A<ORA1

Pr. Th6odore Papanicolaou

vrzruNEA MoRTrr iN ruurNASFINTITOR PARINTI AI BISERICII

Eseu de spiritualitate ortodoxd

Traducere din limba fuancezdPaula Ilag

Tiplritd cu binecuvdntareatnaltpreasfingitului

TEOFAIIMitropolitul Moldovei Ei Bucovinei

Editura DoxologiaIaqi,20L6

CUPRINS

PREFATA .......... e

MULTUMIRI............ ........ 11

ABREVTERI ...................... 12

INTRODUCERE ..............13

Taina Morlii ............... L3

Taina inlelepciunii dumnezeiegti ...............15

Capitolul 1 - CONCEPTIILE pACANS $I FILOSOFICEDESPRE MOARTE

I. Mitul orfic.......... .....18II. Religia Olimpului................ ....................19III. Filosofii din Antichitate........ .................21IV. Filosofii moderni ...................23

Capitolul2 - MOARTEA P;,TRUNDE iN rUVtg ............26

I. Vialain rai........ ......29II.Istoria Ciderii 9i a primelor revolte ......32III. HotirArea gi judecata dumnezeiasci .......... ........... 37

IV. Moartea sufleteascd.............. ..................40

V. Moartea trupeasc5. .................43

VI. Moartea: un fenomen universal ............................. 48

VII. De ce Dumne zeu aingiduit moartea?................. 51

VIII. Lupta sufletului ................ ............-......55

IX. Ultimul drum...... ..................57

X. Moartea ca binefacere .......... ..................- 59

6

XI. Moartea suprimi mAndria ....................62XII. Descompunerea trupului este o binefacere......... 63

Capitolul 3 - DUMNEZEIASCA NAOE;OU ..................... d6I. Prin om moarte4 gi tot prin Om invierea................5gII. Independenla absolutd a MAntuitorului ................7j,III. Calea cdtre cer s-a deschis................ .....7gIV. Moartea este nimicitd ..74V. inceputurit" i.,,ri".tt*...::..:::::: '

VI. Pentru noi toli qi in locul r,ori..r""" ""'77

a murit Hristos..... .....TgVII. El a fost rdstignit acolo undea stipAnit moartea ...................... g3VIII. Prin moarte, noi am devenit nemuritori............ g5IX. Biruinla continud in iad....... .................. gg

Capitolul4 - LITURGHIA PASCALA ..............95I. PogorArea la iad...II. StipAnul Vie!ii...... ................101III. El a ficut din iad Cer ............. 104ry. o biruin{i deprinr .::.:...:::.::::.:.............. ,oz

Capitolul5 - TRUPUL SLAVEI ......110I. Biruinla dumnezeiasci.............. Il4II. O omenire indumnezeiri.......... ::.:. :.:. :.::................. r yIII. Rusa1ii1e.............. 721,IV. Viziunea morlii in Vechiul T;;;;................. ,nV. Ritualul de inmormAntare inVechiul Testament ....................I24VI. Prin Hristos, moartea nu este decAtun cuvAnt .................12SVII. Cimitirul........... ..................127VIII. Despre moarte ca putere demonici ..................1.2g

7

Capitolul6 - DE LA MOARTE LA tNvtgRn ..................134

I. Moartea: un eveniment delicat ..............134II. Frica de moarte ....................143III. Moartea, poarti cdtre vegnicie.............................. 149

CapitolulT-ADOUANASTERE............ .......1'61'

I. Spectacolul lumii... ................166II. Inlelepciunea lui Dumnezeu............ ....171'

CAPITOLUL 8 - MOARTEA CRE$TIN.A. ........... ............. 17 4

I. Sd ne amintim! .....174II. ,,Sd nu mai pdcituiegti"m. O putere insufle!itoare............. ............183IV. O pomenire bineficltoare............ .......186V. Leclia mormAntului............. ..................189VI. MormAntul mucenicilor.............. ........192

cAprroLUL 9 - vrATA tN HruSrOS............. .................197

I. ,,Mai bine este si mor decAt si triiesc!" ................197II. Moartea celor dragi noui ...203III. Pentru doliul solului sau al soliei ......207IV. Fericiti este moartea copilagilor .............. ............. 2L2V. O moarte crudi gi nedreapti este un riu? ...........219VI. Moartea picitoqilor............ .................221'VII. Moartea dreplilor ..............224

CAPITOLUL 10 - RITUALURILE DEixtrrontraAureRu .......228

I. Pregitirea pentru moarte - grijaBisericii -inmormAntarea .......228II. invilXturi simbolice................ ...............236III. Slujba inmormAntirii: cea mai convingitoareslujbi a Bisericii noastre ..........240IV. Imnul: ,,Fericili cei firi prihanl in cale" .......,.....243V. BinecuvAntirile inmormAntirii........... ................... 247

