Slrnlen Claudiu San

s* t***w, _v-Sh& S.SN set S-.i!.f-$- -I1 1rr,..y..G *txffi ro

Wr]

ssNdA adpA pN sN ssdNpNNd$.

ANFASSNfSA-$ SA $ RTSfFS$Sf FA ps Fw\#+

If,OTTQ: Cea mcf rncre tenf,ofl'e a an'rulrf modern esfe ccaea de a censr'dem ed "fntdmFlsreo"nu se serie eu lifard mere St:nu esfe ofinfd $rperbd; s.rpremd Sigeneroesd.

EDTTURA BOtCIA$

CONSTANTA

2016

I

50.51.52.

Sinim (ilaudiu Dan ' Genialitate Si sfnlenie- Antogonisn sau ree'iprocilale

Paul Hofmann, ,,Jahrbuch fiir Charakterologie", Berlin, 1929'

Matchett, Freda - ,,The Pur6nas", in Flood, 2003.

Zimmer, Heinrich - ,,Myths and Symbols in Indian Art and

Civilization", Princeton, New Jersey: Princeton University Press,

1972.53. Jansen, Eva Rudy - ,,The Book of Hindu Imagery", Havelte,

Holland; Binkey Kok Publications, Eighth printing; Published

1993,2003.54. Majumdar, R. C. ,,Evolution of Religio-Philosophic Culture in

India", in: Radhakrishnan, volumul al lVlea, 1956.

55. Wikimedia Foundation Inc.,https ://en. wikipedia. org/wiki/Types-olnationalism

56. Wikimedia Foundation Inc.,https : //en.wikipedia. org/wiki/Postnationalism57 . hltp: I I dexonline.ro/58. https://www.wikiPedia.org/5 9. http ://docs.oracle. com/j av ase I 7 I 7 docs/index.html

60. https://home.cern/

Sinion Clandiu Dm - Genidlilote $i sfnlenie. Anteganisn sau reciprocitate

S*$ems

Contextul social al geniilor gi al sfinfilor ........................... 9o) lnspiralia divind o geniilor ........................ 10b) Geniile gi crealiile religioose ...............,.....76c) Patologie de geniu sau evolutrie umond ........................ 93

Paradigme creqtine si epistemologia religiei,la mariimuzicieni qi artiqti plastici ai Iumii .. 106o)ConlinutulSi modulde monifestare a epistemologiei religiei la mariimu2icieni..................... .............. 7O7

b) Parodigmele cregtine ole morilor ortigti ..................... 123

Paradigme cre;tine qi epistemologia religieir la mariiprozatori qi poefi ai lumii ............. 139a)ConSinutulgi modul de manifestore o epistemologiei religieilo moriiprozotori .............. 140b) Parodigmele cregtine ale morilor poeli ............. ......... 157

Paradigme creqtine gi epistemologia religieir la marii oamenide qtiinfi ai lumii .......... 165a) Sacrolitotea cunoogterii umone ............. 166b) Conceptele cunoagterii umone gtiinlifice versus conceptelereligioase .............. 181

Genialitatea $i sfintenian mai mult o reciprocitate decit unantagonismo) Autonomio omului lipsit de roliunea purd ............ .....2L8b) Noturo divino o inspirolieide geniu ......224

Bibtiografie generold ..................... ...............25L

254 2-t-t

Simion (luttdiil Dsn - Genialilale $i sfintenie. Antdgonisw sau rcciprocilole

TmmfMmf seef.mf

cf 6suilffor Sd mdq$rrgTer

a) Inspiralia divind a geniilor

Maximele umane, precum genialitatea gi sfinlenia, suntelementele definitorii ale chipului lui Dumnezeu in om, dar qi aleasemdn6rii omului cu Dumnezeu. Genialitatea reprezintdgarantul sigur cd omul iqi gdseqte modelul spiritual, conceptual qi

chiar informalional in dumnezeire, iar sfinlenia modalitatea caomul sd devind cu adevdrat un dunnnezeu, doar dupd adoplie gi

nu dupd fiinfa sa relativd, anume sd devind o fiinfd moralSasemenea divinitdfii. Interdisciplinaritatea modernd incearcd, fbrdinsd un ghid moral, sd gdseascd similitudini intre gtiinfe, arte ;ireligie. Dar un ,,Mathesis Universalis"' genial ;i moral estedeparte de a fi realizat de omenire in momentul actual, cu toatecd tendinla pozitivd existd in ad6ncul fiinlei umane, neconturatdinsd adecvat qi fhrd a fi infeleasd a;a cum ar trebui, anume ca ochemare ad6ncd spre bine a sufletului uman.

