ãleniiVde“Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga)

Munte NR. 58 FEBRUARIE 2014

TELEFOANE UTILE: Pentru apã ºi canalizare: 0724.274.449 – ing. ROMULUS MÃNCILÃ (orele 08.00- 16.00);

Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00) Pentru iluminatul public: 0752 132 453 – ANGHELINA CORNELIU; Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 –CRISTEA GABRIELA;Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE;Pentru gaze: 928 –DISPECERATUL DISTRIGAZ SUD PL; Centrul Cultural: 0244 280 345

Începând din aceastã lunã mesajele dumneavoastrã cãtre primãrie transmise în mediul on-line sau la sediul instituþiei se vorregãsi în rubrica “VOCEA CETÃÞENILOR”.

Iniþiativa primarului de a construi o creºã pentru copii de pânã la 3 ani a fost supusã dezbaterii. Iatã câteva dintre comentariile asupra temei:

Acum când natura renaºte, iarfrumuseþea Mãrþiºorului ne aduceo razã de soare în suflete, celorcare ne dau viaþã, celor care suspinã ºi merg mai departe, tuturor doamnelor ºidomniºoarelor din Vãlenii deMunte le doresc fericire, bucuriiºi împliniri alãturi de cei dragi!

Vocea cetãþenilor

Flori Duda: “super, în sfârºits-a ajuns ºi la concluzia asta,abia aºtept pentru cã am marenevoie ºi nu doar eu, sunt mulþiîn situaþia asta. Faceþi cât mairepede cu putinþã. Vã mulþu-mim, dar sperãm sã fie pentrutoate buzunarele!”

Alina Gabriela: “O idee foar-te bunã. Pãrinþii sunt nevoiþi cadupã ce terminã concediul decreºtere a copilului sã-ºi gãseas-cã un loc de muncã. Este o ideefoarte bine gânditã in sprijinul

pãrinþilor. Mult succes ºi sperãmsã se construiascã cât mairepede.”

Anna Starovici Mãncilã:“Sã sperãm cã nu va ramânedoar în plan ci se va concretizacât mai curând. In lipsa creºei,cele mai multe dintre noi apelãmla persoane necunoscute. Dacãse construieºte în timp util maiînmulþim populaþia oraºului!”

Tatiana Hagiescu: “Felicitãripentru transparenþã! Au dat ºi laºtirile BEST FM despre iniþia-tivã!”

Niko Rãzvan Matei:“Domnule primar, consider cãeste mare nevoie pentru copiiioraºului si de o piscinã închisã,climatizatã. Pentru cã fondurilede la comunitatea europeanã nuse dau decât pentru proiectebine intemeiate, propun con-strucþia unui asemenea loc înoraºul nostru cu o cotã lunarãacceptabilã pentru tot omul derând. În acest fel copiii noºtrivor duce cu mândrie numeleoraºului nostru prin lume.”

O primãvarã frumoasã!

Primar, Florin Constantin

Deszãpezirea oraºului -examen trecut cu bine

În perioada 24 – 30 ianuarie 2014 oraºul Vãleniide Munte s-a aflat sub avertizare meteorologicã decod galben ºi portocaliu privind ninsorile abun-dente ºi intensificãri puternice ale vântului. Pentruaceasta s-a constituit Comitetul Local pentruSituaþii de Urgenþã sub directa coordonare a

domnului primar Florin Constantin ºi a constat înmobilizarea tuturor persoanelor cu atribuþii înacest domeniu, lucrându-se atât pe timp de zi câtºi noaptea în schimburi de câte 12 ore.

Miron Radu Paraschivescu, un vãlenar care a învins timpul

Animator literar de vocaþie, ºi-a dedicat o parte însem-natã a activitãþii descoperirii de noi talente.Locuieºte o vreme la Braºov, apoi la Bucureºti, pentru ase izola, în cele din urmã, la Vãlenii de Munte, unde vafi ºi înmormântat. citiþi în pagina 3

continuare în pagina 4

2Vãlenii de Munte

Misiunea pe care trebuie sã ºi-o asumeorice instituþie de culturã este aceea de acontribui la dinamizarea ºi împrospãtareavieþii culturale a localitãþii în care fiinþeazã.Într-o economie aflat în proces de revigo-rare fiecare localitate are nevoie de turiºti,de oameni care sã vinã sã-ºi cheltuiascãbanii pe servicii, distracþii, relaxare sausuveniruri, pentru cã e bine ºtiut faptul cãîn vacanþe oamenii sunt dispuºi sã cheltu-iascã mai mult decât în mod normal. Însãîn schimbul sumelor plãtite turiºtii aºteap-tã servicii de calitate ºi descoperirea unorexperienþe noi care sã-i impresioneze ºi pecare sã le împãrtãºeascã ºi altora.

