarea este discriminatorie sau netransparenta.

Exista tendinta, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prin reglementari, rationamentul profesional contabil, iar excesul de reglementare sau reglementarea rigida franeaza procesul de globalizare , de internationalizare si de modernizare a economiilor.ALT RASPUNS:

Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata organelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune.

Scopul organizatiilor regionale il constituie facilitatrea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.

1 .IFAC – Federatia Internationala a Contabililor- pt a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze:

- va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective;

- are ca obiect dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea respectiva;

- constituie o regiune de tari definita; - contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale

IFAC;- este infiintata corespunzator atat dpv financiar cat si tehnic, a functionat o

perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsaabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.

1

2. FEE – Federatia Expertilor Contabili Europeni- organizatie recunoscuta de IFAC ; cuprinde organisme profesionale, admise cf principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996.

3. FIDEF – Federatia Expertilor Contabili Francofoni;4. FCM – Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni; 5. CILEA – Comitetul de Integrare Latina Europa- America; 6. SEEPAD - Parteneriatul Sud-European pentru Dezvoltarea Contabilitatii.

ALT RASPUNS:Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o

regiune in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata organizatiilor international. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii reloatiilor economice in regiunile respective. Pentru a fi recunoscuta de IFAC organizatia regional trebuie sa demonstreze ca:

va subscribe obiectivelor IFAC si va fi de accord sa promoveze aceste obiective si se va asigura ca sunt promovate in regiune prin intermediul propriilor organisme member;

are ca obiectiv dezvoltarea si intarierea profesiei contabile in regiune; sa fie infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar cat si ethnic, a

functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si fianciare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;

contine déjà un numar sufuicient de organism contabile care sunt déjà member ale IFAC.

Gruparile regionale repezinta asocierea mai multor organism profesionale din tarile aceleasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regional.Pentru a fi recunoscuta de IFAC o grupare regional trebuie sa demonstreze ca:

exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta; gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; zona de acoperire de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un

numar semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potential sa indeplinesca eventual criteriile pentru recunosterea

oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunosteri.

Gruparile regionale recunoscute nu au drept de a participa laintalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, doar cu invitatie speciala si intr-un anumit scop

22. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional. Raspuns:

Factorii care trebuie analizati: - scopul infiintarii organismului profesional; cadrul legal existent; numarul de

contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora; protectia legala; natura sarcinilor; standardele de contabilitate si audit urmate in general de profesionistii

1

contabili in pregatirea si auditarea declaratiilor financiare;necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua; cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara; extinderea si calitatea sistemului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili; activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate si celen care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizatii; resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de contabilitate; numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional din afara tarii.

- Deciziile initiale cu privire la structura:categorii si cerinte pentru a fi membru; prevederea de mentinere a „drepturilor dobandite’’ pentru calitatea de membru;componenta, autoritatea si responsabilitatea organismului suprem de conducere; autoritatea si responsabilitatea directorului executiv; autoritatea si responsabilitatea Comitetelor Permanente; desemnarea ca membru.

ALT RASPUNS:In elaborarea structurii legale si organizationale a unui organism profesional nou

de contabilitate, este important sa se convina in principiu asupra scopurilor, obiectivelor si activitatilor cheie ale organizatiei si asupra unui termen general de implementare.

Factorii de decizie ai organizatiei trebuie, de asemenea, sa aiba in vedere si diferentele intre necesitatile tehnice si schema de reglementare dorita pentru persoanel sin practica publica, precum si pt membri cu diverse roluri.

Cativa dintre factorii care trebuie analizi sunt: scopul infintarii organismului profesional; cadrul legal existent; numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora; protectia legala; natura sarciniilor; care va fi interactiunea dintre profesie si guvern; standardele de contabilitate si audit; necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua; cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara; extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili; activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizatii; resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de contabilitate; numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitate din afara tarii.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele: -categorii şi cerinţe pentru a fi membru (ex. Cu drepturi depline, stagier,

asociat,etc.;- prevederea de menţinere a “drepturilor dobândite”pentru calitatea de membru; componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere şi a altui comitet executive sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului; - autoritatea si responsabilitatea directorului executive; - autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente; - desemnarea ca membru. Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si

asupra aspectelor structurale mentionate mai sus, poate incepe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele).23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul. Raspuns:

1

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui organism professional care respectă necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general.

Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone care afecteaza profesia.Organismul profesional trebuie sa adica o contributie la efortul altor parti in elaborarea standardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesiei.

Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe un cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa respecte filozifiile guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru evitarea impunerii de obligatii de reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitareaLimitarilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecavte ale autoritatii organismului profesional de contabilitate.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate.

Un organism profesional de ocntabilitate castigarespectul publicului atunci cand isi demonstreaza angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri sai si cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public.

Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan official care:

- Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;- Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile

contabile, de audit sau fiscale;- Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de

membru, calificări şi regulamente.ALT RASPUNS:

Realizarea cresterii economice si protejarea interesului public sunt obiective comune ale administratiilor si organismelor profesionale de contabilitate.O conducere eficienta cu administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unui organism professional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa iaba un plan official care:

- sa promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor; - sa faca declaratii publice cu privire la politica publica, cu implicatiile contabile,

de audit sau fiscale; - sa faca dovada unor procese transparente pt acordarea calitatii de membru,

calificari si regulamente.24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.Raspuns:

Organul principal de conducere este Consiliul (în anumite ţări este numit “Consiliu”) Consiliul este condus de un Preşedinte ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.

Personalul angajat poate: - Să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;

1

- Să asigure respectarea directivelor organului de conducere;- Să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice şi de legătură;- Să asigure o contiuitate şi o perspectivă istorică; - Să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor

Consiliului; - Să îşi assume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu

privire la aspecte statutare, să acţioneze ca punct de contact pentru membri. Responsabilităţile Consiliului: • Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca

organismul să funcţioneze efectiv şi eficient; • Responsabil de strategia oranismului şi de politicile generale de monitorizare a

activităţilor • În primii ani de funcţionare va avea probabil un rol direct în abordarea

problemelor operaţionale şi tehnice. Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ: • aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor cheie ale organismului profesional

de contabilitate; • Aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;• Aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului;• Aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră. Presedintele Presedintele – este liderul organismului profesional de contabilitate ales de

Consiliu sau de membri, in genral pe termenlimitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si

promovarea organismului profesional de contabilitate Presedintele pastreaza legatura cu menbrii organsimului, stagiarii, potentialii

membri, publicul, guvernul si organele dereglementare.Presedintele colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul

organismului profesional de contabilitate. Comitetele Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup,

asigura continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor.

Comitetele pot fi infintate pentru a asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate in considerare in mod coresunzator. In cadrul unei organizatii mici comitetele pot executa sarcini care in cadrul unei organizatii mai mari sunt delegate personalului executiv.

O buna structura a comitetului permite organizatiei sa fie la curent cu mediul in c are profesionistii contabili isi desfasoara activitatea.

Structura managementului Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagăpentru

responsabilitatea de management al organizaţiei- director executiv. Directorul executiv va trebui să fie: - un manager cu experienţă; capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;

creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia; persoană cu abilităţi

1

excelente de comunicare; sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţămant.

Rolul directorului executiv: -de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un

plan de lucru care să includădate-ţintă specifice; de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor; d e a a c o r d a a s i s t e n ţ ă ş i c o n s i l i e r e p r e ş e d i n t e l u i , m e m e b r i l o r C o n s i l i u l u i ş i a l t o r   voluntari; de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesinale şiinstituţiile de învăţământ; de a as igura că procedur i le de autor izare ş i d isc ip l inare sunt rea l izate imparţ ia l ş ieficient conform statutului sau regulilor organismului profesional; de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil; de a administra resurse le ş i personalu l organ izaţ ie i conform bugete lor ş i pol i t ic i lo r  aprobate de Consiliu; de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.ALT RASPUNS:

- Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului.

-Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care asigura continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostintelor si experientei membrilor.

Abordeaza urmatoarele domenii:Apartenenta ca membru;Educatie si training;Partea tehnica;Disciplina; Audit; Comitetul de numire pe posturi; Comitetul de remunerare. Consiliul numeste o persoana pt responabilitatea de management (director executiv), Membri,Personal angajat,Voluntarii.

-Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, Consiliul superior al Corpului şi Biroul permanent al Consiliului superior.

-La filiale: - Adunarea generala – Director Executiv; Consiliul Filialei – Hotarare, Disciplina;Biroul permanent- Decizii, arbitraj. - Cenzori alesi25. Finanţarea unui organism profesional. Raspuns:

Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne. Astfel finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin

două modalităţi:- Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de

membru; - Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinările,

activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.

Sursele externe de venit sunt: subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate); sponsorizarea iniţiativelor specifice; donaţii; agenţii de ajutorare din străinătate; surse caritabile; spaţiu publicitar; firme.

ALT RASPUNS:

1

Sursele de finantare ale CECCAR sunt formate din: taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv de contabil autorizat; taxa de inscriere in Tabloul Corpului; cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale recunoscute de corp; donatii; incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri

1

26. Marketingul şi promovarea profesiei. Raspuns:

În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.

Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie: - să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe

care le posedă şi experienţa pe care o deţin; - să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind

munca desfăşurată de alţii. Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se

concentreze pe identificarea publicului -tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.

Componentele cheie ale mediului de marketing sunt: - macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici;

- micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti; -mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura.

