la o atitudine tranşantă, fapt care a nemulţumit conducerea PNTCDUr f" Bceosj ă sH“ aHnif sâ rwi>nitc ţa t luarea .unor. măsuri împotriva vicepreşedintelui PNTCD P o aTe î £ a l'-T K al,fel* f < G ^ l e s r u . f a c e .p a r t e . S a *.«un- ştiut cum să replice Ia afirm aţia preşedintelui lliescu-în « .„« .i -5 ah * ,! ™ re . ' Şc Poate »n»P«ta e s t e -areea_.ca n aştiut cum să rcplice Ia afirm aţia preşedintelui I l i e W în Wn«,l Î î kI T . • ^ J E 2u’niar*' î * -* '1 -*® poa,° ‘ropnta 'esle-aceea .că n a n-a putut „dovedi** adevărul afirm aţiei că d-l lliescu a r fi cerJt a ju to /d e ţa Ş fa ^ i e S a d V Un,Unîl SovM ice*t

0 Agenda/2 O Roza vînfurilor/3 * Economia ds piaJâ/4 9 Publicîtafe/5-8 9 Diverse/9 ® Culfura/10 ; \• A d m in is tra ţia

localâ/110 S p o rt/1 2

SSB3

ANUL V! NR. 1296 ISSN 1220-3203

VINERI 30 DECEMBRIE 1994 12 PA G INI 100 LEI

Vremea va fi caldă, cu cer variabil. Vtntul va sufla slnl*. Ia moderat din sectorul 'sud- vestic. .Temper.iti.ira mn.vitnâ va fi cuprinsă între 5—10 grade. Teri, la ora 12, 4a Ciuj- N apoca 'erau 4 grade iar presiunea atmosferică mă>ura 737,5 mm Hg, In creştere u- şoară (Constanţa Nagy, m eteorolog de serviciu)^

J

Un nou născut partid liberal i? )VALER C H IO R EA N U .

a şadar, ceea ce n-au putut f a c e patru partide liberale timp A de doi a n i de zile, au reuşit, în două zile. cinci lideri ai

acestora: N. Manolescu (PAC), Horia Rusu şi Dinu Patriciu (PL-93), M ircea Ionescu Quintus (PNL) şi Nicolae Cerveni (PNLCD), care s-au întîln it in doua t u r u r i , desfăşurate In a treia zi de Crăciun şi în aceea care a urmat-o, şi au decis sa formeze Noua alianţă' civic-liberală „Liberalii". La această te u şita jiu contribuit mai mulţi facloti: dorinţa, perm anent declarata de PNL de a reveni în Convenţia Democratică, neînţelegerile din cadrul CD între PAC şi PNŢCD, pe de o parte, şi PL-93 şi PNŢCD. pe de altă parte, capacitatea, în cele din u r m ă demonstrata, a liderilor PAC de a trece peste „înlimplările" nefericite petrecute cu ocazia „furturilor de parlam entari" practicata de PL-93 in dauna PAC şi altele, evident. - ' .

Formarea alianţei civic liberale este un rezultat firesc ai unor evoluţii dc crislnlizsre in viaţa, politică romanească, Tn condiţiile de acum, alianţa „Liberalii" are şanse mari de a accede pe fotoliile d in -fa ţă ale Convenţiei Democratice.^ Dacă lucrurile vor decurge normal,. atunc! ar trebui sâ ne aşteptăm la formarea (anunţată, de altfel) pînă în luna mai a unui nou partid^ liberal, care să constituie uri p u n c t'd e atracţie de mare forţă în_Con- venţi.i Democratică. De aceea, dacă pentru mişcarea liberală ceea ce s-a întîm plat imediat după Crăciun poate fi o sărbătoare, pentru Convenţia Democratică lucrurile se -pot complica în urm ătoarea perioadă. Obişnuit, cu poliţia de lider de. necontestat al Convenţiei,. PNŢCD va renunţa cu m are -greutate; la cee.r ce-a clădit în ultimii ani.-C îiiar dacă din inevitabilele confruntări va ieşi slăbit, ori: chiar învins. Ţărăniştii vor continua să încarce a-şi impune punctul de vedere în CD, netinînd seama că situaţia este schimbată. în aceasfă luptă ei n u se vor putea sprijini ^decît pe UDMR, dar evoluţia acestei formaţiuni politice nu este întotdeauna previzibilă-,

fn acest context a apărut cu totul surprinzătoare (dar explicabilă ' posibilitatea, avansată de Valentin Gahrielescu, de a-l sprijini pe preşedintele Ton tliescu. Mai ales că n-ar fi. prima alternativă de acest fel, ţărăniştii propunîndu-i d-lui lliescu primul loc pe listele partidului la primele alegeri din România. Este adevărat, atunci liderii ţărănişti doreau să-l scoată pe d-l lliescu din cursa pentru Preşedinţia ţării, pe cînd acum sprijinul lor (eventual) nu poate vi/a decît acceptarea ideii că dl lliescu va fi din nou preşedintele ţării. Acceptare care trădează starea precară în care se găseşte partidul, şi ca urm are a posibilei unificări liberale. .

© M îin e : Sf. Mc. Herfnes: Cuv. Melanfa Romana. Sîmbătă după Naşterea Domnului şi în cheierea Sărbătorii Naşterii Domnului.

Ii felicităm pe toţi cei care. © Azi: Sf, .Mo: Anisia; Cuv.- îm părtăşind taina ' Botezului,

Teodora; Zotio Orfanotropul, poartă unul din numele sacre, pr. pomenite mal sus.

Vflt” Î L G l i i ! REPREZENTANŢI! OR Mmm(Sau unde trage „oum psnO) (I)

A apărut în acest an o antologie a revistei de limbă maghiară „ICoriink" (cu redacţia la Ciuj-Napoca), Sînt cuprinse articole tra duse în limba română din noua serie a acestei publicaţii (apărută în 1900), sub genericul „Cumpăna". Cititorul român are astfel prilejul să cunoască „noul val“, de după Revoluţia din 1989, al curentelor de gîndire şi de atitudine ale reprezentanţilor minorităţii ma.-' ghiare din România, modul cum sînt percepute relaţiile româno maghiare, problemele minoritare etc.

Semnalăm mai întîi un îndemn deosebit de realist adresat ma-, ghiarilor din România In chiar „Cuvîntul înainte” semnat de Sa- la t Levente, care spune că maghiarii trebuie „să-şi găsească rostul pe meleagurile natale, iar nu să-şi ia.lum ea In cap ca nişte fiinţe induse în eroare şi parcă predestinate fie să emigreze, fie să caute să-şi ia revanşa prin- tr-un radicalism " etnic pentru frustrările pricinuite de idealuri sortite eşecului şi de obiective irealizabile". Iată, -'intr-adevăr, o „cumpănă" a judecăţii realiste şi. pragmatice. Din păca

ADEVĂRUL DE CLUJ VINERI, 30 DECEMBRIE, PAG. 2

TROFEU '94

' h

i-*î } -

■ * c A * v ■

A ' Î j h -"-- ' - ,> ,4

> ,sr - * * * . • *<

&

j****** , s .

** M. * -îf ,4%( ■ B i l '■t l : : • '.*

■* si i i l■ I

Miercuri, 27 deccmbric, la sala de' concede a Studioului de ra- dioteleviziune Cluj, a avat loc festivitatea decernării: diplomelor de onoare şi a premiilor sportivilor, colaboratorilor şl sponsorilo r pe anul 1994. Cu acest prilej au fost lansate „Obiceiuri de

nuntă la canguri şchiopi**, ‘ antologie selectivă dc Cornel Udrea, „Calendarul 1995“ „Animale de rasă" de Ştefan Popa — Popas şl albumul m u sca l „Vitralii" a- vîndo-1 ca autor pe Florin Să-

= sărman. (Foto-text: - N. PETCU)..

PHtFECTURA. CONSILIUL {UUUt ANU -M -1 6 , V,; . . T~ ;*.( ...PRIMARIACLUJNAPOCA; 19-65-30 PRIMARIADkJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA: 31-31-63 PRIMĂRIA ClMPlA TURZII: Jh-80-01 FUMĂRIA HU£DIN:25-I5-4S PRIMĂRIA CIIKRLA: 24-19-24 POLITIACLUI-NAI'OCAiW.ilI 1M0 POLIŢIA FEROVIARA CLIl|-NAl‘tKA: 13.49-74» .