Inainte de toate, cunoaqterea umand este at6t teologie, c6tqi gtiinf6. Din punct de vedere teologic, a iubi este o cunoaqtere,de care insd nu se bucurd oricine. Pentru cd nu poate oricine iubi!Deoarece un caracter uman capabil de iubire, intotdeauna vaavea stabilitate emolional5, va fi omul care va avea calitdliprecum respectul, sensibilitatea, delicatefea, tandrefea, curajul,abnegafia, statornicia, generczitatea, speranfa, inteligenfa,afectivitatea fa[d" de tot ceea ce este viu, intelepciunea de ainfelege caracterul efemer al vielii omului, melancolia qifidelitatea fafd de relafia sa, cdt qi stabilitatea in aceastd relatie.

3 Mathesis universalis (din limba greacd trtd04o6 Mathesis ,,Stiinfa tnvdldrif'qi din limba latind Universalis ,,universal'), este conceptul unei qtiinle ipoteticuniversale, dupd modelul matematic avut in vedere de cdtre matematicieniiDescartes gi Leibniz, printre un num5r de matematicieni qi filosofi din secolulal XVIJea qi al XVII-lea. John Wallis invocd numele ,,Mathesis Universalis",ca titlu al unui manual despre geometria carteziand. Pentru Leibniz, aceasta arfi suslinutd de un calcul raliocinator (sau o ralionare cu mult echilibru Si cumultd subtilitate).

TA

Sinion (.-laudiu Dm - Geniolilote {i sfnlenie. Antogonism ffiu reciprocitata

Poate cd sunt mult mai multe calitdli de enumerat, dar minciuna,teatralitatea, duplicitatea, inqeldciunea ;i interesul material nu auce cduta in caracterul omuiui care poate iubi. intotdeauna, unbdrbat este urmat necondilionat pe drumul viefii, doar de douitipuri antagonice de femei. Este astfel urmat de una care tliubeEte sau de una pe care o pldte;te.Bdrbatul ar trebui si facd odistincfie clar6, altfel viafa lui este un fiasco total. Deoarececunoaqterea este atdt un dat, adicd este aprioricd, dar este qi cevadescoperit, adicd empiricd, studiatd experimental. Realizdrilegeniilor" sunt aga cum sunt florile qi pdsdrile, de o frumusefeiremediabild, dar gi irepetabilS, care continud opera creatoare alui Dumnezeu. Totuqi, ftri femei viala ar fi o eratd la eratd saunu ar mai fi fost deloc, precum gi in inspirafia artiqtilor. De aceeanu poate fi condamnat erotismul dialogului femeie-bdrbat, cd arfi ceva amoral, doar dacd sufletul este plin de iubire ;i credinfd.

Dumnezeu a avut o strategie, atunci cdnd a frcutUniversul qi a avut in mod clar qi atunci c6nd a m6ntuit omul.Omul insd nu are nici pdndazi o strategie pozitivd", prin care iqitranscende existenla sa atdt de temporard! Fiinla umand ar trebuisd opteze intre a infelege gi a subscrie strategiei lui Dumnezev,'sau dacd ar avea totuqi o strategie, aceea sd fie rcliatd, strategieilui Dumnezeu, pentru a avea consistenld qi continuitate pestesimplele interese, care cuprind doar viafa unui om obiEnuit.Inchindtorii modemi la demonit spun cd strategia lor este aceeade a fi puternici dar nu impreund, a$a ca intr-o comunitateprecum creqtinismul, ci fiecare separat. Dar cum pot fi oameniiputernici, dacd sunt dezbinafi, cdci omul este o fiinfd sociald?Strategia creqtinilor, insd, trebuie sd fie aceea de a fi puternicifiecare in sine, dar qi toli laolaltd. O astfel de putere spirituald, vada cre;tinilor rezistenfa de a face fafd secularizdrii, cu toate

