LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI

P LAN

DE

ACȚIUNE AL ȘCOLII

2019 - 2024

Aprobat în Consiliul de Administrație în data de ......................

TURCENI

CUPRINS:

ARGUMENT / 2 VIZIUNEA. MISIUNEA LICEULUI TEHNOLOGIC TURCENII. PREZENTAREA ŞCOLII / 4I.1 Scurt istoric. Aşezare; context geografic / 4I.2. Oferta educațională / 5I.3. Cultura organizațională / 6I.4. Perspective oferite absolvenților / 6

II. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN / 6II.1.Context european / 7II. 2. Context naţional / 7II. 3. Context local / 8

III. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN / 11

IV. ANALIZA P.E.S.T.E. / 21IV.1. Context politic / 21IV.2. Context economic / 22IV.3. Context național/ 43IV.4. Context social / 45IV.5. Context tehnologic / 46IV.6.Context ecologic / 46

V. ANALIZA SWOT / 46Puncte tari / 46Puncte slabe / 47Oportunităţi / 48Ameninţări / 49

VI. ŢINTE STRATEGICE /PLANUL DE DEZVOLTARE AL ȘCOLII / 50

VII. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE/62

VIII. PLANUL DE DEZVOLTARE/ 66IX. PROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE / 73

X. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ /82

ARGUMENT

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză, astfel încât conceperea riguroasă a Planului de Acțiune al școlii (pe care-l vom denumi în continuare PAS) presupune atingerea performanţei la nivelul LICEULUI TEHNOLOGIC TURCENI în perioada 2019 – 2024. Echipa de proiect a ales această durată de viață de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, modificări ce se referă la criteriile de admitere la liceu, formatul examenului de bacalaureat, modificarea structurii Consiliului de Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.

Școala funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. Planul de acțiune arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale LICEULUI TEHNOLOGIC TURCENI, continuitate susţinută atât de rezultatele scolare şi socio-comportamentale ale elevilor cât şi de expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale.

S-au formulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PAS 2019-2024 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei pe termen lung a școlii.

PAS este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în care se desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității; competiția tot mai accentuată între licee; schimbările educaționale și

manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a școlii și a comunității locale.

PAS reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii locale), elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activității educaționale. S-au avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor două niveluri de învățământ preuniversitar secundar inferior

1

și superior; ofertă educaţională cu accent pe studierea intensivă a informaticii şi ştiinţelor naturii, menținerea ofertei diversificate de studiere a limbilor străine în regim de trunchi comun și ca disciplină opțională pentru pregătirea examenelor de competențe lingvistice cu recunoaștere internațională; centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate academice deosebite; crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare integrării în învățământul superior și pe piața muncii; profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ și gestionarea eficientă a acesteia.

2

VIZIUNEA ȘCOLII

EDUCĂM ASTĂZI PENTRU SOCIETATEA DE MÂINE

Liceul Tehnologic Turceni este o școală democratică, dinamică, deschisă în fața inovației, care poate încuraja și susține constant inițiativele legate de adaptareacurriculumului său la contextul local și la realitate.

MISIUNEA ȘCOLII

EFICIENȚĂ – CALITATE – PROFESIONALISM

Liceul Tehnologic Turceni este deschis pentru toți membrii comunității care au nevoie de educație.Promovează calitățile lor, indiferent de etnie sau religie, sprijină idealuri și valori în vederea formării unei personalități autonome și creative, satisfăcând nevoia fiecărui elev de a se simți sigur pe sine, apt de a răspunde solicitărilor și provovărilor actuale ale societății și de a avea șanse egale la educație și la cultură, fiind tratați în funcție de aspirațiile pecare le au, identificându-se competențele pe care și le pot dezvolta într-un mediu propice – care este școala noastră. Aici elevii își descoperă și dezvoltă deprinderile și aptitudinile care le permit să-și continue studiile în domeniile de care are nevoie societatea , mai ales că este evidentă rapiditatea transformărilor din lumea contemporană, România fiind una dintre țările unde nevoia schimbării mentalităților este imperioasă, un aport remarcabil în această direcție aducându-și școala prin activitățile desfășurate, valorile promovate și diseminate în cadrul întregii comunități.Misiunea școlii este de a implementa politicile și programele de dezvoltare ale învățământului preuniversitar la nivel local prin accentul pus pe crearea cadrului organizatoric și funcțional favorabil creșterii calității serviciilor educative, precum și a contribuției acestora la dezvoltarea personală a elevilor și a comunității locale.VALORILE CARE DAU COERENȚA ȘI PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII NOASTRE SUNT:- DEZVOLTARE: vom urmări dotarea cu echipamente, resurse materiale și

instrumente de lucru și (auto)perfecționarea continuă a personalului angajat.- CALITATE/ EFICIENȚĂ: vom furniza servicii de calitate, care să conducă la

eficientizarea activității instructiv-educative din școală.- LUCRUL ÎN ECHIPĂ: promovarea unui stil managerial democratic ( folosind

metodele participativă și consultativă) pentru a instala și menține un climat de muncă pozitiv.

-

3

I. PREZENTAREA ŞCOLII

I.1 Scurt istoric

Din punct de vedere geografic, localitatea Turceni este situată în partea de sud-vest a României fiind amplasată la o distanţă de 50 km faţă de oraşul reşedinţă de judeţ Tg-Jiu.

Situată la punctul de convergenţă a drumurilor judeţene ce leagă localităţile Tg-Jiu –Filiaşi-Strehaia, ale celor trei judeţe limitrofe Gorj, Dolj si Mehedinţi, localitatea Turceni a devenit,în special începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi până astăzi un important centru al vieţii economice, agricole şi comerciale din cursul inferior al Jiului.

Dintre ocupaţiile de baza ale locuitorilor comunei Turceni putem aminti agricultura si creşterea animalelor precum şi angajarea la cel mai mare colos energetic cu o putere instalată de 330Mw/grup.

Populaţia localităţii la recensământul din 1992 număra 5.163 locuitori și cuprindea toate vârstele, dacă ne gândim la faptul că termocentrala Turceni a oferit locuri de muncă localnicilor, dându-le posibilitatea să nu-şi părăsească gospodăriile şi să migreze spre oraş.

Aşa se explică si înfiinţarea Grupului Şcolar Industrial Energetic Turceni în septembrie 1992, ca o necesitate şi o dorinţă de instruire a elevilor salariaţilor termocentralei de a asigura forţa de muncă viitoare. Construcția școlii:- În anul 1982 a luat fiinţă „Liceul Industrial EnergeticTurceni”;- în anul 1987 s-a dat în folosinţă noua clădire, modernizată - în anul 1988 este dat în folosinţă internatul, clădire cu 4 nivele şi subsol;- în anul 1992 a devenit „Grupul Şcolar Industrial Energetic Turceni”.

În anul 2013 a început construcția Campusului școlar.De menţionat că de binefacerile acestui lăcaş de învăţământ nu au beneficiat nu

numai elevii din Turceni ci şi cei din localităţile limitrofe : Ioneşti, Borăscu, Brăneşti, Plopşoru, Urdari, Grozesti, Bolbosi, Tintareni, Floresti, Poiana precum şi alţi copii care voiau o calificare în domeniul energetic.

Cetatea luminii, Termocentrala Turceni ne-a asigurat ani de-a rândul condiţii de instruire a elevilor în ateliere şi laboratoare dotate corespunzător, ne-a şcolarizat cu contract serii întregi de elevi de liceu şi scoală profesională, oferindu-le apoi locuri de muncă.

De un real sprijin ne-am bucurat din partea termocentralei Turceni şi în privinţa dotării unităţii şcolare, a atelierelor si laboratoarelor de specialitate.

Cele mai apropiate unităţi şcolare de învăţământ liceal si profesional, dar cu profil minier sunt situate la peste 20 km distanţă şi anume Mătăsari şi Bâlteni sau în jud. Dolj-Filiaşi.

4

Populaţia şcolară a crescut de-a lungul anilor ajungând la apogeu în anul 1990 – la un numar de 1278 elevi, după care a început să descrească progresiv, ajungând în anul 1998 la cifra de 686 elevi depăşind în 2006 – 2200 elevi cu un număr de 96 de clase şi 12 grupe preşcolari.

În anul şcolar 2019-2020avem 76 de clase şi un număr de 1810 elevi.LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI este o unitate şcolară pentru învăţământ de masă,finanţat din resurse publice şi autofinanţare, adoptând sistemul tradiţional de învăţământ la forma de învăţământ de zi, seral şi cu frecvenţă redusă. Predarea este normală, în limba română.

Liceul Tehnologic Turceni este situat în mediul urban, cu 8325 locuitori.Structurile Şcoala gimnazială Strâmba-Jiu şi Grădiniţa Gârbovu) sunt în mediul rural.

Liceul Tehnologic Turceni este situat în zona centrală a oraşului, şcolarizează elevi din oraşul Turceni, din alte localităţi ale judeţului şi din judeţele învecinate. Elevii din alte localităţi fac naveta zilnică sau stau în gazdă. Elevii se deplasează la şcoală şi cu mijloace de transport puse la dispoziţie de către unitatea şcolară în colaborare cu Primăria.

Liceul Tehnologic Turceni este organizat pe principii nediscriminatorii. Recrutarea şi admiterea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările legale elaborate de M.E.N.C.S. Examenele de absolvire ale diferitelor forme de şcolarizare se organizează conform reglementărilor elaborate de M.E.N.C.S.

Dintre performanţele noastre şcolare putem aminti : numeroşi absolvenţi ai învăţământului superior: ingineri, profesori, economişti, jurişti, unii dintre ei actuale cadre didactice alături de foştii lor profesori precum şi numeroase premii la concursuri pe meserii şi concursuri sportive.

I.2. Oferta educaţională

Oferta educaţională a licelui nostru păstrează specificul tehnic , dar și teoretic, urmărind, în afară de o pregătire aprofundată în domeniul tehnic, şi diversificarea ariilor de interes legate de studierea ştiinţelor naturii şi filologiei. Din aceste motive, începând din anul şcolar 2014-2015, oferta școlii a cuprins și o clasă de filologie bilingv-limba engeză. Pentru stabilirea profilurilor s-au avut în vedere solicitările pentru piaţa muncii, dar și cele ale elevilor și părinților acestora. Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaţionale este sporit de prestaţia calitativă remarcabilă a tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate şi profesionalism, a bazei materiale adecvate, a relaţiei foarte bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuţie şi decizie în organizarea procesului instructiv-educativ, asigurându-se în felul acesta obţinerea de rezultate bune şi foarte bune şi un succes garantat în evoluţia socio-profesională a fiecărui absolvent. Oferta educațională a fost promovată prin site-ul școlii, presa scrisă, rețele de socializare, proiecte educaționale specifice.

5

I.3. Cultura organizaţională

O condiție esențială a dezvoltării organizaționale este formarea unei culturi temeinice, proces în care competențele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-și propună menţinerea sau schimbarea culturii organizaționale. De aceea este necesar să identifice tipul de cultură, să oînțeleagă, să o modeleze pentru a putea promova un climat școlar pozitiv.

Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt.Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc,ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare,receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.

Climatul şcolar la Liceul Tehnologic Turceni este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare amembrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Conducerea şcolii este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi înconduita cadrelor didactice.

I.4. Perspective oferite absolvenţilor

Prin orele din trunchiul comun, extinderile şi opţionalele oferite, elevii dobândesc cunoştinţe şi competenţe suplimentare care le facilitează admiterea la facultăţi de prestigiu, cu deosebire tehnice, medicină, filologie, A.S.E., Academia de Poliţie, Academia Militară ş.a. Mai exact, absolvenţii noștri dobândesc cunoştinţe academice solide, ceea ce le permite multora să promoveze examenele de admitere ale oricărei facultăţi pe care o aleg, din ţară şi străinătate.

În afară de bagajul de cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor de şcoală – dinorele de curs şi din opţionalele oferite de liceul nostru – absolvenţii părăsesc şcoala cu o perspectivă mai largă asupra a ceea ce înseamnă să fii cetăţean european şi planetar.

Pe parcursul anilor de studiu, elevii de la Liceul Tehnologic Turceni dezvoltă o serie de aptitudini social-culturale şi competenţe de comunicare şi adaptare, ceea ce le înlesnește integrarea în societatea modernă, europeană. În comparaţie cu absolvenţii altor licee, ei demonstrează cu prisosinţă nivelul înalt de pregătire pe care l-au primit în cei patru ani de studii liceale, îşi dezvoltă latura creativă a personalităţii şi dovedesc însuşirea unor abilităţi de lideri, devenind flexibili, independenţi şi cu o mai mare disponibilitate către schimbările din jurul lor.

6

II. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN

II.1.Context european

Reforma curriculară – a programei școlare și, deci, a întregii viziuni asupra sistemului de învăţământ – a constituit unul dintre cele mai controversate procese de schimbare care s-au produs în învăţământul românesc după decembrie 1989.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspectiva cerinţelor societăţii și economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, contextul European actual oferă o serie de documente de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea și armonizarea sistemelor de învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei și a mobilităţii profesionale și de studiu.

Documentele europene cu impact și implicaţii semnificative asupra schimbărilor introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi și Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF). Acestea au rol de repere decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformare a învăţământului preuniversitar din România și pentru faptul că sunt direct asociate cu strategia educaţiei permanente.

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoștinţe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarităţii obligatorii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale și vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau competenţele în Matematică, știinţe și tehnologie), precum și aspecte inter- și trans- disciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curicuare.

II. 2. Context naţional

Priorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului 1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii, formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală șiprofesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile și a așigurării coeziunii economice și sociale;4. Deschiderea sistemului educaţional și de formare profesională către societate, către mediul social, economic și cultural;

7

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale și informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum și a serviciilor educaţionale.

II. 3. Contextul local

Din punct de vedere administrativ, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia include cinci județe (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), cu localitățile structurate, în 40 orașe, din care 11 municipii, 408 comune și 2 066 sate.

a) AgriculturaÎn zona sudică a regiunii, culturile cerealiere ocupă mari suprafețe, în special în

județele Olt, Dolj și sudul Mehedințiului. În zonele deluroase din Gorj și Vâlcea livezile se întind pe arii importante. Cea mai cultivată specie pomicolă este prunul din care se produce țuică, o băutură specifică zonei; de asemenea se mai cultivă mărul, nucul (la Râmnicu Vâlcea se găsește o cunoscută stațiune de cercetare, iar lângă Târgu-Jiu se mai află încă o extinsă plantaţie de nuci), piersicul, caisul și castanul domestic (Tismana, Peştişani, jud. Gorj), fiind specifice zonelor mai calde din Sud și Vest.

În zonele montane din nord , ( în partea de Nord a județelor Vâlcea și Gorj și în Vestul județului Mehedinți) locul culturilor agricole este luat de păduri și pajiști montane. În zonele Drăgășani, Drăgănești, Segarcea, Strehaia și Dăbuleni podgoriile ocupă suprafețe extinse; dacă în zona Drăgășani predomină soiurile nobile de viță de vie, în restul regiunilor soiurile cele mai frecvente sunt cele hibrid din care se produce cunoscutul “zaibăr”. În zona luncii Oltului şi pe lângă unele oraşe (Craiova, Târgu-Jiu, Filiaşi, Calafat) se practică legumicultura, iar în zona orașului Dăbuleni se cultivă pepeni verzi.

b) Resursele naturaleCele mai importante resurse sunt cele energetice: petrolul și gazele naturale cu

centre de exploatare la Brădești, Ghercești, Coșoveni (Dolj), Țicleni, Bustuchin, Totea ( Gorj), Băbeni (Vâlcea), Iancu Jianu, Potcoava, Cungrea, Poboru, Corbu, Icoana (Olt) și lignit exploatat în județele Gorj și vestul Vâlcii.

c) IndustriaCel mai cunoscut centru industrial este Craiova, urmată de celelalte reședințe de

județ. Pe ramuri, industria se prezintă în felul următor:8

industria energetică: termocentrale la Turceni, Rovinari, Ișalnița (toate cu puteri instalate de peste 1000 MW ), Craiova II, Govora-Râmnicu Vâlcea; hidrocentrale la Porțile de Fier I, Porțile de Fier II, Lotru-Ciunget, sistemele hidroenergetice de pe Olt şi Cerna-Motru-Tismana.

industria metalurgică: ALRO Slatina, TMK-ARTROM Slatina. industria constructoare de mașini: automobile- Ford Craiova, componente de

automobile - Craiova, fabrica de roți auto Drăgășani, avioane- fabrica de la Craiova, mijloace de transport feroviar- Electroputere Craiova, ROMVAG Caracal, fabrica de osii și boghiuri de la Balș, șantiere navale- Drobeta Turnu Severin, Orșova, fabrici de utilaj agricol- Craiova, Balș, fabrici de armament- Sadu-Bumbești Jiu (Gorj), Filiași, Drăgășani.

industria chimică: OLTCHIM Râmnicu Vâlcea, Uzinele Sodice Govora, DOLJCHIM Craiova, Pirelli Slatina, fabrica de apa grea de la Halânga (Mehedinți), ARTEGO Târgu-Jiu

industria materialelor de construcții: Bârsești (Gorj), Ișalnița-Craiova. industia lemnului: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin (aici se

produce și celuloză și hârtie), Brezoi, Băbeni. industria textilă: Slatina, Târgu-Jiu, Scornicești, Motru, Caracal, Tismana. industria alimenentară: morărit și panificație la Râmnicu Vâlcea (Velpitar,

Boromir), Slatina, Craiova, Caracal etc., fabrici de ulei: Podari-Craiova, de zahăr: Podari-Craiova, Corabia, de conserve din legume și fructe: Caracal, Râmnicu-Vâlcea, de preparate din carne la Caracal (fabrica de pate Hame), Râmnicu Vâlcea, Potcoava-Olt etc., de bere Craiova, Râmnicu Vâlcea, de vinuri: Segarcea, Strehaia, Drăgășani.

d) Situaţia economică a Gorjului (creştere economică/recesiune, resurse, structura ocupaţională a locuitorilor).

