|N REPUBLICA MOLDOVA S-A S~RB~TORIT

ZIUA NA}IONAL~ A VINULUI

mondovin

wine & spirit cclub 67

|n miez de toamn`, mai exact\ntre 11 [i 14 octombrie,basarabenii au s`rb`torit,pentru a [asea oar`, ZiuaNa]ional` a Vinului. |n RepublicaMoldova, decretarea unei Zile avinului ca s`rb`toare na]ional`define[te, poate, cel mai binerespectul pentru nobilul aliment[i locul acestuia \n economiastatului vecin.

Lucia PP|RVU

E venimentul a fost organizat \ncadrul a dou` proiecte implemen-tate de c`tre Breasla Vinificatorilor

Moldovei (Moldova Wine Guild), \ncolaborare cu Agen]ia de Stat Moldova-Vin. Este vorba despre proiectul „Cre[-terea Competitivit`]ii [i Dezvoltarea|ntreprinderilor” (CEED), finan]at deAgen]ia Statelor Unite pentru DezvoltareInterna]ional` (USAID) [i despre proiectul„Sus]inere MIEPO/MIDA”, finan]at de UE.F`când parte din delega]ia de jurnali[tispecializa]i \n presa vinului, am tr`it oexperien]` pl`cut` ca observator al unive-rsului vinului basarabean, al`turi decolegii din Anglia, Cehia, Polonia [iRepublica Moldova.

Pelerinaj la templele vinului

basarabean

|n Republica Moldova, atunci când sevorbe[te despre vin, se vorbe[te despretradi]ie, gust [i rafinament. Basarabia afost dintotdeauna renumit` pentru vinurilesale [i pentru religiozitatea de careoamenii s`i dau dovad` atunci când seapropie de vie, cram` [i pivni]`. Poate [idin aceast` cauz`, dincolo de Prut exist`\nc` destul de mul]i produc`tori caremanifest` spirit conservator atât \ntehnologie, cât [i \n mentalit`]i. Pe de alt`parte, Republica Moldova de azi seconfrunt` cu o situa]ie economic` destulde grea. |n acest context, sunt remar-cabile eforturile unora dintre companiilevitivinicole pentru a moderniza industria

vinului, prin achizi]ia de utilaje tehno-logice, de materiale oenologice, dar [i despeciali[ti cu renume sau [colariza]i \nstr`in`tate.

Toate acestea le-am putut vedea lacinci din cele [apte companii ce fac partedin Moldova Wine Guild. Aceast`asocia]ie reune[te companiile Purcari,Bostavan, Chateau Vartely, Lion Gri,Acorex, Dyonisos- Mereni [i DK Intertrade.Toate au dovedit c` sunt capabile s`dezvolte [i s` gestioneze planuri ambi-]ioase. Ceea ce reprezint` o garan]ie c`,\n scurt timp, ele vor ocupa locuri impor-tante \n lumea vinului interna]ional.

Organizarea agendei, de c`trereprezentan]ii USAID [i de c`tre doamnaVeronica Russu, director executiv alMoldova Wine Guild, pe \ntregul interval alvizitei a fost impecabil`, \n ciuda faptuluic` a programul a fost condensat lamaxim. {i aici m` refer la absolut tot:primirea la aeroport, documenta]ia cuprivire la programul de lucru, informa]iiledespre Republica Moldova, informa]iiledespre Proiectul USAID- CEED, cele utilediverse, protocolul de la Re[edintaAmbasadorului S.U.A. \n RepublicaMoldova, protocolul de la recep]iaoficial`, cu prilejul Zilei Na]ionale aVinului, disponibilitatea persoanelor \ncaz de contactare, precum [i asigurareaunui translator de excep]ie \n persoanadomni[oarei Olga Demcenco, cea care areu[it s` devin` liantul gruplui de jurna-

li[ti, prin traducerile cursive [i corecteefectuate simultan \n trei limbi: englez`,rus` [i român`.

Timpul afectat fiec`rei companiivizitate a fost scurt, dar folosit cu maxim`eficien]`. Astfel am reu[it s` ajungem lacinci crame importante apar]inând com-paniilor Lion Gri, Dionysos Mereni,Purcari, Acorex [i Chateau Vartely. Amavut ocazia s` degust`m [i s` discut`mvinurile produse \n urma retehnologiz`riidin fiecare cram`, am v`zut realitateaprezentului [i am apreciat poten]ialul deviitor, mai ales \n contextul \n care vinuleste un element vital \n economia Repu-blicii Moldova.

