Embed Size (px)
Citation preview
UN oesrrN FABULos tx nriNrnecIREA RouANIeI
Text, transcrierea manuscriselor din limba englezi 9i note
Drexe MeNolcnB
/G;\,/ mDluca \(Gl\::,i
tonfirr
CupnrNs
Vrve RBcrN,e. Menret o
Ruor qr ALTANTE 9
Pno-ANr.a.NrA 12
nirrorrl rcMrsruNe r,e, Pl.nrs gr LoNona 35
Nor rnoNrrenr 42
PnopnceNoA, MEDIATIZARE, MIT M
Brslrocnerrp 47
ArauM 4s
ConEspoNDENTA RrcrNnr Menrl cu MAMA sA,
DUCESA pB Conune (r9t4-r9zo) Le3
NorL esupru. EDrTrEr 320
w
a-"t{L-.$-=Ar-'t,
Rupn gr ALTANTE
3,-$i.=.!J
r{r -_,-*
arele Rizboi a separat familiile regale europene, intAietate avAnd alianfele poli-tico-militare, nu cele matrimoniale. Releaua de cisitorii iniliati de regina Vic-
toria, ,,bunica Europeiil dar qi de Christian al IX-lea al Danemarcei, supranumit ,,socrulEuropei'] a fost sortitl eqecului. in acest rinboi rude apropiate sau mai indeplrtate s-au
aflat in tabere adverse.
in toamna lui 1914, cdnd Ferdinand Ei Maria au devenit suveranii RomAniei, la acea
vreme stat neutru, in Europa se aflau ca regi gi regine consoarte Eapte dintre nepolii reginei
Victoria: regele George al V-lea al Marii Britanii, impiratul Germaniei Wilhem al Il-lea,
(arina Alexandra a Rusiei, regina Maud a Norvegiei, regina Sofia a Greciei, Regina Maria a
Romdniei gi regina Ena a Spaniei.
De partea Puterilor Centrale, aldturi de Germania gi Austro-Ungaria, se situau Impe-
riul Otoman gi Bulgaria, din 1915. Antanta avea de partea Marii Britanii, Franfei gi Rusiei
state precum Belgia, Italia (din 1915), RomAnia (din august 1916), Grecia (1917), Statele
Unite ale Americii (1917) etc.
intre lirile europene neutre se aflau Norvegia, Spania, Danemarca, Suedia, Olanda qi
Elvelia. insd in unele dintre aceste state, suveranii erau de partea alialilor, cum era cazul
Norvegiei gi Danemarcei. Regina consoarti Maud a Norvegiei era niscuti prinlesi brita-
nic6t, fiind sora regelui George al V-lea al Marii Britanii. Regele Christian al X-lea al Da-
nemarcei era virul lui George al V-lea, dar Ei fratele regelui Haakon al VII-lea al Norvegiei,
1 Maud era fiica cea mai micd a regelui Eduard al VII-lea al Marii Britanii 9i a reginei Alexandra.Alexandra, niscuti prinlesi a Danemarcei, era fiica regelui Christian al IXlea al Danemarcei gi sora
farinei Maria Feodorovna a Rusiei (Dagmar a Danemarcei), a regelui George I al Greciei 9i a regeluiFrederic al VIIIlea al Danemarcei, dar qi a prinfesei Thyra gi a printului Valdemar.
a_.6.j
=*t*
6ffi,o &E*n &(*na/
solul lui Maud. in Grecia, regina consoarti Sophia era sora kaizerului Wilhelm al Il-lea,iar decizia regelui Constantin I de prelungire a neutralitifii a dus la suspiciunea alialilor.Sub presiunea adeplilor lui Venizelosr si cea anglo-francezb,,la12 iunie 1917 familia regal[ia drumul exilului in Elvelia, iarla2 iulie 1917 Grecia intrl in rdzboi alituri de Antanti.
Din alte doui state neutre, Beatrice gi solul siu Alfonso, infante al Spaniei, sau Mar-gareta (Daisy), prinfesa mogtenitoare a Suediei (fiica ducelui de Connaught), au sprijinitpersonal sau prin intermediul reprezentanlilor diplomatici corespondenfa Reginei Mariacu familia sa ln Europa.
