PROIECT LA BIOLOGIE
TEMA:
VIATA SOCIALA IN GRUPURILE DE
ALBINE
ELEV: CLASA: A 6-A B AN SCOLAR: 2007-2008
PUNCTAJ OBTINUT: AUTOEVALUARE: EVALUAREA PROFESORULUI:
CRITERII DE EVALUARE: OFICIU: 1 PUNCT CORECTITUDINE STIINTIFICA:
3 PUNCTE DEMONSTRATIE: DESENE SI SCHEME: 3 PUNCTE ORIGINALITATE: 2
PUNCTE RESPECTAREA PLANULUI DAT: 1 PUNCT
Nici o alta insecta n-a fost mai de folos omului, nu i-a
inspirat mai multe poezii si invataturi morale si nu a facut
obiectul atator carti de specialitate ca albina. Daca stuparitul
s-a concretizat ca ocupatie de cateva secole, produsele principale
ale albinaritului sunt cunoscute de om inca din timpuri
imemorabile. Dupa cum se stie, aceste harnice vietuitoare au trait
in adaposturi naturale constituite din diverse caverne, scorburi de
copaci, cuiburi parasite de pasari, etc. Omul primitiv recolta
mierea si ceara din fagurii descoperiti intamplator in aceste
salase necunoscute, fara a depune niciun efort pentru ingrijirea
acestora. Primele scrieri despre albinarit le datoram istoricului
grec Herodot, iar apoi poetului latin Vergilius. Acesta a cantat in
versuri viata albinelor oferindu-le apelativul de ostence harnice
si viteze. Mai tarziu, in evul mediu, un calugar necunoscut a scris
in limba latina cateva date semnificative despre viata familiilor
de albine. Abia in anii 1700 danezul J. Swamerdan a putut demonstra
folosind microscopul rolul decisiv al matcii, spre deosebire de
altii care pana atunci sustineau ca familia de albine este condusa
de trantor. Totodata a constatat ca in lipsa conducatorului
activitatea din stup inceteaza. In secolul trecut tari precum
Elvetia, Germania, sau America au conceput si experimentat felurite
ustensile necesare stuparitului (unelte, rame pentru cladit faguri,
prese pentru format faguri, extractoare de miere etc.) precum si
stupii sistematici ce aveau sa inlocuiasca stupii cu aspect
primitiv. Drept rezultat, din acesti stupi se poate ricotta in
medie cate 25-30 kg de miere. In ultimii 50 de ani, stuparitul in
tara noastra a capatat o dezvoltare foarte mare, mai ales ca pe
langa produsele din stup (miere, ceara, polen, laptisor de matca,
venin) agricultura beneficiaza indirect datorita procesului de
polenizare pe care il vom dezbate mai tarziu. Organizarea muncii
pentru cresterea acestor minuni ale naturii implica mai ales
cunoasterea vietii intime ale familiei de albine, precum si a
metodelor de lucru. Pana acum jumatate de secol nu se cunostea o
alta mare taina a albinelor, si anume cum reusesc sa reusesc sa se
inteleaga in foarte complexa munca a depistarii abundentei si
calitatii surselor de hrana aflate uneori la distante kilometrice,
a transmiterii stirilor, a organizarii si asigurarii ritmicitatii
transporturilor, a conditiilor de munca si de viata in acea
extraordinara metropola care este stupul. Pentru meritul de a fi
descifrat acest uimitor cod al albinelor, marele biolog austriac
Karl von Frisch a primit Premiul Nobel, impartind cu elevii sai
Herald Ersch si Adrian Wenner Gloria de a fi dat raspuns unei
intrebari care de sute de ani framanta mintea omenirii. De precizat
este faptul ca acest proiect nu se vrea a fi decat o completare a
cunostintelor generale si o posibila sursa
2
de informare ce prezinta atat viata sociala a albinelor, cat si
anatomia si importanta acestora.
Albina carpatina Din punct de vedere zoologic, albinele fac
parte din clasa insectelor, familia Apidae, genul Apis cu patru
specii: Apis dorsata, Apis indica, Apis florea si Apis mellifera.
Dintre aceste specii, Apis mellifera este cea mai raspandita si
prezinta cea mai mare importanta economica. Albina melifer vestic
sau albina melifer european (Apis mellifera) este o specie din
familia Apidae. Apis mellifera este denumirea latin, apis nsemnnd
"albin", mel "miere" i ferre "a purta" - numele tiinific nseamn
"albina care poart miere". Din punct de vedere tehnic, denumirea
este fals, deoarece albinele poart, transport nectar i produc
miere. Numele a fost ncetenit n 1758 de ctre Carolus Linnaeus care
a ncercat s-l corecteze ntr-o publicaie ulterioar cu Apis mellifica
(albina productoare de miere); n orice caz, conform regulilor
sinonimiei, n nomenclatura zoologic, numele mai vechi are ntietate.
Cei care nu sunt contieni de acest lucru, nc mai utilizeaz pronunia
ulterioar incorect. n 28 octombrie 2006, Consoriul de secveniere a
genomului albinei melifere a secveniat i analizat genomul Apis
mellifera. n 2007 atenia mass-media a fost centrat pe Anomalia
Colapsului Coloniei (CCD - Colony Collapse Disorder), dispariia
subit a coloniilor de albine vestice din America de Nord. In cadrul
acestei specii s-a diferentiat o rasa destul de valoroasa Apis
mellifera carpatica, albina romaneasca carpatina. Aceasta rasa este
excelent adaptata la conditiile de clima din tara noastra, este
foarte3
prolifica, asigura cresterea productiei si productivitatii
muncii avand chiar si o slaba predispozitie la roire. Aceasta rasa
prezinta populatii de ses, zona montana, premontana etc. In familia
de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele
lucratoare si trantorii.
