VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC ŞI … · Vestea despre minunile lui ajun gând la împăratul Maximian, acesta la chemat întâi pe orbul vindecat, ca săi spună cum

VIAŢA ŞI ACATISTULSFÂNTULUI MARE

MUCENIC ŞI TĂMĂDUITORPANTELIMON

(27 iulie)

LUCRARE PUBLICATĂCU BINECUVÂNTAREA

PREAFERICITULUI PĂRINTE

DANIELPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

EDITURA INSTITUTULUI BIBLICŞI DE MISIUNE ORTODOXĂ

BUCUREŞTI – 2013

Redactor coord.: Arhim. Chiril LovinTehnoredactor: Florin Leonte

Toate drepturile rezervateEDITURA INSTITUTULUI BIBLIC

ŞI DE MISIUNE ORTODOXĂISBN 9789736162046

2

VIAŢA SFÂNTULUI MAREMUCENIC ŞI TĂMĂDUITOR

PANTELIMON(27 iulie)

Sfântul şi marele Mucenic allui Hristos Pantelimon a trăit încetatea Nicomidia, din AsiaMică, pe timpul împăratuluiMaximian (286305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgânEustorgiu, iar mama sa era creştină şi se numea Euvula. Ei launumit pe copilul lor Pantoleon,ceea ce se tâlcuieşte „cu totulleu”, nume prin care sa arătatmai înainte curajul mărturisiriide care avea să dea dovadă. Demic mama sa a început săsădească în inima lui credinţa în

3

Hristos şi bunele deprindericreştine, dar ea sa stins de tânără. Biserica o pomeneşte întreSfinţi, la 30 martie, ca model demamă creştină şi mărturisitoare.La început tatăl său la dat laînvăţătura gramaticii şi, după cea sporit în cărţile elineşti şi aînvăţat filosofia, la îndemnat şila trimis pe tânărul Pantoleon laşcolile păgâneşti ale vremii pentru a învăţa meşteşugul doctoricesc. El a mers la vestitul doctoral vremii, Eufrosin, despre carese spunea că era desăvârşit înmeşteşugul vindecării trupeşti.

În vremea aceea, era în Nico midia un preot bătrân, cu nu mele Ermolae, care, după ce afost ucis de păgâni SfântulAntim, episcopul Nicomidiei († 3 septembrie 303), se ascundea cu puţini creştini întro casă

4

mică şi neştiută. De la acesta,tânărul Pantoleon a învăţat tainele credinţei şi a înţeles putereade vindecare a lui Hristos, Doc torul sufletelor şi al trupurilor.Plecând întro zi de la Ermolae,Pantoleon a găsit pe drum uncopil care tocmai murise, muşcat de o viperă. Atunci sa rugatMântuitorului şi îndată copilul aînviat, iar vipera a murit. Uimitde puterea lui Hristos, Panto leonsa întors la Ermolae, a primitbo tezul şi a zăbovit şapte zile,împărtăşinduse cu SfinteleTaine, rugânduse şi primindînvăţătură de la bătrânul preot.

După aceasta, tânărul Pantoleon sa dedicat vindecăriioamenilor, atât prin meşteşuguldoctoricesc, dar mai ales prinrugăciune şi însemnarea cusemnul Crucii. El săvârşea aces

5

te vindecări fără să ceară banisau vreo altfel de răsplată de lacei vindecaţi. Acestora el learăta în schimb marea putere alui Hristos, spre Care îi îndrepta, ca să devină creştini. Sfântultămăduitor a ajuns cunoscut înacele locuri, iar după vindecarea unui orb vestea despre el aajuns până la împărat. Fiind defaţă la vindecarea orbului, tatălSfântului, Eustorgiu, a fostîncreştinat atunci chiar de fiulsău, iar la scurt timp sa mutatla cele veşnice. Atunci Pantoleona eliberat sclavii şi a împărţitsăracilor toată moştenirea sa.Vestea despre minunile lui ajungând la împăratul Maximian,acesta la chemat întâi pe orbulvindecat, ca săi spună cum adobândit vederea. Cel vindecata mărturisit că Pantoleon la

6

tămăduit cu puterea lui Hristos,în Care şi el credea cu tărie.Auzind acestea, împăratul samâniat tare şi a poruncit să i setaie capul celui ce fusese orb, iarPantoleon, tămăduitorul lui, săfie prins şi adus la judecată.Aici, Sfântul a rămas neclintit încredinţa sa şi nici la făgăduinţele împăratului, nici la înfricoşările cu chinuri grele, na încetatsă mărturisească statornic credinţa în Hristos. A fost bătutcumplit, ars cu făclii, pus întruncazan cu plumb topit, apoiarun cat fiarelor sălbatice. Fiindpăzit nevătămat cu dumnezeiasca putere, Pantoleon a fost cer ce tat de Domnul Hristos, CareSa arătat în chipul bătrânuluiErmolae, vindecândui rănile şiîmbărbătândul în mărturisire.