Divizarea regalitilli prin alegerea uneia dintre cele doui tabere politico-militare, An-tanta sau Puterile Centrale, avea si schimbe destinul unor state gi lideri, la sfirgitul rdzbo-iului avAnd loc modificarea unor frontiere, disparifia unor imperii, exilul unor monarhi gi
chiar asasinarea familiei lariste. Odati deschisi cutia Pandorei, in doar patru ani, trei dintrefaimoasele dinastii europene - Habsburg, Hohenzollern gi Romanov - au fost inliturate.
Primul R[zboi Mondial a modificat harta politic[. in urma negocierilor se traseazi. noifrontiere prin tiatatele de pace din 1919-1920, fapt care duce la tipdrirea de noi hir$ qi
atlase intr-un numlr mult mai mare. Unele he4i ale RomAniei interbelice erau insotite de
portretele suveranilor.
Alituri de politicieni, diplomali gi militari, familiile regale se aflu in centrul atenlieipresei internationale, membrii acestora fiind cunoscufi prin intermediul presei, dar gi alfotografiilor sau al c[rlilor pogtale care se difuzau periodic, crescAndu-Ie astfel populari-tatea intr-un mod plicut, rapid gi familiar.
CAnd s-au intimplat tragedii, vegtile au produs efecte importante; astfel, asasinarea
farului Nicolae al Il-lea al Rusiei gi a familie sale de citre bolgevi ci a reprezentat un ade-
virat goc in rAndul verilor sii regali. Degi a existat posibilitatea salvlrii familiei imperialeruse, decizia a fost disputatl. Lordul stamfordham2 ii scria lui Arthur Balfour la ForeignOffice, in aprilie 1917: ,,Cum bine gtifi, de la inceput regele s-a gAndit ci prezenfa familieiimperiale (in special a impiritesei) in aceasti lari va crea tot felul de dificulti$ gi suntsigur c[ le veli lua in considerare, oricAt de ciudat va fi pentru familia noastri regall,care este inruditi atAt de mult cu impiratul gi implriteasa.... Regele doregte si vi intrebdaci, dupi consultarea cu premierul, nu ar exista posibilitatea discutirii cu guvernul rus
I Eleftherios Venizelos (1864-1936), politician, lider al Partidului Liberal, de mai multe ori pre-mier al Greciei (1910-1915, l9l7-1920,1928-1933), considerat creatorul Greciei moderne.
2 Arthur |ohn Bigge, lord Stamfordham, secretar particular al regelui George al V-lea intre 1910gi 1931; anterior o servise in aceeaqi func{ie pe regina Victoria in ultimii ani de domnie, 1895-1901.
10
!ffi,a &egrno &,6rto/
pentru a face planuri ale unei alte viitoare reziden{e pentru majestifile lor imperiale?"l
Se aprecia posibila dezaprobare a opiniei publice ln eventualitatea sosirii familiei fariste.
in urma protestelor anonime gi a celor venite din partea unor prieteni, suveranul bri-
tanic s-a temut de scdderea populariti{ii, dar gi de pericolul rdspindirii bolgevismului 9i,
in acele condilii, nu i s-a acordat azil virului siu Nicolae (Niclcy), salvarea familiei lariste
nemaifiind posibili.Pentru consolidarea tronului, in numele patriotismului,in 1917, regele George al V-lea
schimbi numele Casei de Saxa-Coburg-Gotha in Windsor, iar membrii familiei regale bri-
tanice renunld la numele, titlurile, demnitilile gi onorurile germane. Astfel, Battenberg a
fost inlocuit cu Mountbatten, iar Teck cu numele Cambridge, unul din frafii reginei Mary,
Adolphus, duce de Tech devenind Adolphus, marchiz de Cambridge. Regele Ferdinand al
Romdniei a luat o decizie similari dupi rizboi, considerAnd ci dinastia este romAni 9i nu
de Hohenzollern.