Situaţia economică locală este într-o vizibilă transformare: restructurări cu disponibilizări de personal în cadrul CEO (Complexul Energetic Oltenia) şi în instituţiile bugetare; investiţii şi reprofilări: Grimex (utilaj minier), Lafarge Bârseşti (staţie de măcinare pentru industria cimentului).

Se observă scăderea numerică a personalului din sectorul secundar (industrie şi construcţii) şi din sectorul terţiar (comerţ) deoarece criza economică din ultimii ani (2009, 2010) a determinat falimente sau încetarea activităţii în numeroase I.M.M.-uri.

O parte a forţei de muncă disponibilizate a plecat în ţările occidentale sau în alte oraşe ale ţării, iar cealaltă parte fie a intrat în şomaj, fie în pensionare anticipată sau de invaliditate.

Activităţile agricole în zona periurbană continuă să se bazeze pe cultura legumelor, cerealelor şi creşterea animalelor şi a păsărilor de curte. Produsele se comercializează pe pieţele agroalimentare ale oraşelor (Târgu-Jiu, Motru, Târgu-Cărbuneşti, Novaci, Rovinari, Ţicleni, Turceni etc). Sunt puţine iniţiativele de asociere şi de practicare a activităţilor în ferme mari, integrate şi cu randament ridicat.

Structura ocupaţională a locuitorilor:

9

un procent însemnat din populaţie desfăşoară activităţi în industria extractivă, prelucrătoare şi energetică.

bună parte a populaţiei desfăşoară activităţi comerciale, prestări servicii, construcţii, transporturi, hoteluri şi restaurante, agricultură, creşterea animalelor.

Principalii agenţi economici ai industriei: Complexul Energetic Oltenia – prin unităţile sale extrage, prepară şi livrează

lignit către marile termocentrale de la Işalniţa, Rovinari şi Turceni, alte unităţi industriale şi gospodăriile populaţiei.

Societatea Naţională a Petrolului Petrom S.A. Sucursala Tg-Jiu coordonează activitatea a două schele: Stoina şi Turburea. Unităţile ce aparţin de Sucursala Tg-Jiu a S.N.P. Petrom S.A. realizează circa 35% din producţia de gaze şi 8% din cea de petrol a ţării. Dispune de 3 staţii de comercializare a produselor petroliere în Tg-Jiu.

N.B. În ultimii ani a început punerea în exploatare a bogatelor resurse de gaze din zona Licurici-Hurezani.

S.C. Artego S.A. are ca profil fabricarea de benzi de transport, plăci tehnice, garnituri presate, covoare, manşoane precum şi cauciuc regenerat. Este principalul furnizor de benzi de transport pentru exploatările miniere din bazinele miniere Rovinari, Motru şi Valea Jiului. Produsele realizate includ şi articole destinate echipării autovehiculelor, locomotivelor, transformatoarelor electrice, instalaţiilor de forţă.

S.C. Confecţia S.A. – cu produse de îmbrăcăminte pentru piaţa externă şi internă (producţie de Cohn, Italia).

S.C. Mirfo S.A. profilată în fabricarea de diferite prese hidraulice, prese mecanice ş.a.

S.C. Macofil S.A. – produse ceramice şi alte materiale de construcţii. S.C. Marsat S.A. – specializată în executarea lucrărilor de construcţii montaj,

reparaţii, retehnologizări, service şi asistenţă tehnică pentru instalaţiile electrice şi de automatizare.

Lafarge Ciment România S.A. – staţie de măcinare Bârseşti, Tg-Jiu Vel Pitar – cel mai mare producător de panificaţie pe piaţa gorjeană, cu circa

400 de angajaţi. S.C. Succes Nic. Com S.R.L. – produse de panificaţie, materiale de construcţie,

exploatări forestiere etc.

e) Relaţia şcoală – comunitateLiceul Tehnologic Turceni acoperă multe dintre nevoile comunităţii prin :

Pregătirea absolvenților de liceu și școală profesională în specializările și meseriile cerute în zonă

10

pregătirea viitorilor informaticieni şi analişti-programatori, absolvenţi ai specializării matematică-informatică.

pregătirea viitorilor studenţi în domenii diverse, care se regăsesc pe piaţa muncii locale şi regionale;

educarea şi formarea tinerilor în spirit civic, pentru cetăţenie democratică, pentru valori, integrare europeană etc.

Resursele educaţionale se regăsesc, în mod firesc, la nivelul şcolii şi constau, în principal, în cursurile desfăşurate, în activităţile desfășurate în laboratoarele de specialitate, în atelierele școală, la operatorul economic cât și extracurriculare. Multe dintre acestea din urmă se derulează în parteneriat cu instituţii importante ale comunităţii locale: Casa de Cultură a orașului Turceni, Biblioteca orașului Turceni, Primăria, Consiliul Local, Ocolul Silvic Turceni, Biserica.

Nu există conflicte între Şcoală şi comunitate, dimpotrivă se constată o bună colaborare între şcoală şi reprezentanţii Primăriei şi Consiliului Local, între şcoală şi Biserică.

La nivelul liceului trebuie constituită comisia pentru parteneriate: Şcoală – familie – comunitate – media, al cărei rol constă în facilitarea schimburilor între factorii menţionaţi, în identificarea şi soluţionarea problemelor ale căror soluţii pot fi găsite împreună.

III. Diagnoza mediului intern

III.1. Informații de tip cantitativ

a) Numărul elevilor din şcoală

Ciclul de învățământ

2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

Preșcolar 192 131 150 183Primar 387 309 325 261Gimnazial 433 432 373 347Liceal 870 818 782 782Profesional 92 101 71 83

b) Fluctuaţii ale numărului de elevi

Există o anume fluctuaţie, în sens pozitiv, în ce priveşte numărul de elevi, datorită modificării structurii numărului de clase (în ultimii ani au fost introduse la nivelul clasei a IX-a o clasă de filologie bilingv-engleză cât și o clasă de școală profesională), mişcării elevilor (plecaţi/veniţi);

11

Concluzie: Numărul elevilor care studiază la Liceul Tehnologic Turceni se menţine ridicat, situaţie demonstrată de mediile de la admitere cât și de realizarea planului de școlarizare propus, deși numărul populației școlare este în scădere.

c) Rata de cuprindere a elevilor în sistemul de învăţământ

Rata abandonului şcolar – Acest fenomen se înregistrează la Liceul Tehnologic Turceni, decât în cazuri foarte rare la cursul de zi, mai mult la cursul seral.An școlar 2012-2013:Liceu – 15 elevi retrașiAn școlar 2013-2014Liceu - 16 elevi retrași , 3 elevi exmatriculațiAn școlar 2014-2015Liceu - 2 elevi retrași , 3 elevi exmatriculațiAn școlar 2015-2016Liceu zi- 8 elevi retrași , 2 elevi exmatriculați, seral -31 exmatriculați, 1 retrasAn școlar 2016-2017: 29 elevi retrași,14 elevi exmatriculațiAn școlar 2017-2018: 17 elevi retrași, 16 elevi exmatriculațiAn școlar 2018-2019: 26 elevi retrași, 4 elevi exmatriculați

Rata repetenţiei –An școlar 2014-2015La învățământul gimnazial – 0 repetențiLa învățământul liceal - 48 repetenți

An școlar 2015-2016La învățământul gimnazial –2 repetențiLa învățământul liceal :

- școala profesională – 11 repetenți- teoretic –real- zi și seral 15 repetenți- tehnic zi și seral – 29 repetenți

Situaţia admiterii: 2014/2015

Matematica-Informatica, 28 elevi: 9,75 – 7,76;Ştiintele naturii,28 elevi: 9.26 –7,93; Filologie bilingv, 28 elevi: 9.63 – 6,07Electronică automtizări, 28 elevi 9,30 – 6,96Electromecanică, 28 elevi 7,90 – 6,06Construcții instalații și lucrări publice, 28 elevi7,59 – 3,49Mecanică, 28 elevi , 7,54 – 4,30Școala profesională de 3 ani- 2 clase, una realizată din vară, cealaltă realizată după examenul de corigență.

12

2015/2016Matematica-Informatica, 28 elevi: 9,88 – 7,75;Ştiintele naturii,28 elevi: 8.85 –7,36; Filologie , 28 elevi: 9.30 – 7,40Electronică automtizări, 28 elevi 8,18 – 6,87Electromecanică, 28 elevi 6,89 – 5,98Construcții instalații și lucrări publice, 28 elevi 6,75 – 4,66Mecanică, 28 elevi , 7,26 – 5,11

2016/2017Matematica-Informatica, 28 elevi: 9,69 – 7,60;Ştiintele naturii,28 elevi: 9.28 –7,20; Filologie 28 elevi: 9.31 – 7,38Electronică automtizări, 28 elevi 7,20 – 6,77Electromecanică, 28 elevi 6,77 – 5,73Construcții instalații și lucrări publice, 28 elevi 6,80– 2,36Mecanică, 28 elevi , 7,13 – 2,83

N.B. Comparativ cu celelalte unităţi şcolare similare, Liceul Tehnologic Turceni are medii bune la admitere în ultimii ani.

Situația rezultatelor la evaluarea națională:2014/2015Numărul candidaților înscriși : 126 eleviNumărul candidaților prezentați : 125 eleviNumărul candidaților eliminați: 0 eleviNumărul candidaților promovați:106 eleviProcent promovabilitate: 84,10%

Situația rezultatelor la evaluarea națională:2015/2016

SITUATIA ELEVILOR- INSCRIERE- PREZENTA Nr elevi inscrisi Nr elevi prezenti Procent

Total elevi 99 99 71,90 %

STATISTICA PROMOVABILITATE PE DISCIPLINENr elevi care au sustinut examenul

Medii generale>5

Procentpromovabilitate

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

99 81 81,81 %

MATEMATICA 99 63 63,63%

13

Situaţia rezultatelor la examenul de Bacalaureat: 2014/2015

Numărul candidaţilor înscrişi:339 elevi Numărul candidaţilor prezentaţi:297 elevi Numărul candidaţilor eliminaţi:0 elevi Numărul candidaţilor admişi:124 elevi Numărul candidaţilor respinşi:1 73elev Mediile:6 – 6.99 - 23 elevi; 7 – 7.99 - 54 elevi; 8 – 8.99 - 31 elevi; 9 – 9.99 –

17 elevi; Procent de promovabilitate: 41,75%2015/2016 Numărul candidaţilor înscrişi:282 elevi Numărul candidaţilor prezentaţi:236 elevi Numărul candidaţilor eliminaţi:0 elevi Numărul candidaţilor admişi:83 elevi Numărul candidaţilor respinşi:153elev Mediile:6 – 6.99 - 13 elevi; 7 – 7.99 - 22 elevi; 8 – 8.99 - 26 elevi; 9 – 9.99 –

22 elevi; Procent de promovabilitate: 35,17%

d) Frecvenţa

Frecvenţa la Liceul Tehnologic Turceni este, în general, bună, majoritatea elevilor frecventând cu regularitate cursurile. Practic, raportându-ne la numărul total de elevi, ar rezulta circa nouă absenţe pe elev. Este limpede că şi în unitatea noastră şcolară sunt elevi care au absenţe de la cursuri, existând preocupări constante pentru diminuarea acestui fenomen

Numărul total al absenţelor pe ultimii ani se prezintă după cum urmează:

Total absenţe Motivate Nemotivate

An şcolar 2015 - 201647173 24988 22185

An şcolar 2017 - 2018 60782 39245 21537

An școlar 2018-2019 32130 22734 10543

14

Câţiva elevi cu serioase probleme de sănătate au totalizat un număr important de absenţe. Considerăm că absenteismul nu este un fenomen necontrolabil la nivelul unităţii şcolare. Numărul absenţelor nu ne onorează însă datorită faptului că înliceul nostru învaţă şi se formează o parte din elita viitoare a judeţului şi a ţării. Ne îngrijorează faptul că în ciuda apelurilor în vederea diminuării numărului de absenţe şi a eliminării cauzelor neîntemeiate ale acestora, numărul acestora se menţine ridicat, în comparaţie cu obiectivele pe care ni le-am propus.

Edificatoare pentru a ilustra preocupările noastre esta analiza efectuată de conducerea unităţii şcolare în ceea ce priveşte numărul de absenţe pe clase, în anul şcolar 2013 – 2014, unde se constată o bipolarizare a repartizării lor pe anumite colective de elevi.

Preocuparea școlii, în ceea ce priveşte frecvenţa elevilor din Liceul Tehnologic Turceni este reală pentru că, în concepţia noastră, în absenteismul nejustificat îşi au originea cele mai nefaste consecinţe pentru tineretul şcolar: manifestări de violenţă verbală şi fizică, anturaje nepotrivite, consumul de alcool, tutun şi substanţe interzise, rezultate negative la învăţătură şi disciplină etc.

e) Starea disciplinară

Disciplina se încadrează în limitele normalului, comportamentul elevilor fiind unul adecvat instituţiei şcolare în care învaţă. Raportat la indicatorul medii la purtare, comportamentul elevilor se poate aprecia cu calificativul „F.B.”. 95% dintre elevii Liceului Tehnologic Turceni au obţinut media 10 la purtare în ultimii ani.

f) Statistică privind personalul unităţii şcolare(personal didactic – titulari, suplinitori, personal didactic auxiliar, personal nedidactic).

An școlar 2014-2015:

Total personal didactic

(persoane)

Titulari(persoane)

Suplinitori calificaţi

(persoane)

Personal nedidactic (persoane)

Personal didactic auxiliar

(persoane)143 116 27 25 10

15

An școlar 2015-2016:

Număr total de posturi aprobate 175,05Număr de posturi personal didactic auxiliar 10Număr de posturi personal nedidactic 25

An școlar 2016-2017:

Număr total de posturi aprobate 173,59Număr de posturi personal didactic 136,84Număr de posturi personal didactic auxiliar 10,25Număr de posturi personal nedidactic 26,5

An școlar 2017-2018

Număr total de posturi aprobate 160Număr de posturi personal didactic 126Număr de posturi personal didactic auxiliar 10Număr de posturi personal nedidactic 24

An școlar 2018-2019

Număr total de posturi aprobate 154Număr de posturi personal didactic 130Număr de posturi personal didactic auxiliar 10Număr de posturi personal nedidactic 24

An școlar 2019-2020

Număr total de posturi aprobate 149Număr de posturi personal didactic 115Număr de posturi personal didactic auxiliar 10Număr de posturi personal nedidactic 24

Toate posturile sunt ocupate cu personal calificat(studii corespunzătoare postului) catedrei pe care îl/o ocupă.Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este suficient. Prin darea în folosință a campusului școlar, vor fi necesare suplimentări de posturi, precum pedgog, bucătar etc.

16

g) Mediul social de provenienţă al elevilor de la Liceul Tehnologic Turceni

Mediul de provenienţă al elevilor liceeni este împărţit aproximativ egal între mediul rural şi cel urban.

Nivelul de calificare al părinţilor respectă, de asemenea, criteriul eterogenităţii, fiind atât mediu, cât şi superior. Majoritatea părinţilor elevilor de la LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI (aproximativ 70%) au studii profesionale şi liceale şi aproximativ 30% studii universitare.

Ocupaţiile părinţilor reflectă nivelul de calificare şi sunt variate: muncitori calificaţi şi necalificaţi, angajaţi în sectoare diverse, agenţi de pază, poliţişti, preoţi, agricultori, patroni de firme, medici, economişti, jurişti, învăţători/profesori, asistenţi sociali etc., desfăşurându-şi activitatea în minerit, termocentrale, fabrica de cauciuc, maşini-unelte, întreprinderi cu capital de stat şi particular, instituţii etc.). Un procent de aproximativ 5% sunt plecaţi în străinătate.

Interesul părinţilor faţă de şcoală este crescut, cu deosebire în clasa a IX-a a liceului, după care, pe măsură ce elevii înaintează în vârstă, interesul manifestat (vizite la şcoală în afara şedinţelor cu părinţii şi a situaţiilor deosebite) se plasează pe o curbă descendentă.

h) Rata mişcării personalului didactic

Mişcarea personalului didactic la Liceul Tehnologic Turcenieste redusă. În general, numărul personalului didactic înregistrează diferenţe foarte mici de la an la an, datorită în primul rând stabilităţii ofertei educaţionale.

