Vsevolod Ciornei Este Un Sentimental Care Se Ascunde După Masca Ironiei

8/18/2019 Vsevolod Ciornei Este Un Sentimental Care Se Ascunde După Masca Ironiei

1/8

Vsevolod Ciornei este un sentimental care se ascunde după masca ironiei. El mizează, mai întâi,pe jocul textualist, pe stări melancolice, porniri ludice şi virtual exibiţioniste. Versurile lui,adunate în trei plachete, sunt intime, ironice sau sarcastice, polemice şi pline de vervă, uneoriaproape clasice sau extravaante şi bizare. !ână la urmă, imainea poetică a lumii, înelementele ei sacre sau pro"ane, ia dimensiuni voit de"ormate. #mbiţia debutantului boem eambiuă. $u"onada, adoptată ca "ormă de reacţie moderat polemică la poezia onorabililor zilei,reprezintă începutul unei etape de tranziţie de la modernism la postmodernism. Ceea ce îl

distine ritos printre şaptezeciştii şi optzeciştii basarabeni este autoironia, o marcă rezonabilă într%o auto&cţiune cât de cât voit autentică. 'iscursul poetului ia "orme eteroene, &ind pe rândiconoclast, or&c, mesianic, rob (ămând, centaur modern, indezirabil, pieton "ără cap etc., capână la un moment să declare că )dracu ştie cine sunt*, etalând un )destin arlechinesc* nunumai în biora&e, dar şi în auto&cţiuni. !oetul e un aventurier de soi atât în )cuvinte*, cât şi înispitele lumii, în ultimul timp, "oarte elocvent în )tăceri*. +n plan imainar, eul, în esturiarhetipale, se identi&că în mai toate "ormele vieţii, exaltând banalul cotidian, "rumuseţeaurâţeniei, nimicnicia &inţială.

aima lui Ciornei, cum observă -icolae eahu, a premers zomotos operei/ )'evansându%l 0ca

buzduanul din poveste, care, lovind în poarta barocă, anunţa zmeul de iminenta sosire avoinicului1, leenda riscă să submineze impactul debutului editorial, amânat şi el, dincolo devârsta patimilor isusiace2 3alturile imprevizibile, dintr%o barcă în alta 0nu numai ale publicistului,desiur1, cu toată savanta strădanie a disimulării echidistanţei, vor dezorienta totuşi, în cele dinurmă, receptarea, împinându%i poezia într%o nemeritată marinalitate*. Este un adevărincontestabil că Ciornei nu e )deloc sinular în dorinţa de a concilia capra autonomiei esteticuluicu varza buetelor de partid2, pur şi simplu, această "ormă de coabitare ideoloică are la el ocon&uraţie mult prea bombată pentru a%i inora luciul. !lacheta de debut a lui V. CiorneiCuvinte şi tăceri 045651 se deschide cu o artă poetică asumată de către un eu la plural/)Cavalereşti, burleşti, păâni, 7 trăim ca%ntr%un poem vetust, 7 spuziţi de câte%avem de spus, 7

răniţi de spini, arşi de lumini. 77 -imbaţi de aer şi eroare, 7 aprindem stelele în rote, 7 su(ăm ca%n (aute în (oare 7 să punem mirosul pe note. 77 8ertăm reşiţilor reşeala, 7 iertăm iubitelortrădarea 7 şi alţi reşiţi ne înconjoară, 7 alte iubite ne înşeală. 77 'ar cine%nşeală se înşală, 7rămâne sinur cel ce pleacă27 se%nşiră cântecul pe coală, 7 cure nectar din piatră seacă, 77 neintră în plămâni şi doare 7 văzduhul respirat de mintă9 7 su(ăm ca%n (aute în (oare, 7 şi (oarea numiroase. Cântă*. 0)-oi, cei contaminaţi de cântec*1. :i se încheie paci&st, într%o construcţieinelară, cu un poem în care e reiterat îndemnul de la început/ )3ă mai iertăm reşiţilorreşeala, 7 să mai iertăm iubitelor trădarea2* 0)3ă întârziem*1.