7

Apoi împăratul a trimis lamoarte pe preotul Ermolae, îm preună cu ucenicii săi Ermip şiErmocrat, iar a doua zi, văzândstăruinţa în credinţă a lui Panto leon, la osândit la moarte printăierea capului cu sabia. Când avenit acea groaznică clipă a morţiisale, Sfântul, împlininduşi ru gă ciunea către Dumnezeu, a auzitglas din ceruri care ia schimbatnumele din Pantoleon în Pante li mon, adică „cel cu totul milostiv”. Atunci, Mucenicul a întinsde bunăvoie gâtul spre sabie şi isa tăiat capul. Era ziua de 27iulie a anului 305.

Multe minuni sau săvârşitapoi la moaştele SfântuluiPantelimon, răspândite în toatălumea creştină. Capul Sfântuluise află astăzi la MănăstireaSfântul Pantelimon din MunteleAthos, iar alte părţi din moaş

8

tele sale se găsesc la Mănăstireaathonită Grigoriu. Braţul dreptal Sfântului a fost adus de laAthos, la 23 septembrie 1750, decătre domnitorul Grigorie IIGhica şi aşezat spre închinare înBiserica spitalului Sfântul Pante limon, ctitorit de el la margineaoraşului Bucureşti. În anul 1960racla cu moaştele Sfântului a foststrămutată la Biserica SfântulNicolae din oraşul Pantelimon,unde se află şi astăzi. Alte părţidin moaştele Sfântului se găsescla Catedrala ArhiepiscopalăSfinţii Apostoli Petru şi Pavel dinConstanţa, la Mănăstirea SfinţiiVoievozi din Slobozia, la Mănăs tirea Plumbuita din București șiîn alte sfinte locașuri din ţară.

Pentru rugăciunile MareluiMu cenic și Tămăduitor Panteli mon, Hristoase Dumnezeule,miluieștene pe noi. Amin.

9

ACATISTUL SFÂNTULUIMARE MUCENICŞI TĂMĂDUITOR

PANTELIMON(27 iulie)

Preotul, după ce îşi puneepitrahilul şi felonul, deschidedvera şi dă obişnuita binecu vântare din faţa Sfintei Mese,zicând:

Binecuvântat este Dumnezeulnostru, totdeauna, acum şipururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin. Dacă nu este preot de faţă, în

locul binecuvântării de mai sus,diaconul, monahul sau mireanul,va rosti:

10

Pentru rugăciunile Sfin ţilorPă rin ţilor noştri, Doamne IisuseHristoase, Dum nezeul nostru,miluieştene pe noi. Amin.

Apoi se rostesc rugăciunileîncepătoare:

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru,slavă Ţie.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Carepretutindeni eşti şi toate leplineşti, Vis tierul bună tăţilor şiDătătorule de viaţă, vino şi Tesălăşluieşte întru noi şi ne cură ţeşte pe noi de toată întinăciuneaşi mântuieşte, Bunule, sufletelenoastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfintetare, Sfinte fără de moarte,miluieştene pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şiSfântului Duh. Şi acum şi

11

pururea şi în vecii vecilor.Amin.

Preasfântă Treime, miluieştenepe noi. Doamne, cură ţeştepăcatele noastre. Stăpâne, iartăfărădelegile noastre. Sfinte,cercetează şi vindecă ne pu tinţelenoastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluieşte (de trei ori),Slavă..., Şi acum...

Tatăl nostru Care eşti înceruri, sfinţeascăse numeleTău, vie Împă răţia Ta, facăsevoia Ta precum în cer aşa şi pepământ. Pâinea noastră cea sprefiinţă dăneo nouă astăzi, şi neiartă nouă greşelile noastre,precum şi noi iertăm greşiţilornoştri. Şi nu ne duce pe noi înispită, ci ne izbăveşte de celviclean.

12

Dacă este preot de faţă, zice:Că a Ta este Împărăţia, şi

puterea, şi slava, a Tatălui şi aFiului şi a Sfântului Duh, acumşi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin. Dacă nu va fi preot de faţă, dia

conul, monahul sau mireanul, varosti:

Pentru rugăciunile Sfin ţilorPă rin ţilor noştri, Doamne IisuseHristoase, Dum nezeul nostru,miluieştene pe noi. Amin.

Apoi se zic troparele deumilinţă:

Miluieştene pe noi, Doamne,mi lu ieştene pe noi, că, nepricepândune de niciun răspuns,această rugăciune aducem Ţie,ca unui Stăpân, noi, pă cătoşiirobii Tăi, miluieştene pe noi.