Degustare de excep]ie \n...

carier`

Societatea Lion Gri se distinge prinimpresionanta investi]ie, \nceput` cu unmare curaj, cu 10 ani \n urm`. Suprafa]a de1200 de ha, este cultivat` cu vi]e de vie dinimport, soiurile variate fiind selec]ionate pebaza cerin]elor interna]ionale. Acesteisuprafe]e i se mai adaug` 600 ha,arendate pe 25 de ani. Faptul c` la Lion Grise dore[te calitate este dovedit de prezen]aspeciali[tilor din Fran]a [i de cea a celorautohtoni, cu specializ`ri \n Italia, Africa deSud, Chile [i Fran]a, precum [i detehnologia modern` [i de materiale oeno-

Echipa de jurnali[ti \mpreun` cu pre[edintele Vladimir Voronin, Douglas Griffith,director CEED Project [i Veronica Russu, director executiv Moldova Wine Guild

mondovin

68 wine & spirit cclub

logice performante. Aceste elemente dereferin]` sunt completate de poten]ialulturistic considerabil al cramei amenajat`,original [i frapant, \ntr-o carier`.

La aceast` cram` am degustat dou`spumante foarte reu[ite. Spumantul albbrut, ob]inut dintr-un cupaj de Chardonnay[i Pinot Noir, avea culoarea auruluigalben, iar caracterul gusto-olfactiv, foarteexpresiv, marcat de prospe]ime,fructuozitate dar [i de o autoliz` reu[it`.Un spumant clasat de mine la categoria„medalie”, ceea ce mi s-a [i confirmatulterior. Cert este c` este greu s` tedecizi s`-l deversezi \n vasul de colectare.Din p`cate, era primul, era ora 10diminea]a [i mai urmau [i altele...

Al doilea, un spumant Muscat deculoarea aurului galben chihlimbariu, [i-adescoperit o anume personalitate, prinaroma intens` de muscat, de petale detrandafir [i prin gustul pl`cut, agreabil, cuo persisten]` mare datorit` intensit`]iiolfactive dar [i a corpului vinului care [i-apus amprenta asupra produsului.

Excep]ional la degustare, s-a dovedit afi un Gamey Freot - Cabernet din anul1967, luat din colec]ie. Un vin care, la 40de ani, este un adev`rat tezaur. S-adezvoltat frumos [i este evident c` \nc`mai are mult de tr`it. Se remarc` princuloarea chihlimbarului \nchis, prinintensitate [i elegan]` olfactiv`, pringustul impresionant, prin consisten]avinului, prin glicerol [i prin catifelarea cepredomin`. Pentru compara]ie, acela[i vin

a mai fost degustat, dar din produc]iaanului 2005. O culoare rubinie-violaceeintens`, un miros exploziv de aromeproaspete, elegante, ale fructelor ro[ii dep`dure, peste care se suprapun mirodeniide scor]i[oar`, vanilie, fagure de albine.Pe scurt, excelent din punct de vederegustativ. Un vin plin, corpolent, bogat, cuun bun echilibru [i cu o frumoas`persisten]`. Ca s` nu mai vorbim despresuperbul ca[eu datorat matur`rii la sticl`.O re]et` de succes, pentru care nu po]idecât s` te \nclini \n fa]a celor care auelaborat-o cu profesionalism [i \n anul1967, dar [i \n prezent.

Ulterior, la recep]ia de la Re[edintaAmbasadorului SUA, am degustat Syrah [iMalbec, dou` vinuri reu[ite, definite prin

culoarea corect` a anului de produc]ie,tipicitatea de soiuri [i amprenta olfactiv`elegant`. Vinuri echilibrate, extractive [icu o bun` persisten]`.

Canadienii, egala]i la Ice Wine

Dionysos – Mereni este prima com-panie din Republica Moldova ce a ob]inutcertificatul ISO 9001:2000. Export` \n 22de ]`ri, fiind multipl` medaliat` la diferitesaloane interna]ionale. Trebuie s` spunc` citind aceste recomand`ri \nainteavizitei, am avut a[tept`ri care nu s-auconfirmat. Ceea ce vreau s` subliniez,este faptul c` vinurile degustate nu aufost cele mai reprezentative. Cu excep]iacâtorva, ele nu au convins c` apar]in unuimodel modern de vinificare, fiind lipsite,mai cu seam`, de amprenta final`,frumoas`, de maturare a vinului. Conti-nuarea matur`rii la butoaiele decapacit`]i mari utilizate ani de-a rândul,nu va duce la \mbog`]irea calit`]ii vinului,lucru evident de altfel. Personal, considerca se impune o investi]ie substan]ial` [iperformant` \n tehnologie, mai alespentru condi]ionarea [i maturarea vinului.