Este anunţat un alt "el de cântec capabil să metamor"ozeze lumea, să scoată nectar din piatra

seacă. !roramul e ambiţios/ într%o lume "ără şansa de a deveni mai bună, noii veniţi, spuziţi decâte au de spus, nu au careva complexe şi experimentează ca nişte taumaturi. ;rdinea &reascăa lumii vetuste ar trebui schimbată prin conştiinţa şi "orţa or&că a cântului, e o artă a maiei încare mirosul e pus pe note. Eul poetic e dezinvolt şi lipsit de complexele aezilor de tot soiul0cavalereşti, burleşti, păâni1, dar din corul cărora, cel puţin în declaraţii, nu se desprinde. +nrealitate, prin esenţa artei sale este un iconoclast. Chiar dacă nu se desparte, de exemplu, de


2/8

schimbare de paradimă, vorba lui eo $utnaru, o )iluzie necesară*. )Cuvintele* şi )tăcerile* luiCiornei poartă toate semnele tranziţiei de la poezia şaptezecistă la cea optzecistă.

a început, Ciornei, ca şi ceilalţi colei de breaslă, este )contaminat de cântec* în poeme deindubitabil ra&nament stilistic/

)E iarba un "rail hotar între ce%am "ost şi ce suntem.

3unt rob (ămând. 3unt mort şi ar.3unt cel arat. 3unt viu şi em2

2:i%n ceru%acesta nes"ârşitce%nvârte%o pâine şi%un oor >

sub noi sunt cei ce au muritde%asupra lor sunt cei ce mor.

E iarba un "rail hotar'intre murinzi şi%nmormântaţi.3ub noi sunt cei care răsar.8ar noi suntem cei semănaţi*0)?otar*1

Chiar şi aşa, proramul arăta rozav, pentru scrisul basarabean, bineînţeles, la data apariţiei,total deosebit de scriitura şaptezeciştilor. -ostimă se arăta bu"onada personajului din poezie,autoironia jovială. +n pre"aţa plachetei, #ndrei =urcanu remarca insolitul imainar şi

dezontoloizarea lumii prin rei&care/ )2 vine spre noi, cu întârziere, un tânăr pur şi bizar,sentimental şi lucid, un cavaler al @elancoliei, dar şi un ironist auster şi incoruptibil ca un spin

într%un ochi acoperit de albeaţă, un @esia sui eneris în blui moderni, exhibiţionist, )cu unceainic bălăbănindu%se stupid la piept*, cu respiraţia mirosind a medicamente, mare băutor deca"ele, "ăcându%şi supliciul căderii în păcatul )banalităţii* cu aceeaşi neînduplecată ardoare, cucare primii creştini îşi biciuiau carnea trecătoare a trupului, sau consemnând într%o adâncăresemnare melancolică ireductibila, dramatica neantizare a erosului însetat de purităţi şi căldurăumană. 3unt două ipostaze poetice > de exteriorizare şi interiorizare > ale eului cuprins de "ebraexorcizării unui vid cosmic*.

+ntr%o etalare a modului de a & în poezie, personajul poetic cuvântă ritos cu intenţia că/ )Voi ieşi în stradă cu un ceainic 7 bălăbănindu%se la piept 7 cu o pereche de blui cârpiţi în loc 7 de stea, 7"âl"âindu%mi de%asupra 7 capului 7 şi voi stria, bâlbâindu%mă 7 de ciudă şi deznădejde/ 7 lăsaţi%mă

în pace să mă joc de%a acel 7 care nu%mi este dat să 7 &u niciodată*.

Aocul de%a poetul şi de%a poezia este niţeluş ridicol, chiriţesc sau extravaant, dar e în acest jocun "armec bizar, necunoscut poeziei a(ată, în bună parte, în contra%timp cu spiritul veacului/)Voi stria/ admiraţi aceste "runze 7 stupide 7 de tinichea albenă 7 cum cad la pământ ca niştecărţi de 7 joc 7 sărace în puncte. 7 Voi mai stria/ tot aşa or să cadă 7 bancnotele voastreslinoase 7 dintre deetele voastre asudate, 7 inutile ca o închisoare pentru aer, 7 'ar în toiul