Albinele se dezvolta numai in asociere, un stup sistematic
putind adaposti pe timpul culesului circa 60.000 de lucratoare, o
matca si cateva sute de trantori. Avand organele sexuale
dezvoltate, matca asigura perpetuarea speciei prin depunerea a
circa 2.000 pe zi, din care, majoritatea fiind fecundate, se nasc
albinele lucratoare si din cele nefecundate, trantorii. Ciclul
dezvoltarii este de aproximativ 3 zile pentru stadiul de oua,
stadiul de larva este de 5 zile pentru matca, 6 zile pentru
lucratoare si 7 zile pentru trantor. Larvelor din celulele
destinate sa produca matca li se acorda o atentie speciala, ele
fiind hranite cu laptisor de matca produs de asa-numitele albine
doici, provenite dintre cele mai tinere, glandele lor secretand
acel lichid miraculos ce contine proteine 12.34% zahar invertit
12.49%, grasimi 6.46% si alte substante 3.21%. Elementul principal
este apa, ea fiind 66.5% din componenta energizantului. Dupa
trecerea stadiului de larve, hranirea este oprita, intrucat acestea
se transforma in nimfe, iar celulele se capacesc cu ceara de catre
albinele zidarite. Durata vietii unei matci este de 3-5 ani, iar a
lucratoarelor de doar 35-40 de zile in timpul culesului si de 7-8
opt luni cele care ierneza, aceasta pentru a se asigura perpetuarea
speciei. Trantorii apar in stupi primavara si vara. Toamna sunt
eliminati din stup de catre albine si mor, urmand sa apara din nou
primavara dupa ce matca incepe sa depuna oua. O colonie este
formata de 60-80 de mii de albine vara, 25-30 de mii toamna si
20-25 de mii iarna. Cuibul familiei de albine este format din
fagurii claditi de ceara produsa cu ajutorul glandelor cerifere,
care transforma hrana in grasime ce se depune sub forma de
solzisori de ceara, pe ultimele cinci inele ale abdomenului.
Fagurii cuprind un numar de camere pe ambele parti, variind intre
850 celule mici de albina lucratoare sau 530 celule mari pe
trantor, acestea calculate in dm patrati de fagure. In afara de
celule destinate reproductiei (puietului), in fagure mai exista
celule pentru depozitarea productiei de miere, cu capacitate de 0.5
g fiecare.4
La iesirea din celule, lucratoarele sunt apte pentru diverse
activitati cum ar fi: curatenia din stup, hrana
puietului,transportul apei necesare, paza stupului etc. Trantorii
folosesc numai la perpetuarea speciei. Lucratoarele destinate
muncilor grele, in special cele de primavera, sunt in prima
generatia. Ele au rolul de a transporta hrana si de a efectua
curatenia. Activitatea in stup incepe cu zborul de curatire, dupa
care albinele lucratoare devin doici. Odata cu primele larve,
acestea pornesc intr-un zbor de orientare. Dupa aparitia florilor,
lucratoarele din stup primesc si depoziteaza nectarul adus de
albinele culegatoare, cladind faguri noi, mentin curatenia si
temperatura in stup si fac paza cuibului. Incepand de la varsta de
20 zile majoritatea albinelor ies la culegerea nectarului,
executand aproximativ 10 iesiri pe zi. In vederea culesului, o
lucratoare parcurge o distanta de aproximativ 200 m in timp de 12
secunde, iar intrun zbor transporta cca 30 mg nectar ceea ce
constituie 1/3 din greutatea proprie. Unii cercetatori arata ca
pentru a culege nectarul necesar producerii unui kilogram de miere,
albina trebuie sa cerceteze aproximativ 2 milioane flori de salcam,
sau 7 milioane flori de trifoi rosu. O familie de putere medie
recolteaza, transporta si transforma intr-o singura zi de vara, o
cantitate de nectar din care se pot produce 5 kg de miere. O
familie de putere medie consuma 90 kg de miere pe an. Asadar,
pentru a se obtine de la un stup 30 kg de miere, ar trebui sa se
obtina 120 kg miere pe familie si sezon. O rama cu un continut
mediu de miere cantareste cca 2 kg. In cursul unui an, dezvoltarea
si viata albinelor cuprinde patru etape: primavara cand apar
schimbarile calitative si cand cu toate ca numarul indivizilor este
scazut, prin munca organizata si cu o matca tinere, bine
dezvoltata, numarul indivizilor poate sa creasca de 3 ori, numar cu
care de obicei incepe culesul mare al nectarului. Perioada
urmatoare debuteaza odata cu cresterea temperaturii mediului si
inceperea culesului. In acest interval, matca atinge maximul de
reproducere depunand 2.000 de oua pe zi, pentru ca in lunile
august, septembrie capacitatea de reproducere sa scada din nou.
Odata cu scaderea numarului de oua depuse, numarul albinelor doici
creste in raport cu puietul ce trebuie hranit si, drept urmare,
albinele lucratoare incep sa cladeasca botci (celule destinate
dezvoltarii matcilor), iar dupa capacirea lor apare fenomenul de
roire. In acest timp, matca batrana paraseste cuibul cu o parte din
albine si impreuna formeaza o familie, in stup ramanand restul
albinelor cu matca tanara. Daca exista o arhitecta desavarsita,
fara diploma de studii, aceasta este albina proiectanta.