13

Slavă...Doamne, miluieştene pe noi,

că întru Tine am nădăjduit; nuTe mânia pe noi foarte, nici nupomeni fără de le gile noastre, cicaută şi acum, ca un Milostiv, şine izbăveşte pe noi de vrăjmaşiinoştri, că Tu eşti Dum nezeulnostru şi noi suntem poporulTău, toţi – lucrul mâinilor Tale,şi nu mele Tău chemăm.

Şi acum...,al Născătoarei de Dumnezeu:Uşa milostivirii deschideo

nouă, binecuvântată Născătoarede Dum nezeu, ca să nu pierimnoi, cei ce nădăjduim întru tine,ci să ne izbăvim prin tine dinnevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

14

SIMBOLUL CREDINŢEICred întru Unul Dumnezeu,

Tatăl Atot ţiitorul, Făcătorul ce rului şi al pământului, al tuturorcelor văzute şi nevăzute.

Şi întru Unul Domn IisusHristos, Fiul lui Dumnezeu,UnulNăscut, Care din Tatăl Sanăscut, mai îna inte de toţi vecii.Lumină din Lu mină, Dumnezeuadevărat din Dum nezeu ade vă rat, născut, nu făcut; Cel de ofiin ţă cu Tatăl, prin Care toatesau făcut.

Care pentru noi oa menii şipentru a noastră mântuire Sapogorât din ce ruri şi Saîntrupat de la Duhul Sfânt şi dinMaria Fecioara şi Sa făcut om.

15

Şi Sa răstignit pentru noi înzilele lui Ponţiu Pilat şi a pă timitşi Sa în gro pat;

Şi a înviat a treia zi, dupăScrip turi;

Şi Sa înălţat la ceruri şi şadedea dreapta Ta tălui;

Şi iarăşi va să vină cu slavă, săjudece viii şi morţii, a Căruiîmpărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnulde viaţă Făcătorul, Care din Tatălpur cede, Cel ce, împreună cuTatăl şi cu Fiul, este închinat şislăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfân tă, sobornicească şi apostolească Bi se rică.

Mărtu ri sesc un botez spre ier ta rea pă catelor.

Aştept învierea mor ţilor. Şi viaţa veacului ce va să fie.

Amin.

16

Doamne miluieşte (de 12 ori)Slavă..., Şi acum...

Veniţi să ne închi năm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi săcădem la Hristos, Împăratulnostru Dumnezeu.

Veniţi să ne închinăm şi săcădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

Psalmul 142Doamne, auzi rugăciunea mea,

as cultă cererea mea, întruadevărul Tău; auzimă, întrudreptatea Ta. Să nu intri lajudecată cu robul Tău, că ni menidin cei vii nui drept înaintea Ta.Vrăjmaşul prigoneşte sufletulmeu şi viaţa mea o calcă înpicioare; făcutuma să locuiesc înîntuneric ca morţii cei din veac.

17

Mâhnit e duhul în mine şi inimamea încremenită în lăuntrul meu.Adusumiam aminte de zilele celede demult; cugetatam la toatelucrurile Tale, la faptele mâi nilorTale mam gândit. Întinsam cătreTine mâinile mele, sufletul meuînsetat de Tine ca un pământ fărăde apă. Degrab auzimă, Doamne,că a slăbit duhul meu. Nuţi în toarce faţa Ta de la mine, ca să numă asemăn celor ce se pogoară îngroapă. Fă să aud dimineaţa milaTa că la Tine mie nădej dea.Aratămi calea pe care voi merge,că la Tine am ridicat sufletul meu.Scapămă de vrăjmaşii mei, că laTine alerg, Doamne. Învaţămă săfac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeulmeu. Duhul Tău cel bun să măpo vă ţuiască la pământul dreptăţii.Pentru numele Tău, Doamne, dă

18

ru ieştemi viaţă. Întru dreptateaTa scoate din necaz sufletul meu.Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei cenecăjesc sufletul meu, că eu suntrobul Tău.

Aliluia, aliluia, aliluia, slavăŢie, Dumnezeule! (de trei ori).

Şi îndată se cântă,pe glasul al 3lea:

Dumnezeu este Domnul şiSa arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numeleDomnului (de trei ori).

Troparul Sfântului, glasul al 3lea:

Purtătorule de chinuri, Sfinteşi tămăduitorule Pantelimoane,roagă pe Milostivul Dumnezeuca să dea iertare de păcate sufletelor noastre (de două ori).

19

Slavă..., Şi acum...,al NăscătoareiÎnvierii,

acelaşi glas:Pe tine, ceea ce ai mijlocit mân

tuirea neamului nostru, te lăudăm,Născătoare de Dumnezeu, Fecioară.Căci, cu trupul cel luat din tine,Fiul tău şi Dumnezeul nostru,prin Cruce primind patimă, nea mântuit pe noi din stricăciune,ca un iubitor de oameni.