o Nu se gdsesc inc6 motivele sociale si pecuniare, pentru ca geniile qi sfinfii s6fie impuqi ca motor pentru dezvoltarea social6, deoarece ei sunt produsedezinvolte gi aleatoare ale societdfii. Este posibil ca geniile qi sfin{ii sd nupoatd fi nici mdcar considerali fiinfe umane perfecte, insi ei sunt cu siguranldsingurii oameni care au ales cdi de perfec{ionare ale fiin{ei qi ale condilieiumane efemere. Ei sunt desigur singurele repere, care pot plasa omenirea prinexemplul lor, pe o cale ascendentd qi ii pot asigura stabilitatea gi sensul uneifinalitl{i bine gdndite.5 Cu referire la sectele sataniste.

IT

Simion (llaueliu Dan - Genialilale Si sfnlenie. Antogonism sau reciprrcitate

elementele ei, pornind de la nalionalizarea averilor bisericii, laun adevdrat holocaust al pdrinfilor bisericii qi pdnd la simpleledivagafii precum naturalefea iubirii umane, fdri recunoaqtereadefinitoarelor ei rdddcini creqtine. Dacd s-ar nega implicaliilenaturale ale strategiei divine de mdntuire a omului, ar fi ca gicum s-ar dori sd se impund stiluri noi, in loc de a se gestionasistematic aparilia liberd, naturalS qi creatoare a acestor stiluri inartd, muzicd, literaturd, etc..

Cu cAt oamenii vor cunoa$te mai mult, de fapt li se vaad6nci mereu gi orizontul bine-rdu, de cunoaqtere a existenlei Eide rdspunderea morald a actelor lor. Oare oamenii qtiu insd cuadevdrat ce iqi doresc? Sunt ca nigte copii care vizitdnd un avionde v6ndtoare doresc sa il piloteze imediat; Oare vor fi in stareoamenii sd pdstreze mdcar un echilibru, dacd nu sd favorizezebinele in via{a lor? Deoarece r6ul se chinuie la granifa dintrenonexistentd qi existenti, crez6nd in mod iluzoriu cd aceastigranild este chintesenfa existenfei. $i leii omoard cu un scop,anume pentru a se hrdni, rdspunderea umand morald fiind insdfoarte mare. Oamenii cred cd omoard cu un scop iluzoriu, qtiindtotuqi cd nu pot sd pun6 nimic la loc, din ceea ce au stricat,ucigdnd plante, ucigdnd animale gi ucigdnd alli oameni. Tofideo-potrivd oameni !i supuqi aceleiaqi tiagedii

'imanente, Iovi6

plini de bubele neputinfei, de a fi la demnitatea de oameni, de a fifbrd de limite, de a fi dumnezei qi astfel casnicii lui Dumnezeu.Conqtiin{a nu este doar un soft instalat, un soft pe care doarAdministratorul divin sd il poatd dezinstala, cdci con;tiin{a estetnsd;i sistemul de operare al sufletului nostru umon. Toatd luptaaceasta care umple viafa umand ar fi putut sd nu fie, dar cumvascapi omenirii formula universald sau algoritmul general dinUnivers, qi ne rdmdne doar sd acceptdm totul ca pe o sublimipedagogie divind, prezentd, in schimbul unei false perfecliuniterestre, inconqtientd Ei roboticd.

Oamenii, dupd cdderea in picat, s-au strdduit mereu sdcaute iubirea acolo unde niciodatd nu o vor putea gdsi. Se poatespune totuqi cd iubirea a ldsat o fereastrd deschisd cdtre cer. Dacdiubirea exist6, atunci ea trebuie sd fie etem6! Nemdrginireaiubirii in timp, se eviden{iazd pentru cd un om este unic gi

6 Cu trimitere [a personajul biblic Iov.I2

Simion Cloudiu Dsn - Genialitote $i sfnlenie- ,Anta&onltn rdu ftclpnrcltots

irepetabil, in eternitatea existenlei sale spirituale/cuantice, gi prinacest fapt al unicitilii, doi oameni se pot iubi, doar raportafi laeternitate ca astfel iubirea lor sd fie eternd'. Cdsdtoria este oqcoald a iubirii eterne. Iar iubirea de Dumnezeu este aceea c6ndomul gdseqte in orice intdmplare de viafd, manifestarea dreptitii,corectitudinii qi dragostei lui Dumnezeu pentru oameni, fard canimeni sd se simt6, nici mdcar o clipd, dezamd,git intr-un modegoist, chiar pecuniar de Dumnezeu.