Numărul persoanelor care pleacă este foarte apropiat de al celor care vin, exceptând blocarea posturilor.

i) Ambianţa din şcoală

În şcoală există o ambianţă propice desfăşurării unei eficiente activităţi instructiv-educative, pe de o parte datorită calităţii optime a bazei materiale, în al doilea rând generată de existenţa unui corp profesoral recunoscut prin profesionalismul său. Există o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc atât între membrii conducerii, directori adjuncti, personal didactic, între membrii corpului profesoral, cât şi între aceştia şi personalul didactic, nedidactic şi întreţinere, elevi şi părinţi. Stările conflictuale sunt preîntâmpinate, iar conflictele latente sau, uneori manifeste, sunt mediate, soluţionate într-un mod pozitiv.

17

j) Spaţiul şcolar/localuri

Săli de clasa : 36(în care se învață în trei schimburi), fiecare sală fiind dotată cu laptop, retroproiector, flip chart;

Laboratoare:7 3 laboratoare informatică dotate cu 30 PC-uri fiecare conectate la internet; 1 laborator de chimie; 1 labotator fizică 1 laborator tehnologic; 1 laborator biologie;

Minilaboratoare de informatică: 3 Cabinete: 6

1 cabinete fonetice dotate cu 20 p.c-uri fiecare; 1 cabinet limbi moderne; 1 cabinet logopedie 1 cabinet psiholog școlar 1 cabinet învățător de sprijin

Cantină: 200 locuri/ serie; Cămin: 246 locuri /75 camere cu 2-4 locuri, club. Fiecare cameră are în dotare

televizor, internet, aer condiționat, baie proprie; Sală de sport modernă 150 locuri; Cabinet medical:

Cabinet medicină generală; Cabinet stomatologic;

Amfiteatru cu 120 locuri ; Monitorizare video pe holuri; Bibliotecă și CDI Centrale termice pe gaze: 6

Datorită finanțării obținute prin proiectul ROSE implementat începând din anul școlar 2018-2019, au fost dotate două cabinet: unul de limba și literature română și unul de matematică, ambele având câte un videoproiector, tablă interactivă, sistem audio, laptop. De asemenea, în amfiteatru a fost achiziționată o stație de amplificare. În plus, în anul școlar 2019-2020 urmează să fie amenajate încă două cabinet: unul de istorie și unul de geografie, în cadrul aceluiași proiect.

18

h)Starea clădirilor

Starea clădirilor în campusul școlar, fiind noi, este foarte bună. La celelalte clădiri și structuri s-au mai făcut recondiționări:

Recondiţionarea corpului principal al Instituţiei în cadrul Programului de reabilitare şcoli al Ministerului Învăţământului. A fost schimbată tâmplăria exterioară, avându-se în vedere sporirea confortului termic.

Dotarea cu mobilier a sălilor de clasă, cabinete , laboratoare, camere internat, sală de mese, săli de lectură, depozite de alimente şi de materiale. (fonduri de la guvern, consiliul local şi asociaţia de părinţi).

Modernizarea grupurilor sanitare, igienizarea localurilor şcolii centru, creșă, Grădiniță Murgești, Grădiniță Gârbovu, Structura Strâmba Jiu),verificarea centralelor termice ( finanţare de la consiliul local, fonduri proprii şi asociaţia de părinţi).

k) Calitatea activităţii corpului profesoral

An şc. 2013 – 2014

Titulari116

Gr. I Gr. II Def. Deb.73 43 0 0

Suplinitori

27

Gr. I Gr. II Def. Deb.

2 4 12 9

An școlar 2015 - 2016Titulari

114Gr. I Gr. II Def. Deb.

75 28 11 0Suplinitor

i22

Gr. I Gr. II Def. Deb.

1 4 10 7

19

An școlar 2016 - 2017Titulari

114Gr. I Gr. II Def. Deb.

82 28 4 0Suplinitor

i12

Gr. I Gr. II Def. Deb.

1 3 4 4

An școlar 2017 - 2018Titulari

116Gr. I Gr. II Def. Deb.100 16 4 3

Suplinitori

12

Gr. I Gr. II Def. Deb.

1 3 4 4

l) Modul de comunicare

20

În general, comunicarea este funcţională, atât pe verticală (ascendent – descendent) cât şi pe orizontală.

Se realizează între: Directori – personal didactic şi nedidactic; Directori – elevi (prin profesori şi diriginţi sau direct); Directori – părinţi (prin profesori şi diriginţi sau direct).

Directorul comunică mesajul oral sau scris. Uneori nu se întoarce decât parţial informaţia dinspre profesori, elevi şi părinţi spre director, pentru confirmarea receptării mesajului. Receptorul nu oferă, deci, întodeauna, managerului (emiţător) feed-back-ul necesar.

Toate formele comunicării se derulează în mod formal, dar şi informal.Comunicarea decurge în limitele normalului şi al decenţei.Comunicarea cu părinţii se realizează prin şedinţele adunărilor generale ale

părinţilor claselor şi ale Consiliului Reprezentativ al Părinţilor (o dată pe an are loc întâlnirea părinţilor cu directorul, directorii adjuncti; de mai multe ori întâlnirea diriginţilor cu părinţii elevilor claselor).

Comunicarea directorului Liceului cu reprezentanţii comunităţii locale este optimă şi se realizează în ambele sensuri.

m) Calitatea managementului şi stilul de conducere

În contextul unei societăţi moderne în permanentă schimbare, echipa managerială a Liceului Tehnologic Turceni, se defineşte prin calităţi şi abilităţi precum: gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de diagnoză, capacitate de decizie, obiectivitate în perceperea şi judecarea altora, adaptabilitate, centrarea pe dezvoltarea celorlalţi, spirit colegial, capacitatea de a asculta şi de a lua în considerare şi alte păreri decât cele proprii, comunicare facilă, încurajarea creativităţii, atitudini pozitive, atribuţii delegate într-o pondere considerabilă.

Directorul, directorii adjuncti şi coordonatorul proiectelor educative sunt absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior universitar de prestigiu, aducând cu sine în managementul implementat la nivelul instituţiei, rigoare şi viziune academică.

Echipa managerială de la LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI promovează un stil de conducere democratic. În funcţie de situaţie, acordă prioritate uneia dintre următoarele variabile: cerinţele sarcinii, nevoile grupului, nevoile indivizilor.

Membrii echipei manageriale pornesc de la premisa că obţinerea performanţelor depinde de modul în care un manager reuşeşte să influenţeze comportamentul celorlalţi membri ai corpului didactic şi nedidactic. De aceea pune un accent deosebit pe motivarea şi coordonarea acestora.

Sunt folosite următoarele instrumente manageriale: Regulamentul intern, Fişa operaţionalizată a postului, Organigrama, Fişa de asistenţă, Fişa de evaluare, Planul managerial.

21

IV. ANALIZA PESTE(politic, economic, social, tehnologic, ecologic)

IV.1. Context politic

Politica educaţională a MEN vizează dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii în educaţie şi pe piaţa muncii prin formare iniţială şi continuă; alocarea unui procent de 6% din PIB pentru finanţarea acestui domeniu, aplicarea strategiei „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii”.

Principalele direcţii de acţiune sunt: realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient, relevant (evaluare

după fiecare ciclu curricular, în vederea stabilirii planurilor individualizate de învăţare; realizarea unui sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă; politici specifice pentru reducerea abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu; racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale; alocarea de fonduri pentru investiţii)

transformarea educaţiei timpurii în bun public (elaborarea unui nou curriculum pentru educaţie timpurie, centrat pe competenţe cognitive, emoţionale şi sociale şi pe remediere precoce a deficienţelor de dezvoltare: cuprinderea copiilor între 2-5 ani în acest tip de educaţie ~80%)

descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor (descentralizare financiară, descentralizare administrativă şi a resursei umane)

introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe (centrarea pe 8 competenţe cheie, agreate şi utilizate în U.E., care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; flexibilizarea curriculumului prin creşterea ponderii CDS şi prin libertate sporită a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline; individualizarea învăţării)

stimularea educaţiei permanente generalizarea programului „Şcoala după şcoală” digitalizarea conţinuturilor curriculare. Toţi elevii vor avea acces la toate

resursele de învăţare în format digital constituirea consorţiilor şcolare dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază,

complementară, continuă.Strategia MENCS privind dezvoltarea învăţământului preuniversitar favorizează

atingerea ţintelor strategice.

22

Această strategie creează cadru necesar îmbunătăţirii activităţii didactice la Liceul Tehnologic Turceni, care are drept finalitate formarea unor tineri ce posedă competenţele cheie specifice unei societăţi a cunoaşterii, unei societăţi informaţionale şi democratice.

Constatăm implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu Local) în problematica finanţării şi cea a resurselor materiale. Subliniem şi faptul că ne bucurăm de o libertate aproape deplină, comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele manageriale.

Reprezentanţii Consiliului Local şi Primăriei în Consiliul de Administraţie se manifestă de fiecare dată ca parteneri eficienţi.

Instituţia cu cea mai mare influenţă este Primăria orașului Turceni, iar persoana cea mai influentă este Primarul. De fiecare dată am găsit totală solicitudine pentru cererile noastre la Primar, Consiliul Local. Cu ajutorul lor am realizat lucrări de reparaţii, igienizări, dotări etc.

IV.2. Context economicDin analiza evoluţiei populaţiei judeţului Gorj actuală şi proiectată, pe grupe

mari de vârstă pentru perioada 2011-2030, putem observa următoarele aspecte cu implicaţii asupra sistemului TVET:

Procesul de îmbătrânire demografică coroborat cu tendinţa de descreştere a populaţiei determină reduceri semnificative ale populaţiei şcolare, ceea ce ar putea avea următoarele implicaţii:- reorganizarea sistemului educaţional, care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii, având, totodată, în vedere servicii de orientare şi consiliere, excedent de cadre didactice, abordarea unor nevoi educaţionale specifice.-dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Având în vedere populaţiarromă din judeţ este necesara intensificarea măsurilor pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate, ca şi înfiinţarea de clase TVET pentru calificări specifice.

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară, are implicaţii directe şi imediate asupra reţelei şcolare, impunându-se restructurarea acesteia şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară, are implicaţii directe şi imediate asupra reţelei şcolare, impunându-se restructurarea acesteia şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

23

În prezent, se remarcă preponderența populației rurale faţă de populaţia din mediul urban, pe toate grupele de vârstă școlară (10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani), având drept consecință ruralizarea regiunii și a județului Gorj

-dotarea unitatilor de învățământ din regiunea rurală sau luarea unor măsuri pentru sprijinirea elevilor în vederea realizării navetei sau a cazării în internate.

Principalii indicatori economici

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, judeţul Gorj se află într-o poziţie mai puţin favorabilă. Studiile şi analizele regionale din ultimii ani plasează regiunea sud-vest în rândul celor mai puţin dezvoltate regiuni.Agenţii economici înregistraţi pe raza judeţului îşi desfaşoară activitatea în domenii acoperind toate sectoarele economice, de la cel primar, cuprinzând agricultura, industria extractivă, cel secundar, cu activităţi în diferite industrii prelucrătoare şi cel terţiar, incluzând serviciile şi turismul. Referitor la firmele active din punct de vedere economic, se remarcă o concentrare mare pe comerţ.

Majoritatea societăţilor comerciale din judeţul Gorj fac faţă cu greu crizei economice, o parte dintre acestea fiind nevoite să îşi restrângă activitatea, să apeleze la măsuri precum şomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-şi complet activitatea.Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Analizând evoluția contribuției regiunilor la formare VAB națională, se observă că Regiunea Sud Vest Oltenia are ponderea cea mai scăzută în perioada 2008-2014, pentru care există date oficiale disponibile. Studiul valorilor arată că, după o creștere cu 0,2% în perioada 2008-2010 (de la 7,8% la 8%), VAB regională a scăzut continuu în 2011-2014, ajungând la un procent de contribuție de 7,5% în anul 2013, respectiv de 7,2% in anul 2014. (Fig. 3.1.).

VAB regională

milioane lei preţuri curente Regiunea de

Dezvoltare

ANUL

2008 2009 2010 20112012 2013 2014

ROMÂNIA

467122,2

459926,1

477028,6

495832,2

522296,1

561403,6

591206,5

Nord - Vest

52748,4

53022,7

53798,9

54083,6

59251,3

63171,3

67826,8

Centru 5176 5230 5353 5436 5927 6203 646924

2,3 6,4 5,9 6,2 3,0 9,7 5,3Nord -

Est4930

3,84960

7,25017

5,25022

3,45377

5,85756

6,45940

1,6Sud - Est

48216,4

48149,9

50778,1

52193,5

56814,8

63516,4

66549,9

Bucureşti - Ilfov

124151,5

114904,9

122446,3

134935,4 1388

23,9150426,0

158369,1

Sud Munte

nia5786

3,55952

3,85973

8,3

61405,6

62264,9

68543,4

76801,8

Sud - Vest

Oltenia

36327,5

36449,1

37937,8

39122,9

40620,3

42322,6

42823,0

Vest4634

5,84556

7,74803

8,34905

7,65104

9,85336

5,05432

2,5

Se observă că la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia în valoarea adăugată brută cea mai mare pondere o are industria extractivă.

Pe locul doi, din anul 2014 se situează activită ile de administraţie publică şiț apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială (A09), iar pe locul 3 se situează activitatea (A04) -Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.

De remarcat este faptul că agricultura se situează încă la un nivel scăzut de contribu ie regională la VAB (sub 8,0% în 2014) cu toate că există condi iiț ț favorabile dezvoltării agricole la nivel superior în zonă.

Acest lucru a fost posibil din cauza nivelului scăzut de productivitate i alș practicării în mare mare măsură a agriculturii de subzisten ă.țJudeţul Gorj este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităţilor cât şi al diversităţii. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole şi forestiere precum şi al resurselor minerale de suprafaţă şi de adâncime. Pădurile ocupă în special partea de nord a judeţului, precum şi văile principalelor cursuri de apă. Apaşi viaţa sălbatică (fondul faunistic şi floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale cadrului natural. Resursele de apă sunt de asemenea importante, judeţul Gorj fiind situat într-un bazin hidrografic cu resurse interioare superioare mediilor pe ţară. Resursele minerale de suprafaţă şi de adâncime sunt diverse şi răspândite practic pe tot cuprinsul judeţului. În afara unor resurse minerale aflate în cantităţi deosebit de mari, precum lignitul exploatabil la suprafaţă în special în vestul judeţului (bazinele Motru-Rovinari), Gorjul deţine importante resurse

25

de petrol şi gaze naturale (în centrul şi estul judeţului), dar şi resurse minerale mai rar întâlnite. Industria judeţului Gorj este dominată de activităţile extractive şi de producerea energiei. În mare măsură, dezvoltarea industrială este determinată de resursele naturale disponibile, ceea ce a făcut ca judeţul să fie mai puţin afectat de procesele de restructurare pe care alte regiuni/judeţe le-au cunoscut în ultimii ani. Principala problemă a judeţului o constituie scăderea consumului de energie electrică al României, cât şi orientarea spre alte forme de obţinere a acesteia.Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Judeţul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană: poziţie favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecţia unor axe

majore de circulaţie (Craiova – Deva şi Râmnicul Vâlcea – Drobeta Turnu Severin);

majoritatea oraşelor adiacente unui DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun de acoperire al teritoriului (39,3 km - 100 km²), dar nu însă şi calitativ;

deşi regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea şi densitatea feroviară relativ bună (34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala Bucureşti – Craiova.

Gorjul este traversat de drumuri judeţene şi este accesibil prin reţeaua de drumuri naţionale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judeţului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale ţării - Bucureşti, Timişoara, Craiova. Agricultura

Creşterea animalelor şi silvicultura, precum şi pomicultura, viticultura şi apicultura reprezintă activităţi specifice pentru nordul judeţului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru şi sud.Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu şi secară, plante de nutreţ, orz, ovăz şi cartofi. Agricultura judeţului Gorj, ca de altfel a întregii ţări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivalează cu 44% din suprafaţa judeţului, restul fiind ocupat de păduri, zone urbane, întinderi de apă.Silvicultura

Pornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel

26

exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească pădurea în ansamblul ei.Turismul

Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului, Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc.Zona montană şi dezvoltarea durabil - aspecte specifice ruralului montan

Dependenţa de un puternic sector extractiv şi afectareasemnificativă a mediului reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm costurile de exploatare a lignitului, de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură economică şi socială. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în viitorul imediat.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, aprobată de Guvernul României, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.Recomandări pentru învăţământul IPT:

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 3 în scopul ridicării nivelului de competenţeal muncitorilor calificati

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:- diversificarea calificărilor - creşterea nivelului competenţelor profesionale

- menţinerea reţelei şcolare în mediul rural Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante. Atragerea de finanțări prin derularea de proiecte cu fonduri națopnale și europene.