Apoi: Doamne, miluieşte (detrei ori). Slavă..., Şi acum...

Psalmul 50:Miluieştemă, Dumnezeule,

după mare mila Ta şi, dupămulţimea în durărilor Tale,şterge fără de legea mea. Spalămă întru totul de fărădelegeamea şi de păcatul meu măcurăţeşte. Că fărădelegea mea

20

eu o cunosc şi păcatul meuînaintea mea este pu rurea. Ţieunuia am greşit şi rău înainteaTa am făcut, aşa încât drept eştiTu întru cuvintele Tale şibiruitor când vei judeca Tu. Că,iată, întru fărădelegi mamzămislit, şi în păcate ma născutmaica mea. Că, iată, adevărul aiiubit; cele nearătate şi celeascunse ale înţelepciunii Talemiai arătat mie. Stropimăveicu isop şi mă voi curăţi; spălamăvei şi mai mult decât zăpadamă voi albi. Auzului meu vei dabucurie şi veselie; bucurasevoroasele cele sme rite. Întoarce faţaTa de către păcatele mele şitoate fărădelegile mele şter gele.Inimă curată zideşte întru mine,Dum nezeule, şi duh dreptînnoieşte întru cele dinlăuntruale mele. Nu mă lepăda de la

21

faţa Ta şi Duhul Tău cel SfântnuL lua de la mine. Dămi iarăşibucuria mântuirii Tale şi cu duhstăpânitor mă întăreşte. Învăţavoipe cei fără de lege căile Tale, şicei necredincioşi la Tine se vorîntoarce. Izbăveştemă de vărsareade sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucuraseva limba mea de dreptatea Ta.Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.Că deai fi voit jertfă, Ţiaş fi dat;arderiledetot nu le vei binevoi.Jertfa lui Dumnezeu: duhulumilit; inima înfrântă şi smerităDumnezeu nu o va urgisi. Făbine, Doamne, întru bună voireaTa, Sionului, şi să se zideascăzidurile Ierusalimului. Atunci veibinevoi jertfa dreptăţii, pri nosul şiarderiledetot; atunci vor punepe altarul Tău viţei.

22

Condacele şi icoasele

Condacul 1

Înaintea celui cu chip şi nevinovăţie îngerească, a vredniceislugi a Domnului nostru, care,prin nestrămutată credinţă, saînvrednicit a sta alături de scaunul nemuritorului Împărat,înălţăm rugăciunile noastre şicerem să ne asculte durerile şicu puterea cei este dată deDumnezeu, ca un doctor fără dearginţi, să ne cerceteze degrab şisă îndepărteze de la noi bolilesufleteşti şi trupeşti, ca, izbăviţifiind noi cu platoşa bunătăţii

23

sale, întru bucurie săi cântăm:Bucurăte, Sfinte Mare Muceniceşi tămăduitorule Pantelimon!

Icosul 1Din pruncie ţiai păstrat

sufletul curat, Mucenice, cămaica ta cu mare grijă ţia săditîn inimă credinţa în dulceleIisus, pe care mai târziu bătrânul Ermolae a stropito cu apacea vie, pe care şi el o avea dela Împăratul nemuritor; deaceea, ai părăsit păgânătatea şiţiai deschis larg sufletul săprimeşti pe Hristos; pentrucare îţi cântăm:

Bucurăte, Sfinte, cu adâncăjudecată;

Bucurăte, cel ce ai urmatcredinţa cea curată;

24

Bucurăte, al pieritorilor zeidispreţuitor;

Bucurăte, al blândului Iisusurmător;

Bucurăte, cel ce după Domnul ai însetat;

Bucurăte, cel ce dreaptă răsplată ai câştigat;

Bucurăte, cel ce nai ţinut labogăţiile pământeşti;

Bucurăte, cel ce ţiai agonisit comori cereşti;

Bucurăte, cel ce stai întrecetele Sfinţilor;

Bucurăte, ajutător al năpăstuiţilor;

Bucurăte, podoabă a creştinilor mult preţuită;

Bucurăte, mângâiere a noastră mult dorită;

Bucurăte, Sfinte Mare Mucenice şi tămăduitorule Pantelimon!

25

Condacul 2De mic rămânând fără

mamă, ai fost trimis de tatăl tăula învăţătura păgânească şi lameşteşugul vindecării cu puterea zeilor; dar, ca o trestie ce nuse frânge în mijlocul vânturilorvrăjmaşe, neclintit ai rămas şitu, cel ce nu ai aflat alinare pânăce nai cunoscut calea Dumnezeului Celui adevărat, Căruia Îicântai: Aliluia!