acestei ninsori 7 cu bancnote murdare, scrobite cu je 7 eu mă voi juca de%a acel 7 care%aş & vruttotdeauna să &u 7 cu "oile de hârtie pictate 7 cu arabescuri savante 7 se vor topi paşii mei de copil7 întârziat la hişeul cu maturitate. 7 Vor cure pâraie de roz, de cerneală, 7 tranzacţii decălătorie, păcate 7 iar eu voi lansa pe undele lor impure 7 corăbioare "ăcute din ziare în care 7scrisesem cândva reportaje 7 despre soarele dispersat 7 în stropi de sudoare "rumoasă pe 7"runtea ţăranului "ericit. 77 :i soarele mă va privi trist 7 ca un eunuc debutant 7 şi se va dispersa înpupilele mele 7 a laB Charlie Chaplin. 7 echini bolnavi îmi vor citi 7 reportajele, 7 crocodili ipocriţi

îşi vor "ace siesta, 7 îmbătându%se cu meta"ore 7 ăzetăreşti 7 iar voi derutaţi, vă veţi iubi ratis. 7


3/8

Ciornei îşi pune cu o "alsă plăcere masca de histrion, deseori pentru a%şi salva discursulsuperludic. idiculizarea ponci"elor din poezia artelor poetice e excesiv de spectaculară. 'arcuvintele nu trebuie luate şi înţelese ad litteram, pentru că ele sunt amăitoare, adevăratebaloane de săpun. +n acelaşi timp, nelipsite de sens, alt"el ce ar suera ipostaza poetului)răstinit pe o literă* 0)iteră*1, dacă nu mai multe sensuri în relaţii antitetice deopotrivă derăitoare, anunţate proramatic în titlul cărţii 0)cuvinte* şi )tăceri*1. ăstinirea pe o literă arechivala cu sacri&carea sau pro"anarea actului de creaţie, având concomitent două ţinte înmişcare/ cunoaşterea lumii prin iubire, ca la $laa, sau parodierea puzderiei de cruci&caţi prin

autoironie. +ntr%un reim ambiuu al comunicării con"uzia dintre poet şi poezie, în cazul dat,dintre poet şi literă alunecă în de&niri interoative insolite/ )3unt răstinit pe%o literă. 7 3erăsteşte la mine 7 &ece bulăre, &ece ândac. 7 iece nimic mă scuipă. 77 +n "ond, a & ceva 7 oarenu înseamnă 7 a permite nimicului 7 să se răstească la tineF 77 2+n "ond, a & literă 7 nu înseamnăoare a & cruce 7 lovită de sânele îndărătnic 7 plimbat prin carneF 77 ; & aşa, mi%a răspuns "emeia7 răstinită pe propria%i umbră 7 şi mi%a întins, să%i sărut, 7 enunchiul ca o literă ;*.

E în liroso&a lui Ciornei un mod personal de a &, de a&rmare prin neare sau neare prina&rmare. @odalitatea nu e caracteristică întreului volum. 7 când buzele îţi sunt nedezlipite, 7 cuvântu%imut şi adevăru%i mut9 77 ascult > n%aud. Vreau să aud şi cred 7 că%n rai%şi îmbracă vanitateapeştii, 7 ci%n versul meu, eres cu sens secret, 7 blestem incert > tăcerea > rătăceşte2* 0)Eres cusenc secret*1.

E şi un "el de a%şi bate joc de sensul secret al cuvintelor, al vorbelor care nu pot & citite şi aladevărurilor de necrezut, salutând )tăcerea* &loso&că. oica tăcerii re(ectă noul raport al

)âlcevii* cu artele poetice ale predecesorilor, de unde şi revelaţia că în rai îşi îmbracăvanitatea peştii, un modus vivendi cu lumea sărită de pe &x. 'upă răsturnări de sensuril şicuvinte, eul poetic ar alee tăcerea ca suprem arument. Aocurile şi exersările textualiste menţin)cuvintele* şi )tăcerile* într%un reim perpetuu de )mutaţii*, schimbări, permutări, modi&cări,metamor"ozări etc., etc., tot aşa cum se întâmplă şi cu măştile bu"onului.