27

Indicatori statistici ai pieţei muncii Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului

de restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).O abordare cuprinzătoare a analizelor de piaţă a muncii pentru scopurile planificării strategice în învăţământul profesional şi tehnic include:

Analiza principalilor indicatori oferiţi de sursele statistice oficiale pentru piaţa muncii, alături de principalii indicatori care definesc contextul demografic şi economic

Analiza indicatorilor relevanţi din surse administrative privind evoluţia comparativă, pe ocupaţii, a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri

Analiza datelor oferite de anchetele în întreprinderi Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali

Analiza principalilor indicatori statistici are în vedere următoarele niveluri de analiză:-România în context european (indicatori la nivel naţional analizaţi comparativ cu situaţia la nivel european),-nivelul interregional: analizează poziţia regiunii comparativ cu celelalte regiuni, cu nivelul naţional şi, în funcţie de datele disponibile, cu nivelul european-nivelul intra-regional: compară datele disponibile la nivel judeţean cu situaţia la nivel regional.Participarea la forţa de muncă

Corelată cu alţi indicatori (ex. evoluţia veniturilor şi a puterii de cumpărare etc.), analiza comparativă a populaţiei oferă investitorilor un indiciu privind mărimea pieţei de desfacere dintr-o ţară sau dintr-o regiune. În domeniul resurselor umane, potenţialul demografic oferă elementele de referinţă pentru compararea mărimii resurselor de muncă, populaţiei şcolare etc.Dacă distribuţia pe sexe nu prezintă diferenţieri semnificative, diferenţele privind structura populaţiei pe medii rezidenţiale, comparativ cu media naţională, respectiv regională, trebuiesc reţinute ca repere pentru analizele specifice privind oferta sistemului de educaţie şi formare profesională (accesul la educaţie din perspectiva acoperirii teritoriale, relevanţei şi calităţii ofertei), mai ales atunci când se constată disparităţi semnificative pe medii rezidenţiale în valoarea unor indicatori specifici educaţiei (ex. ratele de cuprindere, abandonul şcolar etc.)Rata de activitate în mediul

28

urban a avut deasemenea evoluțiii fluctuante, cu un maxim în 2014, de 62,2%, crescând ușor în 2015 față de 2002 (cu 1,3%), procentul de creștere fiind mult sub cel de la nivel național, de 8,9%. În mediul rural rata de activitate a înregistrat scăderi continue din 2002, cea mai semnificativă fiind în 2015 față de 2014 (de la 71,3% la 65,1%). Situația este similară și la nivel național, însă procentul de scădere este mai mic de la un an la altul.

Din punct de vedere al educației și formării profesionale este relevantă rata de activitate a tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani. La nivel regional acest indicator are valori sub 37%, cea mai ridicată valoare fiind în 2002, de 36,8%, sub media națională,

de 38,9% .

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Cu un număr de 809 mii persoane ocupate, în anul 2015, regiunea Sud Vest Oltenia deținea 9,48% din totalul populației ocupate a României, cifrele arătând o descreștere continuă a ocupării în perioada 2002-2007, urmată de o ușoară creștere în 2008, pentru a scădea apoi constant până în 2014. În anul 2015 s-a înregistrat cea mai mare scădere a populației ocupate față de anul precedent (cu 109 mii persoane). 25,3% este procentul de scădere pe întreaga perioadă de analiză 2002-2015.

Populația ocupată de sex masculin era preponderentă în 2015 (457 mii bărbați, față de 352 mii femei), în perioada 2002-2015 fiind înregistrată aceeași tendință de scădere ca și la nivel național. Procentele de scădere la nivel regional sunt însă mult mai mari decât cele pe țară: populația ocupată masculină din regiune a scăzut cu 21%, față de numai 3,6% diminuare la nivel național, iar populația ocupată feminină a scăzut cu 30,2% în regiune, față de 12,3% procentul de diminuare pe țară.

Cifrele privind populația ocupată pe medii de rezidență, în perioada 2002-2015, arată că în mediul rural numărul de persoane ocupate este mai mare decât în mediul urban pe întreaga perioadă 2002-2015, însă de-a lungul timpului s-au înregistrat diminuări mai însemnate în rural (scădere de 34,1%) față de urban (scădere de 10,6%) în perioada analizată. În comparație cu nivelul național, unde s-a înregistrat o creștere de 1,2% a populației ocupate urbane, regiunea Sud Vest Oltenia a continuat să piardă din acest punct de vedere.

29

Persoanele cu o ocupație aducătoare de venit într-una din activitățile economiei naționale, erau, la nivel regional, în număr de 879,4 mii persoane în anul 2002, rata de

ocupare a resurselor de muncă fiind de 62,9%. În timp, acest număr a scăzut, dar, deoarece s-au diminuat și resursele de muncă, în anul 2014, când populația ocupată

civilă era de 813,8 mii persoane, rata de ocupare a fost 63%, aproape identică celei din

2002.

La nivelul județului Gorj, se observă că sectorul cu cel mai mare număr de persoane ocupate este sectorul serviciilor, urmat de sectorul agricultură, silvicultură și pescuit și apoi sectoarele industrie și construcții.

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor Analiza evoluția ratei şomajului înregistrat relevă o creştere a procentelor până în anul 2009 (până la 10,7%) , urmată de scădere în perioada 2010-2012 (7,7%) şi o uşoară creştere în 2013 (8,2%). În 2014, se constată o scădere la 7,5%. Dacă se va avea în vedere numărul șomerilor înregistrați în ultimii 3 ani, constatăm o ușoară descreștere în 2015, fașă de 2014 și 2013, adică 10540 fașă de 10581 (2014) și 12024 (2013).

Rata somajului de lungă durată pentru tineri crește usor în ultimii ani.Regiunea Indicator 2009 2010 2011 201

2 2013 2014

2009 2010 2011 2012 2013 2014

SV Oltenia Rata şomajului de lungă durată 1,6 2,3 3,2 3,2 4,2 3,6Rata şomajuluide lungă durată pentru tineri 11,9 8,9 12,3 11,8 15,7 15,2Incidenţa şomajului de lungă durată

24,5 31,1 48,4 53 59,8 55,4

30

Incidenţa şomajului de lungă durată pentru tineri 63 48,1 63,8 60,1 67,1 65,1

Proiecția cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu(2016-2020)În 2011, Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi

Protecției Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaționale a învățământului profesional şi tehnic cu cerințele pieței muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic.

Proiecția cererii de forță de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potențiale de forță de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populația ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanților la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forță de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza privind rata șomajului pentru orizontul 2020.

31

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forță de muncă la nivel național a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populația ocupată în activități ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea investițiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea costului mediu lunar al salariaților în activități ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)

Proiecția cererii de forță de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluția valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naționale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluție a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcții şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluția ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluția Costului forței de muncăpentru anii 2009 şi 2010 s-a ținut cont de valorile reale publicate de Institutul Național de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluția Investițiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informații s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variații față de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 față de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 față de 2009 în construcții, în timp ce în servicii se menține

32

constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se mențin evoluțiile prognozate de Comisia Națională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcții şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investițiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 față de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variații față de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menține la nivelulprognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ținut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievați sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forței de muncă în 2010 îşi menține ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluția celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluția populației ocupate din cadrul lor îşi menține trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obținută din predicția populației ocupate totale la nivel național pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potențiale de forță de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naționalpentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. (mii persoane)

 

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 9447

33

2017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2.Proiecția cererii potențiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forță de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de județ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.Proiecția cererii potențiale de forță de muncă la nivel județean a fost estimată prin dezagregarea proiecțiilor la nivel regional privind populația ocupată. Proiecția în structură de ocupații pentru fiecare județ în parte a plecat de la asumpția că este puțin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative față de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupații la nivel național (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferențele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel național şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de județ prin raportarea la ponderea populației de 55 ani şi peste în populația totală ocupată a județului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populației de 55 ani şi peste în populația totală ocupată a regiunii din care face parte județul.

Cererea agregată de forță de muncă la nivel național a fost obținută din însumarea cererii potențiale cu cererea înlocuită de forță de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potențiale rezultată din evoluția potențială a activităților economice. Diferența dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potențiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional şi tehnic.

1. Proiecția cererii de formare profesională la nivel regional şi județean – scenariul moderat

34

Deoarece datele avute la dispoziție au permis realizarea proiecțiilor doar în intersecția subgrupe majore de ocupații şi secțiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupații şi activități economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populației ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecției cererii de forță de muncă pe subgrupe majore de ocupații şi secțiuni CAEN.

În continuare, evoluția cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învățământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuția cererii de forță de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații şi structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (şi se va respecta înclinația şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia

2013 2017 2020Agricultură 7,1 7,3 7,1Chimie industrială 0,8 1,0 0,8Construcţii instalaţii şi lucrări publice 5,8 5,8 5,8Comerţ 14,5 14,8 14,5Economic 7,4 7,6 7,4Electric 7,7 8,0 7,7Electromecanică 1,2 1,3 1,2Electronică automatizări 0,5 0,7 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,5 0,0 1,5Industrie alimentară 1,6 0,1 1,6Industrie textilă şi pielărie 5,4 5,1 5,4Materiale de construcţii 4,9 4,8 4,9Mecanică 28,9 30,4 28,9Turism şi alimentaţie 2,5 2,5 2,5Resurse naturale şi protecţia mediului 10,3 10,6 10,3Tehnici poligrafice 0,1 0,0 0,1

Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic şi de piața muncii al județului Gorj, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Gorj este următoarea:

35

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Gorj %

Valori medii2013 2017 2020

Agricultură 1 2 2Chimie industrial 1 1 1Construcții, instalații şi lucrări publice

5 6 6

Comerț 5 7 9Economic 9 8 8Electric 8 8 8Electromecanică 5 3 3Electronică şi automatizări 14 10 4Fabricarea produselor din lemn 2 2 3Industrie alimentară 3 3 3Industrie textilă şi pielărie 4 4 4Materiale de construcții 2 2 4Mecanică 25 27 27Turism şi alimentație 6 7 8Resurse naturale şi protecția mediului

10 10 10

Tehnici poligrafice 0 0 0

Structura ofertei educaționale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaționale să fie aproximativ 60%.

În cadrul ofertei educaționale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 4, iar 60% pentru calificări de nivel 3.

Concluzii din analiza pieței muncii

Având în vedere dinamica pieţei muncii se impune:- adaptarea sistemului educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii;

36

- oferirea de servicii de orientare şi consiliere pentru domeniile prioritare de dezvoltare; - recalificarea excedentului de cadre didactice; - abordarea unor nevoi educaţionale specifice ( spre exemplu, nevoia de personal calificat în asistenţa socială şi medicală); Se impune acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime, precum şi o multitudine de opţiuni în vederea angajarii lor ulterioare în comerţ, agroturism etc. Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor, care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu operatorii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

În urma aspectelor prezentate în acest capitol vom prezenta în continuare ponderile locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pieţei muncii, cu rezerva

37

că această se recomandă a fi revizuită în urma evoluţiilor lunare până în luna noiembrie când se doreşte o reactualizare a ţintelor propuse.

Învățământul profesional şi tehnic din județ

Contextul de politici pentru educație şi formare profesională. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivăStrategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de

piață a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate şi coeziune socială.La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorități interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ținte: Creşterea ratei de ocupare a populației 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste

75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puțin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenți de învățământ terțiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu

20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienței energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populației aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”

Pentru susținerea celor 3 priorități şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 inițiative emblematice:

3 inițiative pentru creşterea inteligentă:O Uniune a inovării,OAgendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 inițiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;O politică industrială integrată pentru era globalizării;

38

2 inițiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competențe şi noi locuri de muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Inițiativa:“Agenda pentru noi competențe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecție):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educație şi fomare profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Național al Calificărilor corelat cu EQF

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învățământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulților, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competențelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piața muncii

Inițiativa: “Tineretul în mişcare”Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale şi de formare moderne care să asigurecompetențe-cheie şi excelență:

Investiții mai mari, mai țintite şi durabile în educație şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informații

de bază pentru planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale şi de formare, oportunități deangajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării şi predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) şi ştiințelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivității, ofertei şi calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educațieşi formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

39

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilorsă ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor şi permeabilitățiidintre EFP şi învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare şi prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superiorpentru economia bazată pe cunoaştere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studiisuperioare sau echivalent;

Îmbunătățiea calității, atractivității şi capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilitățiişi a capacității de inserție profesională

Susținerea unei dezvoltări puternicea învățării transnaționale şi a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tineriidin Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpulalocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionalea tinerilor Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. Comisiava stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu

sunt încadrați profesional şi nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori şi a activităților independente

Context şi Priorități ale formării profesionale 1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educației şi formării profesionale2. Îmbunătățirea calității şi atractivității educației şi formării profesionale

40

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieței muncii4. Eficientizarea guvernanței şi a cooperării în VET1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătățirea transparenței calificărilor şi promovarea mobilităților Premise: Calificări descrise pe baza rezultatelor învățării;Mecanisme operaționale de asigurare a calității; Implementarea mecanismelor se realizează coerentMăsuri:1. Realizarea Instrumentelor Necesare Implementării Mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;metodologii comune tuturor statelor membre pentru calificări descrise prin rezultate ale învățării;instrumente şi metodologii pentru competențe comune la nivel de sectoare;rețele europene în sprijinul dezvoltării EQF şi EQVET cu reprezentativitate sectorială;scheme pentru validarea învățării în contexte nonformale şi informale combinate cu utilizarea EQVET, valorificate în contextul cadrului național al calificărilor;instrumente de asigurare a calității;2. Îmbunătățirea coerenței diferitelor instrumente(prin experimentare) ;Europas, EQF, ECVET;ECTS, ECVET în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții2. Îmbunătățirea calității şi atractivității educației şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivității, accesabilității şi a calității vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaționale şi strategiile privind învățarea pe parcursul întregii vieți în vederea realizării următoarelor 2 obiective:1.Promovarea simultană a echității performanței afacerilor, competitivității şi inovării (dublul rol al educației social şi economic);2.Facilitarea posibilității ca cetățenii să poată dobândi acele competențe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetățeniei active şi a dezvoltării personaleMăsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.1.1. Dobândirea competențelor cheie ca o prerechizită pentru VET;1.1.2. Consolidarea parteneriatelor între şcoli, actorii locali (inclusiv autoritățile publice locale) şi mediul de afaceri;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.2.1. Asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaților;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinților, adulților;1.3.1 Promovarea excelenței în VET prin competiții europene (ex: Euroskils) ;1.3.2. Promovarea exemplelor de bună practică privind succesul în carieră prin dobândirea unor calificări profesionale; 1.4. Îmbunătățirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieți. Preşedinția Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieți care presupune: promovarea consilierii pe perioada pregătii profesionale (orientare şcolară) şi în perioada tranziției de la şcoală la locul de munca; promovarea sistemelor de consiliere adresate adulților

41

2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. P romovarea inovării şi creativității în VET 2.2. Îmbunătățirea permeabilității sistemului VET şi a continuității învățării din VET în învățământul superior prin: dezvoltarea calificărilor pe baza rezultatelor învățării atât în VET cât şi în învățământul superior; corelarea celor 2 sisteme şi a curriculei specifice a acestora2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicați în VET (profesori, formatori, consilieri) prin: pregătirea profesională a profesorilor/ formatorilor având în vedere prioritar dezvoltarea tehnologică, cererea pieței muncii şi a societății; promovarea mobilității profesorilor şi a formatorilor2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor prin: cercetări, anchete, care să măsoare eficiența sistemelor VET ; date statistice relevate pentru evaluarea şi monitorizarea progresului care să permită şi comparabilitatea între țări3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieței munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerințele pieței muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivitățiiMăsuri:1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competențelor Se are în vedere rezoluția din noiembrie 2007 privind „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forță de muncă pe termen scurt şi prognoza de competențe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMMAcestea se vor realiza prin: dezvoltarea instrumentelor de planificare participativă la nivel european; crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupații şi locuri de muncă la nivel regional, național şi european2. Corelarea VET cu piața muncii include: implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi implementarea politicilor VET; consolidarea colaborării dintre asociațiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre sistemele de educație şi partenerii sociali ; eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulților, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (planul de acțiune privind educația şi formarea adulților adoptat de Consiliul european mai 2008) ; Dezvoltarea şi implementare validării şi recunoaşterii rezultatelor învățării dobândite în context nonformal şi informal3. Creşterea mobilității persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe

învățare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională inițială, după cum urmează: implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; transferul şi recunoaşterea rezultatelor învățării dobândite pe perioada mobilităților în contextul utilizării EQF şi ECVET;

42

realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de practică

4. Creşterea contribuției învățământului superior la învățarea pe tot parcursul vieții şi integrare profesională prin: încurajarea formării profesionale continue a adulților prin învățământ superior; implementarea validării rezultatelor învățării informale şi nonformale în învățământul superior; implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educației5. Eficientizarea guvernanței procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:Consolidarea eficienței Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenței politicilor specifice în VET, învățământul secundar teoretic şi învățământul superior Măsuri:1. Îmbunătățirea cooperării europene în VET prin:Creşterea coordonării activității grupurilor de lucru şi a rețelelor active la nivel european precum şi a diseminării recomandărilor formulate de acestea în vederea informării politicilor VET la nivel european şi național; Stabilirea unor noi metode de lucru şi modalități pentru schimburi de experiență la nivel local şi informarea politicilor naționale cu privire la rezultatele obținute în aceste activități; Implicarea actorilor multipli în realizarea şi implementarea instrumentelor specifice TVET precum şi eficientizarea consultărilor naționale; Creşterea eficienței colaborării dintre Comisia europeană şi statele membre2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga prin:finanțarea din Fondul Social European a reformelor în domeniul VET;utilizarea facilităților programului integrat LLL;continuarea lucrului în domeniul statisticilor, indicatorilor, criteriilor de referință (benchmark) în colaborare cu Eurostat, OECD, CEDEFOP, ETF.3. Creşterea vizibilității Procesului Copenhaga prin: prezentarea contribuției Procesului la realizarea obiectivelor Lisabona; explicarea legăturilor dintre procesul Copenhaga si Procesul Bologna; asigurarea vizibilității formării profesionale din perspectiva rolului esențial al acesteia în cadrul Procesului european privind educația şi formarea profesională; creşterea legăturii procesului Copenhaga cu politicile privind învățământul preuniversitar, multilingvismul şi educația adulților4. Consolidarea schimburilor de experiență şi a cooperării cu țările terțe şi organizațiile internaționale prin continuarea: schimburilor de experiență şi a cooperărilor cu țările terțe, în special cu cele angajate în procesul de integrare europeană şi participante în politicile de vecinătate, cu sprijinul ETF; promovarea mecanismelor şi instrumentelor procesului Copenhaga în țări terțe; colaborarea cu organizații internaționale ca de exemplu: UNESCO, Consiliul Europei, OECD.