POLIŢIA DtJ:2t-2l-21 - V POLIŢIATURl>A:31-21-21 1 POLIŢIA CiMriATUR2i!;3(>.S2-2J POLIŢIA llULDlN:2M5-3a _ POLIŢIA r.Ht.RLA:24-14-l4 POMPIERI: 981APĂRAREA CIVILA CLUJ-NaPOCA. *1-24-7»SALVAREA: 961 ~

SALVAREA C F J U 1 l-SS-v ‘ INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 93!DL R AN) AMENTE: 9JI ORA LX ACTA: 958 tU-GIA AUTONOMA DE TIRV.ul ICARZ «DISPECERAT: 11-87-48 .REGIA AUTONOMA Dt AI’A CANAL- DISPHCtRAT: U-C.i-02 S.C. 'SALPRIiST* S.A.- DISI'tCLRATi17-55-22 • ’v:iCOMENZI SPEC1AI.F. PENTRU TRANSPORT REZIDUURI. 11-10-12. INTERIOR IM

_ . CURSE ÎIOTERNAŢiONALE:

r , w>r> din AutOQnra 11:

• Cttfi'Njpac* B m tipnu, cu p k ^ r t «linluni, joi ţ» vineri.

*U oii ?,CC tsufiwrfa «Im Sudaptsu in litri»

VINERI» 30 DECEMBRIE, PAG. 3 AUCVAKL'L UE C tU J

PARISUL ÎN CAUTAREA PROPRIEI ” C O N C E PŢ II ASUPBA EUROPEI

.■ - (AFP) -■ V

Franţa, care p reia preşedinţia Uniunii Europene - In primul sem estru al anului 1995, încearcă să facă sâ avanseze propriile idei asupra unei Europe aflată la m ijloc de drum în tre o Germanie con- siderală p rea „federalistă1* şi o Mare Britanie prea „liber-schimbistă". ; . '

Parisul a fost obligat să renunţe la prudenţa sa caracteristică de difuzarea, la începutul lunii septembrie, a docum entului uniunilor democrat-creş-

' tine UCD/UCS ale cancelarului Helmut Kohl a- supra unei Europe de tip federal, condusă de un nucleu d ar form at din c in c i. ţă ri (Germania,- Franţa, Benelux). Acest text, care apreciază sta- tul-naţiune drep t o noţiune lipsită de conţinut şi - care transform ă Comisia de la Bruxelles în embrion al guvem uW i .european, a fost prim it foarte rece de guvernul francez. • ■ \

Tezele prim ului m inistru E d u ard . Balladur cu "priv ire la o Europă mai suplă,, organizată în „cer

curi" regrupînd ţă rile potrivit priorităţilor loc (a- părare, monedă unică eţc.), salutate de premierul britanic, John Major, au alim entat de asemenea argumentele unor centrişti care se tem ca nu cum- : va Parisu l să se îndrepte către o Europă mai puţ in , integrată, după modelul englez.' ;

F ranţa privilegiază instituirea unei adevărate politici de apărare comună, axată pe Uniunea Europei Occidentale (UEO), singura organizaţie exclusiv europeană în domeniul apărării. Parisul şi-a m ultiplicat în acest sens acordurile cu vecinii săi (Eurccorps, proiect aeroriăval cu Italia şi Spania, programe p rin satelit europene etc.).

■ In domeniul instituţional, Parisul este favorabil unei în tă riri a poziţiei „celor m ari'1 din EU (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania)

pentru ca nu cumva extinderea UE să reducă ponderea lor relativă. Consolidarea .puterilor Parlamentului, european este de asemenea prost văzută de autorităţile franceze. ■ •

O alţă am biţie afişată de Paris este aceea de a ştringe legăturile dintre UE şi ţările din Orientul Mijlociu şi din sudul Mediteranei cu prilejul viitoarei; preşedinţii a Uniunii -şi este facilitată de

-faptul că Madridul şi Roma vor asigura preşe- dinţiile viitoare. Aceste trei ţă ri deosebit de sensibile la problemele din această regiune a lumii, din motive istorice şi geografice, vor asigura astfel in total un an şi jum ătate din preşedinţia „mediteraneană" continuă a UE.

Ministrul francez Alai Juppe a declarat că Parisul împărtăşeşte alături de Germania convingerea că ataşarea ţărilor din Est la Uniune „este o necesitate istorică", dar el a subliniat că regiunea mediteraneană reprezintă „o miză economică şio miză, de securitate extrem de importante". Comisia Europeană a prezntat un obiectiv de 5,5 miliarde ECU pentru următorii cinci ani pentru ţările mediteraneene, deci o sumă apropiată celei preconizate pentru Estul Europei (7 miliarde ECU).

Semnarea acordurilor de asociere d intre UE, Maroc,, Tunisia şi Israel va permite Franţei să-şi ilustreze concret am biţia sa mediteraneană pe parcursul preşedinţiei:sale. Parisul s-a angajat de a- semenea să pregătească activ conferinţa „euro- mediteraneană", care ya avea loc sub preşedinţia spaniolă, nutrind am biţia de a instaura în aceste ţări un dialog politic şi o cooperare economică la fel de dense ca cele existente în Europa de est, deşi în ce priveşte primele nu există perspectiva unei aderări la UE. Preşedinţia franceză a r trebui de asemenea să perm ită lansarea, alături de Italia şi Spania, a unei forţe-de intervenţie aero- navale în M editerană p en tru < operaţiuni um anitare sau de m enţinere a păcii.

EST-EUROPENIÎ SE REFUGIAZA TN BRAŢELE " VECHILOR C O N D U C Ă TO R I (r e u t e K) '

Bulgaria a fost ultima ţa ră care l-a primit'* cu braţele deschise pe fostul sau partid conducător — în m omentul de faţă cu numele schimbat şi parţial-reform at — acordîndu-i un vot de încredere co- vîrşitor în recentele alegeri parlam entare anticipate. „Nu fiţi aşa uimiţi", a replicat liderul ultracom unist F ilip Dimitrov cînd un reporter I-a cerut să explice popularitatea listei de candidaţi antlre- formişti. „Am văzut cum a c e la ş ilu c ru se întîm plă în Polonia, în Ungaria, în Slovacia",, a afirm at eL El â r fi putut adăuga. România, deşi în această ţară, ca şi în Slovacia, conducerea, de stil vechi nu este legată la fel de clar ca în a lte părţi de fostele,partide,conducătoare. . . '. . • ■

Dintre foştii sateliţi sovietici, num ai Republica Cehă —■ cu premierul său de dreapta Vaclav Klaus — se orientează împotriva ten-, dinţei de stingă, care a început anul trecut în , Polonia. După mal mult de trei ani de reformă drastică, polonezii şi-au exprim at dezaprobarea în septembrie 1993, votîrid în masă în favoarea a două partide cu rădăcini comuniste care au promis să, diminueze costur _ rile tranziţiei spre capitalism. U ngaria a u rm at la. m al pu ţin de un an ,; predînd puterea în m îinile socialiştilor el în . luna mai, Jn cadrul unui scrutin prin care alegătorii s-au exprim at cu energie împotriva greutăţilor provocate de tranziţia spre economia da piaţă. Rădăcinile lor în fostele partide comuniste conducătoare n u > au împiedicat guvernele Poloniei şl Ungariei să continue reformele pe calea economiei de piaţă şi să sprijine N A TO 'şi Uniunea Europeană. în , pofida ştrîngerii curelelor, ele şi-au m enţinut sprijinul In rîndul unei populaţii derutate de aroganţa şi de disputele din cadrul partidelor de opoziţie care au condus după 1989.

De fapt tocmai în ţările unde influenţa foştilor' comunişti nu este aşa făţişă — România, Slovacia şi, pînă nu demult, Bulgaria —* conducerea în stil vechi -este mai puternică. In Slovacia foştii co-, munişti au făcut greşeala de a fi prea favorabili reformelor şi s-au trezit întrecuţi în alegeri de naţionalişti,' care au promis o cale. mal uşoară. Pentru Partidul.Socialist al Muncii din România (PSM),.succesorul fostului partid com unist,. trium ful omologului său , bulgar, care a cîştigat o m ajoritate parlam entară, nu a trecut neobservat Analiştii politici afirm ă că faptul că exista deja un guvern de stin gă în România, incluzînd mai puţini foşti comunişti adevăraţi şl care a m enţinut reform a în tr-un ritm de melc, afectează şansele PSM.. 1 . ■ r :■

iictul ruso-cecenTN RUSIA SIN D R O M U L A FG A N ESTE MAI

PREZENT CA O R IC ÎN D (AFP)Exact după 15 ani de la in te rven ţia . trupelor so-,

vietice în Afganistan, Rusia este din nou angajată într-o operaţiune m iltară foarte riscantă, de această dată pe propriul teritoriu, şi trem ură în faţa’ spectrului" eşecului - său afgan. . '. - - ; :

Nu trece zi fără ca presa rusă să' nu facă comparaţii în tre operaţiunea ce vizează „dezarm area form aţiunilor - arm ate ilegale din Republica Cecenia" terminologia: care aminteşte de „bandiţii" afgani — şi mlaştine .în care s-au împotmolit timp de 10, ani forţele "sovietice după intrarea lor în- Afganistan la 27 decembrie :1979. Conflictul s-a soldat de partea sovietică cu aproximativ:14.000 de soldaţi ucişi şi cu alţi 50.000 de„ răniţi — dintrev care numeroşi invalizi care au fost reduşi la starea de cerşetori bîntuind şi acum prin oraşele ruse — şi de partea afgană cu un milion de m orţi şi .«'• genera t în Rusia un adevărat „sindrom vietnam ez1*.