Ceea ce încântă şi irită în poemele lui e libertatea de a & aşa cum nu s%a mai întâmplat în lumeaabsurdă de aici. Existenţa complexă e tratată ca un paradox al zbaterii între lumină şi întuneric.E condiţia traică a &inţării noastre obsedată de presentimentul că )cenuşa marilor iluzii a eşuat

în scrumiere*. 3enzaţia e că )"umăm* şi )restructurăm lumea*. Eul poetic e un 3isi", care,

paradoxal, în loc să răzbească la lumină, este iritat de ea/ )8ritat de prea multă lumină 7 "erestrei îi pun un oblon 7 şi%n oblonul cel nou tai > 7 obosit de aâta întuneric > 7 o altă "ereastră, după ce 7 îi pun şi "erestrei acesteia un oblon 7 şi%n oblonul cel nou mai tai 7 o "ereastră. ot aşa, tot aşa 7până pun un oblon atât de mic 7 încât nu mai pot tăia 7 o "ereastră în el. 77 #tunci aprindlumina. 77 8ritat de atâta lumină 7 îi pun becului un abajur. 7 :i%n acest abajur tai > 7 obosit deatâta%ntuneric > 7 o "ereastră pentru lumină, 7 pe care apoi o astup cu%n oblon, 7 în care2 7 otaşa, tot aşa 7 până când 2 7 2 7 2 până când ceF* 0)3isi"*1. #bsurditatea şi sinurătateaexistenţială 0amintind de )8ona* lui @arin 3orescu1 din raţiuni de strateie artistică, în cheieepică, e doar în aparenţă ratuită. 3enzaţia locuirii într%un spaţiu închis al unei lumi arti&ciale0)aprindem stelele în rotă*1 este intensi&cată de iritarea de )prea multă lumină*, de iritarea )de

atâta 0în radaţie descendentă1 lumină* şi de oboseala permanentă )de atâta întuneric* dinintimitatea odăii. #luziile sunt inteliibile pentru cei care "umează )transparenţa* şi)restructurarea*.


4/8

8ubita din epitalamurile biblice e, la Ciornei, etern schimbătoare/ )madona2 în blui*9 sau/)Aulietă întârziată şi absurdă*9 sau/ )"alsă #"rodită înveşmântată%n cati"ea* etc., iertându%le,minulescian, trădarea. extul trebuie citit, în permanenţă, cu alte texte. Cea mai elocventă esteapetenţa erotică a personajului liric, în dialo intertextual cu Eminescu, 7 ca douăpalide lămâi, 7 şi%atât de sinuri sunt pereţii 7 aceştia muceziţi şi oi 7 că%ţi pare%absurdă bănuiala7 că ai putea să mai rămâi* 0)#tâta linişte*1.

#utode&nirile într%un sinur poem sunt "ăcute, de reulă, într%o modalitate neortodoxă/ )3unttrist ca un portret renascentist 7 ce%acoperă o oală cu iaurt*9 )sunt inutil ca un copac pictat 7 pescoarţa unui alt copac, în care 7 un "ruct ne"ericit s%a spânzurat 7 de%un ram bătrân cutreierat decarii*9 )3unt cabotin ca semnul de%ntrebare 7 încondeiat în lumă pe%o lozincă. 77


5/8

cuvinteF 77 !rintre ele, imense tăceri 7 mai o"eră un rost oarecare 7 respiraţiei mele 7 mirosinde amedicamente2 77 'oar acest miros aasant 7 îmi mai aparţine, 7 Cuvintele nu, 7 Cuvintele >nu2*. Aocul riscant cu cuvintele e un "el de bravadă a poeziei militante, cu mesaj.

V. Ciornei părea să aibă imunitate la anacronismul, provincialismul, stilistica uni"ormă şi alteepidemii simptomatice ale eneraţiei )ochiului al treilea*, dar premuniţia se dovedi înşelătoare.Cu 8storia eloasă 0455K1 poetul, mişcându%se )încet spre nemurire*, încearcă un alt en depoezie, în consens cu vremea, de inspiraţie patriotardă. ocul artei poetice îl ia )Grme de sâne*,

un triptic despre evenimentele din omânia ale lui decembrie 4565, pe care le%am trăit cusu(etul la ură/