IV.3. Contextul național Programul Național de Reformă 2014 (PNR 2014) constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor şi a priorităților de dezvoltare economică a României pe parcursul

43

unei perioade de 12 luni (iulie 2014 - iunie 2015), în concordanță cu Strategia Europa 2020 şi cu documentele rezultate din Semestrul European 2014.

PNR 2014 continuă reformele asumate în PNR 2011-2013 şi sunt propuse reforme noi, derivate din specificul obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi al documentelor aferente (inițiative emblematice, Analiza anuală a creşterii 2014, Recomandările Specifice de Țară 2013). În acest context, PNR 2014 include, pe lângă acțiunile nou identificate, şi o parte dintre acțiunile aflate deja în curs de implementare.

În anul 2013 România a primit opt recomandări specifice de țară (RST), care vizează următoarele domenii: programul de asistență financiară cu UE/FMI, politica fiscală, sănătatea publică, ocuparea forței de muncă şi asistența socială, educația, administrația publică şi absorbția fondurilor europene, mediul de afaceri, legătura între cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) şi industrie, concurența în industriile de rețea, infrastructura (transporturi, TIC şi energie).

În ansamblu, recomandările pentru România adoptate de Consiliul European de vară corespund priorităților Guvernului României, reprezentând un instrument util în orientarea şi planificarea politicilor instituțiilor responsabile cu implementarea PNR.

Prin Recomandarea specifică de țară nr. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri pentru educația şi formarea profesională :

accelerarea reformei sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât şi la nivel local, şi evaluarea impactului reformelor;

accelerarea reformelor în domeniul învățământului profesional şi al formării; alinierea şi mai mult a învățământul universitar la cerințele pieței muncii şi

îmbunătățirea accesului persoanelor defavorizate; punerea în aplicare a unei strategii națională cu privire la fenomenul părăsirii

timpurii a şcolii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preşcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate;

accelerarea tranziției de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească.

Pentru a asigura buna desfăşurare a proceselor educaționale şi a rezolva disfuncționalitățile apărute în aplicarea Legii educației nr. 1/2011, la data de 30 decembrie 2013 au intrat în vigoare OUG nr. 117/2013 şi OUG 49/2014 privind modificarea si completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului.

Totodată, în scopul accelerării reformei învățământului profesional, OUG adoptate prevăd introducerea învățământului profesional şi tehnic cu durata de 3 ani, începând cu anul şcolar 2014/2015, ca şi acțiune de continuare a relansării, în anii 2012-2014, a învățământului profesional şi tehnic cu durata de 2 ani. Este reglementată, în acelaşi timp, modalitatea de certificare a competențelor absolvenților din cadrul filierei tehnologice şi vocaționale precum şi posibilitatea continuării studiilor în învățământul liceal pentru absolvenții învățământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale. Documentele prevăd şi faptul că absolvenții învățământului obligatoriu care întrerup

44

studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Național al Calificărilor (CNC) şi că învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a competențelor profesionale (PNR-pag 18)

Progrese înregistrate şi măsuri noi pentru perioada următoare Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii

În anul 2017 rata părăsirii timpurii a școlii a fost pentru tinerii cu vârste între 18 și 22 de ani a fost de 18,1% în descreștere cu 0,4 % față de anul anterior dar mult peste media europeană care este de 10,6%.La nivelul regiunii rata de părasire timpurie în anul 2017 a fost de 17,6%, sub media națională, dar în creștere constantă față de anii anteriori.

MEN continuă reformele în domeniul educației şi formării, în vederea asigurării unui învățământ adaptat cerințelor pieței muncii şi centrat pe dezvoltare personală şi socială, cu impact pozitiv asupra prevenirii şi combaterii părăsirii timpurii a şcolii.

Creşterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară

Ca urmare a măsurilor de adaptare a învățământului superior la cerințele pieței muncii şi a facilitării accesului la educația terțiară, ponderea populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară a înregistrat o creştere continuă, fiind prognozat ca în anul 2020 să fie atinsă valoarea de 26,7%.

Dezvoltarea învățământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal are ca efecte: - introducerea învățământului profesional cu durata de doi ani pentru absolvenții interesați ai clasei a IX-a. Pentru anul şcolar 2013/2014, în învățământul profesional au fost înscrişi cca. 13.000 elevi, fiind semnate contracte cu peste 2.300 companii care asigură formarea practică a elevilor. Elevii care frecventează această formă de învățământ primesc o bursă lunară de 200 lei. Începând cu anul şcolar 2014/2015 s-a introdus învățământul profesional cu durata de 3 ani, pentru care au fost finalizate şi adoptate normele metodologice şi planul-cadru de învățământ prin ordine de ministru specifice. În anul 2016-2017 la nivelul regiunii au fost cuprinși în învățământul profesional 7300 de elevi, regiunea înregistrând o pondere de 9,1% din totalul elevilor înscriși, situându-se astfel pe penultimul loc. (Fig. 5.1.)

Fig. Nr. 5.1.

45

IV.4. Context social

În condiţiile reculului mineritului, a numărului mare de societăţi comerciale care şi-au restrâns producţia, a falimentului sau încetării activităţii a numeroase I.M.M.-uri, a lipsei investiţiilor de capital străin, a disponibilizărilor, şomajul tinde să devină un fenomen îngrijorător, aproximativ 7,6% din totalul populaţiei active sunt şomeri, mai ales în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine.

Această situaţie afectează starea materială şi financiară a locuitorilor orașului Turceni. Numărul familiilor nevoiaşe a crescut în ultimii ani. Sărăcia şi excluziunea socială s-au accentuat de la an la an. La nivel naţional funcţionează Comisia Anti - Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale, care prin comisiile judeţene a elaborat şi implementat planurile pentru fiecare judeţ.

Planul judeţean anti – sărăcie tratează chestiunea populaţiei de vârstă şcolară şi tineri cu risc de abandon şcolar din rândul comunităţilor de rromi din zonele defavorizate, situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate (numărul în creştere în ultimii ani).

În situaţia în care societatea, judeţul şi comunitatea locală sunt marcate de transformări şi bulversări în toate domeniile de activitate sistemul de valori şi comportamentul adulţilor, dar şi al tinerilor şi copiilor este perturbat.

Cu toate acestea educaţia este şi trebuie să fie, din ce în ce mai mult, modalitatea de prevenire a unor comportamente marginale şi infracţionale.

Prin activităţile de colaborare pe care şcolile le realizează cu segmente importante ale comunităţii locale se urmăreşte diminuarea unor asemenea comportamente sau prevenirea lor. Asemenea parteneriate funcţionează cu Primăria , Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Poliția orașului Turceni.

IV5. Context tehnologic

În orașul Turceni există televiziune prin cablu, există reţea de telefonie fixă şi mobilă. Există, de asemenea, mijloace moderne de comunicare, atât la nivelul instituţiilor , societăţilor comerciale, etc., cât şi la nivelul familiilor/persoanelor din oraș. Un număr important de familii au calculator şi posedă acces la Internet. Posibilităţile de comunicare rapidă generează un aflux de informaţii consistent, de la care comunitatea se alimentează constant.

IV6. Context ecologic

46

Deşi judeţul Gorj are în componenţa sa un relief preponderent colinar şi muntos, cu vegetaţie abundentă , există încă obiective poluatoare precum termocentralele de la Turceni şi Rovinari.

În cadrul instituţiei noastre de învăţământ se realizează educaţia ecologică şi se derulează programe de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi, a parcurilor orasului, de protejare a mediului, colectare a deşeurilor ş.a.

V. ANALIZA SWOT

V. 1. Puncte tari Cultură organizaţională bazată pe valorizare și competiţie. Percepţia pozitivă a LICEULUI TEHNOLOGIC TURCENI în rândul copiilor,

tinerilor, părinţilor, comunităţii. Profesionalismul personalului didactic şi preocuparea pentru autoperfecţionare,

formare continuă, cercetare de specialitate, metodică, psiho-pedagogică. Oferta atractivă de specializări pentru învăţământul liceal care pregăteşte elevii

pentru continuarea studiilor universitare şi în perspectivă, pentru cerinţele actuale de pe piaţa muncii.

Potenţialul intelectual ridicat al elevilor de la LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI. Preocuparea elevilor pentru studiu, pentru obţinerea performanţelor, pentru

activităţi extracurriculare. Condiţii optime de cazare şi masă Baza materiala de exceptie Ofertă atractivă pentru activităţile extraşcolare. Rezultate bune la concursuri si olimpiade; participări la etapa judeţeană şi etapa

naţională – în ultimii ani. Participări şi premii la competiţia Euroscola; Calificări pentru reprezentarea

României la Parlamentul European de la Strasbourg (2013, 2015). Editarea revistei scolii; Colectivul de redacţie este alcătuit din elevi şi profesori de

la LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI; Instituţionalizarea activităţii de consiliere psihopedagogică. Derularea unui management raţional, eficient, centrat pe implicare şi dezvoltare. Coerenţa echipei manageriale. Receptivitate şi transparenţă din partea conducerii Preocuparea continuă pentru ameliorarea calităţii educaţiei. Înzestrarea instituţiei cu logistica didactică necesară: mobilier modern, calculatoare,

laboratoare de informatică şi TIC, auxiliare didactice, amenajarea unui cabinet de consiliere modern, cabinete, bibliotecă, dotare cu material sportiv.

Starea fizică bună a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare

Sala de sport modernă; Conectarea la Internet a majorităţii spaţiilor de învăţământ, inclusiv bibliotecă,

internat şi cantină.

47

Fonduri băneşti extrabugetare obţinute în cadrul Asociaţiei Părinţilor din LTT (asociaţie cu personalitate juridică).

Bibliotecă cu număr mare de volume (aprox. 29.000) Cabinet medical şcolar. Buget suficient pentru achiziţionarea de materiale suplimentare şi de curăţenie. Colaborarea foarte bună cu Consiliile Reprezentative ale Elevilor şi Părinţilor.

V.2. Puncte slabe

Folosirea insuficientă a echipamentelor moderne şi a mijloacelor audio-vizuale din dotare.

Implicarea limitată a cadrelor didactice în proiecte de finanţare. Insuficienta implicare/ participare a personalului didactic la activităţile educative

desfăşurate în şcoală şi la acţiunile ce promovează imaginea Liceului. Pregătirea anterioară a elevilor care optează după clasa a VIII-a către unitatea

noastră este mediocră sau submediocră, în general; Atitudinea faţă de învăţătură, în special preocuparea către studiul individual şi

lectură, a elevilor, scăzută; Timiditatea iniţiativelor din partea elevilor. Insuficienţa spaţiilor şcolare pentru activităţi şcolare suplimentare, activităţi

extracurriculare. Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice, privind aspecte

precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevilor, informatizarea învăţământului.

Lipsa de colaborare între unele cadre didactice la nivelul catedrelor şi comisiilor metodice.

Dezinteres pentru studii software. Slaba implicare în acţiuni de îmbunătăţire a ambientului şcolar. Insuficienta implicare a profesorilor în diminuarea absenteismului elevilor. Comunicare deficitară cu părinţii în anumite situaţii. Existenţa unei anumite doze de formalism în organizarea/desfăşurarea activităţilor

instructiv - educative. Dotarea nesatisfacatoare a atelierelor-scoala si a laboratoarelor de specialitate

(laboratoarele de fizică, transformate în săli de clasă). Oferta şcolară nu satisface întotdeauna nevoile tuturor elevilor, opţiunile Număr redus de acţiuni comune cu licee similare din ţară. Toleranţă faţă de membrii comunităţii şcolare care nu respectă normele, regulile,

cerinţele. Rezultate cuantificabile reduse ale proiectelor de parteneriat. Iniţierea unui număr restrâns de proiecte de parteneriat internaţional.

V.3. Oportunităţi

48

Multitudinea posibilităţilor de formare/perfecţionare a personalului didactic (oferta instituţiilor de învăţământ superior şi a C.C.D. este bogată).

Posibilităţi de realizare a unor programe de parteneriat cu instituţii similare la nivel local, interjudeţean, naţional, european, cu alte instituţii ale comunităţii locale, judeţene, naţionale, internaţionale.

C.D.Ş. oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate, contribuie la dezvoltarea motivaţiei intrinseci pentru învăţare, valorifică abilităţile individuale şi vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar.

Descentralizare şi autonomie instituţională. Posibilităţi de elaborare a unor proiecte nerambursabile. Exemplu: Proiecte de

granturi pentru dezvoltarea şcolară, Proiecte Comenius, Leonardo ş.a. Întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs pentru

favorizarea împărtăşirii experienţelor personale, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună.

Obţinerea unor resurse financiare şi materiale prin parteneriate cu Comunitatea locală, proiecte finanţate de M.E.N.C.S şi U.E.

Interesul copiilor şi părinţilor pentru specializările de la LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI, îndeosebi pentru: Ştiinţele naturii; Filologie; Matematică – Informatică;

Atitudinea pozitivă a comunităţii şi a părinţilor faţă de LICEUL TEHNOLOGIC TURCENI.

Posibilitatea şcolii de a-şi selecta cadrele didactice şi personalul auxiliar. Promovarea educaţiei pentru cetăţenia democratică, pentru valori, pentru lucrul

bine făcut. Schimburi culturale. Posibilităţile financiare de stimulare şi motivare a cadrelor didactice Promovarea educaţiei interculturale, moral-religioase, ecologice, artistice. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în vederea diseminării rapide a

informaţiei.

V.4. Ameninţări

Nivelul scăzut de dezvoltare economică locală, slaba diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă.

Nivelul scăzut al veniturilor financiare ale familiilor elevilor. Imposibilitatea motivării personalului bine pregătit pentru a rămâne în sistemul de

învăţământ Plecarea cadrelor didactice spre domenii de activitate mai bine remunerate Reducerea populaţiei şcolare Limitarea posibilităţilor de realizare a veniturilor extrabugetare.

49

Vechimea / degradarea unor elemente de infrastructură şcolară: instalaţie electrică, instalaţie sanitară, canalizare, mobilier, mijloace de învăţământ etc.

Insuficienţa personalului de întreţinere şi pază, având drept consecinţă degradarea/ sustragerea bunurilor.

Creşterea concurenţei din partea altor unităţi şcolare. Supraevaluarea elevilor la verificările de parcurs şi finale. Criza de timp a părinţilor şi plecarea acestora la muncă în străinătate, reducându-se

implicarea familiei în viaţa şcolară, fapt reflectat în relaţiile profesori – elevi şi performanţele şcolare.

VI. ŢINTE STRATEGICE

PRIORITATEA 1 - Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolii

Obiectiv 1:

Imbunatatirea conditiilor de invatare

Ţinta 1:

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice moderne

PRIORITATEA 2 - Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social

OBIECTIV 2:

Extinderea parteneriatului existent şi creşterea eficientei relatiilor de parteneriat pentru furnizarea de servicii de calitate

TINTA 2:Dezvoltarea relatiilor de parteneriat existente şi atragerea de noi parteneri

PRIORITATEA 3 - Dezvoltarea competentelor profesionale ale resurselor umane şi creşterea calitatii invatarii

Obiectiv 3:Dezvoltarea competentelor metodice şi de specialitate ale personalului din scoala

Ţinta 3:Toti profesorii din şcoala participa anual la o forma de perfectionare metodica şi de specialitate

PRIORITATEA 4 - Asigurarea calitatii formarii oferite de şcoala

50

Obiectiv 4.Motivarea participării elevilor la programe de pregătire pentru performanţă şcolară, educaţie formală şinon-formală.