Icosul 2Adânc fiind pătruns la inimă

de dragostea pentru Hristos,după ce ai primit învăţătura luiErmolae, ai întâlnit pe copilulmuşcat de viperă şi atunci întâia oară teai rugat în genunchilui Dumnezeu, de la Care a şi

26

venit izbăvirea, de vreme ce copilul a înviat, vipera a murit, iartu ai primit botezul şi teaiîmpărtăşit cu Trupul şi cu Sângele Domnului; pentru care telăudăm aşa:

Bucurăte, tinereţe închinatălui Hristos;

Bucurăte, nădejde a bolnavilor cu mult folos;

Bucurăte, cel ce ştii să înalţila ceruri rugăciuni;

Bucurăte, cel ce peste noireverşi minuni;

Bucurăte, cel căruia Domnulputere ia dat;

Bucurăte, cel ce copilul aiînviat;

Bucurăte, bucurie a multorîndureraţi;

Bucurăte, uimire a multorînvăţaţi;

27

Bucurăte, al lui Hristosostaş neînvins;

Bucurăte, cel ce în inimile multora credinţa creştină ai aprins;

Bucurăte, întoarcere a multor rătăciţi;

Bucurăte, mângâiere a celornecăjiţi;


Condacul 3Deşi erai cu trup omenesc pe

pământ, sufletul ţi lai înălţatspre cer; de aceea, cu dreptate teprivesc cei credincioşi ca pe ostea cerească, de unde vine razanădejdii de izbăvire în toatenecazurile; pentru aceasta,împreună cu tine cântăm luiDumnezeu: Aliluia!

28

Icosul 3Râvnă multă ai pus, Sfinte,

ca să întorci de la închinarea laidoli şi săl aduci la Hristoschiar pe tatăl tău, dar el totpăgân a rămas până ce a văzuttămăduirea pe care ai dato înnumele Domnului Iisus, unuiorb, şi atunci, împreună cu acelacrezând, sa botezat. Pentruaceasta, strigăm către tine:

Bucurăte, cercetător al durerilor;

Bucurăte, vindecător alorbilor;

Bucurăte, cel ce dai luminăochilor trupeşti şi sufleteşti;

Bucurăte, sfărâmător alcurselor diavoleşti;

Bucurăte, al sufletului tăuvânător;

29

Bucurăte, doctor al doctorilor;

Bucurăte, cel ce lucrezi cuputerea lui Dumnezeu;

Bucurăte, cel spre care şi noinădăjduim mereu;

Bucurăte, stăvilar al potrivnicilor;

Bucurăte, laudă a îngerilor;Bucurăte, a păgânilor mirare;Bucurăte, bucuria mamei tale;Bucurăte, Sfinte Mare Muceni

ce şi tămăduitorule Pantelimon!

Condacul 4

Ca norul ce umbrea pe evreiîn pustie, astfel teai arătatNicomidiei şi apoi întregii lumi,că oricine aleargă la tine cu credinţă găseşte alinare, fiind

30

împuternicitul şi alesul Domnului,Căruia, pentru darul ce ţia dat,Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 4

Ca fulgerul sa răspânditvestea bunătăţii şi a minunilortale, Sfinte, făcând să se umplede invidie învăţătorii şi doctoriipăgâni, care îndată au cerutîmpăratului pierderea ta, ca aunuia care eşti părtaşul luiHristos, dar tu neabătut airămas în credinţă; pentru careîţi cântăm:

Bucurăte, cel ce ai împărţitaverea ta celor lipsiţi;

Bucurăte, cel ce în închisorimângâiere ai dat celor prigoniţi;

Bucurăte, îngrozire a conducătorilor păgâni;

31

Bucurăte, cel ce deşertăciuneapăgânească vrei să o sfărâmi;

Bucurăte, cel ce împăratului necredincios iai fost împotrivitor;

Bucurăte, cel căruia Hristosîn luptă a fost sprijinitor;

Bucurăte, cel căruia păgâniimulte chinuri ţiau pregătit;

Bucurăte, cel ce cu răbdarechinurile ai suferit;

Bucurăte, cel ce pe mulţi iaiînduplecat de au crezut;

Bucurăte, cel ce Domnuluinoi mucenici ai făcut;

Bucurăte, cel ce ai pătimitmai presus de legile firii;

Bucurăte, cel de la care moştenim pilda milostivirii;


32

Condacul 5Cele ce pentru păgâni erau

de preţ, pentru tine erau fără depreţ; şi cele fără de preţ la ei,erau de mare preţ la tine; că aidispreţuit dregătoriile şi bogăţiile vremelnice cu care erai ispitit, pentru a câştiga bunătăţilenepieritoare de la Dumnezeu,Căruia Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 5Neînduplecat văzândute,