Odati cu victoria, s-au niscut gi mituri. in Belgia sau in Romdnia, suveranii au fost poPu-
lari. Statele mici gi conducltorii lor, intra[i in rlzboi alituri de Antanta, au avut de infruntat
familiile de origine; Albert era un Saxa-Coburg?, iar virul slu Ferdinand, un flohenzollern.
Regina Maria a suslinut aderarea RomAniei la Antanta, unchiul siu, regele Eduard al
VII-lea, fiind unul dintre fondatorii Antantei Cordiale, ceacare anetezit drumul spre Tri-
pla inlelegere (sau Tripla Antanti), alian!6 extins5' in Primul R[zboi Mondial in jurul prin-
cipalelor puteri.
Venitl de t{niri intr-o lari indepirtat[ din sud-estul Europei, Maria a adoptat noua iden-
titate na{ionali qi s-a adaptat la realit[1ile balcanice. Purt6nd aura augustei sale ascendenle,
a devenit insi neaqteptat de populari in anii rizboiului. Demersurile sale nu erau singulare,
activitili caritabile gi de infirmerie erau indeplinite ;i de alte regine din Marea Britanie,
Belgia, Rusia, dar gi de principese ori ducese susfinitoare ale societ[1ilor de Cruce Roqie.
Curajul Reginei Maria n-a linut searna de epidemii, fiind alituri de bolnavii de tifos qi de
gripl spanioli. A vizitat gi a ajutat militarii rini[i, orfanii de r[zboi, dar 9i copiii din satele
sirace ale Moldovei. A sprijinit Crucea RoEie cu fonduri sau materiale specifice gi a colabo-
rat cu societfllile similare ale alia!ilor. Mai mult, a purtat coresponden
Palais Edinburg, Coburg2/15 octombrie I9l4
Dragi Missy!
Nu-mi vine si dau crezare vegtilor rele! Bunul, inteligentul, respectabilul unchil nu
mai trliegte, pur gi simplu nu pot si cred ci s-a pripidit acum, in aceste vremuri tulburi,pline de nelinigte, cAnd era atAt de mare nevoie de el! Dar imi dau seama tot mai mult ciasta i-a zdrobit inima...! Am inleles asta cu adevdrat de cAnd !i-am citit ultima scrisoare,
atAt de interesanti. Vai! Mi-ar face plicere si vorbesc mai pe larg despre asta, dar este
mult prea periculos, c[ci sunt aproape siguri ci scrisorile mele sunt citite de Ministerulde Externe gi nu indriznesc si mich nach Herzen aussprechen2 in acest moment, in care
interesul gi toate gAndurile mele sunt alituri de voi doi. Dar mi aventurez si-!i scriu
in englezi pentru ca gi das Auswiirtige3 mitugi si poati infelege la fel de bine ca noigi si nu le stric plicerea de a-mi citi scrisorile, care ii vor dezamdgi printr-o nullitda a
continutului. Nu cred ci scrisoarea ta a fost deschisi; in orice caz, cele 3 sigilii negre erau
acolo, mais on ne sait jamaiss, existi o mullime de modalitili de a o face. $i acum, daciam fost rulgar6, degi imperiall, am sd mi laud cu fiica mea, reginal lch habe es wirklich
erlebft Mi-este indiferent, incerc o oarecare satisfaclie sI o primesc, sper destul de cu-
rAnd, pe Majestatea Sa in casa mea! Vei vedea cdt de diferite vor fi expresiile servitori-
lor: Ihre Majestiit ist angekommen, Ihre Majestiit liiJ3t sagenT etc. Nu pot sd nu fac aceste
glume inocente acum, in aceste momente serioase, ciLci trebuie si ili ridic moralul, nu
s[ te lntristez. Ceea ce mi-ai spus m[ intereseazi foarte mult, fii prudenti, cum ai fost gi
1 Regele Carol I al RomAniei se stinsese din viald la 27 septembrie/10 octombrie 1914 la Sinaia.2 Vorbesc cu inima.3 streina.a Lipsa de informalie.' Dar nu se qtie niciodati.