Ţinta 4:Realizarea unei dezvoltări personale a elevilor în concordanțăcustandardeledepregătireprofesionalăspecifice.

PRIORITATEA 5 - Corelarea ofertei şcolii cu nevoile de calificare

Obiectiv 5Identificarea nevoilor de calificare și adaptarealorlaserviciileoferitedeșcoală

Ţinta 5:Adaptarea ofertei la nevoile de calificare (ptr. domenii de pregatire şi calificari)

51

Planuloperațional

Prioritatea 1: Modernizarea bazei materialeObiectiv 1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţareTinta 1.Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice moderne

Context:Un învăţământ de calitate şi eficient, un învăţământ centrat pe elev şi orientat spre formarea competenţelor profesionale în deplină concordanţă cu standardele profesionale determină utilizarea de echipamente adecvate noilor tehnologii.În aceste condiţii, şcoala se implică permanent în elaborarea şi implementarea unui program de dotare în funcţie de priorităţile şi de nevoile identificate.Pe de altă parte, realitatea nevoilor individuale creează necesitatea existenţei cadrului adecvat pentru rezolvarea acestora.Eficientizarea învăţământului presupune asigurarea unor condiţii corespunzătoare de desfăşurare a activităţii instructiv-educative (clădiri, spaţii, condiţii igienico-sanitare).

Acţiuni Rezultat Termen Responsabil

Parteneri

1. Asigurarea cadrului necesar accesului la

resursele de învăţare care

răspund nevoilor individuale ale

elevilor şi care sunt adecvate unui

studiu independent eficace

Programe informationale

dedicate domeniilor de

pregatire generala si de specialitate

2024

Administratorul reţelei, Profesori Conduce

rea şcolii,

ISJ Gorj,

Agentieconomi

ci

2. Modificarea ambientului şcolar înconcordanţă cu

sugestiile elevilor şi părinţilor

Organizarea spaţiului pentru a corespunde

desfăşurării unoractivităţi interactive

Ambientul şcolar plăcut şi pozitiv va

Achiziția unor table interactive

Modificări ambientale

pentru cel puțin 3 săli de clasă

2024

Administratorul de

patrimoniu

Administratorul reţelei, Profesori

Conducerea şcolii

52

ajuta fiecare copil să se destindă şi să

parcurgă procesuleducaţional înlinişte

3. Asigurarea cadrului necesar accesului la resursele de învăţare

Realizarea unui orar optimizat, care să ofere

accesul elevilor la laboratoarele

specializate

Permanent

Comisia de orar

Conducerea școlii

53

Prioritatea 2: Dezvoltarea si diversificarea parteneriatului socialOb i ec t iv 2 : Extinderea parteneriatului existent și creșterea eficienței relațiilor de parteneriat pentrufurnizarea de servicii de calitate.Tinta 2: Dezvoltarea relațiilor de parteneriat existente și atragerea de noi parteneriContext:Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice, dar nu poate funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează.Managementul şcolii trebuie să asigure funcţionarea şi dezvoltarea şcolii ca sistem deschis, aflat în relaţie permanentă cu mediul său exterior, cu comunitatea.

Acţiuni Rezultat Termen

Responsabil

Parteneri

1. Participarea reprezentanţiloragenţilor economici în

Consiliul de Administraţie pentru domeniile de

pregătire

Convenţii de

colaborare Componen

ţa Consiliului

de Administr

aţie

2024 Conducerea şcolii

Agenţi economici

2. Îmbunătăţirea organizării examenelor de absolvireprivind

efectivitatea participării

partenerilor sociali în cadrul comisiilor

3. Identificarea de noi partenerişi încheierea de contractede

colaborare

Comisii având membrii activi parteneri sociali

Conventii si contracte de colaborare si parteneriat

Iunie, anual

Permanent

Conducerea şcolii

Conducerea scolii Comisia

de proiecte

ISJParteneriisociali

AIMM,AJOFM,

Camera de Comert,

Directia pentru ProtectiaCopilului, Directia

Judeteana pentruProtectiaConsumatorul

ui

4. Extinderea parteneriatelor internaţionale

Continuarea actiunii

de Calendar

Dosar proiecte

54

Informarea cadrelor didactice privind proiectele internaţionale Diseminarea

experienţei cadrelor didactice în realizarea

proiectelor Realizarea de proiecte viabile Motivarea

cadrelor didactice implicate

parteneriat în

Proiect ROSE

proiecte

55

Prioritatea 3. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resursei umane şi creşterea calităţii învățării

Obiectiv 3: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului şcoliiTinta 3 : Minim 50% dintre cadrele didactice din şcoală participa la o formă de perfecţionare metodică sau de specialitateContext:Implementarea criteriilor de performanţă privind asigurarea calităţii impune dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic prin formarea continuă a acestuia.

Acţiuni Rezultat Termen Responsabil

Parteneri

1Realizarea analizei de nevoi în formare pentru

cadreledidactice Dezvoltarea de

parteneriate instituţionale cufurnizorii

acreditaţi de formare, înscopul optimizării

activităţilordeformare şi dezvoltare

profesională a cadrelor didactice şi didactic

auxiliare

Baza de date a formării profesionale

actualizată

2024 Responsabil

formare profesion

ală

Secretar şef Cadre didactice

2. Informarea cadrelor didactice cu privire la actele normative în vigoare referitoare la formarea

continuă

Procese verbale ale Comisiilor metodice

Permanent

Responsabil formare

profesională

Responsabili

comisii

metodice

Conducerea şcolii

Cadre didactice

3. Prezentarea cursurilor de formare organizate pentru cadreledidactice si personalul

didactic auxiliar

Cunoașterea ofertei de

formare a CCD Gorj, ISJ Gorj, Furnizori de

formare, Univ. Craiova, etc.Distribuire de materiale de

Permanent

Conducerea şcolii

Responsabil

arie curriculară tehnologii

CCD Gorj ISJ

GorjFurnizor

i de formare

56

prezentare4. Acţiuni de

colaborare cu furnizoriideformareșiagenţii economici pentruactualizarea

competenţelor de specialitate ale

profesorilor, cu accent pe noile tehnologii şi

schimbăriorganizaţionale (vizite

de documentare, întâlniri, participare

la târguri şi expoziţii)

Dobândirea sau

dezvoltarea de noi

competenţe metodice şi de

specialitate pentru minim 25

profesori- 2 actiuni de diseminare a

Informaţiilorobţinute la nivelul catedrei şi a unităţii deînvăţământ

Permanent

Conducerea şcolii

Agenţi economici parteneri

57

Prioritatea 4: Asigurarea calităţii formării oferite de Liceul Tehnologic TurceniObiectiv 4: Motivarea participării elevilor şcolară, educaţie formală şi non-formală.

la

programe

de pregătire pentru

performanţă

Ţinta 4: Realizarea unei dezvoltări personale pregătire profesională specifice.

a elevilor

în concordanță cu

standardele de

Context :Creşterea calităţii formării tinerilor cu competente profesionale şi sociale, la nivelul standardelor europene, in concordanţă cu evoluţia pieţei muncii, respectând principiul egalităţii şanselor.

Acţiuni Rezultat aşteptate

Termen Responsabil Parteneri

1. Derularea unui program unitar de

pregătire suplimenta

ră aelevilor din

clasele terminale a

VIII aşi a XII- a, în vederea

cresterii procentului de

promovabilitate la examenele

nationale;

Participarea a 75% dintre elevii

claselor terminale la pregătirea

suplimentară conform

graficului stabilit şi

afişat; Participarea a 100% dintre elevii claselor terminale la simulările organizate în şcoală;

Permanent

Conform

graficului pe

discipline

Director Director adjunct

Responsabiliarii

curriculare

Comisiile

metodice

Cadrele didacticecare predau la clasele terminale

2. Organizarea Antrenarea elevilor- cel

Permanent

Director adjunct

Cadrele

programelor şi puţin 2-3 elevi/clasă- în

Comisia de didactice

activităţilor de activităţile de pregătire

organizare a

pregătire pentru suplimentară pentru

concursurilor şi

performanţă Olimpiade şi concursuri

olimpiadelor

şcolare;

şcolare

3. Organizarea unor

Realizarea unei baze de

Iunie/iulie

Director adjunct

Cadrele

evenimente de date cu elevii cu anual Comisia de didacticepromovare, performanţe

deosebite şiorganizare a Diriginţi

58

evidenţiere şi a profesorilor care i-au

Concursurilor şi

recompensare a pregătit;

olimpiadelor

elevilor şi cadrelor

şcolare

didactice cuperformanţedeosebite.

4. Implementarea unui plan remedialpentru pregatirea

Crestereaprocentului de promovabilitatelaExamenelenationale

2024 Director/Director adjunct, diriginti,

sefii catedrelor

Cadrele didactice Diriginţi

examenului de EN-95% si de limba sievaluare nationala

Bacalaureat-70% literatura

si bacalaureat romana,matematica,

fizica, biologie,chimie

59

Prioritatea 5: Corelarea ofertei educaţionale a Liceului Tehnologic Turceni cu nevoile de calificare

Obiectiv 5: Identificarea nevoilor de calificare și adaptarea lor la serviciile oferite de școalăTinta 5: Adaptarea ofertei la nevoile de calificare (ptr. domenii de pregatire şi calificari)- realizarea de CDL-uri in colaborare cu agentii economici pentru clasele cu profil tehnicContext: În condiţiile în care piaţa muncii este într-o continuă schimbare, se impune o analiza permanentă a evoluţiei calificărilor. Școala este interesată să fie la curent cu nevoile pieţei muncii, pentru a fi pregătită sărăspundă nevoilor deformare ale agențiloreconomiciatâtprin liceu câtșiprinșcoala profesională.

Acţiuni

Rezultate aşteptate

Termen Responsabil

Parteneri

1. Investigarea nevoilor pe piaţa muncii pentru fundamentarea şi întocmirea proiectului planului

de şcolarizare pentru anul școlar următor

Colectarea de date privind

cererea de forţă de muncă pe plan

local

Raport cu informaţii actualizate privind cererile de forță de

muncă

februarie

aprilie

anual

Comisia promovare imaginii

scolii Director, Director

adj,

Partenerii economici şi

sociali AJOFM

, ISJ

2. Investigarea opţiunilor elevilor din clasa a X-a pentru continuarea studiilor în ciclul superior în vederea proiectării planului de şcolarizare pentru

anul școlar următor

Tabele opţiuni pe clase

Martie anual

Director, Diriginţii claselor a

X-a

Elevi, părinţi, agenţii

economici parteneri

3.Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor

Aplicarea unui chestionar privind

parcursul profesional la

Iunie-iulie anual

Comisie CEAC,

Elevi

60

finele anului şcolar

Dirigintii claselor a XII,XIIIsecretariat

4.Adaptarea curriculumului în dezvoltare locală la cerinţelor specifice ale angajatorilor şi

comunităţii locale

CDL avizat de ISJfebruar

ie anual

Conducerea şcolii

Comisiapentru

curriculum Responsabi

lii ariilorcurriculare

Agenţi econom

ici partener

i Părinţi Diriginţ

i

61

5. Stabilirea CDŞ pentru anul şcolar 2020-2021 pe baza

opţiunilor elevilor şi părinţilor

CDŞ-uri februarie anual

Conducerea şcolii Comisia

pt. curriculu

m Diriginti

Conducerea şcolii, părinţi, elevi

8. Colaborarea interdisciplinară între ariilecurriculare

participarea la simpozioane, proiecteeducaţionale

Competenţe specifice economiei de piaţă

Permanent

Responsabilii ariilor

curriculare CEAC

Agenti economici

62

VII. CONSULTARE, MONITORIZARE I EVALUAREȘ

Organizarea procesului de consultare pentruelaborarea PAS

Planul de Acţiune al Şcolii este conceput ca un răspuns la priorităţile propuse pentru anul şcolar 2020-2021 și având ca punct de plecare nivelurile din P.R.A.I., P.L.A.I. şi planul managerial, particularizate prin raportare la condiţiile concrete din unitatea noastră şcolară.

Nivelurile interne şi externe consultate facilitează elaborarea planurilor strategice pe termen lung pentru învăţământul profesional şi tehnic din România, având drept scop asigurarea corespondenţei între cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe piaţa muncii din regiunea noastră, dar şi pentru contextul de politici şi dezvoltări la nivel european.

Liceul nostru reprezintă un organism care a învăţat să iasă în întâmpinarea cererii de pe piaţa muncii cu soluţii, şi nu cu probleme. De aceea, monitorizarea planului operaţional pentru atingerea ţintelor specificate în P.L.A.I. a constituit o constantă a activităţii prilejuite de conceperea, respectiv, actualizarea P.A.S. Fiecare acţiune propusă a fost direct şi atent coordonată de responsabilii propuşi prin planul operaţional. Termenele stabilite au fost respectate pentru a nu se ajunge la suprasolicitarea unor aspecte care s-ar fi suprapus întimp.

Procesul de consultare în vederea elaborării P.A.S. a avut în vedere următoarele etape (acţiuni şi surse de informaţii):

a. Stabilirea echipei de lucru pentru elaborarea PAS şi a responsabilităţilor fiecărui membru alechipei

b. Contactarea partenerilor economici şi sociali şi explicarea direcţiilor în care este necesară colaborarea lor cu unitatea

c. Contextul : documentele de înfiinţare aleşcolii documentele de proiectare ale activităţiişcolii documente de analiză ale activităţiişcolii documente de prezentare şi promovare aşcolii site-uri de prezentare aşcolii

d. Mediul extern: site-ulMEN ISJ Argeș– PLAI2018 Direcţia Judeţeană de StatisticăArgeș AJOFM Argeș– date statistice2018 agenţii economici – consultare şi informare asupra evoluţiei

activităţiieconomice

63

din judeţ şi municipiu, chestionare, discuţii,interviuri înregistrări ale serviciului de secretariat alşcolii

e. Mediul intern: analize statistice ale sondajelor şi chestionareloraplicate rapoarte detaliate ale responsabililor decatedre dosarele catedrelor, ariilor curriculare şi comisieidiriginţilor portofolii ale tuturor cadrelordidactice date şi statistici aleşcolii documente de analiză ale activităţii din ariile curriculare şicatedre rapoarte ale Consiliului de Administraţie şi echipeimanageriale rapoarte scrise ale ISJ şi MEN, întocmite în urma inspecţiilor

frontale, speciale sau/şitematice rezultate aleelevilor rapoarte financiare şicontabile înregistrări şi fişe depersonal rezultatele autoevaluării anuale privind calitatea înînvăţământ rezultatele evaluării externe anuale privind calitatea înînvăţământ

f. Planuloperaţional Planul de şcolarizare pentru anul2018-2019 ISJ – orientări ale planului de şcolarizare până în2022 Planul operaţional al Comisiei pentru AsigurareaCalităţii Planul Managerial unic al unităţii pentru anul şcolar 2018-2019 Planurile de activitate anuale ale Consiliului de Administraţie,

ariilor curriculare, catedrelor, comisieidiriginţilor.P.A.S.-ul este rezultatul muncii de echipă care este compusă atât din

profesori, cât şi din ingineri cunoscători ai aspectelor practice şi teoretice ale procesului instructiv-educativ. Culegerea datelor din toate domeniile s-a realizat de un colectiv-pilot care a făcut un studiu privind orientarea profesională a absolvenţilor de gimnaziu spre specializările/meseriile oferite de liceul nostru. Accesul nelimitat la internet face posibilă o rapidă circulaţie a informaţiei utile între membrii colectivului de consultare şi cel deelaborare.

Colaborarea între sistemul de învăţământ şi autorităţile de ocupare a forţei de muncă aduce beneficii ambelor părţi, înlesnind o mai bună cunoaştere a strategiilor şi a acţiunilor la nivelul politicilor în vederea dezvoltării resurselor umane. Colaborarea cu autorităţile locale oferă o bază solidă pentru acţiuni specifice, iar colaborarea cu partenerii sociali asigură o mai bună înţelegere a pieţei muncii şi facilitează găsirea unor soluţii care pot fi puse în practică. În cele din urmă, colaborarea cu întreprinderile creează cadrul necesar unei tranziţii mai bune de la şcoală la locul de muncă pentru elevi. Este dificil de identificat neajunsuri sau dezavantaje ale colaborării.

Investigarea pieţei muncii înseamnă, de fapt, o colaborare sistematizată. Elementele principale ale investigaţiei pieţei muncii sunt sondajele şi utilizarea sistematizată a evidenţelor administrative şi a

64

informaţiilor parţiale. Şcoala dispune, în general, de aceste elemente şi este de la sine înţeles că trebuie să le folosească.