Pentru arm ată lucrurile au mers diri: ce:.în ce mai rău. După retragerea din Afganistan, prăbuşirea Zidului Berlinului în noiembrie 1989, urm ată de em anciparea „ţărilor frăţeşti", de dezmembrarea URSS în 1991 şi îh cele din urmă de criza politică din toam na anului 1993, în timpul căreia m ilitarii au ezitat îndelung înainte să treacă de partea preşedintelui Boris Elţîn, au constituit un fel de cataclisme ale căror unde de şoc se fac încă simţite. Retragerea din Europa centrală şi de est încheiată anul acesta, a fost însoţită de revenirea în cond iţii1 degradante în Rusia unde m iliţarii nu dispun de locuinţe decente. Asupra ofiţerilor ‘ superiori "plouă cu acuzaţii de corupţie, iar Ministerul A părării trebuie să se lupte perm anent ca să evite reduceri ale bugetului său. Ei a cerut 111.000 miliarde de. ruble pentru 1995, comparativ cu cele 45.000 miliarde prevăzute"de proiec-'- tul de buget. ;ţ\. '• r.-Ţ

In acest context de extrem ă austeritate, precedentul afgan suscită îngrijorare în legătură cu costul, operaţiunii m ilitare în curs de desfăşurare,; în Cecenia. „Experienţa unor operaţiuni similare dovedeşte? că ele nece-f sită cheltuieli enorme, pe care Rusia este incapabilă să le suporte m ult timp", a relevat Aleksandr Pişkunov, v icepreşedintele Comisiei de Apărare a Dumei. Deşi in tim pul „intervenţiei internaţionaliste" din Afganistan, regulamentele ' m ilita ri impuneau tăcerea — cotid ianul. arm atei „Krasnaia Zvezda" a publicat to tuşi,1a sfîrşitu l anului 1909 o anchetă care înclina să demonstreze că Statul Major se opusese trim iterii de tru p e — astăzi; unii ofiţeri superiori demisionează sau refuză deschis să se supună ordinelor. Chiar şi respectatul general Boris Gromov, care a 'condus operaţunile de retragere a contingentului sovietic şi a fost „ultim ul miltar** care a trecut frontiera afgană la 15 februarie 1989, nu autori-' tatea conferită actuala funcţie de .m inistru adjunct al apărării s-a pronunţat îm potriva „înşelăciunii" căreia- i-au căzut victimă soldaţii trim işi în Cecenia.1 ; ? e.ocamf,ntA- forţele care com bat d irect pe cîmpul de lupta In Cecenia sîn t de fapt cele. ale M inisterului de p ^ ! rr!îî’ ? rIPa,n rtovedindu-se m ult mai reticentă, cu

forteIor aeriene care bombardează capitala ce-faţlei civile provocInd zecl de mortl In rindurile popu-

C S S S 5 !5 r C E l M A I MARE RISC IN CARIERA POLITICA LUI BORIS ELŢIN (r e u t e u )

, , . I n 'Prtma ^sâptăm lna-a campaniei m ilitare a Rusiei împotriva Cecen*! rebele preşedintele E lţîn a condus afcerile de s ta t de pe patul de spital. Este cea mai m are f

aventură a carierei politice foarte riscante, a lui Elţîn şi ' nistrului de interne Viktor Erin “„să, nu cruţe nici un^preşedintele nici măcar nu a fost p rezen t.; Declaraţiile efort pentru restabilirea Constituţiei ruse pe întregul te-prezidenţiale • au fost publicate de biroul de presă al ritorlu al Republicii Cecene".guvernului, iar prim ul m inistru Viktor Cernomîrdin a .M inistrul de externe, Andrei Kozîrev^ a afirm at că.condus efectiv criza. „Elţîn s-a manifestat foarte puţin întîrzierea în -îna in tarea trupelor ruse -s-â datorat fâp-în cursul acestei aventuri", a afirm at un diplomat occi- tului că acestea fac tot ce pot p e n tru .a lim ita num ărul

* dental. „El este supus presiunilor exercitate de diferite de victim e^civlle^jiînaintează lent deoarece încearcă sâforţe, Or.partidă, a războiului şi o partidă a păcii. In - -fie cît se poate de prudente", a „declarat el la o confe-

. ' treaga lui soartă depinde de rezultatul crizei", a a p r e - j* .rgîţă r,^ jP E eşft.tto reba tP cîi'J tim p ,lva continua , operaţiu-;;ciat diplomatul. • . nea, Kozîrev a raspuns:'’. . ^ va fi necesar".

, L iderul cecen D johar Dudaev şi-a edificat viitorul şs a.-D§E^bombardament|le frecvente ale ;capitalel "cecene1! ̂ pe baza m enţinerii independenţei regiunii din Caucaz, de. către avioanele ruseşti provoacă îndoieli In legătură** lăsînd puţin spaţiu pentru compromisuri cu Moscova. El „ cu ̂ declaraţia.;, lui, Kozîrev. Oficialităţile cecene au ară-ja promis că forţele sale vor duce un război de gherilă ta t că num eroşi'civili şi-au p ierdu t viaţa in bombarda-* îm potriva trupelor ruseşti dacă v o r‘ fi-obligate să iasă- m eritef^ 'd iri’ a p ro p ie re 'd e tu rnul te lev iz iun ii'd lrt'o raşid in Groznîi, prezentînd spectrul unui: război de . uzură Comisarul rus pentru drepturile omului, Serghei Koif-

- asemenea celui cu care s-au confruntat forţele sovietice valiov,!iia a ră ta t, că-deţine dovezi -că 42 de:;ceceni ,şl-aujîn Afganistan timp de 10 ani:- pierdut viaţa. .

„Multe depind de faptul dacă Elţîn poate impune o - * ' : ‘ .-'"presiune:'reală,-asupra' lui-.- Dudaev pentru a - s e retrage, elegant şi a lăsa loc unui succesor care să comunice

'acceptabil cu Rusia. El are nevoie de o soluţie rapidă,, fă ră 'm u ltă vărsare de sînge", a apreciat un alt,-diplo-

- mat. >5 : . . . . . '-f i, ,Partida războiului" din Rusia este convinsă , ca E l-

U ţîn trebuie să acţioneze pentru a împiedica separaUs- mul. cecen să declanşeze flăcări naţionaliste în alte părţi

" d in vasta Federaţie Rusă. Moscova, şi -majoritatea vecinilor ei se tem că recunoaşterea* Ceceniei ar deschide calea unor încleştări teritoriale de-a lungul frontierelor

. adesea arb itrare ale fostei Uniuni Sovietice.: .Dar trim iţînd trupe în Cecenia Elţîn a îndepărtat

., „partida păcii", inclusiv m ulţi d intre politicienii liberali, care a u : fost principalii săi susţinăto ri. în ;Cei trei ani după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Egor G aidar,'fost responsabil cu reforma, i-a cerut preşedintelui să corec-, teze această „greşeală tragică". „Luarea-cu asalt, a oraşului Grpznîiii va conduce la : uriaşe pierderi de vieţi. V ailn rău tăţi situaţia politică diri R usia:/V alii O lovitură

̂ îm potriva integrităţii Rusiei". J' !,,M inistrul rus de Externe a subliniat că Cecenia este

o problem ă internă a Rusiei, deşi comisarul pentru drepturile omului Serghei Kovaliov, a rup t rindurile marţi, iansînd Occidentqlui a p e lu l.d e a interveni pentru a opri trupele. Vorbind la Groznîi, , în vreme ce trupele

ÎN CECENIA SE DECIDE VIITORUL POLITIC « AL LUI BORIS ELTTN (Reuter, AFP) -

Preşedintele Boris-E lţîn, implicat într-ună din cele mal riscante partide -_dm cariera sa politică, a decis să nu dea înapoi in problema Ceceniei, angajindu-se să contirTue campania militară, a Rusiei în Cecenia.’Prim â sa alocuţiune televizată, adresată poporului rus : de la decizia de a trim ite trupe pentru a înfrînge ten tativa de independenţă a Ceceniei, i-a oferit ocazia de .a 'râs? punde- solicitărilor form ulate de liberali şi, de generalii rebeli care doresc să şe pună capăt acestui conflict. Iii schimb, liderul d e - la Krem lin ă adoptat, uri tori" sfldă- :

, tor, am eninţător şl a sem nalat că , este gata să-şi lege viitorul politic de o " reglem entare rapidă a crizei. !