VI. TAnguiri, plAngeri, indoieli, nddejde ................... 250

8

VII. Fericirile gi EvangheIia................ .......254VIII. Apolisul gi sirutarea cea de pe urmi ...............260

CoNCLUZTT - GANDURT gr iNrArr,rprAnrCU PRryIRE LA MOARTE DINEXPERTENTA PREOTrEI............ ...266posrFATA .............. .......2s2

rNDEX AL SFTNTTLOR CITATr............. .........zss

Capitolul 1

CONCEPTTTLE pACANE $rFILOSOFICE DESPRE MOARTE

Togi filosofii au vorbit despre moarte. Unii dintreei au incercat in zadar sd o ignore. Religiile asiatice, inspecial, disprefuiesc fdlig viala de acum precum giomul. Hinduismul gi budismul, intre altele, vestesc cdmoartea omului inseamnd eliberarea din exif precumgi salvarea de durerea sa. Moartea declangeazd repul-sia efemerd falH de aceastd lume in intregul vegnil infericirea din nirvana. Credinciosul trdiegte doar pentrua muri. El cere moarte4 incredinlat fiind cd viala pd-mAnteascd este o piedicd in calea fericirii sale. Hindu-ismul gi budismul cultivd acest sentimentinfiordtor alunei morti ,di". Prin urmarg savurf,m avantajele mo$ichiar inainte ca aceasta sd se producd, deoarece moar-tea este prin excelenld un eveniment de bucurie.

I. Mitul orfics

Istoria lui Herodot relateazd cE un popor din Traciaii intAmpina pe nou-ndscufi cu plAnset gi tAnguiri, in

8 Credingd de origine dionisiacd, proveniti din Tlacia, intresecolele VI-VII i. Hr.

Vizilmea morlii tn lumina Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii 19

ti*p ce/ cu strigdte de bucurie, ii insolea pe morli lagroape, deoarece acegtia din urmd se eliberau dinaceaste viafd. Pe de alt5 parte, orficii agezau pe mAinilemorlilor mici pldcule din aur,, pe care era scris: ,,Eu vinde pe peman! dar originea mea este cereascd". Pldculeledin aur erau ca un pagaport la sosirea lor in fala por-

!ilor celeilalte lumie.Dar poetul liric Anacreon formuleazX un alt adevdr:

viala omului se invArte ca o roatd, gi, la moartea sa, se

va transforma intr-un minuscul fir de praf. Mai tArziu,Diogene din Sinope (sau Cinicul) va depldnge aceastd

,,muritoare gi nefericitd generatie de oameni".

II. Religia Olimpului

Dacd orfismul gAndegte moartea ca pe un eveni-ment cumplit gi infricogXtor, Homeq, poeful aristocra-

liei grecegti, susfine cd destinul ne trimite moarteapotrivit cu legile generale ale naturii. Moartea violentieste cea s5vArgiti de Kir, zei\amorfii gi a calamitifilor,spre deosebire de moartea subitd qi prematurd care iiface pe cei tineri sd piar[ qi care este acflunea lui Apologi Artemis. In mitologia homericd, moartea, Thanatos,este desemnatd ca fratele geamdn al lui Hypnos. Cele-brul crater al lui Euphronios reprezintd moartea carelransportd trupul eroului Sarpedon cu ajutorul luiHypnos, in linigte, cu respect gi devotamenf departe

e Werner Jaeger, Paideia: Archaic Greece. The Mind of Athens,

11933-19471, Oxford University Press, Oxford, 1986, Tome I: The

Ideals of Greek Culture, p. 168.

Pr. Th6odore PAPANICOLAOU

de fortdrelele din Troia in Licia pentru a fi ingropatde familia sa.

Printre popoarele orientale, babilonienii nu-gi as-

cundeau pesimismul lor fafi de moarte: cel care moareeste condamnat sd rdmAnd nemigcat in intunericulad6nc Ai dens din iad. Doar eroii intAlnesc dupd moarte

lara celor ferici$. Egiptenii erau convingi de nemurireasufletului. Ei nu acceptau faptul ci sufletele se intorcin aceastd lume gi nici cd sufletul insofegte trupul dupdmoarte. Construcf,a piramidelor avea ca origine nevoiade a asigura fericirea sufletului dupd moarte.