Omul invafd sd iubeascd la adevdrata mdsurd a iubirii.Omul qtie cd unitatea merge mdnd in m6nd cu infinitul qi aceastadatoritd faptului cd infinitul este in sinea lui unul, deci unic. Dacdau trecut tentaliile sexuale (cdci care om nu are tentafii, deoarececel care nu mai are tentafii este ca gi pierdut pentru totdeauna) qiomul matur a ajuns sd imbine extazul fizic (orgasmul biologic)cu extazul sufletesc (adevdratul model de extaz) al iubirii, doaracel om matur poate spune cd a depdgit cu adevdrat limitainferioard a cdsltoriei, aceea a unirii doar cu un trup frumos, saucu un om bogat. Taina cdsdtoriei are in sinea ei delicatefea iubiriieterne, a unei iubiri care cregte mereu qi nu se opreqte dinprogresul ei, o iubire care nu genereazd, suferin!6, o iubire care ddpace sufletului qi vielii omului. Cei mai mulli oameni observdiubirea care le-a fost ddruitd cu dragoste de Dumnezeu, ca pe o

t Despre Taina Cdsitoriei se precizeazd in ,,Tipicul Bisericesl', EdituraInstitutului Biblic qi de Misiune Ortodoxd, Bucuresti 1976, la pag. 240 cd ,,adoua nuntd se sdvdrSeSte numai cdnd amdndoud pdrlile urmeuzd a se cununaa doua oard, iar dacd unul din cei ce se cunund nu a primit cununia intdi,atunci li se sdvdrSeSte slujba nunlii lntdi... Acestd slujbd seface neschimbat;ila q treia nuntd. Nuntq a pqtra nu este tngdduitd in Biserica Ortodoxd Si celce indrdzneSte sd o sdvdrSeascd se face vinovqt de osdnda canonisirii,lipsindu-se de harul preoliei." Din punct de vedere dogmatic, se urmdregte inprimul rdnd eviden,ta faptului ontologic al separdrii fiinlei umane in dou6(androginia fiinfei umane in doud persoane distincte fizic gi sufletegte, femeiaqi bErbatul gi nu inh-o singurl persoanf,; eroarea geneticd a regbsiriiandroginiei intr-o singurd persoanS, se numefte starea hermafroditd gi este cutotul altceva) gi unirea acestora in vederea procreerii, ca o continuare a actuluicreator divin. ,,Teoria genuluf' (gender) doregte sd elimine in mod eronatdiferen{ierea umanS naturalS, dupE sexe, bazdndu-se in schimb pe aceea dup6genuri (femeie cu organ sexual masculin gi bdrbatul cu organ sexual feminin),avdnd ca efect imediat, tendinfa distrugerii familiei ca unitate funcfionald asocietalii umane, gi apoi a ins[gi societ5lii umane intr-un haos final.

I3

Simion (llaudiu Dttn - Genialitate $i sfinlenie. AntdK)nisn sau reciprocitate

qansd pentru m6ntuire, doar atunci cdnd in mod trist au pierdutirevocabil aceastd iubire, qi anume in doud mari cazuri de lirismuman: - cAnd moare partenerul drag qi neapreciat indeajunsinainte in timpul viefii; - cdnd iqi trddeazd partenerul drag qi inloc de iubire simte in ochii lui indiferenfa sau qi mai rdu chiarura. Adici atunci cdnd il pierde pe omul drag printr-o moartefrzicd,, sau printr-una spirituald,, adicd, sufleteascd, cdci sufletulsau spiritul sunt doud sinonime ale uneia qi aceleiaqi entitAfiumane.