Oraºul Vãlenii de Munte poate ofertaatracþii turistice în trei direcþii: turismulcultural, oragnizat pentru vizitarea monu-mentelor istorice din localitate, turismulcomercial-expoziþional ce poate fi ocazio-nat de mari manifestãri de profil ºi turis-mul festivalier – prilejuit de manifestãriculturale, etnografice, folclorice etc.

Aºa cum nu poate exista democraþiefãrã instituþii care sã susþinã bunul mers alacesteia ºi fãrã fonduri care sã le întreþinã,nu putem avea nici culturã fãrã instituþii ºiaºezãminte bine finanþate ºi dotate care sãpoatã prezerva, promova ºi dezvolta valo-rile unice ale ficãrei naþiuni. La o priviremai atentã – în istoria recentã - oricinepoate constata cã lipsa democraþieiimplicã o serie de costuri care le depãºescnet pe cele necesare susþinerii unui regimdemocratic. Tot astfel neglijarea culturiinaþionale, regionale ºi locale poate implicao serie de costuri, necuantificabile finan-ciar, pe care niciun popor nu-ºi permite ale plãti.

Se pare cã acest lucru a fost însã bineînþeles de cãtre Consiliului Local ºi pri-mãria Vãlenii de Munte care nu au precu-peþit niciun efort în sprijnul acordatCentrului Cultural al oraºului Vãlenii deMunte, înfiinþat prin Hotararea ConsiliuluiLocal nr. 6/31.01.2013, ca instituþie publicãde culturã, cu personalitate juridica, subautoritatea Consiliului Local al oraºuluiVãlenii de Munte.

Biblioteca Orãºeneascã “Miron RaduParaschivescu”, cu peste 30.000 de volu-me la raft, este parte componentã a Cen-trului. Cititorii sunt invitaþi sã lectureze

într-o sala bine luminatã, cu acces gratuitla internet. Cei care doresc sã împrumutecãrþi o pot face foarte simplu prin înregis-trarea cãrþii de identitate în baza de dedate electronicã. Mai mult decât atât, înce-pând cu luna ianuarie a acestui an se asi-gurã accesul gratuit, în sala de lecturã, lapublicaþiile National Geographic, Historia,România Literarã, Cultura ºi Flacãra luiAdrian Pãunescu. Personalul bibliotecii seconsultã în permanenþã cu profesorii dinlocalitate în vederea achiziþionãrii de cãrþiutile, cu preponderenþã, elevilor ce susþinexamenele de admitere la liceu sau debacalaureat.

În cadrul Centrului funcþioneazã un“Club al seniorilor”, destinat activitãþilorrecreative pentru persoane aflate la pen-sie. Aici de luni pânã vineri gãzduim inci-tante partide de rummy, table ºi ºah. Dupãamiaza zilei de luni a fiecãrei sãptãmânieste rezervatã întâlnirilor ºi dezbaterilor

dintre doamnele, membre ale clubului, ºidiverºi invitaþi de marcã dintre personali-tãþile oraºului.

Nici cei mici nu sunt neglijaþi. Ei pot par-ticipa gratuit la cursuri de limba englezã,teatru, dans modern, picturã sau chitarã.Tot ce trebuie sã facã este sã aibã acordulpãrinþilor ºi sã completeze o fiºã deînscriere la secretariat, pentru ca apoi sãse integreze în grupurile de prieteni ce vorface facebook-ul sã parã plictisitor.