Decizia Iui E lţîn .de a trim ite trupe pentru , a în frînge tentative de independenţă a regiunii nord-Ţcauca^ ziene a avut un e fec t1 de recul cînd încă de Ia începutu l operaţiunii, la 11 f decembrie, acestea s-au lovit de rezistenţa înverşunată^ a luptătorilor cecenl. Sprijinu l opiniei publice faţă de această operaţiune s-a dovedit slab, iar sondajele def opinie au ară ta t că .ulterior s-a deteriorat şl mai m ult, îndeosebi după ce Rusia a lansat raiduri aeriene asupra capitalei cecene, Groznîi. ;

Preşedintele Elţîn a convocat la 26 decembrie Con*-. . . . . . . ,. . . , siliul de Securitate, un grup puternicvform at din înalte

ruse bombardau periferiile oraşului c u , artileria,^ . oficialităţi ale.statului şi guvernului, pentru a reexam inallov a cerut Naţiunilor Unite şi Organizaţiei pentru , operaţiunea din Cecenia.-'Emil-Pain, consilier a l Krem - curitate^şi Cooperare în-Europa să intervină. „Aceşti 'P > * .'^ g au l^ la /d e c la ra t că la acest conclav „uliii" şl ,4»runŞ.

;■ toţi şi artileriştl nu ştiu în ce trag", a relevat ,eţ. ' beii" iirm au să se înfrdnte în legătură cu m odalitatea şij fV i «iG. ^ptfslMlitatea'î d e “a :g răb i bperaţiunea 'm ilitară. Dacă lu-

- RUSIA-SE IMPLICA TOT M AI MULTî . erorile ..au ,(stati;îritr-ad^văr!j astfelj „uliii" au cîştifiat. jIN rO N F L IC T U I CFCEM ,•>«„- cursul vunei misiuni de recunoaştere, sporind num ărul cuţiunea sa. Elţîn pare hotărît să pună capăt crizei rade victime în rîndul m ilitarilor ruşi. ,_ — ' Pid pentru a lim ita prejudiciile politice, nle unei tn tre-

S ituaţia reală contrastează puternic cu o, promisiune prinderi dezastruoase, d a r capacitatea sa de reuşită esteanterioară a .ministrului apărării, Pavel Grâclov, că va prelua controlul asupra întregii ,Cecenii In două zile, cu numai două regimente de paraşutişti, afirmaţie pe care a făcut-o cu cîteva zile înainte de declanşarea operaţiunii.

sub semnul în trebării/Opoziţia faţă de această "campanie s-a manifestat în

cele mal înalte niveluri ale arm atei, Jndicind câ Elţîn s-ar puteia confrunta cu o revoltă In cazul în caro a r exercita presiuni p rea dure sau a r grăbi prea tare lu-

Agenţia de presă In terfax a inform at m iercu ri'câ crurile. La 20 decembrie, generalul Boris Gromov. ^arodouă batalioane de infanterişti m arini au fost trimise a comand&t operaţiunea de retragere a arm atei so.în Cecenia pentru a întări unităţile avansate, iar un re- vietice din Afganistan, ia r i n prezent ocupă funcţia rtdgim ent de infanterie motorizată, staţionat In regiunea m inistru adjunct al apărării, a criticat vehement, Intep-Volga din centrul Rusiei, a plecat spre regiunea rebelă, venţia în Cecenia. EI a com parat actuala campanie cuAgenţia ITAR-TASS a precizat c ă , preşedintele Boris operaţiunea din Afganistan In care( pierderile, um ane

Elţîn le-a ordonat m inistrului ap ă rării Graciov (1 ml* ale URSS s-au ridicat oficial la.13.000 de morţu

ADEVARUL DE CLUJ VINERI, 30 DECEMBRIE, PAG. 4

PUNCTE DE VEDERE

Carenţele Legii 87/1994% dialog cu dl. Gheorghe lliescu, comisar şef adjunct al Gărzii

Financiare Cluj O— Caro sînt, in opinia dumneavoastră, neajunsurile Legii eva

ziunii fiscale?— Legea 87/1994, cu aplicabilitate din 24 noiembrie, este bine

venită deoarece .evaziunea fiscală a fost, este şi va fi în toată lumea, indiferent de sistemul social. Nivelul evaziunii fiscale este controlabil sau nu. In prezent, în România evaziunea fiscală depăşeşte limitele maxime admise, fapt ce a determinat actualul guvern vsă propună această lege şi ea să fie adoptată şi promulgată. Promulgarea legii s a făcut pe motiv de operativitate, pentru a stopa fenomenul, fără a se tine cont însă de legile existente, strict necesare, pentru a fi aplicabilă în totalitatea ei. ■

— Concret, Ia ce anume vă referiţi?—' Am în vedere, cînd fac această afirmaţie, cel puţin patru

elemente Ultimul art. din lege prevede abrogarea tuturor dispoziţiilor contrare eif In acest context I^egea 12/15)90 republicată, referitor la sancţiuni, este aplicabilă sau nu? Apoi, capitolul 2 din Legea 87/1994 prevede infracţiuni Ia evaziunea fiscală, infracţiuni care sînt p reluate şi ca şi contravenţii în capitolul 3 al aceleiaşi legi. Care sînt criteriile de delimitare între contravenţie şi infracţiune, ele nefiind stabilite prin lege sau prin instrucţiuni de aplicare??

Prin actul normativ se stabileşte în sarcina organelor MF (fără organele de Poliţie şi fără organele Parchetului), nominalizată fiind Garda Financiarii, stabilirea răspunderilor pe linie de evaziune fiscală, fără a se da dreptul la anchetă penală organelor financiare, pentru deschiderea .unui dosar penal şi instrumentarea acestuia, prevăzută de Codul ;de procedură penală. în acest caz, cine face cercetarea penală şi trimiterea în judecată?

In cazul în care un contravenient are aceeaşi abatere şî a doua oară, legea prevede infracţiune chiar dacă este contravenţie, fără a delimita cuantum ul, sau pericolul social (vînzarea de produse alim entare fără termen de garanţie, de un volum mic şi "de o valoare mică). Este posibil ca la nivelul unui bulic, la-nivelul a cîteva zeci de mii de lei, firma să fie trimisă în judecată pentru infracţiune în condiţiile în care firme responsabile, cu multe milioane de lei, nu Îşi achită datoriile faţă de?stat, invocînd diverse motive? ;

— Avînd în vedere aceste aspecte, în ce măsură Garda F inanciară Cluj a aplicat Legea evaziunii fiscale de la intrarea ei în vigoare? . ■ '" ' -. ^ . - ,

— Pînă în prezent s-au efectuat peste 200 de controale cu instrumentare pe legea evaziunii fisca le 'u rm în d ca actualul sistem de procedură să delimiteze corecta încadrare în lege

. " M. TRIPON

Din situaţia statistică a C.C.I. Cluj, întocmită la sfîrşitul a- ccstul an, rezultă câ în judeţul nostru există un număr de 1800 de firme mixte (cu capital parţial sau integral străin). Valoarea capitatului străin investit

ja r din Iordania, 127 de firme. Celelalte ţă ri au sub 100 de firm e în judeţ. .

In privinţa capitalului financiar investit, situaţia este complet diferită. Cei mâi serioşi investitori s-au dovedit a fi. oa-

TN JUDEŢUL CLUJ STNT 1890 DE FIRME MIXTE

în judeţ este de 41.789,5 mii dolari.

Pe tipuri de activităţi situaţia este următoarea: 1.753 de firme funcţionează in domeniul importului şi exportului, 1.749 de firm e sînt profilate pe comerţ intern, 1.688 de firme sînt , a- xate pe servicii, 1.243 realizează activităţi de producţie şi ,572 de firme, de construcţii. Cei mai mulţi investitori sînt din Ungaria (270 de firme), urmaţi de cei din Germania (264 de firme) şi Italia (221 de firme). Din Siria provin 185 de firme,

menii de afaceri din Luxem- brug, cu 33.874,5 mii dolari, u rm aţi de italieni, cu 2.275,4 mii dolari, germanii — cu 1.679,8 mii dolari. Cu sume de sub un milion de dolari, d a r peste 200.000 sînt: F ra n ţa ,, Ungaria, Austria, S.U.A., Siria (în ordinea descreşterii capitalului străin).