2

Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si coordonata de relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite inca din faza de inceput. O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor activitati: -saloane, congrese, seminarii si mese rotunde; -prezentari; -intalniri biunivoce; -publicitate; -crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti. 27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie. Raspuns:Standardele Internaţionale de Educaţie SIE Stabilesc elementele esenţiale pecare trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă. Organismele profesionale membre IFAC determină cerinţe detailate ale educaţiei de precalificare de postcalificare şi de dezvoltare care să aibă elemente esenţiale prevăzute în SIE. IFAC emite trei tipuri de documente: - Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES) - -Îndrumările Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG) - Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP) IES - stabilesc standarde de buna practica general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili. - Exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atintgă în pregătirea şi dezvoltarea continuă profesioniştii contabili. - Stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru câştigarea recunoaşterii, aceptării şi aplicării internaţionale. - Funizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale. IFAC a emis 8 IES- uri IES1 intitulat Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă IES2 intitulat Conţinutul programelor de educaţie contabilă profesionistă IES3 intitulat Aptitudini profesionale IES4 intitulat Valori profesionale etică şi atitudini IES5 intitulat Cerinţe de experienţă practică IES6 intitulat Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei IES7 intitulat Dezvoltarea profesională continuă IES8 intitulat Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului. Principale obligaţii member IFAC sunt -încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazează IES urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabila. - implementarea IES –urilor sau a cerintelor nationale de educatie şi dezvoltare care încorporează IES urile .Sa aducă la cunoştinţa membrilor toate IES –urile, IEG –urile şi IEP –urile emise de IFAC.ALT RASPUNS:

Standardele international de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga. Avand in vedere marea divesitate de culture, limbi, sisteme educationale, jurdicie si sociale din

2

tarile din care fac parte organismele member IFAC, este la latitudinea fiecarui organism membru sa detern\mine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie.IFAC emite trei tipuri de documente:

Standarde intrenationale de educatie pentru profesionistii contabili; Indrumarile internationale de educatie pentru profesionistii contabili; Documentele internationale de educatie pentru profesionistii contabili.

Standardele international de educatie pentru profesionistii contabili: Stabilesc standard de buna practica general acceptate in educatie si dezvoltare

pentru profesionistii contabili; Exprima reperele pe care organismele member trebuie sa le atinga in pregatirea si

dezvoltarea continua a profesionistilor contabili; Stabilesc elemente esentiale ale continutului si procesului de educatie si

dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunosterii, acceptarii si aplicarii international;

Furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica in general

Principalele obligatii ale organismelor profesionale member IFAC in legatura cu standardele international de educatie sunt:

Sa depuna cele mai sustinute eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza aceste standard;

Sa depuna eforturi pt implementarea acestor standard sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care incorporeaza standardele;

Sa aduca la cunostinata membrilor toate standardele international de educatie emise de IFAC.

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate. Raspuns:

Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri - nivelul misiunii – control intern - nivelul cabinetului – control intern - nivelul organismului professional – control extern

Controlul calităţii la nivelul cabinetului trebuie să includă următoarele elemente: a) responsabilităţile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului: - stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă;-stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control – persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţină experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate precum şi autoritate necesară b) cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri că repectă cerinţe etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul, independenţa. c) Acceptarea şi continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni – stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor, - stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiuni sau din relaţii cu clienţii

2

d) Resursele umane stabilirea unor proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabilă că firma deţine sufficient personal cu capacităţile şi competenţele necesare, recrutarea personalului, evaluarea performanţei, capacităţile, competenţele, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele. e) Realizarea misiunilor asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale – modul de acordare a consultaţiilor, - modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în cadrul echipei misiunii – examinarea independentă a controlului de calitate – documentarea misiunilor f) Monitorizarea politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calităţiisunt relevante, adecvate, funcţionează efficient, sunt respectate în practică, analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii, - inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.

Pentru misiuni de şi servicii conexe IFAC a EMIS Standardul Internaţional de Audit ISA 220 şi Standardul Internaţional de Control al Calităţii ISQC .

ALT RASPUNS:Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

La nivelul misiunii La nivelul firmei La nivelul organismului professional

Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri la:

Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei; Cerintele etice – stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal

a cerintelor etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competent profesionala, confidentialiatea, profesionalismul si independenta;

Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice; Resursele umane – politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea

performantei, capacitatile, competent, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;

Monitorizarea – asiguraea ca procedurile si politicile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate.

Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la: Existentaunui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii; Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa

implementeze prevederile standardelor international de calitate.29. Despre Standardele Internaţionale de Etică. Raspuns:

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor contabili care cuprinde standard etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamnetale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principia. .

Obligatiile organismelor profesionale member IFAC se refera la urmatoarele:

2

a. Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stingente decat cele stipulate in Codul etic IFAC

b. Acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica refin tertilor,organismele membre trebuie s aurmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei resonsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze codul IFAC.

In Romania codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

ALT RASPUNS:Consiliul pentru standardele internationale de etica di cadrul IFAC a emis Codul

etic al profesionistilor contabili ccare curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si creaza un cadru conceptual si indreumari pentru apluicarea acestor principii.Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:

Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in codul etic IFAC;

Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele membre trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-I convinga pe cei responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC.

30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate. Raspuns:

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde international de Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSASB),emite Standarde international de Contabilitate pentru secorul Public(IPAS), iar consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate(IASB) emite Standarde international de raportare financiara(IFRS).

Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele international de contabilitate se refera in principal la depunerea celer mai sustinute eforturi pentru:

a. Incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul publicsau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acestor responsabili sa se conformeze IPSA-urilor

b. Asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile

c. Incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitatesau, acolo unde responsabilitateapentru elaborareastandardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau tertilor sa se conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente IFRS-urilor

d. Asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza IFRS-urile.ALT RASPUNS:

IFAC prin consiliul pentru standardele international de contabiliate pentru sectorul public emite standardele international de contabilitate pentru sectorul public, iar consiliul pentru standarde internationale de contabilitate emite standardele internationale de raportare financiara IFRS.

2

Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa urmareasca: Incorprarea cerintelor standardelor international de contabilitate pentru sectorul

public in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, sau daca responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde;

Asistenta la implementarea standardelor internationale de contabilitate in sectorul public sau altor standard care incorporeaza aceste standard;

Incorprarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate, sau daca responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde;

Asistenta la implementarea IFRS-urilor sai altor standard care incorporeaza aceste standarede.

31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.Raspuns:

Standarde Internaţionale de Audit Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări IAASB emite standarde.

- Standardele Internaţionale de Audit ISA, Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare ISRE - Standardele Internaţionale pentru Serviciile Conexe ISRS IAASB emit declaraţii aferente de practică, norme metodologice, îndrumări.

Obigaţiile – încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naţionale – asistenţă la implementarea standardelor internaţionale şi a standardelor naţionale – impelmentarea unui process care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă şi completă a standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.ALT RASPUNS:Consiliul pentru standard international de audit si asigurari al IFAC emite urmatoarele standard:

Standarde internationale de audit; Standarde internationale pentru misiunile de examinare Standarde international pentru serviciile conexe.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt: Incorprarea cerintelor standardelor internationale si a celorlate documente emise

de consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari in standardele nationale, sau daca responsabilitatea elaborarii standardelor nationale revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standard si documente;

Asistenta la implementarea standardelor sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde si documente.

2

Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corenta si complete a standardelor intrenationale si a celorlalte documente emise de de consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari.

32. Aspecte conceptuale privind etica. Raspuns:

Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.

CE ESTE ETICA?Etica este stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorii si conditiilor umane

din perspectiva principiilor morale si rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala, corespunzatoare unui domeniu, unei activitatii sau unei colectivitati.Etica este straina dictaturii si centralismului; ea este specifica democratiei , deoarece democratia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, asfel se poate aluneca spre anarhie si dezordine.33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Raspuns:

Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile Conform directivelor europene privind serviciile,un cod de etica trebuie sa include, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.

Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negative deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.Alt raspuns:Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principia profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul professional al unor activitati.Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:

2

Da autoritate serviciilor furnizate de profesionalistii contablili; beneficiarii serviciilor furnizate de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;

Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terirism, fraude, coruptii.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC:

Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili;

Fie prin adoptarea codului etic IFAc la specificul jurisdictiei locale; Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si

regulile stabilite prin codul etic IFAC.34. Codul etic IFAC; rol, structură.Raspuns: Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.

Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut:

liberprofesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – Integritatea Sectiunea 120 – Obiectivitatea Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 – Comportamentul professional

Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuni Sectiunea 200 – Introducere Sectiunea 210 – Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 – Opinii suplimentare Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare

Partea C – destinata profesionistilor contabili neagajati – 6 sectiuni Sectiunea 300 – Introducere Sectiunea 310 –Conflicte potentiale Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte.

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principia fundamentale:(a) Integritate - un profesionist contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile profesionale si de afaceri.

2

(b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie să fie impartial si nu trebuie să permită prejudecătilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite să intervină în rationamentele profesionale sau de afaceri.(c) Competenta profesională si prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.(d) Confidentialitate - Un profesionist contabil trebuie să respecte confidentialitatea informatiilor dobândite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie să divulge astfel de informatii unei terte părti fără o autorizatie specifică, cu exceptia cazului în care există un drept sau o obligatielegală sau profesională de a dezvălui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute în cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte părti.(e) Comportament profesional - Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui să evite orice actiune ce poate discredita această profesie.(f) Respectul fată de normele tehnice si profesionale - Profesionistul contabil trebuie sa-si îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liberprofesionistilor contabili, cu independenta. În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR si legislatia relevanta.g) Independenta - Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.35. Despre integritate. Raspuns:

Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.

Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau careinduce in eroare; - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.ALT RASPUNS:Principiul integritătii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti în relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzactii corecte si juste.Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii când apreciază că acestea:

contin o declaratie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare contin declaratii sau informatii eronate;

2

omit sau ascund informatii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului.36. Despre obiectivitate. Raspuns:

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un tert bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.

