Embed Size (px)
Citation preview
1
Viorel ROTILĂ
TTRRAAGGIICCUULL ÎÎNN FFIILLOOZZOOFFIIAAEEXXIISSTTEENNŢŢIIAALLIISSTTĂĂ
FFRRAANNCCEEZZĂĂ
Iaşi, 2009
2
Viorel ROTILĂ Tragicul în filozofia existenţialistă franceză
Editura Lumen este acreditată CNCSIS sub nr. 003www.edituralumen.ro, www.librariavirtuala.com
Redactor: Morariu Irina Maria
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale:ROTILĂ, ViorelTragicul în filozofia existenţialistă franceză/ Viorel ROTILĂ - Editura Lumen, IaşiBibliografiePag. 476ISBN- 978-973-166-154-4
14
3
Viorel ROTILĂ
TTRRAAGGIICCUULL ÎÎNN FFIILLOOZZOOFFIIAAEEXXIISSTTEENNŢŢIIAALLIISSTTĂĂ
FFRRAANNCCEEZZĂĂ
Iaşi, 2009
4
Pagină lăsatăgoală intenţionat
5
Părinţilor mei,
Costică şi Zamfira
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
6Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).
Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.Iaşi, România: Lumen.
Pagină lăsatăgoală intenţionat
7
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................ 13
1. PREAMBUL: DEFINIREA TRAGICULUI ................ 21
1.1. Confruntarea cu limita ca modalitate de naştere a tragicul...................................................................... 22
1.2. Trăirea tragicului ...................................................... 281.2.1. Tragicul: cunoaştere şi trăire ....................................... 281.2.2. Roman Ingarden: trăirea estetică ................................ 321.2.3. Trăirea tragicului ........................................................... 36
1.3. Despre posibilitatea unei ontologii a tragicului....... 401.4. Căi de ieşire din tragic .............................................. 43
2. ONTOLOGIA TRAGICULUI....................................... 47
2.1. Structura conştiinţei şi domeniul tragicului ............. 472.1.1. Argument....................................................................... 472.1.2. De la determinaţii la limite .......................................... 502.1.3. Cunoaşterea şi limita .................................................... 582.1.4. Limita ............................................................................. 632.1.5. Limita şi tragicul............................................................ 682.1.6. Domeniul libertăţii ....................................................... 722.1.7. Raportarea la propria libertatea; autenticitate şi
inautenticitate ..................................................................................... 752.1.8. Tragicul ca domeniu al conştiinţei.............................. 812.1.9. Autenticitatea şi inautenticitatea ca modalităţi de
raportare la tragic ............................................................................... 90
2.2. Problema sensului în contextul tragicului ............... 932.2.1. Noesă şi noemă în tragic ................................................. 932.2.2. Relaţia cu Celălalt......................................................... 1032.2.3. Sensul existenţei......................................................... 1072.2.4. Tragicul şi existenţa .................................................... 114
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
8
3. MAURICE MERLEAU-PONTY: PERCEPŢIA, APERCEPŢIA ŞI INTENŢIONALITATEA ÎN NAŞTEREA TRAGICULUI..............................................117
3.1. Reconsiderarea rolului corpului ..............................1193.2. Percepţia de sine .....................................................1253.3. Unitatea simţurilor ..................................................1293.4. Schema corporală ....................................................1333.5. Rolul senzaţiilor.......................................................1353.6. Constituirea obiectului ............................................1383.7. Structura percepţiei .................................................1433.8. Percepţia şi spaţiul ..................................................1503.9. Percepţia şi temporalizarea .....................................1533.10. Existenţă şi experienţă...........................................1563.11. Percepţia în contextul lumii ...................................1593.12. Aspecte ale Sensului: gândirea şi vorbirea ............1633.13. Intersubiectivitatea şi sensul .................................1673.14. Apercepţie şi intenţionalitate.................................1703.15. Percepţia ca deschidere către tragic ......................173
4. DESPRE POSIBILITATEA TRAGICULUI ÎN ONTOLOGIA SARTRIANĂ............................................179
4.1. Perspective ale esteticii sartriene: literatul şi poetul1814.1.1. Literatura...................................................................... 1814.1.2. Poezia ........................................................................... 182
4.2. Emoţia şi imaginarul din perspectiva tragicului ....1854.2.1. Emoţia.......................................................................... 1854.2.2. Imaginarul.................................................................... 191
4.3. Eu-l, Sinele şi pentru-sinele ....................................1934.4. Conştiinţa (de) sine ................................................ 2064.5. Momentul thetic ......................................................2114.6. Despre neant şi neantizare ca generatoare de tragic
.................................................................................2154.7. Raportul cu Celălalt ca posibil izvor al tragicului...221
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
9
4.8. Sensul libertăţii ....................................................... 2324.9. Naşterea sensului ................................................... 2374.10. Corpul şi conştiinţa ............................................... 240