Din partea marilor autori greci de tragedii, Eschilcrede, avAnd un sentiment religios, cd moartea este

de neocolif gi observd cd ea este singura dintre zeitdscare nu iubegte ofrandele. Prin urrnare, nimic nu-i poatecumpdra favorurile. in tragedia numiti Hecuba,Euripide,prin gura Polyxenei, afirmH la rAndul sdu cd morlii auo existen\d, post-mortem, gi cd se recunosc unii pe al$iin Hades. tn piesa sa Antigona, Sofocle realizeazl,, deasemene4 portreful unei eroine care, degi regretd ti-nerelea sau privarea de bunurile pim6ntegb, ea doregtetotugi de bundvoie sd meargX in Hades, pentru ci acoloigi va regdsi tatdl, mama gi fratele.

in sfdrgif intr-un cu totul alt registru, ,,la spartani,a trdi gi a muri cu bucurie era rezultatul virtulii lor",afirmd Plutarhlo.

10 Plutarque,,, P6lop idas ", in Vies p ar alliles des hommes illus tr es,

[100-110], trad. de Dominique Ricard, Paris, Bibliothdque desamis des lettres, tom V L, 183Q p. 80.

. Viziunea mor{ii tn htmina Sfn[ilor Pdrinli ai Bisericii 2l

III. Filosofii din Antichitate

Influenlatd de mitul orfic Ai de mistereie eleusine,filosofia lui Platon s-a tntemeiat pe convingerea nemu-

ririi sufletuluill gi a coexistenlei sale cu trupul. Bine-infeles, Platon crede in retncarnare. in Phaidon, citt-torul intAmpind de altfel dificultdgi in a-gi reprezentamoartea ca pe un dar gi a o dori. Potrivit lui Platon,moarteainsolegte vegnic viala. Viala este eainsdgi legatd

de efemeritatea timpului, acela pe care il petrecem inaceastd lume. Nu se poate inlelege viala fdrd moarte.

$i, invers, nu se poate ingelege moartea elimin6nd viatavegnicX de dincolo de mormAnt.

Pentru Socrate, atAt timp cAt omul posedd un trup,iar sufleful este impreunat cu un asemenea lucru im-perfect, este cu neputinli si dobAndeascd, intr-o formisatisfdcdtoare, ceea ce aspir6, adici adevirul. Dacdomul doregte sd dobAndeascd intr-o zi o cunoagterede necontestat, va trebui sd se separe de trup qi sd

aprecieze lucrurile doar din punctul de vedere al su-fletului. lntn-rcAt Socrate vede in moarte atAt o formdde convalescenfi, cAt qi de mAntuire: boala constd inviala pdmAnteasc[ insigi, deoarece sufletul este pri-zonierul trupului; in acest sens, moartea sund ceasul

de vindecare gi de eliberare a sufletului. Ofrandelefunerare sunt agenlii eliberatori.

Aristotel, ucenic de-al lui Platon, afirmi cd omultrebuie sd-qi orienteze cdutarea citre dob6ndirea vegniciei.

tl Platon, Phbdon,73a.

Pr. Th6odore PAPANICOLAOU

Moarte4 fiind separarea sufletului de trup Stagiritull2deosebea trei nafuri ale suflefului. Dintre aceste treinafuri, una singurd este vegnicX: cea a ra$unii creatoare.Filosoful scrie de altfel ci ,,doar spiritul (raliunea)penetreazd sufleful" element spermatic care se trans-mite prin tatd gi mamd copilului. Acest loc al omuluieste dumnezeiesc gi vegnic"13. Aristotel considerd as$elmoartea ca o stare superioard viefii. Altfel spus, esteminunat sd nu te fi ndscut, pentru cd este de preferatmai degrabd sd mori decAt sd trdiegti.

Cu privire la tema morfii, autorii latini nu au incetatsd copieze gAndirea greac5. in Visut hti Scipio, Ciceroigi afirmd credinla in existenla post-mortem gi o con-siderd pe aceasta ca fiind viafa autenticd: ,,ToS cei careau contribuit la mAntuire, la prosperitate, la dezvol-tarea patriei loq, pot conta cX vor afla in cer un locbine definit care le este rezervat, pentru a se bucurade viala vegnic5"la. Printre altele, repetd cuvintele luiSocrate, potrivit cdrora, viala filosofului trebuie sd se

dedice in inkegime ,,sfudiului mor!ii", de trebuinldnu doar atunci cAnd omul devine senil, ci driar dinprimasa tinerefels. Poetul Horafiu se referd, de asemenea, la

12 Apelativ dat lui Aristotel, ce provine de la Stagira, orag inMacedonia anticd gi patria natali a filosofului (n. tr.).

13 Aristotel, ,,De la naissance des animaux", in Histoire desAnimaux,736b8.

1a Cicero, La Republique, trad. de Esther Br6guet, paris, Galli-mard, Livre VI, XIII, 1"3, 1994, p.137.

lsPlaton, op. cit.,6Lc - 81a.