Organizatoare si constructoare a cuibului dintr-un stup. Aceasta
afirmatie se confirma daca se ia in seama simetria liniilor si
formelor celulelor dintr-un fagure, spatiul de acces intre faguri,
claditi trans-uniform, zona de circulatie lasata libera pe un
fagure in timpul
5
iernii, aerisirea si mentinerea aerisirii constante atat pe
timpul verii cat si pe timpul iernii. Ce duh ai i ce putere.
S-mpleteti ceara cu miere, De la floarea din gradin, Ostenit de
albin? Tu aduni de pe meleaguri, Pentru stupi i pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi i leacuri, Poate c de mii de veacuri.
Structura anatomica a albineiSeciunea longitudinal pune foarte
bine n eviden diversele pri componente ale corpului albinei.
Complexa alctuire a albinei arat de ct specializarea este nevoie
pentru nfptuirea unor activiti n aparen simple.
Corpul albinelor este constituit din trei parti distincte: cap,
torace si abdomen.
6
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz informaiile
vizuale, gustative i olfactive. Este diferentiat ca forma, astfel
ca albina lucratoare are forma triunghiulara, cu trasaturi
delicate, pe cand cel al trantorului este rotund si mare, iar al
matcii putin ovalizat.
Fig. 1
Cele mai importante pri componente ale capului sunt : Antenele
(fig. 2). n stare slbatic albinele triesc n scorburile copacilor
iar n stare domestic ele triesc n stupi. Att ntr-o situaie ct i n
alta lumina nu ptrunde prea mult n interiorul stupului. Din acest
motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante n interiorul
coloniei dect vzul.
Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului conin
mii de senzori, unii specializai pentru atingere (receptori
mecanici), unii pentru miros iar alii pentru gust. Ele sunt fixate
la baz printr-o membran ntrun cu din cuticula capului numit soclu.
Partea mai lung ce alctuiete baza antenei se numete scapus i
adpostete organul lui Johnston ce are rol n echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel i flagel (bici). Pe flagel sunt
localizate urmtoarele organe de sim: pentru pipit: peri
tactili;7
pentru gust: conuri chimioreceptoare; pentru miros: plcue
perforate, unele pentru modificri de temperatur, altele pentru
concentraia de acid carbonic din aer; Se considera c albinele nu
pot s aud deoarece nu au organe de auz sensibile la presiune aa cum
au oamenii. Din acest motiv cercettorii nu puteau explica modul
prin care lucrtoarele puteau totui percepe bzitul dansului altor
lucrtoare. Cu ceva timp n urm s-a descoperit c albinele pot
ntr-adevr "auzi" sunete generate n apropierea lor cu ajutorul unor
periori mecano-receptori de pe antene. Aceast decoperire a ajutat
la construirea unuei albine robot care poate fi programat printr-un
computer s danseze n interiorul stupului ghidnd astfel lucrtoarele
ntro anume locaie. Ochii. Albinele au doi ochi compui care ocup o
mare parte a suprafeei capului dnd posibilitatea albinei s vad cu o
deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alctuit din
celule individuale omatidii: corespunztor lor pe suprafaa acoperit
de cuticul se observ mici faete hexagonale. Marginile acestora sunt
opace, dar suprafeele centrale sunt transparente i au funcie de
lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de periori.
Fiecare omatidie este compus din multe celule de obicei incluznd
elemente de focalizare a luminii (lentile i conuri) i celule
fotosensibile (celule retinale). Lucrtoarele au circa 3.500 - 5.500
omatidii ns trntorii au un numr de 7.000 - 8600 probabil pentru c
acetia au nevoie de abiliti vizuale mai bune n timpul mperecherii.
Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiectai
pentru imaginii de nalt rezoluie, aa cum sunt ai notri, imaginea
creat de ei fiind mai mult un mozaic. Totui ei sunt mult mai buni
dect ochii notri la detectarea micrii. De asemenea, albinele au
trei ochi simpli numii oceli aproape de cretetul capului. Ocelii
sunt ochi simpli care ofer informaii despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gur compus (Fig. 3) care ajut la
mestecare i sugere.
8
Fig. 3 labrul: sau buza superioar (anterioar) este o mic pies
mobil care nchide cavitatea bucal anterior; mandibulele: sunt
"dinii" pereche (dei mandibulele albinelor nu au dini spre
deosebire de alte insecte nrudite) care servesc la malaxarea cerii,
curarea sau mucarea altora. Mandibulele au cte un an ce permite
scurgerea produselor provenite de la glandele mandibulare.
Mandibula mtcii are un pinten foarte bine conturat. proboscisul
(trompa) este compus din: maxile i labium Proboscisul contribuie la
sugerea nectarului din flori. Specialitii consider c lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul cruia se
apreciaz capacitatea productiv a albinei. De obicei, trompa are n
jur de 5 - 7 mm. Organele interne ale capului. Principalele organe
interne ale capului sunt creierul i ganglionii subesofagieni.
Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup
o suprafa important acetia ocupndu-se cu receptareai impulsurilor
de la cei doi ochi compui. Lobii antenelor culeg informaii de la
antene. Toracele este centrul locomoiei.