Corala “Rapsodia” a fost integratã Cen-trului Cultural în mod oficial în toamnaanului 2013. Cei 35 de membri inimoºi,conduºi de domnul dirijor Dan Duca re-petã cu înflãcãrare în fiecare searã de lunipentru a participa la festivaluri judeþene ºinaþionale ºi îi aºteaptã pe toþi cei dornici sãli se alãture.

Centrul beneficiazã de o salã de spec-tacole cu 270 de locuri, o salã de ºedinþecu 60 de locuri, o salã special amenajatãpentru dans ºi 5 sãli de clasã pentru activi-tãþile educaþionale non-formale. FoaierulCentrului alãturi de holul de la intrarea însala de spectacole oferã un generos spaþiuexpoziþional pentru artiºti plastici. De faptîncã de la 15 ianuarie anul curent în holulprincipal se aflã o expoziþie permanentãde caricaturi ale graficianului Marian Avra-mescu, având ca protagoniºti politicieni ºiactori naþionali ºi internaþionali.

Activitãþile Centrului Cultural al oraºu-lui Vãlenii de Munte, în anul 2014 se vordesfãºura în continuare în strânsã colabo-rare cu instituþiile de învãþãmânt din loca-litate, cu organizaþiile non guvernamentalelocale, judeþene ºi naþionale ºi cu instituþi-ile de profil din sectorul public. Ne vomimplica cu aceeaºi dãruire în organizareprincipalelor evenimente festive al ora-ºului (9 mai - Ziua Oraºului, 15 august -Târgul de Stãmaria Mare, SerbãrileToamnei, 1 decembrie –Ziua Naþionalã a

României ºi Târgul de Crãciun) însã pelângã acestea ne vom strãdui ca alãturi deMuzeul “Nicolae Iorga” ºi liceele din loca-litate sã dezvoltãm un set întreg de acþiunimenite sã promoveze valorile culturalelocale.

Intenþionãm dezvoltarea unui partene-riat de lungã duratã cu teatrul “TomaCaragiu” din Ploieºti. În acest fel sperãm sãreaducem plãcerea de a merge la teatru ºiîn rândul vãlenarilor. Cel puþin o datã ladouã luni vom avea piese pentru toategusturile ºi categoriile de vârstã.

Nu în ultimul rând, ne declarãm pre-gãtiþi sã rãspundem provocãrilor lansatede apariþia fondurilor europene pentruculturã ºi mobilitate a tinerilor. Cu siguranþãvom încheia câteva parteneriate care sã nepermitã sã internaþionalizãm participarea laevenimentele pe care le organizãm, poatechiar ºi a tradiþionalei Universitãþi Popularede Varã “Nicolae Iorga”.

Suntem în permanenþã deschiºi la noicolaborãri. Dezbatem ºi îmbrãþiºãm oriceidei menite sã ne îmbunãtãþeascã activita-tea. Le suntem pe deplin recunãscãtoricelor care ne-au ajutat pânã acum ºi cusiguranþã nu vom refuza niciun ajutor dinpartea nimãnui. Cred cã trebuie sã înþe-legem cu toþii cã o investiþie în culturãreprezintã de fapt o investiþie în tezaurulnaþional al României.

Andrei Nicolae, Manager al Centrului Cultural al

oraºului Vãlenii de Munte

Cultura, o investiþie în tezaurul naþional

Prima zi a lunii martie este o

sãrbãtoare tradiþionalã

româneascã a primãverii, a

prospeþimii, a bucuriei, a victo-

riei binelui împotriva rãului.

Cu aceastã ocazie femeile primescmici cadouri, obiecte decorative(mãrþiºoare), legate cu un ºnur alb-roºu, ca simboluri aducãtoare de norocºi bunãstare.

Roºul înseamnã iubirea, iaralbul divinitatea.

Unele legende populare identificatede etnologi ca fiind de filierã geto-dacãspun cã mãrþiºorul ar fi fost tors deBaba Dochia în timp ce urca cu oile la

munte, în acestea fiind vorba ºi dezilele Dochiei, cele nouã Babe ºi obi-ceiurile legate de acestea.

În vechime, pe data de 1 martie,mãrþiºorul se dãruia înainte de rãsãritulsoarelui, copiilor ºi tinerilor - fete ºibãieþi deopotrivã.