In partea de jos a clasamentului, cu o firm ă sau două, se situează Şri L an k a ,' Tanzania,

-Honduras, Norvegia,•• "Arabia Saudită, Peru, Mexic. Estonia, Polonia ş.a. care au invesit 10, 20 de mii de dolari.

, STEAUA DE AUR” LA DEJLa decernarea premiilor TRO-.

B FEU '94 pentru sport, unul din premii a fost acordat conducerii „Someş" S.A. Dej, pentru rolul avut în dezvoltarea sportului dc- j ran. L a . decernarea premiilor, dl. Ioan Ungur, directorul general al societăţii a venit cu o mică surpriză. Domnia sa a prezentat trofeul „Steaua de aur" cu care a fost prem iată S.C. Someş S.A. • Dej pentru exportul de celuloză şi hîrtie pe anul 1994.

te;-Usî

CENTRUL DE DEZVOLTARE M A N A G IW Â & C LU T*

In data de 20 decembrie a.e4 îh5̂ ^^re-Jc^fa^Q-lui8 Rokeft'*Mâcăire, secretar II la Ambasada Marii Britarui ‘la Bucureşti, a fost semnat actul de constituire a Fundaţiei „Centrul de Dezvoltare M an ag e ria li Cluj". Noua instituţie are ca fondatori următoarele^ ihstituţii: Bri- tisb Know How Fund, Universitatea Bab&ş Bolyaj, Universitatea Tehnică, Banca „Dacia Felix",1 Banca '„Transilvania", Consiliul Ju deţean şi Camera de Comerţ şi Industrie Cluj:;‘; .

Fundaţia a fost .înfiinţată cu scopul de"a îm bunătăţi abilită ţile managerilor existenţi în societăţile romflneşti şi de a identifica, în acest scop, necesităţile de jăsistenţă managerială şi şcolarizare. Vor fi organizate, aici, cursuri de pregătire managerială, vor' fi acordate ̂ servicii de consultanţă" societăţilor, comerciale, vor fi redactate şi difuzate materiale didactice de instruire în management. Sediul noii fundaţii este la U.T., Facultatea de Mecanică.

; CE NE VA ADUCE 1993?

Senatul a adoptat, înaintea sărbătorii Crăciunului, proiectul de lege priv ind ; accelerarea procesului de privatizare. Urmează ca şi Camera Deputaţilor sâ facă aceiaşi lucru şi vom deveni fericiţii posesori ai cupoanelor de privatizare! Fţţnă atunci, fondurile proprietăţii private s-au hotărît, miercuri, să-şi reevalueze certificatele în concordanţă eu noile valori ale capitalurilor sociale determ inate deH.G. 500 din J994. Dacă,,se păstrează proporţiile, creşterea valorii carnetelor cu certificate de proprietate va fi spectaculoasă. Neoficial se anticipează că de bază ar. rămine carnetele roz, a l căror preţ, Intr-o astfel de eventualitate, va creşte la valori astronomice.

Rezultă deci că „Someş" S.A. Dej este ' cel mal m are şi mai tare exportator în" domeniu din ţara noastră. Nu ne rămîne decît să îi fclicităm şi noi, şl pentru că ne aflăm în plină perioadă de colindat să le dedicăm colinda „Steaua sus răsare". Nu însă 'chiar ca „o taină mare", motivul premierii fiind, după cum am an rn - tit, exportul de celuloză şi h îrtie.

M. HOSSU. ISB SS» 0 3 - GS! ® ‘ SSB : @39. ..(SS &

Scont. 1. Sumă de bani egală cu dobînda < care se cuvine b ăn c ii, pentru achitarea anticipată a unei poliţe, cambii etc, inclusiv comisionul perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuate cu operaţii de sconta- re şi care se reţine din valoarea nominală a efectelor de com erţ;' . ' . .

2 . Bonificaţie care se acordă debitorului din valoarea unei cambii, poliţe sau a unei datorii achitate înainte de scaden-ţav . . ; ''

P rin scont, creanţa este transform ată înainte de scadenţă în capital bănesc. -

PORTOCALE CU 1.000 LEI KG

Firm a „Adriana" SRL comercializează, Ia stradă (pe Iuliu Mâniu, fost 6 Martie) portocale import Grecia, la preţul de 1000 de lei kg. Este cel mai mic p reţ pe care l-am văzut în această iarnă, în zona ce n tra lă : a o raşului - cel puţin. Coada permanentă la portocale garantează, zi de zi, fructe proaspete.

P a g in a r e a l iz a ta d e M a r ia S â n g e o rz a n

• în perioada 20—24 februarie1995 va fi organizată o misiune economică în Polonia, ia Camerele de Comerţ şi Industrie din Varşovia şi Cracovia. înscrierile se fac pînă la data de 15 ianuarie 1995.

o In prima .săptămînă - a lunii m artie 1995 este programată o misiune economică , în Grecia, lă Camerele de Comerţ şi Industrie

Idin l.arissa, Salonic, Toanninna şi Trakiio. Termenul de înscriere este acelaşi ca pentru misiunea în Polonia — 15 ' ianuarie1995.

• în cadrul unei analize efectuate I r Prim ăria Ciuj-Napoca, CCI şi. conducerea societăţii „Expo,Transilvania" SRL s-a convenit asupra participării consiliului municipal.^ în calitate de acţionar, la realizarea unei investiţii' 'denumite'.' Centrul de Congrese şi . Expoziţii C luj, iniţiativă ce urmează a fi realizată cu participarea unor ' ’ investitori străini şi autohtoni.. ■

F.M.O.A. A.DAF.

C.A.R»

SAFI S .A . com u n ică urm ătoarele rezultate financiare a le Fondului Mutual al O am enilor d e Afaceri, va lab ile în cep în d cu data d e 1 9 .1 2 .1 9 9 4 - -

Activul net (mii): 42.417,9 Fond. divid, (mii): 600

' Val. nominală: 50.000 Creştere (%): 480 ^Nr. C.I. (tip A) îh circ: 111.275 Nr. C.I. (tip B) în cicc: 139.974val. C.I. (tip A): 290.000 Val. C.I. (tip B): 72.500

Str. Moţilor 1/27 ‘tel. 195268;190388 Str. Memorandumului? Str. Republicii 1fax: 190389 - tel. 118623 tel. 190378

O PROPUNERE O P O R T U N A /;

In urmă cu doi ani, arătam -că certificatele de propriei/de sînt hîrtii ele valoiire sau, mai bine zis, simbolul unuf capital ‘de m ărim e''nedefinită; Aşa a frt£«t plnă In m om entul‘ th care Agenţia Nnţiohală penlru Privatizare a stabilit valoarea Ipi4 nominală de încpput. lîllfrlo r, periodjt, 'fleeâW ' Fond nl Pţ-opirelăţii P ri- vale din cele cinci existente a comunicat "yaloaYea. la f l, rle regulă tn creştere, a certificatului * emis de ,el. Convinşi fiind că certificatele de proprietare .cuprinse într-un carnet sini. subevaluate, atît de către F P P ., cît şi de tranzacţiile spontane pe ’ piaţa neorganizată, recomandam renunţarea Ia vînza/ea lor în favoarea srhlm bării pe acţiuni la societăţile care se privatizează

.sau pentru o fi utilizate ca acţiuni la Fondurile Mutuale în ra re urmează n 'se «transforma F .P Â -urile Cu toate acestea, unii deţinători de certificate nu au fost interesaţi să dobîndească calilalea de acţionar şi le-au vîndul. în lipsa unui cadru organizat pentru tranzacţionarea lor, operaţiunea a dobîndit un caracter pur speculativ. Nici nu se putea ajunge la altceva, r-feă vreme inexistenţa unul criteriu, de referinţă valorică credibil se corela cu nevoia presantă de lichiditate a unui segment al posesorilor de certificate şi cu dorin ţa r/e investire în aceste hîrtii de valoare a acelor îmbogăţiţi pesle noapte care au ,sesizat gradul de subevaluare al lori "

Tranzacţionarea certificatelor de proprietate s-a Intensificat. pe măsură ce s-'â’ extirts metoda de privaţi- rare standard a societăţilor comerciale mici, prin În

fiinţarea asociaţiilor de salariaţi dornici să ajungă în posesia întreaului pachet «le acţiuni ce poate fi schimbat, rpe certificate de proprietate la societatea în care1

, |(jlucrea~ză. Or,, pentru a deţine ...acest', pachet, multe certificate de proprietate urmau, să fie achiziţionate de pe

izarea pieţii de proprietate

piaţă. Dezvoltarea acestei pieţe, a fost stimulată şi de sentimentul de frustrare al unor, categorii-profesionale ocupate, îndeosebi. In domeniul culturi), învăţăm intu- lui, ocrotirii sănătăţii, apar.v.filui de stat, sentiment determ inat de convingerea că nu se poate obţine în schimbul certificatelor deţinute acţiuni la întreprinderile rentabile. Considerindu-se hîrtii fără o . valoare certă, în mod firesc, s-a decis adesea vînzarea certificatelor chiar Ia preţuri derizorii.