Factori – sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea;

- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil;

- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea

- trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii - nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta

importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional .ALT RASPUNS:

Principiul obiectivitătii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu îsi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus în situatii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situatii să fie definite si descrise.Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influentează în mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesionistii contabili îsi desfăsoară activitatea în multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati întocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregătesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentină obiectivitatea în rationamentul profesional.

În selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzătoare următorilor factori:a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.b) este practic imposibil sa se definească si sa se descrie toate situatiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter

2

rezonabil.c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea.d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au însusit principiul obiectivitătii.

Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si dăunătoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.37. Despre competenţa profesională şi prudenţă. Raspuns:1.Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:    a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi    b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă servicii profesionale.    2. Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:    a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;    b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.    3. Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.    4. Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinându-se cont de un interval de timp.    5. Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.    6. Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. ALT RASPUNS:

Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda. Competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.

3

Profesionistul contabil trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea profesionala continua, actualizarea si testarea permanenta a cunostintelor pe care le poseda.

Competenta profesionala are doua componente de baza:-obtinerea;-mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sârguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competena profesionala care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobandirea cere:- inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica;- practica si examinare in subiecte profesionale semnificative;- perioada de practica in domeniu. Mentinerea cere:- cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante);- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.38. Despre confidenţialitate.Raspuns:

Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale.

Confidentialitatea impune ca profesionistul contabil sa se abtine de la: - dezvaluirea de informatii confidentiale dobandite in timpul executarii sarcinilor

de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.Sunt sau pot fi obligati sa divulge informatiile confidentiale atunci cand: - divulgarea este autorizata de catre client sau angajator - divulgarea este autorizata prin lege, pentru a furniza documente sau alte probe in cursul unor proceduri judiciare sau pentru a aduce la cunostinta autoritatilor publice in masura eventuale incalcari ale legii - exista o obligatie profesionala sau un drept de a le divulga in cazul in care nu este interzis prin lege.

Trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte la divulgarea informatiilor: - daca interesele tuturor partilor, inclusive ale tertelor parti ale caror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informatii – daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi - ce tip de comunicare este proconizata si cui i se adreseaza.ALT RASPUNS:Principiul confidentialitătii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la:a) dezvăluirea de informatii confidentiale în afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informatie sau dacă există o obligatie legală sau profesională de a face publice acele informatii.

3

(b) folosirea informatiilor confidentiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terte părti.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidentialitatea, chiar si într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informatii, în special în situatii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să mentină confidentialitatea în prezentarea de informatii către un posibil client sau angajator.

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare mentinerea confidentialitătii în cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare.

un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său si persoanele care îi furnizează consultantă sau asistentă respectă principiul confidentialitătii. Obligatia de confidentialitate continuă si după încheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul să utilizeze experienta anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, să folosească sau să divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesională sau de afaceri.

In următoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati să divulge informatii confidentiale:

atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator; atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu: pentru a furniza

documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; si pentru a aduce la cunostinta autoritătilor publice în măsură eventuale încălcări ale

legii. atunci când există o obligatie profesională sau un drept de a le divulga atunci când

nu este interzis prin lege: pentru a se conforma controlului calitătii unui corp membru sau al organismului

profesional; pentru a răspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei

membre sau al unui organism normalizator. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul

procedurilor judiciare; pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informatia confidentială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

dacă interesele tuturor părtilor, inclusiv ale tertelor părti ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informatii;

dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dacă pot fi sustinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situatia implică fapte sau

3

opinii nefondate, trebuie să se recurgă la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;

ce tip de comunicare este preconizată si cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părtile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvati si că au responsabilitatea să reactioneze ca atare.

39. Despre profesionalism.Raspuns: Acest principiu impuna ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau unui membru.

In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii.ALT RASPUNSProfesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna reputatie a profesiei si sä se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.Respectarea normelor tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:

IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate Ministerul Finantelor Publice C.E.C.C.A.R. Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevantă

40. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale. Raspuns:

Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de calitate ca o garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public. Este datoria organismelor profesionale sa elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activitatile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate in aprecierea misiunilor realizate de profesionistii contabili.

3

ALT RASPUNS Profesionistul contabil trebuie sa-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau angajatorului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta. În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de organismul profesional (norme care au la baza standarde profesionale internationale in domeniul contabilitatii, auditului evaluarii etc) şi legislaţia din domeniu. 41. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă. RASPUNS:Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.

Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii de a actiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.

Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazează pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica. Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil

42. Ameninţări la adresa independenţei. Raspuns:

Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate în expertiza, evitând orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrângere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta în cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele în drept si relativa în cazul expertilor contabili recomandati de parti sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independenta absoluta deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generala. La primirea fiecarei lucrari de expertiza contabila expertul contabil parcurge un examen de independenta si completeaza declaratia de independenta care însoteste lucrarea depusa la Corp în vederea efectuarii auditului de calitate. Independenta expertului contabil implica doua componente fundamentale:

3

a). Independenta de spirit ( de drept ) , adica acea stare de spirit care permite emiterea unei opinii fara a fi afectat de influente care compromit judecata profesionala si care permite individului sa actioneze cu integritate, sa-si exercite obiectivitatea si scepticismul profesional.

b). Independenta în aparenta (fapt) care consta în evitarea faptelor si a situatiilor care sunt atât de importante încât o terta parte informata si rezonabila, care cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

În activitatea practica se pot manifesta un ansamblu de circumstante sau asocieri de circumstante generatoare de amenintari la adresa conformitatii cu principiul independentei. Natura acestora si masurile de protectie cele mai adecvate sunt specifice fiecarei misiuni si combinatiilor pe care le genereaza asemanator unor modele matematice.

În functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari:1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar1[2] sau de alt gen;2) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci când un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament;3) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pâna la un punct în care obiectivitatea sa poata fi compromisa;4) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relatii strânse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti;5) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse.

Pentru evitarea constrângerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului contabil si imaginii profesiei contabile , se adopta masuri de protectie.43. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei. Raspuns:Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : masuri de protectie generate de profesie cu demersurile: a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea în profesie;b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua ;c)-reglementari de guvernare corporativa;d)-standarde profesionale; e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara; f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte împuternicita prin lege; g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica; h)-o obligatie explicita de a raporta încalcari ale prevederilor etice; si legislatie sau reglementari si masuri de protectie in mediul de lucru cu demersurile; a)-existenta unor proceduri interne; b)-informari catre organele ierarhic

1

3

superioare; c)-consiliere din partea organismului profesional; d)-consultarea unui specialist în probleme juridice; e)-demisie.44. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic.Raspuns:

Organismele profesionale membre IFAC au obligatia sa prevada in statutele si regulamentele lor reguli cu privire la investigatia si disciplina in caz de conduita gresita, inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale. Conduita gresita include :- activitatile cu caracter penal, actiunile sau inactiunile care pot periclita profesia contabila, abaterile de la standardele profesionale, abaterile de la cerintele etice, neglijenta profesionala grava, un numar de cazuri de neglijenta mai putin importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea de a exercita drepturile de practica si activitatea necorespunzatoare. Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa elaboreze un regim eficient de investigare si disciplinar care sa permita ca cei care judeca sa impuna o serie de penalizari cum ar fi sanctiunile ca : mustrarea, pierderea sau restrictionarea drepturilor de practica, amenda, pierderea titlului profesional sau retragerea autorizarii, excluderea din organismul profesional.

Organismele profesionale trebuie sa informeze fiecare membru in parte in legatura cu toate prevederile Codului etic, standardelor profesionale, regulilor si reglementarilor, si cu consecintele neconformarii. Organismele profesionale trebuie sa asigure resursele financiare necesare care sa permita efectuarea la timp a actiunilor de investigare si disciplinare. Totodata, organismele profesionale trebuie sa elaboreze si sa mentina un proces de examinare independenta a plangerilor clientilor sau altor parti in cazurile in care s-a decis, ca urmare a investigatiei, ca problema in cauza nu va fi deferita unei instante disciplinare.

Instanta de judecata trebuie sa-si dovedeasca independenta ; trebuie evitata influenta altor structuri ale organismului profesional in activitatea instantei de judecata, luarea deciziilor sau impunerea sanctiunilor ; numei o instanta de appel poate modifica sau retrage o decizie a instantei de judecata. 45. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? Raspuns:

Scopul infiintarii organismului prof; - cadrul legal existent pt reglementare profesionala;- numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;- protectia legala pt anumite titluri profesionale;natura sarcinilor;- standardele de contabilitate si audit urmate in general de profesionistii contabili in pregatirea si auditarea delaratiilor financiare;- necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua; - cererea viitoare estimata de profesionistii contabili din toate sectoarele de tara;-extinderea si calitatea sistemului educational pt pregatirea profesionistilor contabili;- activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organizatii profesionale de contabilitate si cele care vor fi asumate de organizatii guvernamentale sau alte organizatii;resursele care vor fi disponibile pt finantarea organizatiilor profesionale de contabilitate;- numar de contabili din tara care tin de organizatiile profesionale de contabilitate din afara tarii.

46. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii.

3

Raspuns:Grupul care formeaza un nou organism profesional de contabilitate trebuie sa

inceapa colaborarea cu administratia inca din faza incipienta pentru a dezvolta un cadru corespunzator. Pentru ca aceasta actiune sa fie incununata de succes, este important camembrii grupului fondator sa fie in legatura cu administratia.este de asemenea important ca acesti membri sa fie asistati de un avocat calificat si cu o buna reputatie pentru elaborarea sau revizuirea legislatiei necesare.