Cu timpul, la acest ºnur s-a adãugato monedã de argint. Moneda era asoci-atã soarelui, iar mãrþiºorul ajunge sã fieun simbol al focului ºi al luminii, deciºi al soarelui.

Mãrþisorul se poartã pânã înmomentul în care înfloresctrandafirii sau viºinii. Atunci firulroºu se pune pe un trandafir sau pe oramurã a unui viºin. În alte regiuni,mãrþiºorul se poartã atât cât dureazãzilele Babelor sau pânã la Florii, cândse scoate ºi se agaþã de crengile unui

copac. Se crede cã dacã pomul va rodi,omul va avea noroc.

Atunci când mãrþiºorul este aruncatdupã o pasãre, purtãtorul va fi uºorprecum pasãrea. Monedele desprinsede pe ºnuruleþ erau pãstrate pânã la Sf.Gheorghe, când fetele îºi cumpãrau cuele caº proaspãt ºi vin roºu, pentru a fiîmbujorate precum vinul ºi albe pre-cum caºul. ªnurul era fie legat la mânã,fie purtat în piept. El se purta de la 1martie pânã când se arãtau semnele debiruinþã ale primãverii: se aude cuculcântând, înfloresc cireºii, vin berzelesau rândunelele. Atunci, mãrþiºorul fiese lega de un trandafir sau de un pom

înflorit, casã ne aducã noroc, fie eraaruncat în direcþia de unde veneaupãsãrile cãlãtoare, rostindu-se: “Ia-minegretele ºi dã-mi albetele”.

Mãrþiºorul se mai agãþa ºi la porþi, fe-restre, la coarnele animalelor, la toartagãleþilor, pentru îndepãrtarea deochiu-lui, a spiritelor rele, pentru a invocaviaþa, puterea regeneratoare care secrede cã ar fi stimulatã prin însãºi“culoarea vieþii”.

Se spune cã apa de ploaie adunatãla 1 Martie, ne face mai frumoºi ºisãnãtoºi dacã ne spalãm cu ea.

1 Martie, ziua mãrþiºoruluiCuvântul "MÃRÞIªOR" are origini latineºi este numele popular al lunii MARTIE.

3 Vãlenii de Munte

"Miron Radu Paraschivescu -un vãlenar care a învins timpul"este titlul sub care s-a desfãºuratacþiunea de comemorare a 41 deani de la trecerea în nefiinþã acunoscutului poet, eseist ºi pub-licist român care a trãit ºi creat laVãlenii de Munte. În coordo-narea Muzeului Nicolae Iorga ºia Centrului Cultural al oraºuluiVãlenii de Munte, luni 17 februa-rie, în clubul Bibliotecii "MironRadu Paraschivescu" s-au reunitcadre didactice, elevi ºi membriiai clubului pentru a marca im-portanþa valorilor culturalelocale.

Doamna Claudia Gianoti,domnul profesor Ioan Visoschiºi domnul profesor Ion Bocioacãau evocat personalitatea lui M.R.Paraschivescu din perspectivapoetului, traducãtorului ºi a vã-lenarului. Baciu Ana-Maria a re-citat în notã originalã poezia"Ricã" iar domnul David Luciana susþinut "Ora de psihologie".Pe lângã cele douã poezii AnaMotoc ne-a reamintit cã "trecþiganii trec". La final audienþa aaplaudat îndelung punerea înscenã a copilãriei lui Miron

Radu Paraschivescu în inter-pretarea elevilor de la "LiceulTehnic Agromontan RomeoConstantinescu" în regia ºi subîndrumarea doamnei profesorMaria Visoschi.

Miron Radu Paraschivescus-a nãscut la 2 octombrie 1911, laZimnicea ºi moare la 17 februa-rie 1971, Bucureºti. Este fiulPaulinei Paraschivescu (nãscutãScorþeanu) ºi al lui RomulusParaschivescu, învãþãtori. Ur-meazã ªcoala primarã la Vãleniide Munte, liceul la "Sf. Petru ºiPavel" din Ploieºti ºi face studiide arte plastice la Cluj ºi laBucureºti, aici devenind apoistudent la Facultatea de Litere ºiFilosofie.