S-a ajuns, astfel, la situaţia în care desfăşurarea norm ală, adică într-un cadru reglementat, a operaţiunilor de vînzare, cum părare sau de sehlmb ale cerţificaM or de proprietate să constituie o condiţie indispensabilă, toentru continuarea -, procesului de privatizare." Cum acest c a d r u nu-1 p o t constitui decît agent» economici autorizaţi să opereze cu > hîrtii de valoare, societăţile

de Intermediere valori mobiliare (S:I V.M.) se ara tă ‘ to t mai preocupare de crearea Iui. O dovadă au ofe

rit-o cele zece societăţi cu acest profil «lin întreaga ţară, care s-au întîlnit la data de 28 decembrie 1094, la o consfătuire organizată de S.T V.M. „Brocker11 S.A.

• din Ciuj-Napoca, pentru a întocmi un proiect de regulament în vederea organizării pieţii secundare a cer-

■ tificatelor de proprietate. Convingerea reprezentanţilor socitVălilor, reunite pentru prima d-ită în a fa ra .c a p italei ţării, este că organizarea acestei pieţe se poate realiza in termen srurt, 'sub directa supraveghere. ş> reglementare a Comisiei Naţionale a-V alorilo r Mobiliare. însă penlru ca efectele benefice ale funcţionării pieţii certificatelor de proprietate să apară într-un orizont temporal optim, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare trebuie să asigure societăţilor de interm ediere dreptul exclusiv de operare cti certificatele de proprie late' pe pinţa secundară Dacă ace«t deziderat se realizează, pinţa certificatelor de proprietate poate contribui la prlvntizareaVcu succes a~ societăţilor co m«jrciale mari şi mijlocii, prin schimbul fl 30 la sută din acţiuni contra certificate, poate asigura fluidizarea activflătflor de comppnsare şl poate chiar descuraja şi lim ita operaţiunile ptir speculative eu acosle hîrtii de valoare. Iar Iri ce-i priveşte pe vinzătorii de certifi-ate, ei vor beneficia de preţuri care reflectă echilibrul din tre cerere şi ofertă şl de tranzacţii desfăşurate tn mod continuu, ordonat şi in condiţii de transparen ţă şl sl-

' guranţă ridicate.Pelru PRUNEA

S.I.V.M. „HROKER" S A '

VINERI. 3» DECEMBRIE, PAG. 9ADEVARUL DE CLUJ

/Urmare din PnS. "î,V,ania ' a r fi „miza pro-ţTransilvania a m m in o .

priu-zisâu a '^ Î T t r a g e m ai m u lt „Cumpă- J ^ p i i ^ e l e şi ’(pre)judecă- ? oare le propulseaza? Uaa

L 6 t e m e l e Preferate este antonimia şi independenţa Transil-2 « trecut şi în perspec- Tvf R Varkonyi Agnes. autoarea a r t i c o l u l u i „T ransilvan ia .. şiechilibrul puterilor e u r o p e n e le Întreabă: ..Cind s-a desfiinţat statul transilvan independent? fft timp a mai continuat acesta să- existe în cultu ra şi în tradiţiile care asigurau convieţu irea diferitelor naţiun i?1* Nu se întreabă şi nu explică în ce consta această „asigurare a con- vieţuirii", şi anum e In constitu- ţiile feudale transilvănene, care „asigurau" imensa nedreptate făcută românilor de a nu fi re-: cunoscuţi ca naţiune politică con-

. stitutională. De altfel, trecutul este privit cu jum ătăţi de adevăruri si de alti autori din „Cumpăna". O anchetă de opinie publicata de K orunk are următoarea-întrebare: „In concep- -

„REVOLUŢIA(Urmare din pag. 1)

i . I. vCiocnirile de Ia- Tg. Mureş 1990) — 89,5 (1992 —

Ocuparea Capitalei de că- ^ ^ - ' friineri (14—19 iunie 1990) — P 'W; (1992 — 85); 3. A doua ocu

pare a Capitalei de către mineri (1991)— 76 (1992 — 82); 4. Violenţele din 13 iunie 1990 contra Unor instituţii — 72 (1992 — 82).

Alte evenimente eu scoruri favorabile (1991):

1. Alegerile.. d in septembrie^1992 — 54 ; 2. Procesul Ceauşeşti-

I !or ■— 44; 3. Form area noilor sindicate — 40; 4. Liberalizarea avorturilor — 33,5; 5. A- legerile din mai 1090 — 33.

Alte evenimente cu scoruri negative semnificative:

1 Răcirea relaţiilor cu Moldova — 48; 2. M anifestaţia din Piaţa Universităţii — 37; 3. Vizita fostului rege (1992) — 20.

La" nn interval , de trei ani transformarea FSN din putere de stat în partid politic (ianuarie 1990) obţine în cele două sonda-’

scoruri de semne opuse: —

ţia Dumneavoastră, există - pericolul (speranţa) ca, în urma u- nor presiuni externe şi interne, Transilvania, să se separe intr-o entitate specifică — din nou şi, de data aceasta, irevocabil — în cadrul spiritualităţii maghiare de pretutindeni?" Benko Samu vorbeşte de terRoriul,, luat Ungariei şi a taşat României", în urma tratatelor de pace, nu a „auzit" probabil de „ataşarea" făcu-

. tă de poporul m ajoritar al acestei ţări româneşti la Alba Iulia, In 1918. Acelaşi autor vorbeşte de „programul de distrugere a oraşelor",- care a existat în România, program de care au suferit „orăşenii băştinaşi". Cine or fi „orăşenii băştinaşi" nu ne

.spune. în -C lu j au imigrat, mai cu seamă din secolul al XVI-lea începînd, secol-după secol, numeroşi unguri din Ungaria. E- xistă documente în acest sens pînă în 1918. -Şi apoi, ce fel de omogenizare a făcut statul . român de exemplu în oraşul Ba- raolt, unde mai sînt doar 340 de români şi 10.000 unguri (conform recensămîntului din 1992)?

/.: (va urma)

L A R O M Â N I" ;3 ~20 în decembrie 1994,: faţă de 8 în decembrie 1992.

la lă scorurile cu care sînt e- vatuate în 1994 formarea a trei guverne: . '

1, Primul guvern Roman — 17;2. Guvernul Stolojan .— 40; 3. Guvernul Văcăroiu — 0. "

Proporţiile de subiecţi domiciliaţi în aşezări urbane şi rurale unde foşti şefi locali înainte de 1989 deţin funcţii oficiale şi în momentul efectuării celor două sondaje:

1. Fositul prim ar dinainte de1989 — 20.5 (1992 — 14); 2. Fostul şef ai Securităţii — 9 (1992— 5); 3. Fostul prim-secretar PCR — 0 5 (1992 — 15).

Schimbări intervenite, după .1989 în viata personală a intervievaţilor:

1. S i-aus schimbat ocupaţia —39 (1992 — 31); 2. Şi-au schimbat locuinţa — 13 (1992 — 9);3. Si-au schimbat locul de numea — 45 (1992 — 37); 4. Schimbări în viata de familie — 22 (1992 — 13).'

NOI, EUROPA $1 BANDIŢIContinuam discuţia cu domnul maior Mircea BOTEZ (Ministerul

de Interne) cu privire la complexitatea cauzală şi combatereacriminalităţii #

• Infracţionalitatea nu poate fi abordată singură, independent de anume factori, care se interferează - şi intercondiţionează. Care sînt, totuşi, factorii care concură Ia complexitatea ilicitului penal? •

-— Concluzia de cea mai largă generalitate ne arată că există trei asemenea categorii mari de factori bio-psiho-sociali. Procesul complex şi dificil de trecere de la un sistem politic la altul, de la economia hipercentralizată la economia de piaţă are în conţinutul său, ‘ intense fenomene de degradare socială. Perioada de tranziţie este caracterizată prin existenţa unei adevărate anomalii, a unei stări de patologie socială, generată de-lipsa regulilor juridice şi morale,, pe baza cărora ar fi trebuit să fie organizată viaţa econotnică şi socială

şi în funcţie de care oamenii să-şi fi putut raporta şi modela atitudinile şi comportamentele. Mersul - procesului de reformă economică a fost însoţit de accentuarea dezechilibrelor structurale macroeconomice şi sectoriale, opţiunea politică şi acţiunea, de cele mai multe ori, fiind la cheremul legilor hazardului. Nu întîmplător peste 35 la sută din totalul învinuiţilor din ulti-' mii trei ani l-au reprezentat persoanele fără ocupaţie, dinamica lor fiind în continuă creştere. La cele relatate se adaugă şi în- tîrzierile în ritm urile * privatizării, cu efecte negative în planurile asumării responsabilităţii şi răspunderii, precum şi faptul că unele persoane implicate în conceperea şi realizarea privatizării au acţionat, după poziţiile propriilor interese, pentru a obţine profituri ilegale.