O colaborare eficienta cu administratia si alte parti interesante poate duce la dezvoltarea unui organism professional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public in general. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa aiba un plan official care sa promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor, sa faca declaratii publice cu privire la politica publica cu imlicatiile contabile, de audit sau fiscale, sa faca dovada unor procese transparente pentru acordarea calitatii de membru, calificari si regulamente. 47. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?Raspuns:

Organismul profesional de contabilitate trebuie sa aiba propria structura de reglementare adecvata cadrului legal national. O structura de reglementare consta in : o lege a contabililor sau o alta legislatie care recunoaste organismul profesional ca entitate legala care reprezinta profesia si care ii poate conferi putere legala pentru reglementarea membrilor, un statut si regulamente proprii, cerinte de admitere si un registru al membrilor, reguli de conduita profesionala si etica in afara cadrului legal.

Aceste reguli trebuie sa se bazeze pe Codul etic al IFAC ; standarde contabile si de audit, sisteme disciplinare pentru membrii care nu respecta regulile de conduita ale organismului, cerinte de autorizare pentru auditori si alte functii. Statutul organismului profesional de contabilitate este documentul oficial care stabileste numele si scopul, cerintele de administrare a organizatiei.

Acesta contine, de asemenea, si cerintele de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinar si cerintele cu privire la suspendarea, demiterea si reprimirea membrilor. De multe ori, organismele profesionale aleg sa stabileasca si un set de regulamente care determina diversele cerinte de politica la nivel inalt care nu sunt neaparat acoperite de statut. In functie de structura administrativa a organismului, regulamentele pot fi modificate si actualizate mai frecvent decat statutul.48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? Raspuns:

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul. Competenta Consiliului este in general aleasa de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reinoit o data sau mai multe ori. Consiliul raspunde in fata membrilor. Membrii vor fi invitati sa participe la Adunarea generala anuala si vor avea de asemenea dreptul sa solicite o Adunare generala speciala, daca este necesar.Consiliul este in mod normal condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului sau de masa de membri. Presedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in general pe termen limitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comunicarea si promovarea

3

organismului professional de contabilitate. In calitate de reprezentant principal al organismului, presedintele pastreaza legatura cu guvernul, organele de reglementare, specialistii in educatie si alte organisme si agentii la nivel national, regional si international. Presedintele colaboreaza stans cu directorul executiv si cu personalul organismului profesional de contabilitate. Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostintelor si experientei membrilor. Comitetele Permanente tin de Consiliu si sunt in general numite de acesta si insarcinate cu formularea politicii.49. Evidenta membrilor unui organism professionalRaspuns:

Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date care sa serveasca drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii: numele membrului, numarul membrului. Adresa personala, adresa de serviciu, adresa postala preferata, categoriu sau sectorul de angajare, data nasterii, data de admitere ca membru, categoria de membru, informatii din autorizatie- nr.si data de emitere. Trebuie sa acorde atentie legislatiei locale cu privirela protectia datelor- confidentialitatii. Trebuie pastrate informatii similare si in cazul stagiarilor si daca organizatia este implicata activ in oferirea de cursuri sau examinari, vor fi necesare si inregistrari ale stagiarilor si alte documente legate de stagiari.50. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.Raspuns: Subventii de la guvern, sponsorizarea initiativelor specifice, donatii, agentii de ajutorare din strainatate, surse caritabile, spatiu publicitar, firme.51. Rolul marketingului şi promovării profesiei. Raspuns:

Marketingul eficient este esential pentru succesul pe termen lung al organizatiei.Un organism professional care isi planifica si isi coordoneaza cu atentie activitatea de marketing are mai multe sanse de a-si atinge obiective strategice. Srategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.Scopul ar trebui sa fie crearea unei mase decisive.

Pentru a implementa o strategie eficienta de marketing, o organizatie trebuie mai intai sa inteleaga mediul in care lucreaza. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macromediul, micromediul si mediul intern.Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape si va necesita in mod inevitabil o combinatie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul ca mesajele sunt comunicate in mod eficient persoanelor avizate si la timpul potrivit.52. Rolul sectorului public. Raspuns:

Un sector public bine administrat si stabil, cu bugetare solida pentru susutinerea obiectivelor si controlul atent al executarii bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici monetare si fiscale eficiente. Este necesara formarea adecvata a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori intern si externi, directori de buget si tehnicieni contabili, pentru a imbunatatii performanta sectorului public.

3

Pentru dezvoltarea contabilitatii in sectorul public, necesitatea primara o constituie o schema de invatamant si training in sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public. Aceasta necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesionala continua, de elaborare a standardelor si declaratiilor tehnice conform standardelor internationale, si de profesionisti pregatiti sa se intalneasca cu alti profesionisti.

Organismul profesional trebuie sa aiba in vedere cerintele de educare si formare a directorilor financiari profesionisti sin sectorul public si sa analizeze daca are capacitatea si abilitatile pentru elaborarea de planuri de invatamant, programme, materiale de studiu si alte componente corespunzatoare ale unei scheme de invatamant si formare. Trebuie, de asemenea, sa tina cont de: - felul in care trainingul va fi monitorizat si validat, tinand cont ca pot fi putini contabili profesionisti capabili de a supraveghea sagiarii; angajamente de evaluare si cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilitatilor corespunzatoare ncesitatilor organizatiilor sectorului public si pentru asigurarea competentei profesionale intr-un context de sector public ; cum se vor dezvolta si sustine necesitatile la nivel,, tehnic’’ ale sectorului public ; nivelul de sustinere din partea anhajatorilor pentru justificarea incheierii unui contract de training cu un angajator din sectorul public.

Organismul profesional va trebui sa analizeze daca si cum poate administra relatiile cu membrii existenti, precum si dezvoltarea de noi relatii cu cei care lucreaza in sectorul public.53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilităţii. Raspuns:

Pe perioada de inceput si in primii ani de functionare a organizatiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care si-au dezvoltat cunostintele si experienta in calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.Acestor persoane li se permite sa se alature unui organism profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata in baza unor prevederi rezonabile de “mentinere a drepturilor dobandite”.

Prevederile de mentinere a drepturilor dobandite trebuie sa fie disponibile numai pe o perioada limitata si sa inceteze in momentul dezvoltarii unui program de acreditare. Pentru orice desemnare analizata trebuie sa se obtina informatiicu privire la:

-nivelul minim de studii necesar calificarii, durata de studio,materiile studiate; -examinarile necesare, acordandu-se o atentie deosebita examinarilor

competentelor profesionale; -experienta minima si tipul acesteia(inclusive orice formare practica

necesara)ceruta inainte de autorizare; -cadrul general al standardelor tehnice si etice din tara in care i s-a acordat titlul persoanei respective;

Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru cu drepturi depline in noua organizatie.

Urmatoarele clasificari ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate: -contabili autorizati sau experti contabili -contabili asociati -tehnicieni contabili –studenti.

Trebuie sa se analizeze daca persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare dintr-o alta tara vot fi acceptate pentru o anumita forma de apartenenta ca membru, alta decat membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenti

3

si asociati. Dupa ce persoanele cu titluri obtinute in strainatate care practica deja profesia in tara respective au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizatii de mentinere a drepturilor dabandite, va mai exista o necesitate de recunoastere a titlurilor dobandite in strainatate. In acest scop trebuie sa se aiba in vedere anumite cerinte , si anume cunoasterea practica a limbii locale, dovezi ale reputatiei profesionale si cunoasterea demonstrate a legii nationale cu privire la societati si impozite. 54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional. Raspuns:

Programele de preacreditare a profesionistilor contabili includ o cerinta, si anume candidatii sa aiba experienta practica inainte de acordarea acreditarii complete.Este important ca solicitantii sa poata aplica toate cunostintele teoretice si tehnice pentru solutionarea problemelor practice. In plus, candidatii treebuie sa isi dezvolte calitatile, in special o atitudine obiectiva, judecata profesionala, abilitati administrative etc. Acestea se invata in general in cursul unei perioade de practica. 55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. Raspuns:

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international.Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. 56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică. Raspuns:

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv a publicului si al institutiilor deservite de contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui cod etic chiar si atunci cand organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare a cerintelor de etica. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate infiinteaza un comitet pentru etica responsabil de promulgarea codului si de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectarii codului si de luare a masurilor disciplinare in caz de incalcare a codului. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionisti, indifferent daca sunt angajati in practica sau in alte sectoare economice. Acesta stabileste standardele de conduita a contabililor profesionisti si declara principiile fundamentale pe care trebuie sa le respecte pentru indeplinirea obiectivelor commune.

4

Codul etic IFAC este recunoscut la nivel international si principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate organismele member IFAC trebuie sa adapteze principiile Codului etic IFAC la codul national. 57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale. Raspuns:

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitatecheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.

Organizatia poate analiza mai multe abordari care includ:-resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe. Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar. Raspuns:

Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte. In tarile in care autorizarea ester o functie guvernamentala, organismele guvernamentale sa de reglementarea bau de obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni disciplinare.chiar si atunci cand se practica acest lucru, un organism profesional de contabbilitate trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri si, daca este cazul,pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie conduse investigatiile disciplinare, ce proces

4

trebuie urmat, ce standarde de demonstrare si dovedire sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.

Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este: • o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigatii disciplinare; • o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile; • o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare.

Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si penalizarilor impuse pentru a asiguraconsecventa abordarii cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure ca au acces la consiliere juridica pentru mentinerea unui proces disciplinar.

Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaza: - activitate infractionala; - actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei contabile; - incalcarea standardelor profesionale; - incalcarea cerintelor etice; - neglijenta profesionala crasa; un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa; - activitate nesatisfacatoare.

Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include: - avertizarea; - pierderea sau limitarea drepturilor de practica; - amenda/plata cheltuielilor; - pierderea titlului profesional; - excluderea ca membru59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă. Raspuns:

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica.

Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.

Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate.