El este format din trei segmente care susin cele dou perechi de
aripi i cele trei perechi de picioare i care adpostesc n interior
muchii zborului.. Albinele au 2 perechi de aripi si trei perechi de
picioare. Prin bataia aripilor, albina realizeaza o temperatura mai
redusa atunci cand in stup se depaseste temperatura optima de 34-35
de grade. Sub aripi
9
toracele este prevazut cu patru orificii care servesc la
schimbul de aer in corp. Picioarele sunt foarte versatile. Sunt
formate din 5 articulatii: coxa, trochanter, femur, tibia si
tarsul. prima pereche are o perie pentru curirea antenei; perechea
a doua are la partea inferioar a tibiei un spin care este folosit
la descrcarea ncrcturii de polen sau de propolis; a treia pereche
are urmtoarea alctuire: articulaia tibio-tarsian plat formeaz o
pens: pe faa intern - peria i pieptenul ce servesc la culegerea
polenului: pieptenul care se afl la partea terminal a tibiei pe faa
intern; peria care se afl pe bazitars i cons din dou rnduri
aliniate de peri; pe faa extern - tibia are o cavitate alungit
nconjurat de peri lungi i fini iar n centru un pr scurt i rigid n
jurul cruia se formeaz ghemotocul de polen nghesuit de pensa
tibio-tarsian: couleul; ultima parte tarsian este la fel pentru
toate perechile de picioare la extremitatea creia se afl dou crlige
duble ntre care se afl o ventuz empodiul sau pulviul. Cu ajutorul
acestora albina se poate deplasa pe orice fel de suprafa, de la
scoar de copac la sticl. Picioarele anterioare sunt acoperite cu
perisori fini cu ajutorul carora albina isi curata limba, ochii si
antenele. Albina lucratoare are ultima articulatie (metatars) de
forma aproape dreptunghiulara cu laturile de cca 2 mm, prevazuta cu
perisori destul de tari ce servesc la scuturarea polenului de pe
trupul albinei introducandu-l in cosuletul aflat pe tibie.
Descarcarea acestuia se face folosindu-se de un pinten. Operatia
este facuta folosind piciorul din stanga pentru partea dreapta a
corpului si invers pentru partea stanga a corpului. Abdomenul este
alctuit din ase inele la matc i lucrtoare i apte inele la trntor.
Inelele evolueaz astfel din cele 10 segmente ale larvei din care
cauz abdomenul albinei adulte const din 10 segmente. primul numit i
propodeum este sudat la torace; urmtoarele ase se disting foarte
bine fiind vizibile;10
al optulea se afl n interiorul celui de-al aptelea i are rolul
de a susine acul; al noulea formeaz plcile acului; al zecelea
formeaz anusul.
Segmentele abdominale sunt alctuite dintr-un tergit, un sternit
i dou pleure. Cele ase inele abdominale sunt telescopate i unite
ntre ele printr-o membran segmentar din care cauz abdomenul are o
mare capacitate de distensie. Glanda de recunoastere emana o
secretie cu un miros specific familiei din care face parte albina.
Cand o albina descopera un grup de plante nectarifere, anunta
suratele prin emiterea secretiei glandei imprastiind mirosul batand
din aripi. Mirosul nu este identificat decat de indivizii aceluiasi
stup. Tudor Arghezi descrie acest moment in poezia ISCOADA: De cum
s-a ivit lumina. A ieit din stup albina, S mai vad, izma crea
A-nflorit de diminea? Se-ngrijete, gospodin De-nflorete si sulfin,
Cci plutise val de cea, Ast-noapte, pe verdea. A gsit toat gradina
nflorit, si verbina, i s-a-ntors, dup pova, Cu o prob de
dulcea.
11
Corpul albinei este prevazut cu un numar de aparate pentru
digestie, respiratie, coordonare nervoasa, circulatia sangelui,
reproducere, aparare si activitate. Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor const din alimente energetice precum nectarul, mana
i uneori zahrul, zaharuri simple i complexe, acizi organici i
alimente plastice (polen). ntr-un an de zile o familie consum
aproximativ 100Kg nectar i 30-50 Kg polen. Polenul este consumat
prin digestie n gu i intestin. Hrana glucidic este folosit pentru
producerea cldurii, funcionarea muchilor i la alctuirea rezervelor
grase. Polenul (hrana proteic) este necesar doicilor la alimentarea
larvelor i mtcii.
Fig. 1
12
Prile componente ale sistemului digestiv sunt: intestinul
anterior este compus din: faringe (cibarium) cu rol de pomp de
nectar; esofag care continu cu gua i proventriculul ce are rol de
supap ntre intestinul superior i cel mediu i care triaz polenul din
nectar; intestinul mediu este poriunea nuntrul creia are loc
digestia polenului i nectarului; intestinul posterior este format
din: intestinul subire; punga rectal la captul creia se afl
anusul.
Sistemul respirator este alctuit din tuburi traheene i saci
aerieni. Orificiile care asigur ptrunderea aerului oxigenat i
expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate i permit alimentarea direct cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt nite tuburi rigide formate din cuticul fin,
chitinizat, cu ntrituri de chitin helicoidale n interior (tenidii)
care menin n permanen traheea deschis. Traheele se divizeaz n
tuburi cu diametrul din ce n ce mai mic pn ce n final traheolele se
deschid n celule. n corpul albinei exist o serie de saci nepereche
sau perechi care sunt dilataii ale traheelor primare. Sacii sunt
dispui astfel: cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori i 2
mandibulari); torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral
posterior, 2 ventrali laterali, 2 dorsali laterali i 1 scutelar);
abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior i 2 abdominali
laterali). Stigmele sunt n numr de 10 perechi: dou perechi toracice
i opt perechi abdominale, dintre care una pe propodeum, ase pe
inelele urmtoare i una pe al 8-lea care este nefuncional. Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide
ntr-o mic excavaie n depresiunea mesotoracelui, mascat de un lob al
protergitului. n aceast excavaie se
13
adpostesc acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se
deschid ntr-o camer numit atrium. Sistemul muscular Aproape toi
muchii sunt striai, cu excepia muchilor direcia ai zborului.