Iubirea gi regdsirea dintre un bdrbat qi o femeie este ca orazd, de lumind care pdtrunde in suflet qi-n inimd, omul iubitor numai qtie sd explice unde este qi ce face, deschiz6ndu-se in fafacelui pe care il iubeqte a$a cum se deschide o floare,contopindu-se cu omul iubit, ca intr-o lume de vis. Omul careiube;te o face aga cum nu qi-a imaginat niciodatd, iubeqte sufletulcelui drag Ei tot ceea ce are omul sdu drag. Clipele lor de iubiresunt crAmpeie din Paradis, cdnd in sufletele lor cresc flori de ofrumusefe rard qi de o valoare inestimabili. Cei care iubesc, selasd purtafi ca pe un val imens, trdind totul cu intensitate qi seintreabd mereu cine l-a adus pe celdlalt in viafa sa, soarta, clipa,oceanul vielii? Doar cei care iubesc cu intensitate, vor sd fieiertali qi igi fac in mod paradoxal mea culpa, aqa dupd cumSfdntul Apostol Petru a spus totqi c6,,iubirea acoperd mulyimede pdcate"o, dar ei, cei ce iubesc cu adevdrat, considerAnd cd aucdlcat aldturi de drumul lor cinstit, recunosc6nd insd cd pldcereaqi aroma iubirii este de neegalat. Dar iubirea aceasta poate aveaun gust dulce amdrui, pentru cd,, dacd vicisitudinile viefii ii vordespdrfi din nou, odatd ce ei s-au unit, durerea celor doi ar fi denesuportat. O durere fbrl rdni qi care astfel nu va putea fi pansatdde nimeni qi niciodatd, cdci doar regdsirea este in fond scopulultim al vietii umane, regdsirea lui Dumnezeu qi regdsireapartenerului. Intr-o relafie, gAndul unuia este insolit de gdndulceluilalt, qtiind cumva telepatic cdnd celuilalt ii va fi bine saucdnd ii va fi rdu.

Darul dumnezeiesc al iubirii este simfirea celuilalt de ladistanfd, cdliuzindu-i celuilalt paqii la nevoie, in secret qi plin de

t P.S. Dr. Bartolomeu Valeriu Anania, ,,Biblia cu ilustralif', Vol.Editura Litera20l.1, pagina 2600, cf.I Petr. 4, 8.

I4

Sinian ('laudiu Dan - Genidlitote $ slinlcnia. Antuht,tti,\t,t \.ilt tttt ,lryth thtlr

iubire. Cdci simlirea celuilalt de la distan!6 include o empatio cr.r

bucuria, dar qi cu tristelea celuilalt, fbcAndu-i pe fiecarc din ocidoi sd fie deosebifi, sd fie cu adevdrat umani. Dar rana pierderiiiubirii nu se poate pansa dec6t prin regdsirea iubirii, prinproteclia reciprocd a celor doi, de orice ar afecta starea lor despirit. Astfel cd sufletele lor devin deosebite, cu adevdrat nobile,meritdnd a se iubi qi a se proteja reciproc. Cei doi iqi vor fi astfblca intr-o sinergie, fiecare ingerul protector al celuilalt. Aceastafiind dragostea, iertarea trebuie datd, ca plinire a legii qi nuneapirat dupd o pedeapsd, cdci dacS existd iubire adevdratd,nimeni nu meritd pedeapsd qi oric6t de amorald ar pdrea, dinpunct de vedere tehnic, relalia de iubire a doi indrdgostili, este infond regdsirea finalitilii umane. Dar chiar dacd pedeapsa faptelorumane a fost luatd de Fiul lui Dumnezeu, o predestinare a iertdriinu este valabil5, deoarece iertarea datd prin harul jertfei Fiului luiDumnezeu, trebuie sd funclioneze mereu in sinergie cu partea decontribufie umand, anume cu faptele bune, credinla qi mai ales curegretul. Dumnezeu nu greqeqte niciodatS, iar dacd a qters cevadin viafa unui om, in mod sigur cd va inlocui acel ceva cualtceva, chiar mai bun. Omul care iubegte rdmdne insd qi el ceeace este, nimic mai mult, urm6ndu-gi drumul in tdcere, chiar dacdlacrimi de durere, il vor rdscoli sau ii vor brdzda obrazul. Omulplin de iubire luptd mereu, sper6nd cd intr-o zi tot ceea ce-qidoreqte i se va implini. Omul iubitor este mereu mullumit dedragostea sa, ca de cea mai de pref como ard a viefii sale,cdpdt6nd astfel rdbdare autenticd, rlbdare din iubire, vdzind doarmomentele frumoase ale vielii sale, considerdnd cd oricdt deprelios i-ar fi timpul, folosirea lui in scopul iubirii este singura sautilitate justificatd, existenfa sa in spaliul iubirii qi pAnd la urmdal mdntuirii.