Debuteazã în 1929, cu poezia"Iubire", semnatã Emil Soare, la"Povestea", "foaie de expoziþieliterarã în versuri" din Predeal-Sãrari. κi continuã activitateapublicisticã la "Gazeta învãþãto-rilor prahoveni" din Ploieºti(1930). Ulterior colaboreazã lanumeroase publicaþii, majori-tatea de stânga, fiind ºi secretarde redacþie la "Era nouã" (1936),redactor la ziarul "Timpul" (1936-1938), unde conduce pagina deliteraturã ºi artã, semnând cupseudonimul Paul Scorþeanu(numele bunicului matern). În1939 este numit ºef al BirouluiPresei, la Cluj. Redacteazã"Gazeta statului" (cu Ion Vinþe)ºi face parte din grupul careanimã revista clujeanã "Þaranouã" (1939-1940), de orientaredemocraticã radicalã.

Reîntors la Bucureºti, la"Timpul" (1940-1943), reia con-ducerea paginii culturale ºi treceîn aceeaºi calitate la "Ecoul"(1943-1944), cotidian condus deMircea Grigorescu. Dupã rãzboilucreazã la "Scânteia" ºi la"România liberã" (1944-1946), eredactor-ºef la "Revista literarã"(1947), ulterior la "Almanahul li-terar" din Cluj (1949-1952), dupãcare se retrage din presã pânã lamijlocul anilor '60. Acum iniþi-azã, cu o pasiune irepresibilã,"Povestea vorbii", supliment alrevistei "Ramuri" (1966-1969).

Animator literar de vocaþie, ºi-a dedicat o parte însemnatã aactivitãþii descoperirii de noi ta-lente. Locuieºte o vreme laBraºov, apoi la Bucureºti, pentrua se izola, în cele din urmã, laVãlenii de Munte, unde va fi ºiînmormântat.

Cunoscut îndeobºte în criticaliterarã drept poetul cel mai plinde surprize, un boem subþireprintre cãrãi ºi un intelectual derasã în viaþã, Paraschivescuapare astãzi ca o structurãomogenã, în ciuda diversitãþiiderutante a stilurilor exersate.

Debuteazã editorial târziu, iar"Cântice þigãneºti" lasã în urmã,risipitã în presa vremii, o bogatãactivitate poeticã de altã facturã.Abia primele douã volume dinseria "Scrieri" (I-IV, 1969-1975),când, practic, destinul sãu poe-tic era încheiat, oferã imagineaclarã a evoluþiei.

Când rosteºti numele poetu-lui, gândul îºi zboarã la originealui. Cãlãtor din fire, vine dinspreVãlenii de Munte, judeþul Praho-va, întâmpinat de istoria ce dom-inã acest loc mirific. Pe malulrâului Teleajen, unul dintre locu-rile îndrãgite ale poetului, încãvibreazã emoþia ºi amintirea luiMiron Radu Paraschivescu. Dra-gostea ºi devotamentul lui faþãde locul natal, admiraþia faþã defrumuseþile naturii, o datã cu tre-cerea timpului, oricine poateauzi în adierea vântului poeziilelui exprimate cu o gingãºieaparte a unor gânduri sensibileºi curate. Sufletul lui împrejmu-ieºte Vãlenii de Munte cu toatãgama sentimentelor lui expri-mate-n creaþiile sale.

Claudia Giannotti

Miron Radu Paraschivescu, un vãlenar care a învins timpul“Toate lucrurile lumii stau azi în faþa voastrã mute,

cu porþile lor încruntate,stãpâni le vor fi numai cei ce au sã le spunã pe nume ºi-au sã le dea rosturile de mult aºteptate”. (Ars poetica)

HOTÃRÂRE privind aprobarea Programului de dezvoltare economicã, socialã ºi de mediu

al oraºului Vãlenii de Munte pentru anul 2014

Art.1.Aproba Programul de dez-

voltare economicã, socialã ºide mediu al oraºului Vãlenii deMunte pentru anul 2014, con-form anexei, ce face parte inte-grantã din prezenta hotãrâre.

Art.2.Hotãrârea se va afiºa la

sediul Primãriei oraºuluiVãlenii de Munte ºi se va publica pe site-ul instituþiei.