)'urerile nu ştiu eora&eşi nu sunt cu istoria de%acord

în sâne%mi se răscoală omânia

cea care%mi lipseşte%n paşaport*0)Grme de sâne. riptic*1

+n noile poeme eul poetic, cuprins între dileme, încearcă mantia de pro"et > )3ă mă năimesc,iubito, cronicar 7 la ţara ce%şi omoară cronicarii 7 sau să înham minciuna la nectar 7 şi vorba sămi%o vând pe demâncareF 77 3ă &u pro"et şi să mă stin pro"et 7 stârpit de cei ce nu au drept să

vadă 7 sau din cuvânt să convertesc pro&t 7 şi%arinţi murdari să%nrămădesc în ladăF* > arecertitudinea că )3e sinucide%n trupul meu pro"etul*. 3e pare că vocea personajului liric se vreacon"undată cu spusele celor mulţi/

)#vem cu toţii su(et, trup şi minte.#vem acelaşi cer şi%acelaşi soare.Vom & cu toţii lut şi oseminte.

'acă%i aşa > ce împărţim noi oareF*0)Gmbra soldei*1

Con"esiunile unui amărât creştin sunt şi ele de&nitorii pentru naivii aspiratori la libertate şiadevăr, obosit să bată mătănii în "aţa )sluilor poporului*/

)Crezu%i ridic la lumină,caut bănuţul în ou.-u văd > stăpânul sau slua >lori&cată%i în şea.#m obosit de mătănii.

'ar bat mătănii din nou.Leii se schimbă la "aţă2s%au şi schimbat, nu%i aşaF*0)Leii*1

'eseori versurile lasă impresia unui jurnal liric în care intră "apte brute, reportaje ritmate şirimate şi orice comentariu e de prisos/ )3ub brazii comitetului central 7 pe iarba tunsă scurt denavetişti, 7 tu ai ieşit, popor patriarhal, 7 să%i demonstrezi elitei că exişti* 0)'uminică*1.

Viaţa e, la urma urmelor, un carnaval traicomic în care orice ordine e bulversată/ )!e scenarâsului homeric sunt traşi pe s"oară 7 traedienii ce uitară că rostul lor este să moară2* 0)'estinarlechinesc*19 lumea e pestriţă în care/ )Auletele îmbătrânite sărută cu exces de zel* 0)aoperă*19 e vânturată de )bărbaţi cu "eţe arlechine*, iar )@ioara nu ne mai vorbeşte. -oi învăţat%am a o vinde*0)ot ce moare mare*19 ne trezim cu ândul că )ce%am vrut e "um, e scrum ce amvisat*9 sau/ )E mult vacarmul în tăcere şi mult e haosu%n sistem* 0)+ntuneric*19 sau/ )putoarea cese%mbracă%n par"um de tranda&r* 0)ăcere de aur*19 iar mai sus de bâlci şi de aora 7 stă 8udacel ateizat, 7 ne măsoară vorba şi oorul 7 şi ne scoate duhul la mezat2 77 ă%mă, 'oamne,vierme%n dud cuminte 7 3ă depăn din trecătoru%mi corp 7 numai pentru "raţii mei cuvinte. 7 ari.3ă%şi rupă clanţul orice corb* 0)uă de tăcere*19 sau/ )+ţi scriu scrisori. Curtez cutii poştale, 7 citrupul tău de%alături nu%l observ2 7 8ubito, ce%i cu simţurile tale 7 de%mi lasă%n pace resemnatulnervF* 0)!arolD*19 )ispitei spiritu%i rezistă 7 şi răs"oim ca somni"er 7 literatura realistă 7 ca vid în locde adevăr* 0)3tirpe adormită*1. Constatarea e amară/ existenţa noastră ca neam e în minus,totul se vinde şi se cumpără/


6/8

)3e ia, se dă, se bate%n ci"re,"uraţi de pluşi, uităm de minuşi >ce%a "ost un neam, acum reci" econdus de vitrei &i de @inoşi,

2Cotcodăcissimus, amice,la suveranul cucurice nu%ndrăzneşte să abdice,căci "ără tron la cur i%i "riD*0)Comerţ*1

)8storia eloasă* conjuă la modul obiectiv necesitatea de a conştientiza că ţărişoara e scoasă lamezat, iar în poezie a început să intre masiv cotidianul tranziţiei, din care se extrae substanţa

brută a unui delir colectiv.