împăratul a poruncit să fiispânzurat gol pe lemn, cuunghii de fier să fii sfâşiat şicoastele cu făclii săţi fie arse,dar veşnicul Împărat tea păzitnevătămat, spre uimirea tuturor, de care lucru şi noi minunândune, cântăm:

33

Bucurăte, cel ce împăratuluiputerea lui Dumnezeu ai dovedit;

Bucurăte, cel prin care unslăbănog de mulţi ani sa tămăduit;

Bucurăte, cel prin care păgânătatea a rămas ruşinată;

Bucurăte, cel pentru carevrăjmaşii au cerut noi chinuriîndată;

Bucurăte, Sfinte, care ţiaidat trupul spre pătimire;

Bucurăte, cel pătruns decredinţa în nemurire;

Bucurăte, cel ce, gândind laCrucea Domnului, teai mângâiat;

Bucurăte, cel căruia Hristosîn chipul lui Ermolae ţi Sa arătat;

Bucurăte, cel pentru care fiarele cu care erai sfâşiat ca cearasau înmuiat;

Bucurăte, cel ce de pe lemnulchinurilor teai coborât nevătămat;

34

Bucurăte, văzând cum făcliile cu care erai ars sau stins;

Bucurăte, cel ce înfocată credinţă în inimile multora aiaprins;


Condacul 6Pe cei ce te chinuiau, Sfinte,

iai pus pe gânduri şi, încruntaţila faţă şi la suflet, se întrebau deunde ai atâta putere şi de ce zeiinu te pierd. Atunci au născocitnoi chinuri, pe care tu, primindule, încrezător în puterea luiDumnezeu, cântai: Aliluia!

Icosul 6Plumb mult întrun cazan

punând şi sub limbile focului

35

topindul, chinuitorii teau aruncat în plumbul topit cu nădejdeadeşartă că acolo îţi vei afla sfârşitul, dar Dumnezeu tea păzitprecum oarecând pe Sfântul şislăvitul Apostol Ioan, iar tu,viteazule Mucenic, nevătămat airămas, pentru care îţi cântăm:

Bucurăte, floarea nădejdilorcătre Cel Atotţiitor;

Bucurăte, în boli şi necazurial nostru izbăvitor;

Bucurăte, cel ce îmblânzeştimânia lui Dumnezeu pornităasupra noastră cu dreptate;

Bucurăte, cel prin care rugăciunile noastre către Domnulsunt purtate;

Bucurăte, sprijin şi pildăpentru tineri şi bătrâni;

Bucurăte, îndestulare bunăa caselor de creştini;

36

Bucurăte, rouă ce inimilerăcoreşti;

Bucurăte, cel ce de asupririne izbăveşti;

Bucurăte, tămăduire a celorce la oameni nuşi găsesc alinare;

Bucurăte, cel prin care din valurile deznădejdii aflăm scăpare;

Bucurăte, cel ce fierbereaplumbului ai răcorit;

Bucurăte, cel ce cununăneveştejită ţiai pregătit;


Condacul 7Zile dea rândul ai fost chi

nuit, Sfinte, dar aceste pătimirimai multă răsplătire ţiau adus,şi mulţumeai lui Dumnezeu căprin chinurile tale, dor mare ai

37

aprins în inimile multora, săpărăsească zeii şi să vină laHristos, cântânduI: Aliluia!

Icosul 7Piatră ţiau legat de gât, Sfinte

Pantelimon, şi în mare ai fostaruncat, dar Stăpânul mărilor afăcut piatra uşoară şi plutitoare,că ai mers pe luciul apei, ieşind lamal. Deci, bucurândune şi minunândune, îţi cântăm:

Bucurăte, cel ce nu te înfricoşezi de suferinţă;

Bucurăte, cel înarmat cubărbăţie şi credinţă;

Bucurăte, înfrângător alputerii firii;

Bucurăte, stăpânitor aladâncului mării;

Bucurăte, plutitor deasupraapelor;

38

Bucurăte, vieţuitor deasupra ispitelor;

Bucurăte, tânăr plin demireasmă duhovnicească;

Bucurăte, cel ce ai dobânditslava cerească;

Bucurăte, liman al celorîmpovăraţi;

Bucurăte, mângâiere a celorîndureraţi;

Bucurăte, mărturisitor alcredinţei;

Bucurăte, iubitor al nevoinţei;


Condacul 8Nici tinereţea, nici nevinovă

ţia şi nici puterea minunilor talenau schimbat inimile chinuito

39

rilor, ci mai tare sporind înmânie, îţi născoceau alte pătimiri, crezând că pot pune lumina sub obroc; iar tu făclie şi mailuminoasă te arătai, spre slavalui Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul 8Neîncetat ai fost ispitit cu

plăceri şi cinstiri lumeşti, darca pe nişte curse în calea cătrecer socotindule, ai fost aruncat în mijlocul leilor, iar tiraniineliniştiţi teau privit, dorindsăţi vadă trupul sfâşiat; însăStăpânul tuturor gurile fiarelor lea închis; pentru care îţicântăm:

Bucurăte, cel ce eşti cu nevinovăţia încununat;

Bucurăte, cel ce fără de vinăla chinuri ai fost dat;

40

Bucurăte, cel ce lupta ceabună ai luptat;

Bucurăte, cel pe care Dumnezeu minunat tea arătat;

Bucurăte, lumină ce subobroc nu sa putut pune;

Bucurăte, vieţuitor plin defapte bune;

Bucurăte, cel ce bunătăţilelumeşti curse le socoteşti;

Bucurăte, cel ce teai făcutasemenea cetelor cereşti;

Bucurăte, noule Daniile,aruncat în mijlocul leilor;

Bucurăte, cel prin care fiarele sau făcut asemenea mieilor;

Bucurăte, cel pe care vrăjmaşii să te piardă nau izbutit;

Bucurăte, cel pe care Hristosnevătămat tea păzit;


41

Condacul 9Văzând puterile tale, Sfinte,

mulţi păgâni au crezut înHristos, pentru care împăratulde mânie a fost cuprins, iar tu,Mucenice, te veseleai pentruvânarea de noi suflete, cu care şinoi cântăm lui Dumnezeu:Aliluia!

Icosul 9Pe roată cu tăişuri ai fost chi

nuit, dar roata sa sfărâmat,lovind pe mulţi necredincioşi,pentru care ei te socoteau făcător de farmece, dar tu ai mărit pepreotul Ermolae, dascălul tău.Atunci, cu trei ostaşi teau însoţit, Sfinte, spre al aduce împăratului. Deci, pentru noua jertfă ceprin tine se pregăteşte, grăim:

42

Bucurăte, propovăduitor aldumnezeieştii credinţe;

Bucurăte, cel ce înfrunţimâniile aprinse;

Bucurăte, cel ce pe roată aifost strujit;

Bucurăte, cel ce de toată creştinătatea eşti preamărit;

Bucurăte, cel socotit pe nedrept vrăjitor;

Bucurăte, cel ce prin Hristosteai arătat biruitor;

Bucurăte, al lui Ermolae demucenicie vestitor;

Bucurăte, cel ce cu dascălultău eşti împreunăpătimitor;

Bucurăte, cel prin care Ermipşi Ermocrat ucenici ai luiErmolae sau arătat;

Bucurăte, cel ce ai fost martor că la moartea lor pământulsa cutremurat;

43

Bucurăte, cel ce PreasfinteiTreimi pe pământ ai slujit;

Bucurăte, cel ce, prin vindecări, doctor trimis de Domnulteai dovedit;


Condacul 10Zadarnice au fost chinurile

aduse asupra ta de păgâni,Sfinte, al cărui drum ţia fostdrept către Hristos; pentruaceasta teai învrednicit de darultămăduirilor cel reverşi tuturorcelor ce cu credinţă vin la tinerugânduse şi cu ei cânţi luiDumnezeu: Aliluia!

Icosul 10Cine nu te va lăuda, văzândute

cu ochii minţii, cum ai fost

44

împins şi lovit ca un răufăcător,spre marginea cetăţii Nicomidiei,unde ţi se hotărâse tăierea capului, dar tu mai liniştit şi mai veselte arătai. Pentru aceasta, primeşte laudele noastre:

Bucurăte, cel ce loviri caDomnul ai primit;

Bucurăte, cel ce pentru Iisustoate leai suferit;

Bucurăte, cel ce în chinurilui Hristos slavă dădeai;

Bucurăte, cel ce cereascaÎmpărăţie cu dor o căutai;

Bucurăte, cel al cărui numeţia fost schimbat;

Bucurăte, auzind glas din cer,care Pantelimon tea chemat;

Bucurăte, cel ce după numeeşti multmiluitor;

Bucurăte, cel ce după fapteeşti multîndurător;

45

Bucurăte, cel a cărui faţă cade înger sa făcut;

Bucurăte, cel de la care chinuitorii în lături sau abătut;

Bucurăte, cel ce spre lovirepe călăi iai îndemnat;

Bucurăte, cel căruia, abia îndrăznind, capul ţiau tăiat;


Condacul 11Cu durere dreptcredincioşii

au privit sfârşitul tău, SfintePantelimon; că tu leai fost flacără nestinsă a dreptei credinţe,miluitor al celor lipsiţi şi vindecător al celor bolnavi, iar noi nemângâiem că teai suit la cereştile locaşuri, de unde nu încetezia cerceta mulţimea ce te cheamă

46

în rugăciuni şi unde cânţi luiDumnezeu: Aliluia!