DIN PROGRAMUL de dezvoltare economico-socialã ºi de mediu a oraºului Vãlenii de Munte pe anul 2014

Consiliul Local aloraºului Vãlenii deMunte adoptã prezenta hotãrâre:

Vãlenii de Munte 4 S P O R T F O T B A L S P O R T F O T B A L S P O R T H A N D B A L S P O R T F O T B A L S P O R T H A N D B A L

CSO “Teleajenul” Vãlenii De Munte aînceput meciurile de pregãtire pentrureturul sezonului cu un duel tare în com-pania Petrolistului din Boldeºti. Jocul s-adisputat pe terenul din Scãieni undecondiþiile de joc au fost destul de bune înciuda zãpezii si gheþii de pe teren.

Au învins, pânã la urmã, fotbaliºtii dinBoldeºti cu scorul de 3 - 2 dupã un meciechilibrat ºi solicitant, în primul rând, dinpunct de vedere fizic pentru ambele com-batante.

În al doilea meci de pregãtire, lucrurileau stat altfel faþã de primul joc ºi datoritãadversarului mai modest întâlnit dar ºi apregãtirii acumulate în aceastã perioadã.Jocul s-a disputat la Drajna, întâlnind for-maþia gazdã, pe un teren acoperit cuzãpadã.

Partida a fost la discreþia noastrã, rezul-tatul final arãtând un neverosimil 11-0.

CSM PPLOIEªTI JJUNIOARE III ªªI IIII -HANDBAL FFEMININ AAU RREVENIT ÎÎN

CANTONAMENT LLA VVÃLENII DDE MMUNTE

Echipele de juni-oare II ºi III CSM Plo-ieºti au revenit dupãtrei sãptãmâni pentrua susþine un nou sta-giu de pregãtire în lo-calitatea noastrã înperioada 01 - 07 fe-bruarie 2014.

Condiþiile buneexistente aici au deter-minat reîntoarcereaacestora pentru pregã-tirea atât de necesarãîn aceastã perioadã.

AAMMIICCAALL TTAARREE ÎÎNN PPRRIIMMUULL MMEECCII DDEEPPRREEGGÃÃTTIIRREE PPEENNTTRRUU CCSSOO ““TTEELLEEAAJJEENNUULL””

VVÃÃLLEENNIIII DDEE MMUUNNTTEE

Deszãpezirea oraºului - examen trecut cu bine(continuare din pagina 1)

La aceastã acþiune s-au folosit: 400 detone de amestec sare cu nisip, 3 încãrcã-toare tip vola, 4 buldoexcavatoare, untractor cu remorcã pentru împrãºtiereamaterialului antiderapant, un tractor cusãrãriþã, un tractor cu plug, un aparat dedeszãpezit trotuare, douã autocamioaneIveco având ataºate lame pentru înde-pãrtarea zãpezii ºi o autobasculantã decapacitate mare folositã pentru trans-portul zãpezii.

Reþeaua stradalã a oraºului nostruconþine 104 strãzi, alei, fundãturi ºi putemspune cu mândrie cã toate acestea aufost deszãpezite într-un timp record.

În primele zile s-a avut în vederedeszãpezirea principalelor strãzi(Berceni, M. Kogãlniceanu, Progresului,Valea Gardului, M. Eminescu, Trãistari,

Delavrancea, Avram Iancu, Teleajen etc.)ºi cãile de acces cãtre instituþiile publicede învãþãmânt, de sãnãtate precum ºi astrãzilor aflate în pantã (Berevoeºti, ZonaPripor, George Enescu, Bratocea, Ghidu-leºti).

Odatã cu încetarea ninsorilor s-a tre-cut la degajarea tuturor strãzilor precumºi a parcãrilor dintre blocuri, a intersecþi-ilor, a trotuarelor principale. În ultimafazã s-a trecut la transportul grãmezilorde zãpadã strânsã în urma procesului dedeszãpezire ºi care îngreunau circulaþia.

Pe aceastã cale mulþumim cetãþenilororaºului pentru buna colaborare,înþelegere ºi pentru sprijinul acordat îndegajarea locurilor de parcare, a trotu-arelor ºi aleilor din faþa curþilor ºi ablocurilor.

Inspector Protecþie CivilãSilviu Nicolae Burduºel