Majoritatea muchilor sunt legai de producerea unor micri ale
corpului i sunt legai de chitina scheletului fie direct, fie prin
intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor
musculatur.. Musculatura aripilor este cea mai important. Muchii
direci ai zborului sunt foarte puternici putnd mica aripile de 190
de ori pe secund. Muchii indireci permit transformarea micrilor
verticale ale aripilor, printr-o aciune transversal n micri
helicoidale care produc deplasarea propriu-zis a albinei prin
aer.
Sistemul circulator : este foarte simplificat i este compus din:
inim, aort i lacune de hemolimf. Funcia sistemului circulator este
aceea de a transporta substanele nutritive ctre organele efectoare
i de a evacua deeurile din organism. Circulaia se realizeaz prin
inim i aort care alctuiesc un tub relativ continuu, n partea
dorsal, i anume dinspre partea poosterioar ctre cea anterioar, pn
la cap, de unde se continu cu o circulaie lacunar prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventral i dorsal. Sistemul
nervos: este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i
scalariform. Creierul este alctuit din 4 poriuni principale:
protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce
provin de la aceli i ochii compui; deutocerebrum alctuit din doi
lobi; tritocerebrum care d natere unui nerv frontal i unui nerv
recurent care urmrete traseul esofagului; ganglionul subesofagian;
ganglioni toracici;
14
5 ganglioni abdominali, toi pereche i unii ntre ei printr-un
cordon dublu. Aparatul reproductor : aparatul genital al mtcii
const din patru pri principale: organe generatoare - dou ovare;
organe conductoare - dou oviducte laterale; un oviduct median i
cavitatea vaginal; organe anexe - spermateca, cu glanda n Y; organe
de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix. Fiecare ovar este
alctuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care
se deschid ntr-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc
formnd oviductul median care dilatndu-se formeaz cavitatea vaginal,
separat n dou de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sfer n care se nmagazineaz
spermatozoizii depui de trntori n curusul mperecherii. Pe ea se afl
gland Y al crei rol este de a activa spermatozoizii aflai n repaus
n spermatec. Peretele spermatecii este acoperit de o reea foarte
dens de traheole. Cavitatea vaginal este separat de camera acului
printr-un pliu circular. De fiecare parte a deschiderii vaginului
se afl dou caviti - bursele copulatoare. Dup mperechere ovarele se
dezvolt foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolt ovulele care evolueaz pn la
stadiul de ou. Aparatul genital al trntorului cuprinde: 2
testicule; 2 canale deferente; 2 vezicule seminale; 2 glande
mucoase;
15
canalul ejacululator; bulbul cu lob penat. Cele dou testicule
sunt situate pe partea superioar a abdomenului, de form aproximativ
triunghiular. Sunt alctuite din fascicule de tuburi seminifere
(~270 pentru fiecare testicul). La baza testiculului, testiolele se
deschid n canalul deferent care apoi se deschide n vezicula
seminal. Pereii veziculei elaboreaz lichidul seminal care are rolul
de a hrni i ntreine spermatozoizii. Cele dou vezicule se deschid la
baza a cte unei glande mucoase care se contin n canalul ejaculator
i care se termin n bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului
este musculos i globulos i este situat n dreptul segmentelor
abdominale 6-7. La ecloziune, masculii au testicule nefuncionale i
de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz prin canalul deferent, se
aglomereaz n veziculele seminale unde, cu capul ancorat n peretele
veziculelor, se maturizeaz i se transorm n spermatozoizi.
Spermatozoizii ating maturitatea odat cu trntorul n jurul vrstei de
12 zile. Sistemul neuro-endocrin este alctuit din celule
neurosecretoare izolate, localizate n creier care elibereaz hormoni
ce activeaz glandele endocrine. Hormonii sunt secretai de: glandele
prototoracice care secret ecdisonul sau hormonul nprlirii. glandele
retrocerebrale: corpora cardiaca - situate n apropierea aortei
primesc i stocheaz secreiile cerebrale pe care ulterior le
elibereaz n hemolimf; copora allata - vecine cu corpora cardiaca,
secret hormoni cu funcii diverse (juvenilizant, gonadotrop i
metabolic). Generic, produsul corpora allata este desemnat ca
hormon juvenil.