4

Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.60. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale. Raspuns:

Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. In ceea ce priveste baza de cunostinte necesare programul va contine contina urmatoarele domenii : Contabilitate, finante si cunostinte aferente: - Contabilitate si audit financiar; - Contabilitate si control de gestiune; - Impozitare;- Drept comercial; - Audit si asigurare; - Finante si management financiar; - Valori si etica profesionala; Cunostinte de organizare si afaceri: - Economie; - Mediul de afaceri; - Etica in afaceri; - Piete financiare; - Metode cantitative; - Comportamentul organizational; - Management si decizii strategice; - Marceting; - Afaceri internationale si globalizare; Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei): - Cunostinte generale IT; - Cunostinte de control IT; - Competente de control IT; - Competente de utilizator IT.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale cum ar fi: - abilitati intelectuale; - abilitati tehnice si functionale; - abilitati personle; - relatii interpersonale si comunicare; - abilitati de management de organizare si afaceri.

Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a atitudinii in ceea ce priveste profesia.61. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional? Raspuns:

Indrumarea si colaborarea cu alte organisme profesionale si organizatii sau grupari regionale constituie una dinte caile de dezvoltarea a organismului profesional. Colaborarea si invatarea de la alte personane care au experienta in acest proces pot constitui o experienta de valoare, si multe organisme existente membre IFAC isi ofera experienta pentru asistarea altor tari in indeplinirea acestei sarcini.

Proiectele-cheie in care asistenta organismelor se poate dovedi de valoare pentru dezvoltare sunt: - consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, cerinte de pregatire si calificare si regimurile de autorizare; - elaborarea infrastructurii organismului profesional; - statute si reguli care guverneaza organismul;structuri de conducere; - programe de educatie si calificare(inclusiv administrarea examenelor); - controlul calitatii si procesele disciplinare; - codul etic; - integrarea organismului existent intr-un nou organism - scheme comune de examinare;- politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue; - stabilirea standardelor tehnice si profesionale.62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii? Raspuns:

Prioritati pe termen scurt: - adoptarea legislatiei care recunoaste un organism profesional pentru contabili si auditori, si stabileste autoritatea si functiile organismului; - incurajarea formarii si educatiei contabililor profesionisti ; - cererea de consolidare inca de la inceput pentru convergenta standardelor nationale si internationale de contabilitate, adoptarea de standarde internationale de audit si a Codului etic IFAC; - adoptarea unui statut si a regulamentelor organismului profesional de contabilitate; - formarea

4

Consiliului organismului profesional de contabilitate; - numirea unui director executiv pentru administrarea si conducerea organismului profesional de contabilitate; - infiintarea unui registru al membrilor si stagiarilor; - colectarea de taxe anuale de la membri si stagiari; - stabilirea structurii managementului executive.

Prioritati pe termen mediu: - organizarea de manifestari privind dezvoltarea pregatirii continue si crearea de oportunitati de formare pentru membri si stagiari; - stabilirea unui proces disciplinar;

Prioritati pe termen lung: - reglementarea si monitorizarea membrilor din practica publica; - depunerea de cereri de membru la IFAC.63. Ce sunt serviciile profesionale? Raspuns:Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:-servicii de contabilitate- audit- fiscalitate- consultantă managerială- management financiarServiciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva, bazata pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.64. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile? Raspuns:

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.- Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.65. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)? Raspuns: Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale vizavi de public.Public inseamna: Clienti,guvern,investitori,angajatori,oameni de afaceri,comunitati financiare,donatori de fonduri,orice persoana. Acest public da incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor

4

contabili, pentru buna functionare a economiei.Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica deci satisfactia colectiva a persoanelor siinstitutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili. Pastrarea acestui statut privilegiat al profesionistilor contabili presupuneoferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilordeservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile suntputernic determinate de interesul public:auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare ca suport partial pentru mprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; auditorii interni furnizeaza asigurarea n legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste ncrederea n informatiile financiare externe ale patronului; expertii in impozite ajuta la stabilirea ncrederii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de intersul public in sustinerea luarii deciziilor manageriale corecte.

Profesionistii contabili au un rol important n societate. Comunitatea, Publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara sio raportare corecta, pentru un management financiar eficient si sfaturi competentereferitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.66. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Raspuns: Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea exigentelor publicului, impun mai multe imperative si anume:-         credibilitatea – publicul are nevoie de informatii credibile;-         profesionalismul – profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti în domeniu;-         calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;-         încredere – utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.67. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili? Raspuns:

Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor, cât şi guvernul şi publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.

4

Pentru înţelegerea rolului social,se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Adminstraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.68. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.Raspuns:

Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat dec t oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice ncrederea publicului. Este n interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut privilegiat.

Obiectivele profesiei contabile privesc naltul nivel profesional, naltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune at t protectia fiecarui profesionist, c t si a tertilor. Protectia publicului: prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a c stiga; Selectarea lucrarilor pentru colaboratori; Programarea lucrarilor; Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; Calitatea si continutul raportului; Pastrarea secretului profesional. 69. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Raspuns: Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiuluiSe poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are capacitate de exerciţiu deplină; b)are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale. La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.70. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat? Raspuns:Prima situatie Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare.

4

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.A doua situatieContabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii. Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere.De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.71. Cine este expertul contabil? EC este persoana care a dobandit acesta calitate in conditiile OG 65/1994c.c.m.u., avand competenta profesionala de a organiza si conducere contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.

EC este specialistul care a dobandit cea mai inalta calificare in domeniul contabilitatii, asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si recomandarilor sale, expertul contabil intocmeste raport. 72. Cine este contabilul autorizat? CA este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG 65/1994 c.c.m.u. avand competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare.

73. Cum se obţine calitatea de expert contabil?Calitatea de EC se obtine potrivit Regulamentului privind accesul la profesia de EC si de contabil autorizat - prin examene sustinute in urmatoarele etape:

a) Examen de admitere prin sustinerea a doua probe scrise cuprinzand subiecte din disciplinele:

- contabilitate, fiscalitate, drept cu o durata de 3 ore pentru elaborarea raspunsurilor

- audit, evaluare economica si financiara a intreprinderilor, control financiar si expertiza contabila, cu o durata de 3 ore pentru elaborarea raspunsurilor. Media la examen trebuie sa fie cel putin 7, si minim nota 6 la fiecare disciplina.

4

Examenul de admitere este urmat de un Stagiu cu durata de 3 ani efectuat pe langa un tutore individual sau in sistem colectiv;

b) Examen de aptitudini-consta intr-o proba scrisa si una orala;Proba scrisa (la care fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 10 iar pentru

promovare trebuie obtinuta media minim 7 ) cu durata de 6 ore, consta din :- studii de caz exercitii si probleme din domeniul expertizei contabile, monografii contabile, evaluarea intreprinderilor si audit financiar, - intrebari de judecata profesionala din, doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea si functionarea Corpului. Proba orala consta in intrebari din materia juridica, fiscala, contabilitate, audit financiar si evaluarea intreprinderilor.74. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat? Calitatea de CA se obtine potrivit Regulamentului privind accesul la profesia de EC si de contabil autorizat - prin examene sustinute in urmatoarele etape:

a) Examen de admitere prin sustinerea unei probe scrise cuprinzand subiecte din disciplinele contabilitate, fiscalitate, drept cu o durata de 3 ore pentru elaborarea raspunsurilor.

Media la examen trebuie sa fie cel putin 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina. Examenul de admitere este urmat de un Stagiu cu durata de 3 ani efectuat pe langa un tutore individual sau in sistem colectiv;

c) Examen de aptitudini-consta intr-o proba scrisa si una orala;Proba scrisa (la care fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 10 iar pentru

promovare trebuie obtinuta media minim 7 ) cu durata de 6 ore, consta in :- studii de caz cu monografii contabile ;- intrebari de judecata profesionala din legislatia privind contabilitatea, fiscalitatea si dreptul comercial, doctrina si deontologia profesionala . Proba orala consta in intrebari din materia juridica, fiscala, contabilitate.

75. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat? Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de:Depunerea la filiala Corpului a formularului “Raport anual de activitate”de catre expertii contabili si contabilii autorizati pana la data 31 ianuarie a anului pentru care se acorda viza ,conform Normelor 1500/2009 privind evidenta gestionarea mebriilor.Viza anuala pentru exercitarea profesiei de catre expertii contabili si contabilii autorizati se acorda daca au fost indeplinite cumlativ urmatoarele conditii:a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp aferente anului trecut conform Normelor 5288/2002 privind organizarea evidentei incasarii cotizatiilor profesionale datorate.,dupa cum urmeaza: -cel putin 50%la obtinerea autorizatiei de exercitare a profesiei pentru anul in curs pana la 31 ianuarie - restul cotizatiei fixe se plateste pana la 31 martie a fiecarui an.

4

b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la beneficiari;(prezentarea certificatului de atestare fiscala,daca s-au obtinut venituri ,s-au cazierul fiscal daca nu s-au obtinut venituri din exrcitarea profesiei)c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala potrivit pct.121 si 122 din ROF a Corpului, pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) depunerea raportului anual completata la toate rubricile prevazute de formular;g) dovada privind pregatirea profesionala continua,conform Standardului 38 al Corpuluih) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca indeplineste conditia prevazuta de art. 4(1) lit. a si art. 5 lit.a din OG 65/1994 cu privire la capacitatea de exrcitiu deplina pentru exrcitarea profesiei . Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria membrilor inactivi. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului .

76. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili? în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare:acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:analiza structurilor financiare;analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;sisteme de credit - leasing, factoring etc.;elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;

elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;

4

audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:evaluări de bunuri şi active patrimoniale;evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;evaluări de elemente intangibile;e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:expertize amiabile (la cerere);expertize contabil-judiciare;arbitraje în cauze civile;expertize de gestiune;f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:întocmirea de situaţii periodice;consolidarea conturilor şi bilanţului;întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

5

g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;asistenţă în probleme de TVA şi impozite;fiscalitate imobiliară;asistenţă în aplicarea tarifului vamal;asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:organigrame, structuri, definiri de funcţii;legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţii lor, alegerea echipamentelor;analiza şi organizarea fluxului informaţional;alegerea soft-urilor necesare;formarea profesională continuă;contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni, divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;

1) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi 8299.77. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi? 1) tine contabilitatea operatiunilor economico-financiare prevazute in contract 2) pregateste lucrarile in vederea elaborarii situatiilor financiare 3) lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.; 4) atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop patrimonial.

78. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;cel puţin 51 % din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai Corpului.

5

Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale,comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.79. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?O colectivitate de profesionisti, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi si obligatii necesare atingerii scopurilor.

Elementele constitutive ale persoanelor juridice, sunt:1. organizarea de sine statatoare;2. patrimoniul propriu;3. scopul determinat;4. CECCAR are capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile

care corespund scopului pentru care a fost infiintata ( persoana juridica) si capacitatea de exercitiu.

Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.Corpul reprezinta profesia contabila, in raport cu alte institutii din Romania si din alte tari

avand:-relatii directe cu bugetul;-cont in banca;- BVC propriu;- contabilitate proprie, intocmeste situatii financiare proprii, potrivit legii;-gestiunea intregului patrimoniul al Corpului, inclusiv pe cel dat in adminsitrare filialelor;-capacitate de folosinta si de exercitiu data de atributiile ce le are (interne si externe).

80. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?Autonomia, in general, este situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale. Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare in profesie; acesta presupune nesubordonarea in fata niciunei autoritati;

Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism sau statului. Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatii publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de EC si de CA si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele sale alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatii publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru specifice profesiei, sunt rezultatul activitatii Corpului.81. Care este organizarea CECCAR?

5

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.La nivel central:• Organe de decizie (alese):Conferinţa Naţională;Consiliul Superior;Biroul Permanent;Preşedintele Corpului.• Organe de execuţie (numite sau desemnate):Director general executiv;Sectoare (departamente, servicii).La nivel de filială:• Organe de decizie (alese):Adunarea generală;Consiliul filialei;Biroul Permanent;Preşedintele filialei.• Organe de execuţie (numite sau desemnate):Director executiv;Sectoare (departamente, servicii). 82. Care sunt atribuţiile Corpului?a) organizeaza examenul de admitere, efectuarea stagiului si sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de EC sau CA. Programele examenului de acces, reglementarile privind stagiul si examenul de aptitudini se elaboreaza de CECCAR si se avizeaza de MEF urmarindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene in domeniu;b) organizeaza evidenta EC si CA si a societatilor comerciale de profil, prin inscrierea acestora in tabloul Corpului;c) asigura buna desfasurare a activitatii EC si CA;d) elaboreaza si publica normele privind activitatea profesionala si conduita etica a EC si CA, ghidurile profesionale in domeniul financiar-contabil;e) asigura pentru expertii contabili buna desfasurare a activitatii de evaluare pe baza Standardelor Internationale de Evaluare; f) sprijina formarea si dezvoltarea profesionala a membrilor prin programe de formare si dezvoltare profesionala adecvata;g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor in raporturile cu autoritatile publice, organisme specializate , precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate;h) colaboreaza cu asociatiile profesionale de profl din tara si din strainatatei) editeaza publicatii de specialitatej) alte activitati stabilite prin lege sau regulament;83. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?Stabileste directiile de baza pentru organizarea bunei exercitari a profesiei de EC si CAAproba ROF al Corpului, modificarile si completarile acestuia, avizate de MFP si MJ, precum si Codul etic national al profesionistilor contabili

5

Aproba situatiile financiare anuale, executia BVC pentru exercitiul financiar incheiat precum si BVC al exercitiului financiar viitor;Aproba organigrama CECCAR la nivel central si de filiale, nivelul indemnizatiilor pentru organele alese, sistemul de salarizare, taxele de inscriere in tablou si la examene de acces la profesie, la aptitudini si la interviuri; Alege si revoca membrii Consiliului Superior al CECCAR si ai Comisiei de cenzori;Examineaza activitatea desfasurata de Consiliul Superior si de Consiliile filialelor si dispune masurile necesare;Hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai Consiliilor filialelor la propunerea Comisiei superioare de disciplina; Aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si consiliile filialelor;Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului superior si ai comisiei de cenzori ;Alege si revoca presedintele si 2 membrii experti contabili ai Comisiei superioare de disciplina;Stabileste cotizatiile datorate de membrii Corpului;Aproba lista cuprinzand membrii de onoare ai Corpului potrivit propunerilor facute de filiale;Indeplineste orice alte atributii prevazute de OG 65/1994 c.c.m.u.

În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia următoarele măsuri:

a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în evidenţele Corpului;i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului, în conformitate cu anexa nr. 3;j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative, precum şi a propriilor hotărâri.

84. Ce atribuţii are Consiliul Superior?a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;

5

c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului etic IFAC;d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;c) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie aplicate strict;g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Corpului;h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de disciplină;k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului;l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii Comisiei superioare de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale care hotărăşte;n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

85. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului? a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;b) conduce şi coordonează dezbaterile potrivit condiţiilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul regulament;c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de Conferinţa naţională;e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei naţionale;f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul permanent

86. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?Adunarea generală are următoarele atribuţii:a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consi liului filialei pentru perioada expirată;b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat insoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;

5

c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali şi societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;d) alege şi revocă preşedintele şi membrii comisiei de disciplină a filialei;e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili sau hotărâte de Consiliul superior.87. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei? a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a filialei;

b) asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;

c) asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;

d) hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;

e) sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat;

f) sesizează comisia de disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;

g) efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului superior;

h) pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de prezentul regulament, precum şi încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;

i) analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior; j) urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinţa naţională, precum şi execuţia Bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei; k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale Corpulu88. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială?a) convoacă consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia, potrivit prevederilor anexei nr. 2 la prezentul regulament;

b) reprezintă consiliul filialei pe lângă Consiliul superior şi pe lângă membrii Corpului;

c) reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;

5

d) asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;

e) asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezentul regulament;

f) supune spre aprobare adunării generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat;

g) arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă acceptă acest arbitraj;

h) supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform procedurii prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament;

i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, de hotărârile şi de deciziile organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.89. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?a) execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentelor executive;b) pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor; elaborează proiectul de buget al Corpului; după însuşirea acestora de către Biroul permanent, prin preşedintele acestuia, le prezintă Consiliului superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;c) asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului permanent; în acest sens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii;d) asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;e) organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului de către filiale;f) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;g) organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;h) asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa naţională;i) asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor tuturor structurilor Corpului; j) propune preşedintelui Biroului permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;k) numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul de execuţie al Corpului şi îi stabileşte salariile ; pentru funcţiile de conducere face propuneri Biroului permanent;l) asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor in vigoare; m) participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior, luând cunoştinţă de deciziile şi hotărârile adoptate.90. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină I -La nivel central-Comisia superioara de disciplina. Ea este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;

5

b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 aniComisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:

a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşteb) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicatăc) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.

II.-La nivel teritorial-Comisia de disciplina de pe langa Consiliul filialei. Ea este formată din 1 preşedinte şi 4 membri titulari şi 5 membri supleanţi, aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii. Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani Comisia de disciplina de pe langa filiale are competenta sa sanctioneze abaterile disciplinare savarsite de catre EC si CA , membrii ai filialei cu domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala a altei filiale. Fac exceptie plangerile privitoare la faptele savarsite de membrii Consiliului superior si ai Consiliului filialei, de presedintii Consiliilor filialelor si persoanele fizice straine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia in Romania- care se depun la Comisia superioara de disciplina. 91. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină? Competente:a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament Comisiile superioare de disciplina, din punct de vedere al profilului activitatii si al procedurilor folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecata si ca urmare, acestea judeca si hotarasc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati, ori administrate de comisiile superioare de disciplina.

Raportorul desemnat de presedintele comisiei superioare de disciplina analizeaza dosarul cauzei si, daca este cazul convoaca la sediul Comisiei pe reclamant, parat si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamatie si probe.

5

Raportorul va proceda in asa fel incat sa fie complet edificat asupra realitatii in cazul respectiv.

Dupa depunerea raportului (termenul fiind de 30 de zile de la sesizare), presedintele comisiei superioare de disciplina fixeaza termenul de judecata, dispune citarea partilor si stabileste completul de judecata in vederea judecarii cauzei. Hotararile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul superior al Corpului in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestatia nu suspenda aplicarea hotararii. Hotararea de sanctionare a membrilor Consiliului superior, ai Consiliilor filialelelor se supun dezbaterii Conferintei Nationale care poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta Nationala se face la Sectia de contencios administrativ a curtii de apel in termen de 30 de zile de la instiintare.

92. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?

Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:-Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului si normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acestora, precum şi de persoana în cauză;-Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;-înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre reclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesioniştilor societăţilor străine, care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).93. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină? Comisia superioara de disciplina formata din 7 membrii titulari si 7 supleanti, este un organ partial ales de Conferinta Nationala (presedintele, 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti) 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul finantelor publice iar 2 membrii titulari si 2 membrii supleanti desemnati de Ministrul justitiei. Mandatul lor este de 4 ani. Competente:a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor;d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament Comisiile superioare de disciplina, din punct de vedere al profilului activitatii si al procedurilor folosite, sunt asimilabile cu instantele de judecata si ca urmare, acestea judeca si hotarasc pe baza probelor depuse de cei interesati sau abilitati, ori administrate de comisiile superioare de disciplina.