Organizarea activităţilor de monitorizare, revizuire şi reactualizare a PAS are în vedere următoarele repere de bază:

g. Ciclul de revizuire şi îmbunătăţirecontinuă;h. Repere interne/externe pentru standarde şi descriptori

deperformanţă;i. Revizuireaprocedurilor;j. Rapoartele de activitate ale comisiilor delucru;k. Dovezi privind realizarea planurilor de acţiune

(managementul calităţii, învăţarea centrată pe elevetc);l. ÎnregistrărialeaprecierilorISJArgeș,CCD,alteorganeabilitate;m. Înregistrări privind îmbunătăţirea sistemelor şi modalităţilor

de asigurare a calităţii (rezultate concrete ale elevilor şi profesorilor: rezultate la examene, premii la concursuri şi expoziţii şcolare, numărul de absolvenţi integraţi pe piaţamuncii);

n. Raportul de autoevaluare, Raportul de monitorizare şi Raportul de evaluare pentru asigurarea calităţii pentru anul şcolar2017-2018.În cadrul procesului de organizare a activităţilor de monitorizare,

evaluare şi actualizare PAS, se stabilesc acte de comunicare. Pentru liceul nostru, comunicarea cu principalii emiţători dar şi cu receptorii din cadrul reţelelor din care facem parte a constituit punctul de plecare pentru importantele transformări provocate în ultimii ani. Mecanismele feedback-ului sunt şi ele în permanentă schimbare, actualizare, transformare pentru a ne ajuta să percepem corect mesajele, dar şi răspunsurile venite din mediul extern şi, bineînţeles, din cel intern. Identitatea noastră a învăţat să se construiască pe următoarele cuvinte – cheie: flexibilitate, adaptabilitate, reţele, educaţie bazată pe cerere, feedback, calitate, pregătire şi conştientizare.

Ne propunem: Să monitorizăm implementarea acţiunilor propuse printr-o

bună colaborare cu toţi factorii implicaţi, prin coordonarea judicioasă a personalului didactic implicat, monitorizare pe care o va realiza, conform unui plan bine stabilit, directorul unităţii.

Dezvoltarea unor linii prospective de acţiune pentru identificarea unor noi colaboratori şiimplicarea unor noi factori în funcţie de profilul şi specializările proiectate.

Introspecţia evoluţiei exigenţelor pieţei muncii pentru a proiecta racordul şi a faceactualizarea planului de acţiune al

65

şcolii. Sprijinirea priorităţilor din planul de şcolarizare şi acordarea

acestuia cu oferta altor şcolidin plan local sauregional. Sesizarea şi semnalarea unor cerinţe de perspectivă impuse de

factorii implicaţi din sfera economiei reale spre învăţământului tehnic liceal şisuperior.

Efectuarea propunerilor de adaptare a programelor de studiu de la liceu, către ISJ şiMEN.

Creşterea calitativă a aportului resurselor materiale existente la nivelul şcolii şi identificarea de noi resurse necesare pentru perspectivă (feed-back-ul va fi dat de comisiile metodice/catedrele din interiorul unităţii şi persoaneleresponsabile).

Identificarea unor modalităţi de perspectivă pentru monitorizarea tehnicilor de instruire şi de creştere a calităţii în procesul de instruireprofesională.

Monitorizarea şi identificarea modalităţilor de realizare a performanţei în pregătireelevilor pentru examene şi concursurişcolare.

Informarea tuturor factorilor interesaţi de formarea elevilor, competenţele dobândite dar şi de gradul de educabilitate al acestora: părinţi, comunitatea locală, agenţieconomici.

Participarea elevilor la programele educative, la cele de pregătire individualizată, pentru examenele de sfârşit de ciclu şi cele pentru elevii care doresc să îşi continue studiile la şcoala profesională, ciclul superior al liceului, seral.

Echipa de elaborare a Planului de Acţiune al Şcolii va evalua rezultatele scontate în urma acţiunilor întreprinse la nivelul şcolii, înregistrând progresul/regresul rezultat în urma realizării acestora. De asemenea, va raporta în mod regulat progresul înregistrat managerilor şcolii şi va participa la elaborarea măsurilor ce se impun pentru paşii următori. În cazul în care apar dificultăţi în derularea oricărei acţiuni sau a depăşirii termenului propus, echipa este obligată să redreseze din mers aceste erori şi să elaboreze un plan de măsuri care să contribuie la corectarea respectivelor inadvertenţe.

Constatările şi concluziile rezultate la finalul anului şcolar 2019-2020 vor constitui baza de pornire pentru elaborarea P.A.S. 2020–2021. Echipa lărgită (director, directori adjuncţi, echipa de elaborare P.A.S. și a P.D.I., Consiliul de Administraţie, CEAC) răspunde de îndeplinirea obiectivelor propuse în P.A.S. şi de monitorizareaactivităţilor.

66

La elaborarea planului de acţiune al şcolii, priorităţile şi obiectivele au fost supuse spre consultare cadrelor didactice în Consiliul Profesoral, profesorul documentarist de la C.D.I, consiliul elevilor şi al părinţilor, fiind revizuite și aprobate.

Comisii formate din personalul şcolii vor urmări implementarea acţiunilor, evaluarea acestora, raportând regulat progresul înregistrat managerilor, colegilor sau altor factori.

Concluziile care se desprind din monitorizarea şi evaluarea curentă impun reactualizări continue şi întocmirea planului operaţional viitor.

VIII. PLANUL DE DEZVOLTARE AL ŞCOLII

VIII.1. Curriculum şi viaţa şcolară

Curriculum-ul desemnează, în general, ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. În sens restrâns, cuprinde ansamblul acelor documente şcolare în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele pe care şcoala le oferă elevului (curriculum formal sau oficial).

Curriculumul Naţional cuprinde planurile cadru de învăţământ pentru clasele I-XII/XIII, programele şcolare, ghidurile, normele metodologice şi materialele suport şi manualele alternative.

Numărul total de ore alocat prin planurile cadru variază între un minim şi un maxim. Planurile cadru prevăd pentru majoritatea obiectelor de studiu, o plajă orară ce presupune un număr de ore minim şi unul maxim. Această variabilitate se concretizează la nivelul şcolii prin schemele orare. Curriculum nucleu este completat de Curriculum la Decizia Şcolii (C.D.Ş.).

Planurile cadru optimizează bugetul de timp, cuprinde activităţi comune tuturor elevilor pentru asigurarea egalităţii de şanse a acestora; prevede apoi diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile, aptitudinile elevilor. Pentru învăţământul liceal planurile cadru sunt concepute diferenţiat în funcţie de filiere (teoretică, tehnologică, vocaţională).

Bugetul de ore pentru fiecare specializare şi clasă (TC, Cd şi CDŞ) a fost stabilit la minimum prevăzut în planurile cadru. În felul acesta se evită supra-aglomeraţia în orar, generată de programul în două schimburi.

Programele şcolare pentru Trunchiul Comun sunt elaborate de M.E.N. şi sunt respectate de cadrele didactice, fiind analizate în prima şedinţă a comisiilor metodice a anului şcolar.

67

Manualele existente în Liceu reflectă criteriul selecţiei (din oferta de manuale şcolare sunt selectate titlurile de către învăţători / profesori şi este realizată apoi comanda la nivelul şcolii). Sunt folosite manuale ale mai multor edituri : Corint, Didactica si Pedagogica, Aramis Print, Niculescu, Radical, Humanitas Educational ş.a.

Activitatea didactică este susţinută şi de materiale auxiliare: planşe didactice (îndeosebi pentru clasele I-IV), hărţi, atlase, expoziţie de roci, instrumente şi corpuri geometrice, computere, material de laborator. Laboratorul de biologie are amenajat un colţ viu.

Curriculum la decizia şcolii

Curriculum–ul la decizia şcolii acoperă diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi numărul minim / maxim de ore pe săptămână şi pe an de studiu, prevăzute de planurile cadru.

Acest tip de curriculum urmăreşte să coreleze mai bine resursele şcolii cu dorinţele elevilor şi cu cerinţele comunităţii. El contribuie la valorizarea Liceului nostru şi la crearea unei personalităţi proprii a acestuia prin diferenţierea ofertei de educaţie.

În ultimii ani personalitatea Liceului a fost conturată prin frecventarea de către elevi a mai multor cursuri din C.D.Ş., prea puţine încă pentru ţintele pe care le-am stabilit.

Selecţia şi opţiunile privind C.D.Ş. se realizează în conformitate cu normele şi metodologiile existente la nivel naţional. Elevii îşi exprimă opţiunile pentru C.D.Ş. în funcţie de dorinţele, aptitudinile şi interesele lor, fiind aduse la cunoştinţa părinţilor prin intermediul diriginţilor.

Personalul didactic de la Liceului Tehnologic Turceni şi-a propus şi îşi propune să limiteze aprofundările şi extinderile, exceptând unele discipline şi să menţină o ofertă C.D.Ş. realistă, în care elevii să îşi împlinească posibilităţile de formare, iar Liceul să-şi consolideze personalitatea.

VIII.2. Activităţile extracurriculare

Activităţile extracurriculare sunt selectate şi structurate în funcţie de interesele elevilor şi de obiectivele educaţionale urmărite: educaţia pentru valori, educaţia pentru cetăţenie democratică, educaţia pentru sănătate, educaţia pentru protejarea mediului înconjurător (ecologică), educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru valorile europene.

Ca pondere aceste activităţi se prezintă astfel : Cultural-Artistice – sunt organizate în vederea educării pentru valori a tinerilor

şi constau în: serbări prilejuite de evenimente marcante; comemorări şi celebrări precum: Ziua Mondial a Educației, Ziua Eroilor, Ziua Naţională, Ziua Europei, Ziua Unirii, Ziua Naţională a Holocaustului; spectacole cultural-artistice organizate cu prilejul „Zilelor Liceului, Balul „Bobocilor”, Balul

68

„Absolventului”, Balul „Toamnei”; workshop-uri, dezbateri şi seminarii de informare vizând construcţia europeană, expoziţii de pictură, cu prilejul evenimentelor anterior menţionate şi pentru Sărbatorile de Crăciun şi de Paşte.

Civice – organizarea unor acţiuni împotriva violenţei domestice, consumului de alcool, droguri şi tutun, de conştientizare a dreptului şi obligaţiei de a vota responsabil, de informare cu privire la cetăţenia europeană, toleranţă faţă de minorităţile etnice, persoanele cu dizabilități etc.

Sportive – participarea elevilor Liceului la campionate şi cupe şcolare organizate la nivel local şi judeţean; organizarea de competiţii sportive cu prilejul Zilelor Liceului (volei, tenis, fotbal, baschet, şah).

Ecologice – participarea elevilor din Liceul Tehnologic Turceni la concursuri vizând proiecte de mediu, Proiectul Naţional de Ecologizare „Let’s do it România”, campanii de împădurire, colectarea deşeurilor materiale.

Alte activităţi: - Proiecte şi programe de prevenire şi combatere a consumului de droguri; participarea la Concursul județean de proiecte antidrog.- Activităţi de informare a elevilor, părinţilor şi comunităţii locale - Participarea la activităţi cu valoare europeană derulate în cadrul proiectului bilateral Comenius „Green Reporters”; prin participarea la competiţia Euroscola şi la „Zilele Euroscola” de la Strassbourg ( 2012, 2014).

VIII.3. Acorduri de parteneriat

Casa de Cultură a orașului Turceni Junior Achievent Young Enterprise România, Ministerul Educaţiei

Naţionale Poliția Orașului Turceni Ocolul Silvic Turceni Asociația ,,DRUMEȚII MONTANE,, Asociația IDEE – Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din

București Colegiul Național ,,Ștefan Odobleja,, din Craiova, jud. Dolj C.J.R.A.E. Gorj Școala Gimnazială Țânțăreni Parohia Strâmba-Jiu Spitalul Orășănesc Turceni Asociația POSITIVE LIFE, Sibiu Universitatea din Petroșani Asociația Părinților – Liceul Tehnologic Turceni PROEDUCATIVA Liceul Tehnologic Auto Craiova Universitatea Constantin Brâncuși, Tg-Jiu

69

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Craiova Casa Corpului Didactic Gorj (CCD Gorj), Liceul Tehnologic Dimitrie Filișanu, din Filiași Asociația pentru sănătate, educație și familie, filiala Oltenia Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră Avram Iancu,

Oradea Facultatea de Agricultură și Horticultură, Craiova Colegiul Național FRAȚII BUZEȘTI din Craiova Radio INFINIT Școala Gimnazială Gh. Popescu, Slobozia I.S.U. Gorj

IX.4. Resursele materiale şi financiare

Liceul Tehnologic Turceni beneficiază de spaţii proprii. Starea clădirilor se prezintă în condiţii foarte bune, existând posibilitatea desfăşurării unei act instructiv-educativ remarcabil. Corpul clădirii principale a beneficiat de reabilitare , cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului local,pe fonduri europene. S-au realizat lucrări de amenajare a sălilor de clasă, laboratoarelor, cabinetelor, holurilor, scărilor etc..

Clădirile beneficiază de încălzire centrală (două centrale proprii care deservesc inclusiv Internatul și cantina școlară), grupuri sanitare recondiţionate, iluminat corespunzător, pavoazare, incluzând expoziţii personale ale elevilor şi cadrelor didactice etc.

Biblioteca este într-o stare foarte bună, acest spaţiu fiind reconditionat si reamenajat în vara anului 2013-2014 cu sprijinul Consiliului local, numărând aproximativ 24000 volume, inclusiv sala de lectură multimedia prevăzută cu 4 calculatoare. Tot aici funcţionează şi un centru de documentare şi informare .

Sala de sport se află de asemenea în bune condiţii, fiind administrată de Primăria Oraşului Turceni. A fost igienizată (interior şi exterior), dispunând de grupuri sanitare şi de magazii pentru materiale sportive.

Căminul şi cantina a fost recondiţionate şi extinse cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Oraşului Turceni

Căminul, cantina şi sala de sport sunt racordate la încălzire centrală, centralele termice fiind susţinute de o instalaţie cu agent termic de la Termocentrala Turceni.

Dispunem de un cabinet medical, încadrat cu medic şi 2 asistenţi medicali, dotat corespunzător. Foarte utilul cabinet stomatologic care urmează să devină funcţional, in viitorul apropiat.

Liceul are grupuri sanitare în şcoală, sala de sport, internat școlar şi cantină.Materialul didactic este constituit din hărţi, planşe, aparate si dispozitive de

laborator, auxiliare didactice, calculatoare şi imprimante, CD writer, boxe-audio, table, retroproiectoare, camere video de supraveghere, materiale sportiv, toate

70

acestea fiind folosite de către cadrele didactice şi elevii liceului, în cadrul activităţilor şcolare şi extraşcolare, în cadrul programelor de instruire programată etc., precum şi de cadre didactice şi elevi din alte unităţi şcolare în cadrul activităţilor de perfecţionare, cercetare.

Laboratoarele de informatică , cabinetele fonetice şi CDI-ul sunt dotate cu calculatoare conectate la Internet, în anul şcolar 2014-2015 intrând în procesul instructiv-educativ 146 de calculatoare .

Pentru buna desfăşurare a procesului didactic, în 2019-2024ne propunem:1. Reparaţii curente

Igienizarea în interior şi exterior a clădirii Liceului, cantinei, căminului, a structurilor școlare şi a centralelor termice

Zugrăveli şi vopsitorii interioare Revizuirea şi repararea instalaţiilor electrice, termice şi sanitare în toate

spaţiile de învăţământ şi cazare Înlocuirea sau refacerea împrejmuirii metalice din partea de nord a

Liceului şi structurilor, în zona de acces principală Verificarea tehnică a instalaţiilor de gaze și prelungirea autorizațiilor de

funcționare; Mentenanţa iluminatului incintei şi a spaţiilor exterioare.

2. Investiţii Realizarea împreună cu CL şi Primăria Oraşului Turceni a bazei

sportive in aer liber. Extinderea și amenajarea curții interioare Construirea unui local nou pentru grădiniță

3. Obiecte de inventar Dotarea cu mobilier a laboratorului de biologie Dotarea cu aparatură de specialitate a atelierelor-școală; Procurarea materialului didactic pentru sport (mingi de handbal,

medicinale, fotbal, baschet etc) Procurarea de perdele, garnituri de pat, feţe de masă, pături Dotarea căminului cu televizoare conectate la cablu TV şi cu un

aspirator Procurarea hărţilor geografice Achiziţionarea mai multor videoproiectoare şi ecrane pentru

videoproiecţii Dotarea bucătăriei cu sistem de aer condiționat;

Fondurile necesare îndeplinirii ţintelor şi obiectivelor Liceului în următorii ani sunt estimate astfel:

71

Anii2015 2016 2017 2018

Fonduri alocate de la bugetul local

(mii lei)

3.850 3.950 4.198 4.450

Fonduri alocate de la bugetul de

stat

130 135 140 145

Venituri extrabugetare

(estimări)340 340 340 340

VIII.5. Resursele umane

Managerii de la Liceul Tehnologic Turceni, pornind de la premisa ca resursele umane trebuie privite ca un capital autentic, ca o investiţie rentabilă a fost in permanenţă preocupat de: atragerea resurselor umane de care organizaţia a avut nevoie pentru realizarea obiectivelor propuse; dezvoltarea resurselor umane care funcţionează în Liceu; motivarea resurselor umane angajate; menţinerea resurselor umane care corespund cerinţelor din Liceu.