SPECIALIZAREA ALBINELOR PE ACTIVITATI Ca si noi, albinele si-au
impus o disciplina in activitatea lor.Se constata o organizare
perfecta, munca fiind impartita pe categorii de varsta si de
specializare a indivizilor.De asemenea, este foarte dezvoltat
16
spiritul de prevedere luadu-se intotdeauna cele mai indicate
masuri pentru a face posibila perpetuarea speciei.Specializarea
muncii face ca si productivitatea familiei sa creasca activitatea
fiind divizata in mai multe ROLURI, dupa cum urmeaza: -activitati
destinate albinelor tinere.Acestea pot fi: hranitoarele(doici),
garda matcii, paznicii, ingrijitoarele, dansatoarele,
constructoarele. Doicile au sarcina de a hrani si ingriji
puietul.Albinele doici prepara atat laptisorul de matca cat si
hrana obisnuita pentru cresterea larvelor din care se dezvolta
lucratoarele si trantorii. Garda matcii este formata dintr-o grupa
de albine doici ce au misiunea de a insoti matca oriunde se
deplaseza, chiar si in timpul imperecherii.Insa, rolul lor
principal consta in hranirea ei. Paznicii se recruteaza dintre
albinele care au efectuat zborul de orientare precum si din randul
celor imbatranite.Acestea au sarcina sa vegheze atat asupra
albinelor hoate cat si asupra altor invadatori(fluturele cap de
mort).In cazul in care incepe o lupta paznicele se sacrifica
intepand pe orice dusman care atenteaza la buna desfasurare a
muncii in stup. Ingrijitoarele au sarcina sa curete stupul fie de
diverse insecte ce au intrat intamplator in stup, fie chiar de
albinele moarte.De altfel, albinele pleaca singure afara din stup
atunci cand simt ca li se apropie sfarsitul.Atunci cand in stup se
strecoara un soarece, acesta este omorat pe loc de albinele
ingrijitoare si deoarece nu poate fi evacuat din cauza greutatii si
a volumului mare, arhitecteleexecuta masuratorile si cadavrul este
acoperit cu un strat de propolis.Datorita accidului formic introdus
in corp, soarecele nu putrezeste ci se mumifica.In poezia Talharul
pedepsitde Tudor Arghezi se demonstreaza poetic interventia
colectiva si pedepsirea intrusului: Intr-o zi, prin asfintit,
Soaricele a-ndraznit S se creada n putere A prada stupul de miere.
El intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina-i
Slaba, mica si putina, Pe cnd el, hot si borfas, Langa ea-i un
urias.
17
Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap
minciuna Ca da-n stup de cate una. Roiul, cum de l-a zarit C-a
intrat, l-a coplesit. Sacoteala s-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu
ceara, De la bot pana la coada Tabarate mii, gramada, Si l-au
strans cu mestesug, Incuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vream s
zic, S fii mare cu cel mic, Ca puterea se aduna Din toti micii
impreuna. Dansatoarele sunt albinele care au indeplinit pana la
aceasta activitate functia de doici.Ele ies prima data in exterior
si executa in apropierea stupului pe care il maresc tot mai mult
urmarind cu mare atentie coordonatele terenului si pozitia acestuia
astfel incat sa-l poata identifica cu precizie. Albinele care
executa activitati tehnice (preparatoare de ceara, claditoare de
faguri)sunt recrutate indiferent daca sunt batrane sau tinere
avandu-sa in vedere ca pentru o serie de munci indivizii depun o
activitate calificata si uneori epuizanta. Albinele
constructore(arhitecti)au misiunea de a proiecta, executa
masuratorile si de a asista la cladirea fagurilor si la capacirea
lor.Faptul este dovedit prin prezenta echilibrului intre cele doua
fete pe care sunt cladite celule incarcate cu miere. Culegatoarele
de nectar impreuna cu magazionerele inchie de altfel sirul de
activitati desfasurate in stup.Sarcina lor este cea mai grea si
istovitoare la care participa peste 80% de defectivul stupului.In
timpul18
acestei activitati survine si sfarsitul vietii albinei care dupa
cum s-a mentionat are o durata medie de 40 de zile in timpul
marelui cules. Magazionerele au misiunea de a prelua produsul
colectat pe care, in functie de sortiment il depoziteaza ordonat in
locul prestabilit.Atunci cand celule sunt aproape pline cu miere,
magazionerele predau stafeta celor insarcinate cu zidirea
fagurilor.Intre timp acestea aduc mierea din josul fagurelui si
umplu celulele de sus. O data cu activitatea de cladit si deci
concomitent cu inceperea vegetatiei plantelor se declaseaza
perioada de reproducere a familiei.In acest moment apar pe fagurii
de puiet primele celule de trantori acesta constituind semnalul ca
in stup a inceput o noua viata.Asadar magazionerele au si misiunea
de a efectua un control amanuntit asupra fagurilor cu celule libere
si daca acestea lipsesc sau sunt in cantitati insuficiente incep sa
se agite deoarece matca nu va avea unde sa depuna oua, oprind in
acest caz dezvoltarea normala a cuibului. Bolile si daunatorii
albinelor In cele ce urmeaza sunt descrise bolile cele mai
frecvente, ce apar in coloniile de alabine. A. Loca americana este
produsa de un microb minuscul(bacillus larvae).Boala se recunoaste
dupa moartea larvelor, survenita dupa capacire, constatata prin
deformarea capacelelor, aspectul neuniform in pilcuri razlete a
puietului, consistenta vascoasa a larvelor moarte care emit un
miros greu de clei de tamplarie, aderenta larvei moarte la peretii
celulei etc.