4.10.1. Corpul ca fiinţă-pentru-sine: facticitatea ......................... 2414.10.2. Corpul-pentru-celălalt.................................................... 2424.10.3. A treia dimensiune ontologică a corpului: corpul pentru mine
aşa cum îi apare celuilalt....................................................................... 243
4.11. Naşterea lumii....................................................... 2444.12. Dispoziţia afectivă ................................................ 2454.13. Proiectul de-a fi ca existenţial............................... 2474.14. Psihanaliza existenţială......................................... 2494.15. Reaua-credinţă şi tragicul..................................... 2524.16. Autenticitatea şi inautenticitatea .......................... 2544.17. Sensuri ale tragicului în filozofia sartriană ........... 255
5. SIMONE DE BEAUVOIR. AL DOILEA SEX SAU DESPRE TRAGICUL CE INTERVINE ÎN MOD COTIDIAN ........................................................................261
5.1. Destinul tragic al femeii ......................................... 2675.2. Aspecte tragice ale sexualităţii ............................... 2735.3. Asemănări şi diferenţe în naşterea tragicului......... 2775.4. Perspective axiologice în raportul dintre cele două
sexe......................................................................... 2845.5. Autenticitatea şi inautenticitatea ca perspective
asupra tragicului..................................................... 2935.6. Raportarea la religie ca element al tragicului .........3015.7. Disputa cu limita .................................................... 3035.8. Libertatea şi tragicul............................................... 3065.9. Ipostaze ale tragicul determinat de diferenţele
sexuale .....................................................................315
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
10
6. ALBERT CAMUS: DE LA ABSURD LA TRAGIC. 327
6.1. Geneza absurdului .................................................. 3336.1.1. Străinul şi înstrăinarea ................................................. 3336.1.2. Mitul lui Sisif............................................................... 338
6.1.2.1. Raportarea sa la alte filosofii şi la alţi filosofi ....................3426.1.2.2. Libertatea absurdă ...........................................................3436.1.2.3. Omul absurd ....................................................................3446.1.2.4. Sinuciderea ....................................................................... 344
6.1.2.5. Mitul lui Sisif sau trăirea absurdului ........................... 346
6.2. Sensul absurdului .................................................. 3476.3. Depăşirea absurdului ............................................. 352
6.3.1. Depăşirea absurdului prin revoltă ............................ 3526.3.1.1. Revolta metafizică.............................................................3546.3.1.2. De la revoltă la revoluţie ...................................................3576.3.1.3. Antagonismul dintre revoltă şi revoluţie............................. 3596.3.1.4. Ciuma..............................................................................362
6.3.1.4.1. Sfinţenia laică.......................................................... 3666.3.2. Solidaritatea umană ca soluţie împotriva absurdului
vieţii.................................................................................................... 3686.3.3. Trăirea vieţii – soluţie împotriva absurdului .......... 3706.3.4. Depăşirea absurdului prin iubire .............................. 3746.3.5. Morala – între afirmarea absurdului şi depăşirea lui
............................................................................................................ 3786.3.6. Justificarea estetică a lumii absurde ..................... 382
6.4. Absurdul şi tragicul ................................................ 385
7. Emmanuel Lévinas: posibilitatea tragicului din perspectiva eticii ............................................................... 397
7.1. Fiinţa sau regiunea ontologiei................................ 3997.2. Dincoace şi dincolo ................................................ 4027.3. Ontologia ca totalitate ............................................ 4057.4. Transcendenţa sau Infinitul ................................... 4077.5. Timpul fiinţei şi temporalitatea originară.............. 4077.6. Perspectiva morală, sau etica Infinitului.................410
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
11
7.7. Eu-l şi Sine-le ..........................................................4137.8. Celălalt şi Altul ........................................................4187.9. Altul din Acelaşi, sau despre naşterea psihismului.4217.10. Proximitatea ca raportare autentică la Altul ..........4217.11. Dorinţa şi Plăcerea ................................................ 4227.12. Naşterea Eu-lui..................................................... 4267.13. Despre naşterea sensului ...................................... 4297.14. Rostirea şi Rostitul................................................ 4357.15. Limita şi naşterea tragicului ................................. 4387.16. Moartea ca neant....................................................4417.17. Naşterea tragicului ............................................... 445
8. ÎNCHEIERE................................................................. 449
BIBLIOGRAFIE............................................................... 469
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
Viorel ROTILĂ
12Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).
Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.Iaşi, România: Lumen.
Pagină lăsatăgoală intenţionat
Tragicul în filozofia existenţialistă franceză
13
Introducere
Această lucrare stă sub semnul întrebării: Ce este tragicul? Nu vom da o definiţie a tragicului, ori vreun set de definiţii, în încercarea de a fixa în mod irevocabil tragicul în concepte, răspunsul la această întrebare putând fi desluşit pe întreg parcursul lucrării. Pentru a ajunge la acest rezultat va trebui să răspundem mai întâi la o altă întrebare, ce ţine de metodă: Care este universul de discurs în care poate fi definit tragicul? Poate apărea tragicul rupt de existenţa umană, fără nici o legătură cu ea? Universul de discurs pe care-l vom avea în vedere este cel circumscris de filosofia existenţialistă fran-ceză. Evident, nu înţelegem acest „univers de discurs” ca fiind unul ermetic, fără nici o legătură cu alte cadre de referinţă, aşa cum nici filosofia existenţialistă nu apare din neant şi nu dispare fără a lăsa urme în alte curente filozofice; la rândul său acest „univers de discurs” va fi situat în orizontul de sens al fenomenologiei. Orientarea predilectă a cercetării va fi dominată de ideea că filosofia existenţialistă constituie un moment „necesar” al istoriei filosofiei, un eveniment ce survine în mod firesc, legat intim de ansamblul cunoaşterii umane. Ca orice intro-ducere dorim ca şi aceasta să fie o ducere înăuntrul problemei aflate în atenţie, respectiv analiza tragicului în filosofia existenţialistă franceză.
În evidenţierea tragicului în filosofia existenţialistă franceză operăm pe mai multe planuri în acelaşi timp: în primă instanţă plecăm de la o definiţie a tragicului din cele „disponibile” prin intermediul căreia vom identifica „zonele” de tragic din gândirea filosofilor avuţi în vedere. Din această perspectivă pornim de la definiţia dată de Gabriel Liiceanu în Tragicul: O fenomenologie a limitei şi a depăşirii1, care identifică apariţia tragicului în sfera confruntării conştiinţei cu limita, utilizând-o şi indicând totodată faptul că această
1 Gabriel Liiceanu, Tragicul; O fenomenologie a limitei şi depăşirii, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2005. Evident, nu avem în vedere o simplă definiţie, ci definirea pe care G. Liiceanu o dă tragicului de-a lungul întregii lucrări (la care adăugăm şi cele prezentate în Despre limită).
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
Viorel ROTILĂ
14
definiţie nu acoperă toate regiunile ontologice, necesitând a fi completată; avem în vedere faptul că deşi tragicul este gândit în lucrarea amintită dintr-o perspectivă fenomenologică, aceasta este însă incompletă. Prin urmare, vom încerca o completare, legăturii strânse dintre tragic şi limită adăugându-i-se alte două perspective: dependenţa sensului de tragic de Orizontul de sens şi înrădăcinarea tragicului în transcendental. Apoi, plecând de la filosofia existen-ţialistă franceză vom ajunge la definiri ale tragicului pe care le-am regăsit sau pe care le-am dedus din gândurile filosofilor analizaţi. Putem spune că modalităţile de evidenţiere a tragicului, ca existenţă, ca rol, ca rost, la care recurgem depăşesc întrucâtva cele rostite de filosofii menţionaţi, ele păstrându-se însă într-o zonă a posibilului filosofiei lor; altfel spus, ele reprezintă o ducere mai departe a gândirii acestora, o derivare a unor concluzii inexistente, dar ale căror premise pot fi identificate în filosofia lor2. La toate acestea se adaugă construcţiile teoretice proprii (în mod clar derivate din cele cercetate), în special cele legate de identificarea unui domeniu al tragicului în conştiinţă, domeniu inserat în cadrul unei conştiinţe pe care am gândit-o a avea (şi) o structură domenială, şi cele care au în vedere dependenţa trăirii tragice de sensul de tragic pe care conştiinţa îl ia din lume3. Exemplele „practice” de tragic le-am desfăşurat pornind de la temele preferate de filosofii cercetaţi; astfel, vom întâlni frecvent teme ca libertatea, sexualitatea, relaţia cu Celălalt etc.