La începutul fiecărui an şcolar, echipa managerială manifestă o preocupare deosebită pentru ocuparea catedrelor didactice cu personal calificat, specializat, preocupat de realizarea unei activităţi responsabile şi eficiente. Atat predarea disciplinelor din curriculum nucleu, cât şi a celor din curriculum la decizia şcolii se face cu personal specializat. Orele din C.D.Ş., in general, sunt ore suplimentare pentru propunătorii cursurilor respective.

Mişcarea personalului didactic de la Liceul Tehnologic Turceni este redusa, datorită numărului mare de titulari şi a preponderenţei cadrelor didactice de vârstă medie. În următorii ani, pana în 2018, urmează să se pensioneze un număr restrâns de profesori, ceea ce va genera menţinerea nivelului ridicat din punct de vedere al calităţii corpului didactic.

Personalul didactic auxiliar si nedidactic este calificat pentru posturile pe care le ocupa, fiind compus din personal didactic auxiliar (10 persoane) şi personal nedidactic (25) .

În general, problemele de sănătate şi familiale nu împietează desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ. Directorul Liceului Tehnologic Turceni asigură echilibrul între nevoile instituţiei si nevoile personalului, manifestând grijă pentru atragerea/menţinerea resurselor umane care corespund nevoilor instituţiei si se mulează pe exigenţele acesteia.

72

Personalul cu calităţi si competenţe deosebite este stimulat si motivat corespunzător, în condiţiile legislaţiei actuale (calificative, gradaţii de merit, recompense morale). Sunt evidenţiate calităţile personale, identificate punctele slabe, susţinuţi cei aflaţi in dificultate şi susţinute nevoile de formare.

Ne propunem ca in perioada 2019-2023: Să înregistrăm o cât mai redusă mişcare a personalului didactic, exceptând

necesarul pentru completarea cu personal în urma pensionărilor, rezervărilor, vacantărilor.

Să completăm necesarul personalului de întretinere şi pază. Susţinerea fiecărui profesor în participarea la cursuri de formare (cel puţin 90

de credite în următorii 5 ani) Să încadrăm personal calificat (eventual prin concurs intern).

VIII.6. Relaţiile cu comunitatea

În oraşul Turceni, relaţia Liceului Tehnologic Turceni cu comunitatea, este din ce în ce mai bună. Există un consens axiologic între comunitate şi Şcoală, ambele interesate în dezvoltarea educaţiei şi, în particular, în susţinerea unităţii de învăţământ.

Parteneriatul Şcoală - comunitate include diferite instituţii: Primăria, Consiliul local, alte instituţii de învăţământ, I.S.J., Casa de Cultură Turceni, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Direcţia de Sănătate Publică, Centrul de Asistenţă Psihosocială, Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog, Biserica etc.

Toate promovează sau trebuie să promoveze valori comune cum sunt: egalitatea şanselor în educaţie, dezvoltarea spiritului civic, a mentalităţilor comunitare, încurajarea iniţiativei, participării, armonizarea condiţiilor specifice cu exigenţele sociale, toleranţă, respectul pentru ceilalţi etc.

În cadrul acestor parteneriate colaborarea cu părinţii rămâne prioritară. La Liceul Tehnologic Turceni este constituit Consiliul Reprezentativ al Părinţilor (din preşedintii Comitetelor de părinţi ai fiecărei clase). Acest Consiliu a desemnat reprezentații săi în Consiliul de Administraţie al Liceului. La nivelul fiecărei clase sunt constituite comitetele de părinţi (un preşedinte şi doi membri). Activitatea acestora se concretizează în: alegerea disciplinelor opţionale, implicarea în activităţi extraşcolare (serbări, excursii, contribuţii la fondul de dezvoltare al şcolii etc.)

În cadrul Liceului, funcţionează Asociaţia părinţilor din LT Turceni, cu personalitate juridică, dispunând de fonduri obţinute prin cotizaţia membrilor, donaţii, sponsorizări etc. Fondurile sunt utilizate pentru modernizarea şi întreţinerea patrimoniului Liceului, a bazei sale materiale, pentru activităţi extraşcolare ale elevilor, susţinerea elevilor supradotaţi, a celor cu probleme speciale etc.

Consiliul Elevilor este o prezenţă activă în viaţa şcolii, membrii acestuia implicându-se în organizarea activităţilor educative şi extra-curriculare. Au loc

73

întâlniri periodice între Consiliul Elevilor şi profesorul coordonator cu programe educative. Problemele elevilor sunt aduse în discuţie şi în Consiliul de Administraţie de către reprezentantul elevilor în această structură de conducere.

Relaţiile cu Primăria și Consiliul Local funcţionează în condiţii optime. Liceul Tehnologic Turceni colaborează eficient şi cu alte instituţii ale

comunităţii locale: I.S.J. Serviciul de Reintregrare a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Gorj Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Inspectoratul Judeţean de Poliţie Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Direcţia de Sănătate Publică Biserica

IX. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZAREAL

LICEULUI TEHNOLOGIC TURCENI

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZAREPENTRU ANUL ŞCOLAR 2015 - 2016

I. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL :- 5 grupe Turceni nr. 1- 2 grupe Strîmba – Jiu- 1 grupă Gârbovu- 1 grupă Murgeşti- 2 grupe Grădiniţa cu program prelungit

II. CICLUL PRIMAR :- 3 clase pregătitoare : 2 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu- 4 clase I : 3 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu- 5 clase a II –a : 4 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu- 3 clase a III – a Turceni- 4 clase a IV – a : 3 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu

III. CICLUL GIMNAZIAL :- 4 clase a V – a : 3 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu- 5 clase a VI – a : 4 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu- 5 clase a VII – a : 4 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu

74

- 5 clase a VIII – a : 4 Turceni şi 1 Strîmba – Jiu

IV. CICLUL LICEAL – ZI :- 8 clase a IX –a şi 1 clasă de şcoală profesională ( mecanică )

1 clasă de mate. – info.1 clasă de ştiinţe ale naturii1 clasă de filologie1 clasă de electronică – automatizări1 clasă de electromecanică2 clase de mecanică1 clasă de construcţii

-7 clase a X –a şi 2 clase de şcoală profesională (mecanică )1 clasă de mate. – info.1 clasă de ştiinţe ale naturii1 clasă de filologie bilingv1 clasă de electronică – automatizări1 clasă de electromecanică1 clasă de mecanică

1 clasă de construcţii -9 clase a XI – a :

1 clasă de mate. – info.1 clasă de ştiinţe ale naturii2 clase de filologie1 clasă de electronică – automatizări1 clasă de electromecanică2 clase de mecanică

1 clasă de construcţii -9 clase a XII – a :

1 clasă de mate. – info.1 clasă de ştiinţe ale naturii1 clasă de electronică – automatizări2 clase de electromecanică3 clase de mecanică1 clasă de construcţii

V. CICLUL LICEAL – SERAL :-2 clase a XI – a seral : 1 clasă de mecanică şi 1 clasă de electromecanică-2 clase a XII – a seral : 1 clasă de mecanică şi 1 clasă de electromecanică-1 clasă a XIV – a RP seral ( mecanică )-1 clasă a IX – a frecvenţă redusă

PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZAREPENTRU ANUL ŞCOLAR 2016 - 2017

Clasa pregătitoare: 2 clase

75

Clasa I : 2 clase Clasa a II-a: 3 clase Clasa a III-a: 4 clase Clasa a IV-a: 3 clase Clasa a V-a: 3 clase Clasa a VI-a: 3 clase Clasa a VII-a: 4 clase Clasa a VIII-a:4 clase

Clasa a IX-a: 7 clase- 2 clase profil real din care: - 1 clasă matematică-informatică

- 1 clasă ştiinţe ale naturii - 1 clasă uman- filologie - 4 clase tehnic din care : - 1 clasă electronică automatizari - 1 clasă mecanică - 1 clasă electromecanică - 1 clasă construcţii instalaţii şi lucrări publice - 1 clasă şcoală profesională (mecanică)Clasa X-a : 8 clase 

- 2 clase profil real din care: - 1 clasă mate- info

- 1 clasă stiinţe ale naturii - 1 clasă uman-filologie

- 5 clase tehnic din care: - 1 clasă electronică automatizări - 2 clase mecanică - 1 clasă electromecanică - 1 clasă construcţii, instalaţii şi lucrări publice - 1 clasă școală profesională (mecanică)

Clasa XI-a: 7 clase- 2 clase profil real din care:

- 1 clasă mate- info - 1 clasă stiinţe ale naturii -1 clasă uman – filologie

- 4 clase tehnic, din care: - 1 clasă tehnician în automatiz.

- 1 clasă tehnician electromec. - 1 clasă tehn. mec. întreţ. şi rep. - 1 clasă tehn. inst. pt. constr.

Clasa XII-a zi: 9 clase - 2 clase profil real din care: -1 clasă mate- info

76

-1 clasă stiinţe ale naturii - 2 clase uman-filologie

- 5 clase tehnic din care: -1 clasă tehnician în automatizări-2 clase tehnician mechanic într. și reparatii

-1 clasă tehnician instalator pt. construcţii - 1 clasă tehnician electromecanicClasa a XI-a liceu seral - 1 clasă rută directă- mecanicăClasa XII-a liceu seral -2 clase ruta directăClasa a XIII-a liceu seral -2 clase ruta directăClasa a X-a, teoretic, frecvență redusă

- 1 clasă A doua şansă 1 grupă,an IV Stagii practică - 1 grupă SPP Școală de maiștri – 1 clasă

Plan de şcolarizare 2017-2018

Grădinița cu program normal: 4 grupe Turceni, 1 grupă Strâmba-Jiu, 1 grupă Gârbovu, 1 grupă Murgești

Grădinița cu program prelungit-Turceni: 2 grupe Clasa pregătitoare: 2 clase Turceni Clasa I: 4 clase(3 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a II-a:3 clase(2 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a III-a: 4 clase(3 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a IV-a:5 clase(4 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a V-a: 3 clase(Turceni) Clasa a VI-a:4 clase (3 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a VII-a: 4 clase(3 Turceni, 1 Strâmba-Jiu) Clasa a VIII-a:5 clase(4Turceni, 1 Strâmba-Jiu)

Clasa a IX-a: 7 clase liceu zi - 1 clasă matematică-informatică- 1 clasă ştiinţe ale naturii- 1 clasă uman- filologie bilingv engleză - 1 clasă electronică automatizari

- 1 clasă mecanică

77

- 1 clasă electromecanică - 1 clasă construcţii instalaţii şi lucrări publiceClasa a IX-a școală profesională 3 ani(15 locuri specializarea sudori, 15 locuri electromecanic centrale electrice)Clasa X-a : 8 clase liceu zi 

- 1 clasă matematică- informatică - 1 clasă stiinţe ale naturii

- 1 clasă uman-filologie - 1 clasă electronică automatizări - 2 clase mecanică - 1 clasă electromecanică - 1 clasă construcţii, instalaţii şi lucrări publiceClasa a X-a școală profesională specializarea mecanică

Clasa XI-a: 7 clase liceu zi - 1 clasă matematică- informatică - 1 clasă stiinţe ale naturii - 1 clasă uman – filologie bilingv engleză - 1 clasă electronic automatizări - 1 clasă electromecanică - 1 clasă mecanică - 1 clasă construcții Clasa a XI-a școală profesională specializarea mecanică

Clasa XII-a zi: 7 claseliceu zi - 1 clasă matematică- informatică - 1 clasă stiinţe ale naturii - 1 clasă filologie - 1 clasă electronică – automatizări - 1 clasă electromecanică - 1 clasă mecanică - 1 clasă construcții

Ciclul liceal seral- frecvență redusă: - 1 clasă a XI-a seral, profil mecanică - 1 clasă a XII-a seral, profil mecanică - 1 clasă a XIII-a seral, profil mecanică - 1 clasă a IX-a frecvență redusă, profil știinţe ale naturii - 1 clasă aXI-a frecvență redusă, profil științe ale naturii

Planul de școlarizare An școlar 2018-2019

78

I. GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL :- 4 grupe Turceni nr. 1- 1 grupă Strîmba-Jiu- 1 grupă Murgești- 2 grupe Grădinița cu program prelungit

II. CICLUL PRIMAR:- clasa pregătitoare – 3 Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa I – 2 clase Turceni- clasa a II-a : 3 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasaa III-a : 2 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa a IV-a : 3 clase Turceni + 1 strîmba-Jiu

III. CICLUL GIMNAZIAL :- clasa a V-a : 4 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa a VI-a: 3 clase Turceni- clasa a VII-a: 3 clase Turceni+ 1 Strîmba-Jiu- clasa a VIII-a : 3 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu

IV. CICLUL LICEAL :- clasa a IX –a : 7 clase

- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie-bilingv engleză - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 1 clasă- construcții - 1 clasă

- școală profesională: 1 clasăClasa a X-a : 7 clase

- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie - bilingv - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 1 clasă- construcții - 1 clasă

- școala profesională: 1 clasă ( electric + mecanică)

Clasa a XI-a : 8 clase- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie - 1 clasă

79

- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 2 clase- construcții - 1 clasă

- școală profesională : 1 clasă – mecanică

Clasa a XII –a: 7 clase- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 1 clasă- construcții - 1 clasă

- Curs seral + F R:XI seral : - 1 clasă mecanicăXII seral - 1 clasă mecanicăXIII seral – 1 clasă mecanică

F.R. :X- 1 clasă științe ale naturiiXII – 1 clasă științe ale naturii

PLAN DE ȘCOLARIZAREAn școlar 2019-2020

I. GRĂDINIȚA :Turceni:- Program normal- 4 grupe

-Program prelungit-2 grupe Murgești-1 grupă

Strîmba-Jiu-1 grupă

II. CICLUL PRIMAR:- clasa pregătitoare – 3 Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa I – 3 clase Turceni+ 1 cls. Strâmba- clasa a II-a : 2 clase Turceni - clasaa III-a : 3 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa a IV-a : 2 clase Turceni + 1 strîmba-Jiu

III. CICLUL GIMNAZIAL :- clasa a V-a : 3 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu- clasa a VI-a: 3 clase Turceni + 1 Strâmba- clasa a VII-a: 3 clase Turceni

80

- clasa a VIII-a : 3 clase Turceni + 1 Strîmba-Jiu

IV. CICLUL LICEAL- cursuri de zi :

Clasa a IX –a : 7 clase - matematică-informatică - 1 clasă- filologie-bilingv engleză - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- construcții - 1 clasă

Clasa a X-a : 7 clase- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 1 clasă- construcții - 1 clasă

Clasa a XI-a : 7 clase- matematică-informatică - 1 clasă- științe ale naturii - 1 clasă- filologie-bilingv engleză - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 1 clase

- construcții - 1 clasă

Clasa a XII –a: 8 clase - matematică-informatică - 1 clasă - științe ale naturii - 1 clasă- filologie - 1 clasă- electronică-automatizări - 1 clasă- electromecanică - 1 clasă- mecanică - 2 clase- construcții - 1 clasă

V. ȘCOALĂ PROFESIONALĂ clasa IX- școală profesională -2 clase

81

( sudori+lăcătuși ) clasa a X-a școala profesională -1 clasă –înv.dual -lăcătuși clasa aXI-a școală profesională -1 clasă ( 2 grupe – mecanică+ sudori )

VI. Liceu- Curs seral + Frecvență redusă:XI seral-mecanic -1 clasăXII seral -mecanic -1 clasăXIII seral –mecanic -1 clasă

Frecvență redusă :XI- științe ale naturii - 1 clasă XIII– științe ale naturii - 1 clasă

82

X. INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Obținerea de rezultate bune și foarte bune la examenele naționale. Desfăşurarea a cel puţin 50% din activităţile didactice prin folosirea metodelor

activ-participative. Sporirea cu 20% a fondului de carte din bibliotecă. Realizarea abonamentelor la publicaţii de specialitate, periodice, cotidiene. Participarea Liceului la cel puţin un proiect european. Realizarea a cel puţin două proiecte finanţate de M.E.N. Promovarea examenului de Bacalaureat 62% și Evaluarea națională – cel puţin

60% din elevi. Înregistrarea performanţelor la olimpiade, concursuri şcolare - cel puţin câte un

reprezentant pe fiecare disciplină de învăţământ. Formarea personalului didactic în specialitate, în sistemul informatizat în

proporţie de 70%. Formarea personalului didactic în managementul de proiect – cel puţin 30% din

profesori. Prezenţa profesorilor la activităţile metodice din Liceu – 100%. Clasarea echipelor reprezentative ale Liceului pe primele locuri – cel puţin la

etapa judeţeană. Dotarea Liceului cu calculatoare performante, videoproiectoare şi table

inteligente. Asigurarea accesului la Internet pentru cel puţin ¾ din elevii Liceului.

83