— Există şi a lte cauze ale in» fracţionalităţii?

— Multe. Şi se cer aprofundate. N-aş menţiona decît scăderea drastică a rolului controlului social, creşterea neglijenţei din

- partea unor manageri şi -consilii de adm inistraţie. Apoi, să nu uităm de alţi factori criminogenl, cum ar fi cultura şi factorii de conflict cultural, nivelul redus de şcolarizare (70 la sută din totalul infractorilor pe ultimii trei

, ani sînt dm rîndul celor care nu au decît şcoala generală). Corela t-acestu ia este şi factorul „vîrsta", care afectează într-o manieră specifică geneza- crim inalităţii, . a tît din perspectiva făptuitorilor cît şi a victimelor. Relevant este că num ărul participanţilor minori şi tineri r e p re - ' zintă peste 52 la sută din totalul învinuiţilor, o pondere şi mai ridicată a acestor făptuitori fiind

-im plicată în comiterea infracţiunilor de natură juridică.

Radu VIDA

REPARTIŢII DE LOCUINŢE

Prim ăria municipiului , Ciuj- Napoca invită reprezentanţii u rmătoarelor unităţi economice, precum' şi următoarele persoane fizice, să ridice repartiţiile de locuinţe fond de stat:S. C. CLUJANA S.A.; S.C.C.P.C.;S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S A.; S.C. FORTPRES CUG S.A.; S C. FORTUR CUG S.A.; ELEC- TROCENTRALE S.A.; ELECTRO- SIGMA S.A.; CONSILIUL JU DEŢEAN; POLITIA; R.A. VICTORIA; S.C. TERMOROM S.A.; ASOCIAŢIA NEVAZATORILOR;S.C. FLACĂRA s ;a .;. U.M. 02999;E.M. CĂPUŞ; R.A.J.A.C.; S.C. NAPOCHIM 'S.A.; ASOCIAŢIA RĂNIŢILOR ÎN . REVOLUŢIE; SPITALUL CLUJANA; L1ŞCAN GRIGORE — pensionar; BADAU ELENA handicapată; FODOR ILEANA — handicapată; JURCA VALERIA pensionară; SABA- DUŞ ANA — handicapată; CO- TIŞEL ALEXANDRU — pensionar. ’■ ;

HOŢII NU AU VACANTĂDeşi are 17 ‘ani şi d o a r . . . 4

clase, deşi acuma a r trebui să fie î n ‘vacanţă Tibor Banyai din Ciuj-Napoca, nu se încadrează decît formal în categoriile am intite, pentru că în realitate a scăpat de mîna părinţilor şi a profesorilor, şi s-a pus pe furat. Fiind un adolescent c i l foarte m ultă' imaginaţie, dar şi cu o fire practică, el s-a hotărît să-şi facă u n . . . rost. Şi cum să cîştige mai uşor mulţi b an i,'d d că riu” prin furt, că to t e la modă în , ziua

V - .13 '

de astăzi. .Timp de uri an a săvîrşit mai

m ulte furturi pe raza municipiului Cluj-jNapoca, pentru care a fost condam nat exact pe un an ...

O vacantă cam lungă pentru un elev repetent. Dacă nu a fost primul la învăţătură, a fost î n . . . faţă la furturi. M entalitate total greşită, care, însă, a avut u rm ări grave în viaţa minorului

Sa. Cs.

IN LIPSA CLIENŢILOR,,OSPĂTARUL S-A APUCATDE FURAT

Laurenţiu Mocanu, un tînăr de 24 de ani din-Ciuj-Napoca s-a decis să fure un ARO. De meserie ospătar, în lipsa clienţilor, a avut timp să cutreiere străzile municipiului de pe Someş. ,A şi pus ochii pe un autoturism ARO—244, parcat în apropierea intersecţiei străzilor Albini şi Muncitorilor! Nu ş reuşit să punâ-şi mîna pe maşină, fiindcă a fost prins în flagrant de un poliţist care veghea ordinea ’ prin zonă. Pentru comiterea furtului în dauna avutului privat a fost transportat — de astă dată cu o maşină tip ARO a politiei — direct în arest, iar de acolo,.după cuvenita judecată la Penitenciar,

i A rămas fără maşină, dar şi fără libertate.: - ■- » V Sz. Cs.

Sîmbătă, 31 decembrie. Progra- nul 1: 12.00 Mîine anul se-no-

13,00 în lumea basmelor; -ţfâserpnesene anim ate; 15,10 Pa- s ^ctpSul recuperat (documentar);

1.40 Film serial: „Serviciul se- 'et“; 16,10 Moda pe meridiane;.6.40 Anul sportiv 1994; 17,40 lucuriile iernii; 18,10 Film se- ial; „Beverlv Hills, 90210"; 19.00 3ua TVR; 20,00 Actualităţi; 20,30 Ieşene animate: 21,00 Un Reve- ion pentru mici ş i . . . mari; 22,00 Iwsajul Preşedintelui României; !,15 Pluguşorul la români; 22,30. tevelion TV — 1995.Programul 2: 12,00 Mîine anul t-noioşte!; 13,00 în ltimea bas- lelnr; 14.00 Actualităţi; 14,10 Est- Hidlan magazin de sfîr.şit de Şptămînă;. 16,00 Desene anim ale; Md Film serial: „Fiicele docto- ilui“; 17,00 Spectacol de varierii; 18,10 Film artistic: „Călăto-> la Bountiful"; 20.00 Actuali- ;5; 20,30 Depene anim ate; 21,00

Revelion pentru cei mici;1)0 Mesajul Preşedintelui Robiei ; 22.15 Pliigiişorul la ro- !ni; 22..10 Revelionul e in toi ar şi pe programul 2! duminică. 1 Ianuarie. Progrn- 'I 1: 9,no Desene anim ate; 9,30

serial: „Fantastica familie Hop"; 10,00 Po"estiri de ne- 11; 1100 Lumină din lumină;1(1 Din albumul celor mai fru-

fţ&e melodii populai-e; 13,00 wicV .̂V,' 1''5 Concert rle Anul

difilări. Intervenite. în programul an u n ţa t

,-;T. ’i- -

:*‘V

ADEVARUL DE CLUJ VINERI, 30 DECEMBRIE, PAG. 10

11

E ven im ent e x p o i î j ic n a l .

Vasile D0H0TARU: „livre z intuitiv şi spontan’

Expoziţie Vasile Dohotaru, de la sediul Muzeului National de Artă, este fără îndoială, un eveniment. Este. în prim ul rînd, pentru că Vasile Dohotaru (născut la 10 aprilie 1955, Orhei, Republica Moldova) vine d intr-un ţinu t ROMANESC. încărcat de tradiţii şi obiceiuri. Este, în al doilea rînd, pentru că Vasile Dohotaru gîndcşlc, pictează şi sim te ROMÂNEŞTE.

Vasile Dohotaru este absolvent al Facultăţii de-pictură a Institutului pedagogic d in Odessa, 1980. In prezent este conferenţiar univ. la Facultatea de pictură din Chişinău, membru al UAP-ulul Republicii Moldova, membru al Şcolii de acuarelă „Aldo R ai-, mondi", Roma, Italia. Prezent cu numeroase lucrări în colecţii particulare din Franţa, Germania, Elveţia, Danemarca, România.

•* .V ’ ̂ ; :;â'* -s ş|:

' • ‘^ “ , »/ * ţ . *»Jl

•V r ' / Vv ■ •> ; f •' i

*-^ * v ** .v

* ^ J* t f ' 1

' * r / - ; V S v*

— Vasile Dohofacu sînteţi o premieră: pentru şimezcle cluje-.

' nc? • >*■ , ■ .— Să fiu sincer, pentru o pe

rioadă de..tim p mi-am luat ră mas bun de la studenţii mei de la Facultatea de pictură. Am a- bandonat catedra pentru a putea lucra. pentru a picta, pentru a: fi în mijlocul oamenilor. M-am Stabilit ia Bucureşti şi lucrez.