Viziunea morlii ?n lumina Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii 23

dorinla de nemurire gi afirml cu certitudine cS lusareamintii invinge moartea. in Meditaliile saIe, impdratulMarc Aureliuigi exprimi, de asemene4 convingerea ce

trupul qi sufletul animal sunt de naturd trecdtoare, inti*p ce sufletul ralional (mintea) provine de la Dum-flezeut, nafura sa fiind vegnici gi de aceea se intoarce laDumnezeu. Stoicii, in calitate de panteigti, sunt con-'tringi chiar cd sufletul animal, material gi intrupafprovine dintr-o parte a sufletului lumii. Ei cred intr-oprovidenli dumnezeiascd gi accept6 faptul cd lumease supune unei finalitdli. Moartea nu este inchipuitdmai mult decAtintoarcerea gi dispari$a moleculelor ome-negti in creuzetul universului.

Acegti filosofi * .pesimigti zAmbitori" - oferd, inesenfd, relete cu scopuri pedagogice, cum ar fi aceeade a se dovedi de neclintit in fala morlii, in acele mo-mente de suferinfd qi de nelinigte pe care le provoacHimensul gol al sufletului. Reiese astfel cd omul lumiiprecregtine, care nu primegte de la filosofi decAt uncuvAnt,,dogmatic", este prada melancoliei gi a tulbu-ririi in fala morfii.

IV. Filosofii moderni

Mulli dintre filosofii moderni s-au striduit sd im-piedice pe om sd se teamd de moarte. Cu toate acestea,

Montaigne, de exemplu, simlea el insugi indoial4 con-

tradic$a gi scepticismul care definesc propria sa filosofie.

Sdropenhaue4 filosoful pesimismului, compard moartea

24 pr. ThdodorepApANICOLAOU

cu ,,un somn in care individualitatea este uitatA,,16.Elface tot ce poate pentru a scepa de moarte, dar nelinigteatulburdtoare il cuprinde atunci cand iqi dd seama cdmoartea se apropie!

Pane h sfarqitul existenlei salg Rainer Maria Rilkelasd taina morf,i neexplicatH. De asemene4 se spunedespre acest poet cu o gandire filosoficd faptul .e r,rtne explicd moarte4 dar imbldnzegte ideea morsi in noi.

Cu puf,n inaintea morfii sale, Emmanuel Kant apus cap5t unei dezbateri filosofice referitoare la moarte:el a demonskat cd existenla suflefului qi supraviefuirealui dupd moarte rdman ipoteze imposibil de rezorvatpentru mintea omeneascd.

Potrivit lui Martin Heideggeq, moartea este singurulelement subiectiv, dat fiind faptul ci ea este exleri-mentati doar de ego-ul dispirut. A o studi" .u pu .rr,element obiectiv precum doresc cei vii, se dovedegtea fi purd utopie.

Karl Jaspers sifueazd moartea printre ,,stdrile limitd,,:moartea este, in esenfd, o stare neschimbitoare carelasi sd se ?ntrevadd timitere de nepdtruns fafi de careomul se lovegte. Iatd de ce, acesta din urmd se simtetrecdto{, efemer, depdqit de existenla inferioard.

Jean-Paul Sartre, ca adversar al umanismului, de_finegte omul ca,,opasiune inutild'17. Conform opiniei

15 Arthur schopenhauer, Le Monde comme ooront| et commereprdsentation, [L819], trad. de Auguste Burdeau, F6lix Alcary LivreIV S_54, tom I, Paris,1912,p.290.

lTJean,Paul Sartre, L'Etre et Ie N6ant, [Ig4g],Gallimard (,itel,),Paris, p.678.

Vizitntea morlii in lumina Sfnlilor Pdrinli ai Bisericii 25

sale, nagterea noastri nu are mai mult sens decat moarteanoastre.

1., general, filosofia universald mdrfurisegte ne-gtiinla gi spaima sa in fala obscurititii de nep5trunscare ascunde viala de dincolo de mormAnt. ,,Moarteaeste sfArgitul tuturor lucrurilor "t8, pretind existen$aligtii.Dar pentru noi, cregtinii, moartea este incepuful ,,ade-vdratei" vieF, cea care ne agteaptd, cu condi$a cA aicijos,^sd fi inceput deja sd o trdim. Hristos, sinonim atAtcu Invierea, cAt gi cu Viafa (In L1,, 25), S-a intrupat, afost rdstignif a inviat din morfi, gi S-a indllat la ceruriunde ne agteaptd. Pentru cd El ne-a adeverit aceastiveste: ,,In casa Tatdlui Meu multe locaguri sunt. Iar denu, v-ag fi spus. Mi duc sI vd gdtesc loc" (In L4,2).Vegnicia noastrd este revelatd prin moarte. Cregtinultrebuie asffel sd reflecteze gi sd pdtrundd in taina mor$iintr-o manieri ziditoare, pozitl6, gi dinamicd.

18 Citat de-al lui Cicero,,,Lettre d Toraniu{', in Ad fnmiliares,W xxi.