Transmiterea bolii de la o famile la alta se face prin albinele
hoate care ataca pe cale slabite de boala, sau cu ocazia
activitatii stuparului(prin schimbarea fagurilor, folosirea
uneltelor de la un stup la altul fara dezinfectarea lor etc).19
B. Loca europeana este o boala contagioasa a puietului de
albine, la producerea ei contribuind mai multe specii de microbi
ca:bacillus pluton,bacillus alvei, streptococus apis
etc.Recunoasterea bolii nu poate fi facuta decat intr-o faza mai
avansata intrucat la inceputul infectiei familiile contaminate isi
pastreaza ritmul normal de activitate, concomitent cu eliminarea
larvelor moarte, matcile reusind sa inlocuiasca pierderile
suferite. Larvele atacate devin transparente, iar apoi isi schimba
culoarea din alb-sidefie in galbena si apoi in maro-inchis.Corpul
larvei incepe sa se descompuna si emana un miros de putrefactie. Cu
timpul, prin deshidratare corpul larvei se transforma in solzisori
de culoare cenusie. C. Boala neagra, boala de padure, paralizia
etc.sunt denumiri care se refera la unele manifestari patologice
provenite din aceleasi cauze.Virusul apare si se inmulteste in
cazul intoxicarii cu mana, polen sau nectar toxic.Recunoasterea
bolii se face usor prin aceea ca albinele pierd perisorii si
pigmentatia corpului cu schimbarea culorii care devine bruna spre
negru.Alt indiciu privind existenta bolii este prezenta in fata
stupului a unui numar mare de albine ce nu reusesc sa zboare, iar
in interiorul sau se remarca existenta albinelor moarte si bolnave.
D. Varoza este o boala parazitara produsa de varroa.Este deosebit
de contagioasa aplicandu-se masuri de carantina la declararea
ei.Parazitul ataca atat albinele adulte cat si puietul, iar
inmultirea lui se face aproape instantaneu.Poate fi descoperit cu
ochiul liber in special daca se fac observatii asupra celulelor de
trantor si de matca. Viespia este destul de daunatoare deoarece
intra in stup si fura mierea atacand chiar si albinele. Fluturele
cap de mort(acherontia atropos)se recunoaste foarte usor datorita
faptului ca are pe torace un desen asemanator craniului omenesc si
produce un zgomot specific care poate fi usor recunoscut.De cele
mai multe ori este depistat de albine care il omoara imediat.
Pasarile ataca albinele in zbor.Prigoria se deplaseaza in stoluri
si ataca in special albinele care se intorc din zbor incarcate si
cu viteza redusa. Alte pasari daunatoare sunt:randunelele,
ciocanitoarea, pitigoiul. Soarecii reprezinta o categorie de mari
dusmani ai stuparitului care se combat prin folosirea capcanelor si
anumitor substante chimice. IMPORTANTA ALBINELOR Particularitatea
care face albinele s fie att de utile omului este aceea c acumuleaz
hran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta l valorific.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol
deosebit n pastrarea echilibrului ecosistemelor. Astzi,
albinele20
sunt folosite nu numai pentru producia direct (miere, polen
etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi obinute n agricultur
prin polenizare. Se afirm chiar c prin polenizare se obin beneficii
de 30 de ori mai mari dect prin valorificarea produciei directe.
Muli agricultori i instaleaz stupi n solarii pentru a obine
producii sporite. CURIOZITATI DIN LUMEA ALBINELOR Exista 20.000 de
specii de albine in lume. Albina este cea mai importanta insecta
pentru ca ajuta la inmultirea florilor. In 5 minute, o intreaga
colonie de albine pot omora o vaca prin intepaturi. Dupa ce albina
isi pierde acul, ea moare. Se estimeaza ca intr-un an o colonie de
albine poate produce intre 180 si 225 kg de miere. Albinele care se
hranesc cu nectarul florilor traiesc mult mai putin dect cele care
se hranesc numai cu miere;acestea din urma pot atinge vrsta de 6-7
luni(supravietuiesc iernii) pe ccelelalte nu traiesc mai mult de
40-45 zile. Consumatori, trageti singuri concluziile! *Albinele
percep substante mirositoare si n dilutie de 10-6 , chiar daca
acestea sunt n amestec cu alte substante.Si,totusi,din 34 de
zaharuri experimentate,doar 9 au prezentat interes pentru albina
lucratoare;zaharina nu provoaca albinelor senzatia de dulce,iar
chinina cea de amar. *Cristalizarea(zaharisirea) mierii este un
proces natural care depinde de raportul glucoza/zaharoza din
compozitia mierii si este favorizata de prezenta polenului;
cristalizarea se produce la o temperatura cuprinsa ntre 14-21 grade
C.n mierea cristalizata se conserva toate proprietatile nutritive,
dietetice si terapeutice ale acesteia. *Iarna, albinele se strng n
ghem pentru a pastra ct mai multa caldura. Si,totusi, n stup sunt
cu doar 5 grade C mai mult dect n afara lui,dar, n interiorul
ghemului si mai ales atunci cnd matca si reia ouatul, se asigura o
temperatura de 35-37oC necesara dezvoltarii puietului,indiferent de
temperatura de afara, fie zi, fie noapte.Toata aceasta energie este
obtinuta prin consumarea mierii existente n stup(n faguri). *Ochiul
albinelor percepe un numar mult mai mare de imagini pe secunda dect
omul( cam de 15 ori).Timpul are o alta dimensiune pentru albine,
iar obiectele n miscare pentru noi, pentru ele sunt tinte fixe,
usor de nimerit. *n timpul zborului de mperechere matca secreta o
substanta afrodisiaca, ce face din orice trntor un zmeu. Dupa