Icosul 11Senin la suflet şi blând la chip

ţiai primit sfârşitul, trecând astfel în Împărăţia cerească, undePreasfânta Treime tea aşezatdea dreapta Sa, mărit fiind deSfinţi şi de puterile cereşti; pentru care, laudă şi noi îţi aducem:

Bucurăte, mireasmă ce pânăla cer teai ridicat;

Bucurăte, cel ce duhul tăuTreimii lai încredinţat;

Bucurăte, cel plâns îndelungde credincioşii pământului;

Bucurăte, cel multlăudat deputerile cerului;

Bucurăte, a lui Ermolae,Ermip şi Ermocrat bucurie;

47

Bucurăte, cu înaintaşii Mucenici împreunăvieţuire;

Bucurăte, cel ce de pământeninicidecum nu teai depărtat;

Bucurăte, cel ce rugăciunilecredincioşilor leai ascultat;

Bucurăte, albină care teaiîmbogăţit cu toată virtutea şifapta bună;

Bucurăte, cel împodobit cunepieritoare cunună;

Bucurăte, piatră la temeliacreştinătăţii;

Bucurăte, biruitor al păgânătăţii;


Condacul 12Lupta cea bună teai luptat,

credinţa ai păzit şi sufletul de

48

har ţi lai umplut, că ai urmat luiHristos, iar pentru noi ai rămasvrednică pildă, ca, privind latine, săţi urmăm credinţa, şi înispite să ne înarmăm cu armeletale, şi, biruitori fiind, să mulţumim lui Dumnezeu, cântând:Aliluia!

Icosul 12Şi după moarte ai săvârşit

minuni, Sfinte Pantelimon, că înloc de sânge lapte a curs dingrumazul tău şi măslinul decare ai fost legat, în vedereatuturor sa umplut de roade; deaceea, auzi de la noi:

Bucurăte, bucuria Tatălui;Bucurăte, lauda Fiului;Bucurăte, desfătare a Duhului

Sfânt;

49

Bucurăte, miluire a celor depe pământ;

Bucurăte, izvor nesecat detămăduiri;

Bucurăte, izbăvitor dedureri şi chinuiri;

Bucurăte, doctor sufletescşi trupesc;

Bucurăte, ales al Tatăluiceresc;

Bucurăte, cel ce linişteşti sufletele;

Bucurăte, cel ce îmblânzeşticugetele;

Bucurăte, cel ce scapi deurgia duşmanilor;

Bucurăte, cel ce înlăturinorul suspinelor;


50

Condacul 13O, Sfinte Mare Mucenice şi

tămăduitorule Pantelimon, ţieîţi mărturisim durerile noastrede multe feluri, iar tu, fără întârziere, cu puterea primită de laDumnezeu, spre Care ne eştimijlocitor, auzind suspinurileînăbuşite în noapte, în zi, în patde suferinţă sau în călătorii, fiicelor ce se roagă ţie după nevoile fiecăruia: celor neliniştiţiliniştitor, celor asupriţi apărător,celor din primejdii izbăvitor,celor învăluiţi în păcate scutitor,rătăciţilor îndrumător, bolnavilor deplin vindecător, orfanilortată, văduvelor părinte, soţilorîntăritor în căsnicie, celor porniţi cu răutate, îmblânzitor, şi neîntăreşte în faţa necazurilor, că

51

suntem slabi şi istoviţi, Sfinte,ca astfel, cu puterea ta, descătuşaţi de amărăciunile noastre, sămulţumim lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.Apoi iarăşi se zic Icosul 1 şi

Condacul 1.După citirea Acatistului,

rostim rugăciunea:Cuvinese, cu adevărat, să te

fe ricim pe tine, Născătoare deDum nezeu, cea pururea fericităşi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti maicinstită decât Heruvimii şi maislă vită, fără de asemănare, decâtSerafimii, care, fără stricăciune,pe DumnezeuCu vântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat

52

Născătoare de Dumnezeu, temărim.

Dacă este preot, acestarosteşte ectenia întreită, dupăcare face otpustul obişnuit.

În lipsa preotului, dupărugăciunea către Maica Domnului, zicem:

Pentru rugăciunile SfinţilorPă rin ţilor noştri, Doamne IisuseHris toase, Dumnezeul nostru,miluieştene pe noi. Amin.

53

TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICEŞTIIntrarea Miron Cristea nr. 6; 040162, Bucureşti

Telefon: 021 335 21 29; Fax: 021 335 19 00email: [email protected];

[email protected]

Documents

VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC ŞI … · Vestea despre minunile lui ajun gând la împăratul Maximian, acesta la chemat întâi pe orbul vindecat, ca săi spună cum