3e spune că evoluţia unui poet o marchează a doua carte. 'in câte se vede astăzi, )8storiaeloasă* l%a "ăcut să se întoarcă la poezia din placheta de debut. Cea de a treia cărţulie,Cuvintele dintre tăceri 0MKKM1, poate & asemuită cu cel de%al treilea cântec de cocoş, căci poetulpare să se & )lepădat* de poezie. #rumentul e chiar în această artă poetică/

)#i obosit să%ţi porţi "rumuseţeaprin târul locuit de orbi3%au evaporat ali&ile care să%ţi

camu(eze lehamitea; cursă o pierzi, în alta cazi 'ormicât trece prin libertate metempsihozaamului

+ntoarce%te la visul iniţial 'e acolo întoarce%te în realitatea din carenu mai ai unde te%ntoarce

Vei obosi din nou să%ţi tot (uturipletele%n vânt

în târul locuit de neustori de "oar"ece2*

;boseala din )@etempsihoza hamului* are leătură directă cu e"ortul sisi&c de a lua totul de la început/ )Leii de ieri sunt prin muzee Leii de azi 7 mă înscriu la capitolul carne de tun*0)!rocesul verbal al speranţei*19 )'e la o vreme te roade%un vierme. 7 ără să%i pese că mairespiri* 0)#propo*1. !oetul reia materia din placheta de debut/ )ibertatea trebuie să existe 'arde unde oare să &e 7 când ieşi din ou şi intri în colivieF* 0)ibertatea trebuie să existe*1.

'isperarea e totală/ )@iturile în care am crezut de propriii lor satiri 7 au "ost violate*.

Eroso&a e cea din prima tinereţe/ )+nsă noi existăm între masă, calori"er şi pat 7 şi mormăimamorezând şi ne ursi&căm treptat* 0)+ntre calori"er şi pat*19 sau/ )Ea zicea/ N'vs aţi scrisextraordinara poezie cu7 8ubeşte%mă. 3unt "oarte obositFO7 şi eu ziceam/ hî%hî2 dî%nî%sî2 0adică,dns, de%ne%se17 :i mi%am dat seama că abia acum am obosit şi că ducă%se7 dracului ea cu tot cuminijupa ei pân%la ât 7 as%că cu altă ocazie, îmi ziceam, las%că poate cumva, 7 poate eventual2"rate penise 7 Vorbeam deeaba2 7 Eram într%adevăr obosit şi "ratele respectiv 7 n%avea nici opretenţie2* 0)omanţa unor stări incompatibile*19 sau/ )3unt prea sărac, prea mic, prea slab,

însă insist să am dreptate. 7 Eşti prea "rumoasă ca să%ţi placă acest prozaic paradox. 7

@emorizează%mă sau uită. Cum uită iute deputatul 7 că promisese paradisul şi%şi duce ţara%npara%dos2* 0)#dio şi n%am cuvinte*1.

8neditul plachetei stă în poezia poeziei/ )Cuvântul nu%mi mai coincide cu ceea ce spun*, în altcontext cuvintele )nu sunt decât o tăcere răcnită*. Exemplare sunt "acerea şi pre"acerea poezieipostmoderne, însuşi mecanismul de )producere* a textului/

)-u citi ceea ce va & scris mai jos'acă totuşi insişti şi nu vreisă mă asculţi şi citeştia(ă că nu trebuia s%o "acipentru că nu aveam de ândsă scriu nimic

acum însă trebuie să scriu cevapentru tine aşa cum eşti

'acă ai ajuns cu cititul până aiciiartă%mă -u mai scriu în a"arăde rimă nici o silabă-iciD*0)-iciD*1


7/8

Em.


8/8

Vsevolod Ciornei a pariat aproape exclusiv pe măştile auto&cţiuni, pe criza limbajului poetic, pecriza societăţii în derivă, "ără îndoială, însemne certe, cum demonstra #lexandru @uşina, apoeziei moderne, dar îşi ia adio de la experimentul său nelipsit de relevanţă, probabil, nu numaidin convinerea că riscul este imens când re"uzi să mai taci sau motivat de scrisul cel necitit. 3ă&e un impas al )anti%mani"estului* )-ici*F

Documents

Vsevolod Ciornei Este Un Sentimental Care Se Ascunde După Masca Ironiei