Fiind finld autonomS, in toatd complexitatea ei, dar qiconsiderdndu-se emancipatd, dar intr-un mod nefericit, debenefica proteclie divind din trecut, omul modern nu mai simtedisperarea pierderii fiinfei care l-a frcut sd simtS iubirea. Dar nunumai la etapa disperdrii, ndscutd doar din conceperea fragilitaliifiinfei iubite insumati cu melancolia clipelor iremediabil trecutede iubire, ci mai ales etapa disperlrii, cd nu mai existl o altifiin!6 asemenea ei. Astfel cd omul modern, secular, g6ndind aEa

VIII,

l5

Simion Clatdiu Don - Gffiiolitale $i sfinlenie. Anlagonisw sau reciprocitale

ar putea si iqi doreascd moartea, pe cand omul teonomice, arputea proiecta continuarea iubirii sale p6nd in Paradis,preschimbatd acolo intr-o relafie qi o contopire pur6, spirituald.Doar acest om, anume teonomic, ar infelege alegoria dintreiubirea sa terestrd, adicd intre dorul acelei iubiri ;i intre doruliubirii divine. Religia creqtind proiecteazd teologic, continuarearelafiei de iubire a perechii umane, in eternitate, dupd un modeldivin, insd pur ;i tinzdnd spre perfecfiune. Omul iqi poaterevedea persoana iubit6, se poate intdlni cu ea in Paradis. Acestfapt curge din actul lui Dumnezeu, de a lua chipul omului (infapt tot chipul Sdu), chip capabil de iubire, d6ndu-i perspectivaeternitAfii, gi scof6ndu-l astfel din drama morfii, a pierderiiireversibile a persoanei iubite qi din suferinfa falsei melancolii apierderii ei eterne, cintatd uneori de suferinfa geniilor.

Ce ar face drama fdri tragedie? Multe tragedii s-au ndscutdin lipsa infelegerii diferentei dintre amorul sacru qi amorulprofan. Pentru ci amorul sacru poate fi infeles ca iubireasentimentali qi nu are a se contrazice cu rafiunea, pe cdnd amorulprofan este dorinla sau pasiunea sexuald oarbd qi nu presupunevreo rafiune anume, ci doar instinctul de conservare. Oameniibuni, dar nein{elepfi mai suferi gi din neinfelegerea acesteifundamentale diferenfe dintre amorul sacru qi amorul profan. Se

poate spune cd inima este intr-un sens simbolic, loca;ul ambelorforme de amor, dar depinde qi de felul bdtdilor inimii, dacdamorul profan genereazd bdt6i haotice qi dureroase, iar amorulsacru poate genera armonie ;i ritmuri exaltante; iar dacd exist6,bdtdile dureroase ale amorului sacru, pot fi considerate cele maiminunate contempldri asupra condiliei umane sau chintesenfarugdciunii' inimii din creEtinismul ortodox.

Cdsdtoria din motive pecuniare este deosebit de

condamnabili, deoarece Dumnezeu ne indeamnS la iubire qi nula compromis. Iubirea nu include negtiinfa qi nu este o senzafie

e Referitor la atitudinea ontologicb a omului, acest termen teonom este

complementar celui de qutonom, in teologie. Etimologia lui teonom, provine

din doul cuvinte ale limbii greceqti O$q(teos; Dumnezeu) + votroc (nomos;

lege sau drept), care lmpreunl formeazd expresia o,legea lui Dumnezeu", cu

referire aici la viafa umani condusi doar dupd principiile lui Dumnezeu.

Complementarul lui teonom, anume autonorn, inlocuieqte teos cu uwo (auto;

singur sau pe sine), gi se referd la viala umanl condusl dupd propriile legi. 'T6

Smim Cloudiu Dm - Genicrlitale $ sjinlenia Antagonism sau reciptucitate

fiziologicd, ser.zafia fiziologicd fiind doar dorinld sexualdinconqtientE. Dorinfa sexuald este ca un fixaj psihic f4a depersoane de un anumit tip, pe care modemismul le numeqte

,,sex1/", sau care atrag din punct de vedere sexual. Iubirea esteastfel cu totul altceva decdt dorinfa sexual6, iubirea nu estesenzalie frzicd sau numai o senzafie fizicd" ea este mai ales unsentiment, cu conota,tii spirituale sau sufleteqti. Uneori chiarpdrinJii iqi indeamnd propriii copii cdtre cdsdtorii formale,interesate pecuniar, iar aceqti copii vor deveni astfel nefericifi,toatilvia\a lor, lipsilii frind de nici mdcar un strop de iubire.