mperechere si ntoarcerea n stup, matca secreta o substanta care
inhiba dezvoltarea glandelor genitale ale albinelor, mpiedicnd
depunerea de oua de catre acestea. ntr-un stup21
fara matca, dupa un anumit timp, albinele ncep sa depuna oua, n
ncercarea de a supravietui ca stup(fiinta colectiva); dar,ouale
fiind nefecundate, din ele vor iesi doar trntori, stupul va ramne
curnd fara albina lucratoare si este sortit pierii. Albinele nu vad
culoarea rosie, in schimb pot vedea razele ultraviolete, invizibile
pentru ochii nostri. Placute radio minuscule de marimea unui bob de
grau sunt atasate de albine pentru a detecta minele terestre
antipersonal, din care mai sunt aproximativ 100 milioane in 70 tari
ravasite de razboi.Placutele radio minuscule sunt gravate cu numere
de inseriere pentru a urmari albinele, care sunt invatate sa-si
dezvolte o preferinta in plus fata de nectar, in acest caz TNT, sau
orice alt material care elibereaza metamfetamine. Spectometre
speciale care pot "mirosi" TNT sunt plasate in stupi mobili pentru
a indica minele dintr-o anumita zona. Albinele care au "miros" de
explozibil pot fi apoi urmarite pana la mine. Albinele nu detoneaza
minele.Acesta este doar unul din motivele pentru care albinele sunt
atat de importante pentru noi. Fara albine nu ar mai fi flori sau
recolte. Desi pasarile, alte insecte ori vantul polenizeaza si ele
plantele, albinele au cea mai mare contributie. DANSUL ALBINELOR
Atunci cand un stup de albine devine prea aglomerat, regina si
jumatate din colonie pleaca in cautarea unei noi locuinte. Insa cum
fac sa aleaga una? Cercetatorii au descoperit ca procesul implica o
competitie prieteneasca intre diverse albine cercetas care, dupa ce
gasesc cate o locatie, se intorc sa-i faca "reclama" printr-un
dans. Are loc un fel de lobby. Alte albine sunt atrase de dansui
unui cercetas sau al altuia, si daca le place ce vad devin si ele
suporteri ale locatiei respective, formandu-se astfel coalitii din
ce in ce mai mari. In timp ce cateva sute de cercetasi cauta loc
pentru viitoarea casa, restul roiului asteapta intr-un copac din
apropiere, iar cand un loc este acceptat de multi cercetasi
intregul roi se duce acolo. Oamenii de stiinta stiau deja ca
albinele folosesc "dansul" pentru a le spune celorlalte unde se
gaseste mancarea. Insa acum a fost confirmat faptul ca il folosesc
si pentru a face reclama unei noi case. Dansul este o parte a
procesului lor de decizie in grup. Thomas Seeley un biolog de la
Universitatea Cornell, Kirk Visscher un entomolog de la
Universitatea California-Riverside si Kevin Passino un inginer de
la Universitatea de Stat Ohio, au studiat si au creat modele
matematice ale comportamentului albinelor in ultimii 10 ani. Ei
au22
descoperit acum ca albinele danseaza mai mult in functie de cat
de bun este locul gasit de ele: in cazul unui loc de prima clasa se
invart si de 100 de ori, in timp ce se invart numai de 12 ori daca
locul este mediocru. Roiul se indreapta aproape intotdeauna spre
cel mai bun loc. Cercetatorii erau curiosi sa afle daca se ajunge
la decizia de a se aseza intr-o locatie sau alta prin intermediul
votului sau printr-un cvorum i.e. este decizia pur si simplu impusa
de majoritate dupa o perioada limitata de "deliberari" si
"argumente" sau grupul poate ajunge la o decizie numai daca exista
o majoritate suficient de mare (un cvorum)? Ei au constatat ca a
doua varianta pare a fi adevarata. Atunci cand oamenii de stiinta
au setat conditiile in asa fel incat existau doua locuri excelente
echidistante fata de roi, imediat ce 15 albine au fost vazute la
unul din locuri intregul roi s-au dus acolo, chiar daca existau
unii cercetasi care inca dansau puternic in favoarea celuilalt loc.
Pe de alta parte atunci cand existau cinci locuri bune a durat mult
mai mult pana cand s-a putet dezvolta un cvorum de 15 albine in
favoarea unuia dintre locuri, toata "dezbaterea" durand aproape de
doua ori mai mult. "Acesta este un exemplu extraordinar de luare de
decizii in cadrul unui grup de animale, metoda care este suficient
de complicata pentru a rivaliza cu orice comisie departamentala," a
spus Seeley. "Metoda albinelor care este un produs al
controverselor si competitiei mai degraba decat a consensului si a
compromisului, da in mod constant rezultate excelente." Seeley
spune ca acest tip de metoda de luare de decizii ar putea oferi
inspiratie si comisiilor umane care ar putea "sa ajunga la o
inteligenta colectiva si astfel sa evite prostia colectiva".
23
BIBLIOGRAFIE:
1. http://apicultura.xhost.ro/ 2.
http://www.apiardeal.3xforum.ro/post/213/1/Dans 3.
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/118762/index.html 4.
http://www.cartiagricole.ro 5. http://www.didyouknow.cd/ 6.
http://www.robbybubble.ro 7. http://www.ro.wikipedia.org 8.
http://news.softpedia.com/news/ 9. http://www.albine.ro/ro 10.
CRESTEREA ALBINELOR ing. Ioan Savu
24
CUPRINS:
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8. 9.
INTRODUCERE IN LUMEA ALBINELOR.2 STRUCTURA ANATOMICA A
ALBINELOR.6 15 SPECIALIZAREA ALBINELOR PE ACTIVITATI16 - 18 BOLILE
SI DAUNATORII ALBINELOR.19 IMPORTANTA ALBINELOR.20 CURIOZITATI DIN
LUMEA ALBINELOR.21 DANSUL ALBINELOR22 - 23 BIBLIOGRAFIE24
CUPRINS25
25