Dintre vinuri degustate, trei au fostmai deosebite. Primul, un Merlotage din2005, este un cupaj ob]inut din Merlot,Cabernet Sauvignon, Malbec [i Rar`Neagr`. Având o culoare ro[ie rubinieintens`, este caracterizat olfactiv de aro-ma de fructe de p`dure, peste care sesuprapun amprentele soiurilor: fructuozi-tatea de la Merlot, caracterul viguros de laCabernet Sauvignon, elegan]a [i aromatipic` de la Malbec, la care se adaug`caracterul ierbos de la Rara Neagr`. Dup`

|n vizit` la Dionisos Mereni

mondovin

wine & spirit cclub 69

amprenta olfactiv`, gustativ promitea maimult. Totu[i, este un vin sec, corect, cuun extract mai sc`zut [i cu o prezen]`frumoas` de tanin.

Urm`toarele, un Ice Wine Riesling din2005 [i un Ice Wine Riesling - Ambroziedin 2004, sunt dou` vinuri de excep]ie,având o culoare galben aurie, transpa-rent`, marcat` de o subtil` str`lucire.Sunt vinuri ob]inute din struguri botritiza]i,cu un miros de o mare complexitate,intensitate [i calitate. La gust, sunt vinuribogate, onctuoase, cu un bun echilibru [icu mare persisten]`. |n plus, prezen]aglicerolului le catifeleaz`. Sunt vinuri carepot fi „cartea de vizit`” a societ`]ii, fiind\n num`r de circa 5000 de sticle trebuies` li se acorde o mare aten]ie, servirea lorfiind obligatoriu s` se fac` \n paharecurate. Ambele se ridic` cu siguran]` lavaloarea ice wine-urilor din Canada [i estede dorit s` poat` s` se realizeze \n fiecarean.

La mas ̀cu ]arii ru[i

[i cu regii englezi

Cine a fost vreodat` \n vizit` laDomeniul Purcari poate confirma c` \l po]iconfunda oricând cu un domeniu dinFran]a! Cine nu a fost, trebuie s` mearg`neap`rat. Galeriile subterane alepivni]elor, sala de degustare, restau-rantul, camerele de lux pentru cazare,lacurile pentru pescuit, terenul de tenis,salonul de biliard – toate sunt repere alestilului aristocratic care marcheaz` do-meniul.

Aici am f`cut cuno[tin]` cu mai multevinuri, dar patru au ie[it \n eviden]`. Mai\ntâi, un Cabernet Sauvignon de Purcari,

din 2003, un vin de excep]ie. Cu nuan]ede rubiniu- vi[iniu, cu o arom` de fructede p`dure, de coac`ze negre, are un gustdeosebit. Este vin corpolent, cu nuan]e depiper [i cu o frumoas` tent` de stejar.Este interesant de [tiut, sincer, \n ce afost maturat, pentru a putea face compa-ra]ia cu celelalte dou` soiuri care auurmat. Respectiv, este vorba despreRo[u de Purcari, care a câ[tigat aprecieri\n plus fa]` de Negru de Purcari, tocmaiprin calitatea olfactiv`. Surprinz`tor,pentru c` [tiam c` Negru de Purcari a fostvinul ]arilor ru[i [i este [i acum al regilorMarii Britanii. Oricum, \ns`, ambele vinurisunt o reu[it`, de o intensitate maxim` aculorii, cu un gust foarte agreabil. Vinuriechilibrate, puternice, de lung` persis-ten]`, o adev`rat` carte de vizit` adomeniului! A urmat Cahor de Purcari2005, un vin ob]inut printr-o anumetehnologie, cu un excelent echilibru [i

având componentele foarte bine asam-blate. Are o not` olfactiv` complex`, deprune [i ciocolat`, o bun` culoare [i opersisten]` care nu te las` s` \l ui]irepede.