A cerceta filosofia existenţialistă presupune, aşa cum aminteam, a te situa (şi) în universul de discurs al acesteia şi în orizontul de sens al fenomenologiei; or, întreaga teorie a conştiinţei pe care o dezvoltăm, ce stă la baza ontologiei tragicului, este construită în interiorul acestui cadru de referinţă, aceasta fiind principala modalitate în care am înţeles să abordăm problema
2 Model argumentativ utilizat, spre exemplu, de Martin Heidegger
pentru a stabili legături între ideile sale şi cele ale filosofilor Greciei antice (redat în Parmenide, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001).
3 Pentru construcţiile teoretice amănunţite legate de domeniul tragicului şi naşterea sensului de tragic, facem trimitere la o altă lucrare pe care o pregătim, Structura conştiinţei.
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
Tragicul în filozofia existenţialistă franceză
15
tragicului în filozofia existenţialistă franceză. Raportându-ne la câte-va din teoriile pe care le postulăm în cuprinsul lucrării putem spune că întreaga construcţie teoretică completează „noesele” acestei filozofii; altfel spus, noi „punem” ceea ce într-un fel era deja acolo.
Am avut astfel în vedere două abordări fundamentale: derivarea unei ontologii a tragicului pornind de la cercetările şi metodele de cercetare ale acestor filozofi şi identificarea perspectivei (implicite sau explicite) filozofilor analizaţi asupra tragicului.
Nu ne propunem să oferim un model definitiv al conştiinţei sau al tragicului, deoarece aşa ceva nu este posibil din cel puţin două motive: amploarea problemei de cercetat şi faptul că subiectul preocupărilor noastre constituie mai degrabă o structură mobilă, ale cărei legităţi sperăm să le fi descoperit în parte, şi care se opune oricărei încercări de fixare, de imobilizare în definiţii. Din acest ultim motiv putem spune că lucrăm cumva în efemer sau, cel puţin, în curgător, materia de cercetat fiind deosebit de fluidă4.
Credem că tema poate fi abordată din mai multe perspective: o perspectivă posibilă ar fi constituit-o identificarea unei definiţii a tragicului (după analiza mai multor definiţii posibile) urmată de evidenţierea fragmentelor din lucrările autorilor avuţi în vedere care corespund definiţiei (eventual definiţiilor) însuşite; finalul ar fi constat într-o cântărire a „cantităţii” de tragic (o analiză „cantitativă” deci) existentă în opera fiecărui autor, dublată eventual de o analiză calitativă ce ar fi vizat tipurile de tragic, luând poate în considerare şi diferenţele estetice în redarea tragicului. Nu ne-am propus un astfel de demers deoarece el nu corespunde modului nostru de a gândi; nu definiţii ale tragicului am avut în vedere, ci mai curând prezentarea universului de discurs în care orice discuţie despre tragic este posibilă. Absenţa definiţiilor ultime în cadrul lucrării este dată de faptul că încercăm o teorie explicativă, dorind însă să depăşim neajunsurile inerente oricărei teorii explicative, tinzând astfel, în acelaşi timp, dinspre teorie către descriptiv.
4 Putem spune că e vorba mai curând de o înţelegere a tragicului dintr-o
perspectivă procesualistă.
Extras din volumul: Rotilă, V. (2009).Tragicul în filozofia existenţialistă franceză.
Iaşi, România: Lumen.
Continuarea acestui volum o puteţi lectura achiziţionând volumul de pe
sau din librăriile noastre partenere.
www.edituralumen.rowww.lumenpublishing.com