Oamenii ar trebui si asculte mai mult de sfaturile luiDumnezeu, dec6t de pdrinfi (pe care totuqi trebuie sI iicinsteascd), cdci Dumnezeu este Tatdl adoptiv al oamenilor.Dumnezeu ins6, nu indeamnd la o iubire stupidd, cdci El spuneaatunci c6nd s-a fbcut om, prin Iisus Hristos ,,Sd iubeSti peaproapele tdu ca pe tine tnsufi"tu qi ,,fi1i dar tnlelepli ca Serpii ;ibldnzi ca 'porumbeii"". Iar dacd Dumnezeu ddruieqte unui omposibilitatea de a cunoa;te un partener minunat, acel om trebuiesd fie recunosc6tor qi destul de inlelept sd il recunoascl pepartenerul potrivit lui de Dumnezeu. Iar c6nd omul are ocazia sdiltddeze in iubire, chiar dacd poate fi vorba de pizma diavolului,totuqi chiar Dumnezeu este cel ce il lasd pe diavol sd ii striceocazia de desfr6nare, nu pentru a-l supdra pe acel om, ci pentrua-l face sd infeleagd faptul cd nu este bine ceea ce face, cd are totce ii trebuie, poate insd doar pufind lipsd de iubire tn sufletul siu.Nu va fi nimic mai important pentru un adevdrat bdrbat, decdtfemeia lui, nici mdcar explorarea Universului. $i de ce nu? Poatecd qi femeia lui este un adevdrat Univers de explorat, pentru caun adevdrat bdrbat qi la fel o adevdratd femeie, aqa cum suntdescriqi in Biblie sunt o operd, o realizare de prestigiu a luiDumnezeu. Bdrbatul este acela care poate atdt sd perverteascd,cdt qi sd converteascd o femeie, dar qi reciproc, depinde de ceeace i;i dore;te de la ea, doar satisfaclie sexuali sau o iubireadevdratil.

to P.S. Dr. Bartolomeu Valeriu Anania, Op. cit, Volumul VII, pagina 2172, cf.Mat.22,39.tt P.S. Dr. Bartolomeu Valeriu Anani4 Op. cit, Volumul VII, pagina 2144, cf.Mat. 10, 16.

I7

Simion Claadiu Don - Genialitate ;i sfintenie. Antsgonism sau recipracitote

O femeie are nevoie de un bdrbat puternic, deoarece, inmod normal, o femeie este o fiinld umand gingaqd 9i delicatd.Nimeni nu se intreabd astdzi cum iubeqte o femeie de la periferiasocietdlii umane, dacd iubirea ei este pasionald sau disperatS, ea

rdmdne intr-un mod fals qi generic stigmatizatd doar de interes,fard, ca nimeni sd ii mai observe totqi sufletul doritor de iubire.Astfel, poate pdrea uneori in mod eronat, cd toate femeile sunt

interesate pecuniar de bdrbat. Dar aceastd gingdqie a femeii iieste necesard totqi, pentru a se sincroniza cu sufletul pur al

copilului pe care il va creqtet'. Aceeaqi deficatefe qi gingdqie o

cautd qi bdrbatul la femeia sa, ca qi cum ar cduta un popas

liniqtitor, dupd lupta sa continud cu brutalitatea qi duritateaexistenlei umane, de dupd cdderea in p6cat. De multe ori, femeileputernice qi durificate (uneori pirdsite de bdrbalii lor mai slabi qi

laqi sd se mai lupte cu viafa) sunt evitate de alli bdrbali, pentru cdnu iqi mai pot gdsi uqor liniqtea in ciminul lor. Dar oare nu qi

bdrbalii sunt fiinfe fragile, in aceastd existenfd efemerS, aqa

precum sunt ;i femeile? Desigur cE da, doar cd femeile pentru ardm6ne femei, anume delicate gi suave, cred cd se sprijini peputerea bdrbatului, iar aceastl incredere le incurajeazd sd iqicontinue drumul vielii, aga precum Biserica incurajeazd oameniisd igi continue drama vielii, in speranfa Paradisului, iar femeia qi

bdrbatul in speran{a unui cdmin/familie, ca o reflectie miniatural5a Paradisului.