Spuneam mai sus despre tehnologiamatur`rii vinurilor ro[ii la Purcari. M-afrapat faptul c` am v`zut acolo [i destulde multe butoaie uria[e cu aceast`destina]ie. Ori, \n general, \n lume,butoaiele mari nu sunt o solu]ie optim`.Dup` perioada de s`r`cire a compo-nentelor, ele nu \[i mai aduc nici un aportcalitativ. Faptul c` sunt practice, deoare-ce g`zduiesc o cantitate mare de vin, nuestompeaz` prejudiciile aduse calit`]iivinului. De altfel, acela[i lucru se \ntâm-pl` [i la baricuri. Acestea sunt folositecirca trei cicluri, de 6, 12 [i 18 luni, dup`care sunt scoase din rol. Investi]ia estescump`, volumul de for]` de munc` emare, lucr`ri periodice de control alvinului sunt dese dar, totu[i, ele suntmoda! Astfel, vinurile nu vor mai plecaspre rafturi cu 5 [i 7 euro, ci cu pre]uriduble.

Egali cu marile vinuri

de Bourgogne

La Acorex uime[te investi]ia impresio-nant` \n utilaje tehnologice moderne, deultim` or`, dar [i cea f`cut` \n viticultur`[i \n domeniul resurselor umane. Totul sereflect` \n vinuri care, fiind create deexper]i, au un puternic caracter de

Castelul M`riei Sale, vinul de Purcari

Acorex, o calitate \nc` insuficient promovat`

mondovin

70 wine & spirit cclub

„terroir”. Dintre toate vinurile degustateam re]inut trei. Pinot Gris 2005, cu oculoare intens` de aur, are un miros demare complexitate. Este mai greu devinificat [i este deosebit fa]` depoten]ialul clasic al soiului Pinot Gris. Seremarc` prin gust, fiind un vin plin, gras,echilibrat, cu persisten]` mare. A bene-ficiat, evident, de o maturare elegant` labaric. Chardonnay 2005 este un vin foartereu[it, pe care, \ntr-o degustare oarb`, cusiguran]` \l clasezi \n zona Bourgogne(Chablis, Beaune). Are o culoare galben`intens`, un miros \n care predomin`aroma de unt proasp`t [i care denot` osuper vinifica]ie. Cât despre gust, este unvin plin, gras, onctuos, cu o marepersisten]`. La rândul s`u, [i Amaro2003, un cupaj de Cabernet [i Merlot, s-aar`tat a fi bine vinificat [i maturat. Cu oculoare ro[u – rubiniu - grena, intens`, areun miros de o mare complexitate,\mprumutând fructuozitatea de la Merlot[i caracterul ierbos [i s`lbatic de laCabernet. Este un vin digestiv, cu un bunechilibru \ntre zah`r [i alcool, extractiv. Cucertitudine, \[i merit` pre]ul de 13 euro.

La Orhei, vinuri voievodale

La Chateau Vartely, dotarea tehnologic`de ultim` or`, folosirea produselor oeno-logice performante, oenologul specializat \n

str`in`tate [i planurile turistice \n derularesunt repere care marcheaz` [i care vorduce faima vinurilor produse aici. Medaliilecâ[tigate deja, confirm` c` multe dinvinurile acestei companii corespund celormai \nalte standarde mondiale. Fiindamplasat` \n istoricul ora[ Orhei, nu de-parte de biserica ridicat` de Vasile Lupu,m` gândeam c` voievodul ar fi cu siguran]`mândru de aceast` nou` ctitorie.

|n ansamblu, a fost o degustare foarteantrenant`, vinul a dezlegat limbile [i aascu]it min]ile, sensibilizând inimile.Jurnali[tii s-au \ntrecut \n comentarii,grupul s-a \nfr`]it [i a prins culoare. A fostmomentul efervescent de unde, cred eu,trebuia s` \nceap` vizita.