5

Raportorul desemnat de presedintele comisiei superioare de disciplina analizeaza dosarul cauzei si, daca este cazul convoaca la sediul Comisiei pe reclamant, parat si martori pentru clarificarea tuturor aspectelor din reclamatie si probe.

Raportorul va proceda in asa fel incat sa fie complet edificat asupra realitatii in cazul respectiv.

Dupa depunerea raportului (termenul fiind de 30 de zile de la sesizare), presedintele comisiei superioare de disciplina fixeaza termenul de judecata, dispune citarea partilor si stabileste completul de judecata in vederea judecarii cauzei. Hotararile Comisiei superioare de disciplina pot fi contestate la Consiliul superior al Corpului in termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunostinta. Contestatia nu suspenda aplicarea hotararii. Hotararea de sanctionare a membrilor Consiliului superior, ai Consiliilor filialelelor se supun dezbaterii Conferintei Nationale care poate confirma sau infirma. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta Nationala se face la Sectia de contencios administrativ a curtii de apel in termen de 30 de zile de la instiintare.94. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?

Pe langa Consiliul SuperiorReprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul superior participă la lucrările Conferinţei naţionale şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot.În acest sens:- primeşte convocările la lucrările Conferinţei naţionale şi ale Consiliului superior, materialele supuse dezbaterii fiindu-i trimise cu 7 zile înainte;- primeşte deciziile şi hotărârile luate în Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa naţională, iar la cerere şi materialele care au stat la baza acestora, în cel mult 7 zile de la luarea lor;- sesizează ministrul economiei şi finanţelor, ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite, spre înştiinţare, Biroului permanent, o copie a sesizării.Pe langa Consiliul FilialeiReprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă consiliul filialei are următoarele atribuţii:- participă, fără drept de vot, la lucrările adunării generale şi ale consiliului filialei; materialele care se dezbat se vor transmite cu 7 zile înainte de data întrunirii;- sesizează pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul superior asupra hotărârilor şi măsurilor consiliului filialei care contravin reglementărilor legale. 95. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?

Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:-comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;-absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;-nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;-absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele emise de Corp;

-prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil, contabil autorizat;-nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;

6

-nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Regulament;- fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz);- încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului;- refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;-declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.96. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?1. Alegerile au loc prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumatate din numarul membrilor alesi. Presedintele Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala prin vot secret pentru 4 ani acesta putand fi prelungit o singura data. El poate fi reales, dupa o perioada egala cu cea in care a detinut functia respectiva ( dupa 4, respectiv 8 ani de la incetarea functiei).2. Au dreptul de a alege şi de a fi aleşi toţi membrii Corpului, persoane fizice înscrise în Tablou, cu excepţia celor care:a) nu sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale;b) sunt membri de onoare;c) sunt persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România;d) au fost sancţionaţi sau sunt investigaţi pentru abaterile disciplinare prevăzute în regulament.3. Votul este secret şi are loc la data fixată de Consiliul superior.4. Toţi membrii Corpului care au dreptul de a alege şi de a fi aleşi pot face declaraţii de candidatură, care vor cuprinde, sub sancţiunea neînscrierii în listele cuprinzând candidaţii:a) numele, prenumele şi adresa candidatului;b) categoria profesională din care face parte: expert contabil sau contabil autorizat;c) modul de exercitare a profesiei;d) funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective;e) funcţia pentru care candidează, şi anume: membru sau preşedinte al Consiliului superiorf) obiectivele şi strategia pe care şi le propune candidatul dacă va fi ales;g) declaraţia pe proprie răspundere că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute în regulament.

Regulile privind conţinutul - cadru şi modul de completare a declaraţiei de candidatură se stabilesc de Consiliul superior. Alegerea Consiliului superior are loc în cadrul Conferinţei naţionale. 97. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului? Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între profesioniştii contabili - membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei într-un an şi public.

Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, după cum urmează:1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti, care îşi desfăşoară activitatea în mod

individual sau ca persoane fizice autorizate".2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare

şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului".

6

4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinete membre ale Corpului":A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate".

6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".

7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitate membre ale Corpului":A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":A. preşedinţi de onoare;B. experţi contabili de onoare;

C. contabili autorizaţi de onoare.98. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?Profesionistul contabil trebuie să fie drept, onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că:-conţin informaţii false sau induc în eroare;-conţin informaţii eronate;-omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.99. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivităţii? Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:

obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influenţei nedorite a unor persoane;

evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional; absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu

funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului; neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o

influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional; atenţia asupra următorilor factori:

100.-exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;-imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;-evitarea influenţei ideilor preconcepute;-garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivitătii;

măsuri de protecţie:-retragerea din echipa misiunii;-proceduri de supraveghere;

6

-terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

100. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Competenţa profesională are două componente de bază:- obţinerea; şi- menţinerea.Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

profesionale cu grijă şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.

Dobândirea cere:- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;- perioade de practică în domeniu.Menţinerea cere:- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în

contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor

profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.- Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică.

• Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.

• Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale.• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se

realizează în baza Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prin Programul naţional de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.

101. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, cu excepţia cazului

când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;

- abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;

- respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial client sau angajator, în cadrul entităţii angajatoare;

- asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şef etc.).

6

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.

Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoarele situaţii:- autorizarea de către client sau angajator;- autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea de probe injustiţie, autoritatea fiscală,

prevenirea şi sancţionarea spălării banilor);- conformarea auditului de calitate;- investigaţii din partea unui organism normalizator.Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea

informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profesionistul contabil a primit o

autorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni

sau colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul

că informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.

Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite prin normele profesionale.

în interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confi-denţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.

Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele

aspecte (cu titlu de exemple):a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi

lezate:- profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;- profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi

profesionale;- un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaj a

angajatorii sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:

- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;

- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;

- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.

Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

6

102. Comportamentul professional sau profesionalismul; ce obligaţii avem?

Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează:- conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita

profesia, organismul profesional sau colegii;- nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;- profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sensul să nu facă

revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

103. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului

• Independenţa presupune satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului:- independenţa de spirit (de drept) - o stare de spirit, de judecată profesională care nu este

afectată de influenţe exterioare, pe de o parte;- independenţa în aparenţă (de fapt) - o stare care se manifestă în acţiunea care permite unui

terţ sau beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.

• Din practică, rezultă că majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului contabil.

• Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:- se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe; sau, dacă nu este

posibil,- se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

104. Care sunt ameninţările la adresa independenţei?

Ameninţările la adresa independenţei sunt:

Interesul propriu:• interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client:

- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în

cauză;

• dependenţa faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci când un procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;

• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este într-o asociaţie în participaţie cu clientul;

• interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului;

6

• onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în contract;

• împrumutul către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.

Autoexaminarea sau autocontrolul:• certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de către aceeaşi persoană implicată în

elaborarea acestora;• pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate care fac obiectul unei

misiuni de certificare;• un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost

angajat al clientului;• prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultate urmează să fie avute în vedere în

cursul altor misiuni efectuate la acelaşi client.

Favorizarea:• promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al

situaţiilor financiare;• apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii;• un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director

sau angajat al clientului;• acceptarea unor cadouri din partea clientului;• asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidarea:• ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client;• ameninţarea deschiderii unui litigiu;• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins

aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.105. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?

Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei):

• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie:- condiţii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini;

• dezvoltarea profesională continuă;• reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei:

- reglementări profesionale;- reglementări de drept comercial;

6

- reglementări procedurale;

• monitorizarea misiunilor (auditul de calitate);• raportarea activităţii desfăşurate.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru:• poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că

membrii echipei acţionează în interesul public; politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor;

• documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa independenţei;

• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor;• desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru

supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii;• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii;• consultarea unei terţe persoane (organism profesional - CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR,

UNPRL, sau normalizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;

• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;

• implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Măsuri de protecţie din partea clientului:• ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil

pentru realizarea misiunii;• alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie;• clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;• clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii,

auditul intern, sistemul informatic etc. - care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

106. Ce presupune acceptarea unui client? Acceptarea unui client presupune următoarele:• examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite

ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale;• exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani),

practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială etc.;

• evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, dacă este posibil;

• atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;

• examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizat(ă) la nivelul corespunzător;

6

• luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus;

• apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să se obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).107. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde o-biectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.

Codul etic are trei părţi:- Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;- Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;- Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili angajaţi.

108. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă? Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent atenţi la factorii care dau naştere la astfel de conflicte.Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe anume:

· un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot, de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;·profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;·profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;·  un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

109. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:

- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;

- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;

- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni

grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.

6

Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.110. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere. a.nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau orice activitate comercială (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).c.În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:- să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;-să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;- să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.111. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate în unul sau altul din cazurile următoare:

de către client:- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);-fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.

de către profesionistul contabil în funcţie 8existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional.

Uneori clientul cere-la contactarea unui liber profesionist contabil- să nu fie informat profesionsitul contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.Profesionistul contabil contactat trebuie:

- să se conformeze instrucţiunilor primite de laprofesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura în care ele nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;

-să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul  contabilîn funcţie este bine informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate.

Când opinia unui profesionist contabil – altul decât profesionistulcontabil în funcţie (existent) – este solicitată în ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

112. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil să poată decide, dacă există motive profesionale care să o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie, în absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.

Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profesionist contactat:

- dacă clientul a autorizat acest lucru;

6

- dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul:- de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte nominalizarea sa dacă nu toate

elementele pertinente sunt cunoscute;- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările

înlocuirii profesionistului contabil în funcţie;- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie atunci când propunerea de înlocuire

se datorează caracterului său scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.Înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost

prestate de către un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:- să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi

1-a autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;

- să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloacealternative de a obţine asigurările necesare, să refuze nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-i ceară profesionistului în funcţie:- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi permită să ia o decizie.

Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:- să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profesionale care i-ar interzice

profesionistului să accepte nominalizarea sa;- să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta să poată

să decidă dacă acceptă sau nu misiunea, si să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

113. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:

7

a) evaluarea riscurilor;b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea prin cipiului independenţei profesiei;c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.

Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.

Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.

în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

114. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert. Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii. Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi. Această asigurare se poate obţine:- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;-fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).

115. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele elemente:

1. competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;2. nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate. Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se înregiszrează distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă. Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:

a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;

7

b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;c. timpul afectat (ore, zile);d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.

116. Onorariile şi independenţa.

Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest cleint, reprezintă o parte importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii.

În şările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

117. Bunurile sau serviciile primite şi independenţa. Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi execesive pot constitui o ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesionistul contabil, de către soţiile lor sau  de către copii aflaţi în întreţinere.

118. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective”.Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare peoceduri privind:·calităţi personale (cabinet sau societate);·aptitudini şi competenţă;·repartiţia lucrărilor;·instrucţiuni şi supervizare.Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de EC sau CA care-şi desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

119. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

7

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este plătită pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale). Nu se pot încheia contracte globale. Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la executarea lucrărilor. Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute. În caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

120. Păstrarea arhivelor clientului. Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor, în vederea contabilizării, se stabileşte prin contracte şi anexe la contract, fiind obligatorie:-normalizarea documentelor;-stabilirea termenelor.Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului. Dacă un client a dispărut, se verifică Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.121. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul obiectivitătii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi neimplicaţi în conflicte de interese.

Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:

• profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;• alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor; execută lucrări

de audit intern, exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.

Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:

• Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea lor.

• Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea profesionistului contabil.

• Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică prejudecăţi, influenţele din partea terţilor care pun în discuţie obiectivitatea.

• Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă principiile de integritate şi obiectivitate.

7

• Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

122. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal. RĂSPUNS:Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există  suport rezonabil pentru poziţia respectivă.

CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dicolo de orice îndoială;

să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;

în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.

Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă:a. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;b.ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;c.ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.

poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale. 

123. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili? Activităţile incompatibile apar când:

· un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nici o afacere, ocupaţie sau activitate care diminuează sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoarece aceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;· prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenţa (însă poate afecta calitatea);·angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale care au ca efect faptul că nu permir contabilului profesionist independent să îşi conducă practica profesională, conform principiilor fundamentale de etică ale profesiei contabile şi fiind neconformă cu practicarea profesiei.

În ceea ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştiicontabili nu trebuie:

a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţieiprofesiei,

b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să lefurnizeze, calificările pe care le posedă sau experienţa dobândită;

7

c) să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

124. Marketingul serviciilor profesionale.

• Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.• în promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea:

- să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută, experienţa câştigată;- să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora.

• Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili:• Publicitatea:

- comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile oferite sau calificarea profesionistului contabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu, Tabloul Corpului).

• Anunţul:- comunicarea către public a unor fapte privind profesionistul contabil: deschiderea

cabinetului sau schimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului în anuare, cărţi de telefon, cataloage etc.

- Oferta:- directă sau indirectă; conţine demersurile întreprinse pe lângă un eventual client în scopul de

a i se propune servicii profesionale.Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.Interdicţii privind publicitatea şi oferta:- publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduce prejudicii în vreun fel acestora;- oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un mandat

politic, o misiune sau o funcţie administrativă.• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei;

deviza este „Ştiinţă, Independenţă, Moralitate", atribute esenţiale ale exercitării profesiei.125. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

RĂSPUNS:Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. În acest sens, trebuie avut în vedere:

·informarea obiectivă a publicului;·decenţa;·cinstea;· încrederea;·bunul gust.

126. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare.

Între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust le amintim pe cele care:

7

·cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favoirabile,·implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,·declaraţii bombastice;·fac comparaţii cu alţii;·conţin mărturii sau aprobări scrise,·care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie,·care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al contabilităţii. 

127. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?

Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:·să aibă ca obiect aducerea al cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;· să fie de bun simţ;·să fie demnă din punct de vedre profesional;·să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;·să evite promovarea personală excesivă.

128. Conţinutul responsabilităţii profesionale. Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cuprinde:

- răspunderea disciplinară;- răspunderea contravenţională sau administrativă;- răspunderea civilă;- răspunderea penală.Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi penală, după caz, se

aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.129. Răspunderea disciplinară.

• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.130. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? RĂSPUNS:

În raport de gravitatea abaterilor săvârşite, sancţiunile sunt:

7

Mustrare: comportament

Avertisment:

- absenţa nemotivată de la întrunirea A.G. a filialei

sau de la Conferinţa Naţională.

Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an:

- absenţa nemotivată de la două şedinţe consecutive

ale AG ale filialei sau ale CN;

-neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii

băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic;

- nerespectarea normelor privind apărarea şi

păstrarea secretului profesional

Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat, O.G. 665 În Rgulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la sancţiuni, art.134, este prevăzută sancţiunea „Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei” pentru opt abateri disciplinare.

SURSA: O.G. 65/1994 modificată ROF al Corpului 1995.

131. Care sunt abaterile disciplinare?

• comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelorde conducere şi de control ale Corpului;

• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;

• nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;

• absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele emise de Corp;

• prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;

• nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;• nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei

prevăzute în regulament;• fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa

pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz;

• încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei;

7

• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;

• declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

132. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

FAPTA SANCŢIUNEA

• Neplata cotizaţiei profesionale

sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de trei luni şi nici mai mult deun an.

• Condamnarea definitivă pentru

săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

• Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea

profesiei.------------Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.).

133. Radierea unui membru din Tabloul Corpului. Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei În cazul radierii din Tablou persoana în cauză va susţine din nou examenul de aptitudini pentru atribuirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat, dacă celelalte condiţii pentru obţinerea calităţii prevăzute de regulament sunt indeplinite.134. Asigurarea civilă.

7

• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi pentru serviciile profesionale prestate clienţilor. Este o formă de asigurare a riscului profesional.

• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară în mod individual, cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de profil. Conform OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, „experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată prin subscrierea unei poliţe de asigurări sau prin vărsarea uneicontribuţii la fondul de garanţii".

• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt:- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;- reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi, furt, viruşi etc.);- incendii;- pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului etc.).

• Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor şi/sau a actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestări servicii, legal încheiat, semnat de ambele părţi.

• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală care îi poate reveni asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.

• Riscurile asigurate, respectiv despăgubirile acordate se pot referi la:

- acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare a unor lucrări profesionale executate acestora de către asigurat;

- acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale şi/sau suporturilor magnetice predate de acesta asiguratului în vederea înregistrării şi prelucrării datelor financiar-contabile;

- sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate;

- cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la desdăunare.• Nu se acordă despăgubiri pentru:

- pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege;- pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă a asiguratului;- pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în vigoare referitoare la

desfăşurarea activităţii profesionale şi a conduitei etice;135. Răspunderea administrativă.

FundamentareRăspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la

reglementările si procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de autorităţile administraţiei publice.

Reglementări

7

- Codul de procedură civilă;- Codul de procedură penală;- Codul de procedură fiscală;- Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Fapte sancţionabile administrativ înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205 alin. (2) din Codul de procedură

civilă), în cazul în care acesta nu se înfăţişează;

• aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).

Amenzi judiciareDacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu

procesul:• refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da

lămuririle cerute;• neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a

măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timpa expertizei;

• neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;

• refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;

• cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură";

• lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci când este citat;• tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi

depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.136. Răspunderea penală.

Sunt supuse dreptului penal infracţiunile:- comerciale sau de afaceri;- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă;

- fiscale;- de serviciu;- de spălare a banilor.

137. Depunerea jurământului.La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să deoună jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.

Juramantul contine angajamentul membrilor privind:- aplicarea corecta si fara partinire a legilor tarii;- respectarea ROF CECCAR si a Codului etic;- pastrarea secretului profesional;

8

- ducerea la indeplinire cu constiinciozitate a indatoririlor ce ii revin in calitate de EC sau CA;

Text:” Jur sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile Regulamentului Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si ale Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA, sa pastrez secretul profesional si sa duc la indeplinire , cu constiinciozitate, indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil- contabil autorizat”.138. Sindicate şi asociaţii profesionale. Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate, cu obligaţia ca, în termenul de o lună de la constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului

139. Cotizaţiile profesionale.

Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea porfesională

140. Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi.

• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ sau într-o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.

• Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:

- Interesul propriu:- interese financiare, împrumuturi sau garanţii;- convenţii de compensare prin stimulente;- utilizarea inadecvată a activelor firmei.

- Autoexaminarea sau autocontrolul:- întocmirea unor documente care fac obiectul examinării şi justificării (aprobării) de

către acelaşi profesionist contabil (de exemplu, acordă viza de control financiar preventiv pentru operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă).

- Familiaritatea:- încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar-contabilă cu un

profesionist contabil membru apropiat al familiei.- Intimidarea:

- ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă profesionistul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaţiei financiare a firmei.

• Măsuri de protecţie:- aplicarea standardelor profesionale;- respectarea reglementărilor;- implementarea sistemului de control intern, de control financiar preventiv;- monitorizarea performanţei angajaţilor;- aplicarea de politici şi proceduri angajaţilor.

• în situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiunile neetice:- apelarea la consiliere judiciară; sau- în cazuri extreme, demisionarea din cadrul entităţii angajatoare.

8

8