^ 6 Chiar am triit asta.7
,,Majestatea Sa a sosit, Majestatea Sa a binevoit si spunlii
ffi,o &rg*o &fonol
196
p6nd acum, e tot ce pot s[ spun intr-o scrisoare: de la prudence et du tactt mai mult ca
niciodati, pozifia ta va deveni din ce in ce mai difici16 gi mai delicati, dar intuilia i1i vaarita drumul cel bun. Vai, cAnd md gindesc ci nu l-am vdzatpe unchiul din'972! Apoi a
intervenit un froid entre nous3, dar trebuia sd se intdmple in aceste vremuri triste, cdci elnu s-a purtat atunci aga cum trebuie, iar eu nu am uitat niciodati asta, dar ag fi vrut sd ilmai lntAlnesc inci o datd en toute amiti6a, insi providenla nu a dorit ca asta si se intAm-ple. L-am respectat gi in acelagi timp l-am admirat, cdci era un caracter mare gi nobil, llawit ses faibless, nu te pofi impiedica si nu regreli un asemenea om remarcabil; era atAt
de nepractic im gewdhnlichen Leben6 si adesea crea nigte situalii dificile gi inutile, dartoate aceste gregeli erau, cred, gi rezultatul sentimentului siu du devoir trop prononcdT.
in momentul in care vrei s[ spui mai mult trebuie si te opregti, amintindu-fi de
discre[ie gi de prudente. $tii c[ Marittas este de cateva sdptimdni in Holstein cu viitoareasa familie gi l-a intAlnit chiar qi pe tAnirul ei blrbat, a cirui navl nu a plecat inc[, se pare,
Gott sei Danke. Nava aceea ruseasc[ s-a scufundat cu tot echipajul! Este ceva teribil de
crunt! Cdt despre navele englezegti, nu imi pare deloc riu, Anglia s-a purtat gi se poartirusinos, ignobil, din nou trebuie s[ mi opresc in meinen Betrachtungerlo. Am primit parhazardl' cAteva ziare englezegti gi franfuzegti, la sfArgitul lui septembrie: nu i1i poli in-chipui tonul celor englezegti, vulgaritatea, minciunile, stilul autoritar erau pur gi simplurusinoase, cele franfuzegti sunt blAnde prin comparafie... Nu am citit w ziar rusesc de lainceputul rdzboiului, dar imi pot imagina gi tonul lor! imi pare tare riu pentru bie{ii meiveri Kostyr2 gi Mawal3! Mi-e imposibil si nu m[ gdndesc: sunt probabil prizonieri si nu o
I Prudenti si tact.
'orrl8gz.'3 O riceal[ intre noi.4 Cu toati prietenia.5 Avea sldbiciunile lui.6inviala dezicttzi.' Prea pronuntat al datoriei.8 Prinlesa Marie Melita de Hohenlohe-Langenburg (1899-1967), fiica Alexandrei qi a lui Ernst de
Hohenlohe-Langenburg.e Slavi Domului-ro Din gdndurile mele.1r Din intdmplare.1r Constantin Constantinovici, mare duce al Rusiei (1858-1915), cdsitorit cu Mavra (Elisabeta Ma-
vrikievna).13 Elisabeta Mavrikievna, mare ducesi a Rusiei (1565-1g27),niscuti prinlesd de Saxa-Altenburg.
9ffi,o &tq*o &(ono/
pot spune? in pozilia mea politici delicati nu indriznesc si intreb qi nu pot comunica cuniciunul dintre Gesandter ruqi din striinitate, lucrul acesta nici nu poate fi sperat in ziuade azi. $tiu doar ce betrand Adlerberg a fost nevoit si emigreze in Elvelia si ci acum este
la Montreux. Cei doi cintireli ai mei au plecat dans le fond de la Russiez gi nu se pot in-toarce: inchipuie-fi ce nepldcut este pentru mine, intrucdt cel mai tAnir reugise si puni la
Punct un mic cor suportabil. insi preotul, care este acum o pacoste agitati, este incintat gi
se descurc[ de unul singur la toate slujbele, cite;te, cdnt[ etc. si se distreazi de minune...Amuzant este ci gdzduim inPalais un prizonier francez, goferul lui Ali, care nu este deloctrist din caaza fapt:ul:ui cd daJ3 er sich nicht mehr stellen kdnnen3. Patriotismul l:ui franceznu mai existd, iar el repeti doar: la guerre, c'est mauyais pour le commerceal...