Dintre surprizele pl`cute am re]inut[ase vinuri. Un Traminer 2006 C/M, cu oculoare galben` - aurie, str`lucitoare [i cu

Chatéau Vartely, un brand cu posibilit`]i foarte mari

mondovin

wine & spirit cclub 71

un miros expresiv, intens, dar rafinat, depetale de trandafir. Un vin sec, cu un bunechilibru [i cu o lung` persisten]`. Poatefi numit, f`r` rezerve un „vin – [coal`”. Lafel poate fi etichetat [i Pinot Noir Rose2006 V Style, cu o culoarea de foi]` deceap`, foarte elegant`, cu un miros fruc-tuos, de fructe roze proaspete (zmeur`,c`p[uni) [i cu un gust marcat de o bun`persisten]`. Un vin la care „un pahar \lcere pe al doilea”. Cabernet Sauvignon2005 CMR s-a remarcat printr-o culoarero[ie - grena, de excep]ie. Cu un mirosfoarte puternic, complex, având uncaracter ierbos, dar [i de fructe ro[ii binecoapte, este un vin sec, viguros, puternic,cu extract mare [i cu o lung` persisten]`.Pl`cut a fost [i Cabernet desert 2005,grena \n pahar, cu un miros de o mareelegan]` [i complexitate, \n care predo-min` pruna uscat`. Este un vin de desertfoarte reu[it cu persisten]` prelungit` [ic`ruia \i st` bine cu cele 120 gr de zah`r[i 16 vol% alcool. Ice Wine Muscat 2006are culoarea chihlimbarului deschis, omare str`lucire [i un miros foarte bogatde petale de trandafir. Este un vin desertminunat, cu o persisten]` mare. Un vincare poart` amprenta calit`]ii oenologuluicare l-a creat. Este un vin de referin]`pentru companie, la fel ca [i Ice WineRiesling 2005, tot un vin de desert, darmai lejer [i diferit de primul prin aromadiscret` de fagure de albine pe care o d`Riesling-ul.

|n slujba Vinului!

Am numit colegii din presa specializat`a vinului drept cei mai rafina]i observatoridin universul oenologic, persoanele celemai autorizate a da not` unei cariere avinului, \n devenirea lui drept mit [isimbol. Ori, aceast` \ntâlnire s-a dovedit afi o ocazie \n plus spre demonstrarea cali-t`]ilor vinurilor moldave. Relatând peleri-najul f`cut pe la amintitele temple alevinului din stânga Prutului, am etalat, \nmod inten]ionat, exclusiv aspectelepozitive. Nu pentru c` nu am fi \ntâlnit [iminusuri. Nu pentru c` \n RepublicaMoldova nu ar fi [i produc`tori nu tocmaicorec]i. Dar, per ansamblu, \n acest micstat vinul este atât de divinizat, \ncât nu ede mirare c` Agen]ia Agroindustrial`Moldova – Vin are rang de minister, iarpre[edintele ei, Valeriu Mironescu, este

membru plin al Guvernului de la Chi[in`u.Am v`zut acolo cum moldovenii [tiu –mult mai bine decât noi, o recunosc curegret – s` transforme \n fapte sintagma„vin – brand de ]ar`”. Nu ar fi r`u ca [ioficialit`]ile noastre s` \nve]e ceva dinlec]ia basarabean`. Pe de alt` parte,remarcând c` am \ntâlnit [i companii caremai au de lucrat \n privin]a dot`riitehnologice [i a procesului de vinifica]ie,trebuie totu[i s` subliniez c` ambi]ia [icurajul lor sunt elemente de referin]`,prin care au devenit deja competitori detemut. {i asta pentru c` \n RepublicaMoldova, de la cel mai mic produc`tor [ipân` la cel mai \nalt func]ionar public, to]isunt \n slujba Vinului.

Moldova Wine Guild merit` felicit`ripentru realizarea principalului obiectiv [ianume consolidarea efortului produc`-

torilor de vin \n promovarea \naltei calit`]ia vinului, pentru arta marketingului,pentru dinamismul manifestat \n partici-parea la târgurile interna]ionale [i nu \nultimul rând \n domeniul exportului. Prinimplementarea proiectelor, prin folosireajudicioas` a suportului [i asisten]eioferite de c`tre TACIS, MEPO/MIDA [iUSAID, Moldova Wine Guild este unveritabil ambasador al vinului moldo-venesc, contribuind hot`râtor la promo-varea imaginii Republicii Moldova.

Experien]a tr`it` câteva zile \ntre Prut[i Nistru ne-a l`sat tuturor o amintirepl`cut`, purtând acas` amintirea tuturorcelor degustate: vinurile, spectacolulorganizat cu ocazia Zilei Na]ionale aVinului, ospitalitatea gazdelor, prepara-tele culinare [i, nu \n ultimul rând,superbele peisaje basarabene.

Final de s`rb`toare moldoveneasc`