Iubirea perfectd terestrd este atunci c6nd ea il admird qi

atunci cdnd este bdtrdn sau cAnd el o admird gi cAnd ea este

bdtran6. $i cu toate acestea, mult mai realiste, femeile vdd clarcdt de fragild este fiinfa umand, in existenfa ei temporard. inacelaqi timp, ins6, femeile au nevoie sd se increadd in bdrbatchiar qi in fa[a evidentei infrdngerii umane, in fala intregii sale

viefi, aqa cum crede bdrbatul in Hristos, pentru a avea un motivsd-qi continue viafa. De aceea apar qi bdrbafi puternici, in sensulcantitAfi de mu;chi, dar nu puternici volitiv, care sd dea impresiade putere femeilor, pentru ca prin aceastd capcand, sd se

foloseascd de eforturile femeii de a se increde in bdrbat qi sd o

't CAci dacd omul nu respectd scopurile crealiei lui Dumnezeu este'u,ydi celorce numesc rdul bine Si binele, rdu, celor ce fac intunericul lumind ;i lumina,

intuneric, celor cefac amarul dulce Si dulcele, amar!" (lsaiah 5,20).l8

inqere mai apoi r,' i#;i#:i:' T;'#::i;: " #" T;x,:;y;ffi;i ";::;dreptul ipocrili, pot fi cei mai slabi oameni volilional qi chiardacd ar cunoaqte mai multe stiluri de 1upt6, nu cunosc luptacurajoas5 qi dreaptd cu greutd{ile viefii, dezertdnd astfel spremetode colaterale moralitdlii, curajului, cinstei qi chiar onoarei.Aceqti bdrbafi sunt de cele mai multe ori mult mai fragili decAtfemeia lor, de care se poate folosi intr-un mod condamnabil gilamentabil moral. Bdrbatul aparent putemic, produsul societdfiimoderne de consum, este o frpturd slab6, tlditoare qi plind decompromisuri la interior gi aparent impozantd la exterior. Maislab decdt femeia sa, chiar uneori depresiv de slab, el nu igi vapierde pompoasa haind a vanitdlii, afiqAnd in mod teatral forlA qiautocontrol.

Bdrbatul putemic, in mod autentic, este acela care nuinveste,ste in propriii mu;chi, mai mult decdt in inlelepciunea sa,in a invdla din viafa sa gi a celorlalli, dar Ei in a studia dinvalorile perene ale existenfei umane. Acest om va investi discretgi in spiritualizarca sa. Nu poate un bdrbat adevdrat sd iqicontinue drumul atunci c6nd nu mai are fo46 sau voinf6, dacd nucere in intimitatea sufletului sdu ajutorul unei Fiinte absolute, aqaprecum este Dumnezeu. Un bdrbat adevdrat trece peste limitelesale umane, afigate de cutuma socialS, iqi depdqqte aqa ziselelimite, pentru cd vede in sine un potenlial Dumnezeu, o latentdfiinfd absolutd. O fiinld care este totuqi incopciatd intr-o ftavdfiinfd umand terestrd cu trup fragil, pe care unii ingeri totuqi oador6, iar allii o urdsc... Omul este o fiinfd umand limitatd, caorice altd fiinfd din punct de vedere frzic, dar nelimitati din punctde vedere spiritual, ca o adevdratd antinomie a existenfei sale. Unadevdrat bdrbat, nu va retransmite niciodatd duritatea existenfei,femeii sale, de l6ngd inima sa, protejdnd-o prin iubirea sa,deoarece ;i el la rdndul sdu este congtient cd este protejat deDumnezeu in tot ceea ce face.

Dacd DumnezetJ a iubit nebune;te omul ;i apoi nu i s-amai revelat tot atet de pasional, inseamnd cd acel om a trddatiubirea lui Dumnezev, a cdzut de la prima sa atitudine depuritate, atitudine care tl /dcuse pe Dumnezeu sd iSi manifeste

.., { Jrltili,:Lrr, '-r- ..

I9

{ l il urcr,.-