Despre Babf am auzit numai dupl aproape doui siptimani ci era la Madrid, bine, dar
numai prin ambasadorul spaniol. Voi primi oare weodati scrisori? Nu pot inplege de ce
Duc$ nu ifi scrie, daci poate, gi de ce nu incearci si trimiti o scrisoare prin intermediul teuiPe SandraT gi pe mine ne-au interesat mult scrisoarea ta si comunicatul, pe care ea
nu l-a inleles la inceput, cici cunogtinlele ei de limba francezi, incd sunt destul de slabe,
malgrd tous les sdjours d Nices.Imagineazi-li cllucreazi cu plicere in spitalul militar,ajutAnd la mici operafii fbcute de dr. Floel. $i Friedele a lucrat din greu multe ore pe ziprintre rinifi, ajutdnd doctorii gi surorile. Acum avem mulf rinifi aici; in urmi cu citevazile am frcut un tournde al acestora, au umplut Caserne, citeva qcoli qi o Fabrik. Cand a
sosit ultimul lot, aritau jalnic, murdari, ausgehungertll, dar dupi doui zile, timp in careau fost spilali, hrlnifi, tungi gi curlfafi, au inceput si-gi revin6. Bineinfeles, am a\.utcAteva cantri serioase gi cam jumitate dintre ei se plimbi prin orag. Mulli sunt rinifi la
'Trimiqii.2 in fundul Rusiei.3 Ce nu mai poate lupta.u Rezboiul este riu pentru comerl.5 Nume de alint pentru Beatrice, infanta Spaniei (1884-1966), sora cea mai mici a reginei Maria.o Nume de alint pentru Victoria Melita (1876-1936), sora reginei Maria, devenitd mare ducesi
a Rusiei prin cisitoria cu marele duce Kirill Vladimirovici (anterior a fost cisitoriti cu Ernst Louis,mar_e duce de Hessa, fratele lui Alix, viitoarea impiriteasi a Rusiei).
7 Alexandra (1878-1942), sora reginei Marii, devenitd printesi de Hohenlohe-Langenburg princdsitoria cu prinlul Ernst de Hohenlohe-Langenburg.
o In pofida tuturor sejururilor Ia Nisa.e Prinlul Gottfried (Friedel) de Hohenlohe-Langenburg (1897-1960), fiul Alexandrei gi al lui Ernst
de H-ohenlohe-Langenburg.1u Flemanzi.
t97
9ffi,n &'g"a &(ina/198
miini, le lipsesc nis,te degete, aceqtia, cred, nu vor mai putea lupta din nou, pare ceva ne-
insemnat, dar nu este aqa, gi inseamni ci sunt hors de combatt . Au povestit ci stiteau inLaufgriiben2 cu pugca in mdini gi cI astfel se poate explica acest procent enorm de ,,Hand
verwendungen"3. ClJ tolii sunt veseli gi le place s[ vorbeasci, dar nici nu-!i inchipui cAt
de diferite erau dialectele pe care le-am auzit: polonezi, Schlesier Badenser, Elsrisset'...,
dar Sandra Ei copiii infeleg ce vorbesc. Mulli birbali birbogi din Landweht' 9i mai ales
biiefi, unul avea doar 16 ani! Acum avem, in fine, un ofiler in Villa 3, un anume Herr
von Wangenheim. Nu ai idee cit de multe dintre cunogtinlele noastre au fost ucise, prin-tre acestea oameni in vdrst[ care s-au inrolat in Landwehr gi Landsturm6. Cucerirea An-versului a fost o mare realizare, dar ce greu trebuie si fi fost pentru bietul Albert gi solia
lui! Ai idee ce fac acum? Nu pot s[ nu am sentimente germane acum, este ingrozitor si te
gAndegti ci impotriva acestei biete 