•— Care este situaţia artiştilor plastici In Republica Moldova? Care e poziţia UAP-ulul Republicii Mloriova?

—- Totul "depinde numai de personalitatea artistului; de Interesele fiecărui - ‘artist în parte.

vorbesc despre mine, e o întrebare grea. Niciodată nu m-am lăudat. Am lăsat întotdeauna să Vorbească lucrările pentru mine. Am lăsat specialiştii şi publicul să-şl spună părerea. M-am stab ilit 'în ŢARA. Aici mi-am găsit multe repere artistice şi de suflet: satul, ţăranul, tradiţia, un bogat m aterial ce trebuie filtra t filosofic, simbolizat estetizat

— Să amintim cîteva locuri de care v-aţi legat sufleteşte. ,

— In prim ul rînd, m ănăstirile: Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Vă- ratec, Apoi, . localităţi pitoreşti: Bistriţa, Buşteni, Sinaia, cu un relief deosebit, foarte bun pentru

Sînt artişti plastici mulţumiţi cu colorist. Ceea că m-a atras spre ce este în Moîdova acum, sîn t stilizări libere în compoziţii. Peî-şi plasticieni nemulţumiţi de actuala stare. Unii se află în căutare de material şi au ales străinătatea. Eu am preferat ŢARA. UAP-ului . Republicii Moldova este într-o oarecare măsură, tînăr. De puţin timp au fost alese cadrele de conducere. In ansam-

sajul arhitectural îri arm onie cu natura, mal ales în zonele în care

; satele nu au fost distruse. ; <— Este Vasile Dohotaru un mo

dernist?— Sînt mai aproape de fovîsm,

-. un pictor de la expresionism spfefovism. Cit e de modernă arta

blu, se străduie să îndestuleze , mea «-numai „ publicul o "poate cerinţele artiştilor plastici;, moldo-îş. sp'unfe ftpcrez'fHntjuitiv: şi spon- veni. . , -■ Vi.:;; lan. jj& isîrfjt^ tg icazurile filtrînd

— Cine este’ Vasile Doho.ta?1u?^ ptul^iprin^sim ţăm inte curate. Nu— îmi vine , . foarte >greu>&〠jînt-m nVm etodist-îa tratarea for-

.. . tn'elor. desi poate a r trebui une-

ENGLEZESTE CU v T ' v PROFESOR

Cei aproape 20 de ani de dezinteres faţă de limbi cum sînt engleza, «germana, franceza, . ita liana, câ să nu mal vorbesc de la tin ă ' ş l ' elenă, nu sîn t recuperaţi nici acuma. A fost un dezinteres manifestat prin reducerea numărului de locuri în facultăţile de profil, • reducerea numărului _ de ore de limbi străine în şcoli, absenţa „cărţii de specialitate, reducerea şi apoi tă-- lerea burselor de stpdil în străinătate sau preferarea celor cu relaţii sus-puse, c u ; urm ări'negative pînă în zilele noastre. Limbile străine traversează o perioadă de recuperare: secţii noi în facultăţi, num ăr mal m a re .d e locuri pentru candidaţi, în învă- ţăm întul superior de stat şi particular, editare de cărţi de „specialitate (dicţionare, cursuri, manuale, 'antologii, ghiduri de conversaţie, gramatici).- Şl dacă romancierii; înţîrzle editarea cărţilor şi b literaturii de sertar, universitarii îşi-,fac tot mal simţită prezenţa în viaţa cărţii.. Exemple sîn t ' destule. .Noi ne vom opri asupra celei .mai recente Apariţii în .dom eniul;,stadiului limbii ."engleze, “Develnping!(a Lcsson in English”, Edilura „Sariras", ;-.au- toare fiind conf. rir.»Clara Liliana Dragoş. Pentru profesori, .dar, şi pepţru 'studenţi, ."Developing. a L eşşp n ..,’’ este un*.util ghid,.(ie predare a limbii engleze, ă lecţiilor pas cu pas, structurat, în cinci echilibrate capitole, de o eşală im portanţă practică. Aş am inti aici limbajul colocvlal, începutul, debutul lecţiei de limba engleză, tipuri de, ore, folosirea. . noilor tehnici în predarea limbii engleze, finalul unei lecţii, evaluări.

Recomandlndu vă cartea, care se pretează studiului competent g h id ,de specialitate, rod ,al unei experienţe de peste 30 de ani de catedră, hu pot ca în finalul a- cestor rînduri să nu am intesc e- fortul editurii clujene „SARMtS“ (director Dumitru Onaca),. ed itură interesată In cartea de ştiinţă Încă de la primele tipărituri.

Dcmosieno ŞOFRON

pri. • , » '* —..Ce no puteţi spune despre

f P en tru . literatura ‘ română în toarcerea. în ziua de 31 decern- , brie 1889 e o zonă a tristeţii; atunci' s-a stins', greu şi năvalnic, aşa cum i-a fost şi viaţa, magul limbii româneşti; h î t r u l ' POVES-' TITOR. Nică a lui Ştefan a Petrei este un m it cu ,ţo tu l; special, pentru că orice, călătorie. în scrierile sale stă în aburul 'neîntinatei tinereţi a m inţii pătimaşe şl iscoditoare‘a mereu descoperitorului de lutni. în fapt, el era unul dintre prinţii unei limbi terestre, ' poetice şî ’ mus’tind de umor netrecător, ce poate preface, prin simplă atingere o silabă în ecou secular. Acum, de la întoarcerea Sn duhul iubitului păm înt a lui Ion Creangă se împlinesc 105 ani, dar el a tră it condensat m ult m ai' mUlţl, ră- mînînd mereu tînăr. O .asemenea putere, de a im agina, şi 'de a păstra puterea imaginii din ISTORIILE, pe-care Ie povestea cu dezinvoltură, este fără. comparaţie, ea înseamnă DURATA ire- petabilă, un fel de m it construit în mit, fără ca ' nici., o ffaţetă, a sa să fie mincinoa|ă..'sau uşu ra- ' tecă. Şi asta Viumâi pentru fap tul că Ion’GrfeâWgă ^ â e ^n ill d intre ' p u ţin ii. scriitori ”care . alcătuia lUmea' firesc, : â ^ t r r'un „din-

şcoala dc pictură din Republica Moldova?

— Traversează o criză acuma. Ea s-a aflat între două culturi; slavonă şi romană. Nici cadrele didactice nu sînt apreciate cum trebuie. Nici pînă în prezent nu au fost. Şcoala trebuie să ăibe o retină a ei, un specific al el, să vină din vechi tradiţii, din spiritul poporului. La Chişinău sînt acuma două facultăţi de pictură, deci două viziuni., artistice. Pe de o parte, concepţia fostei Aca-

. demii din Leningrad, răspîndită pe fondul lispei de Informaţie din afară. Pe de altă parte, consider că e tim pul să 'n e reîntoarcem la şcoala noastră, la- Grigo- rescu, Andreescu, Tonitza, Petraş- cu, Luchian, la marii maeştrf. E un gol românesc foarte greu de acoperit, E un gol pe care nici nu-i poţi'acoperi foarte repede. E nevoie de .o şcoală naţională. Nu în sensul naţionalist a l cuvîntu-

• lui, în sens pur artistic, rom ânesc. Toată Basarabia e uh loo favorabil creaţiei. îm i dau seama, ne dăm seama că vîntul bate acum dinspre Occident. Dinspre R ă să r it 'n u mai aşteptăm nimic şi nici nu dorim nimic. Ne-am încărcat cu prea m ulte vănătăi şi cucuie d in-R ăsărit pentru a mai aştepta ceva.

Demostene ŞOFRON

©rcfiesîra McflicilorFondată la Sibiu, în decembrie

1941, din iniţiativa ilustrului nostru dascăl Victor Papilian, sub denumirea de „formaţie filantropică universitară", Orches- ' tra Medicilor e ra alcătuită iniţial numai din studenţi medlci- nişti; clnd aceştia au devenit medici, formaţia a devenit cunoscută ca Orchestra Medicilor şl a funcţionat, ani îndelungaţi, .sub oblăduirea sindicatului I.M.F.

In prezent, orchestra se găseşte în faţa de „predare a ştafetei": vechea gardă (cei care au mal rămas!) ă trecut binişor de vîr- sta pensionării şi fiecare dintre noi, în frunte cu septuagenarul Liviu Comes (primul dirijor) şi. octogenarul K urt Mild (al doilea nostru dirijor) sîntem pregătiţi a ne primi iminentele şi inexorabilele „ordine de chemare!". Deocamdată, cinci locuri din orchestră sînt ocupate de cadre foarte tinere; Adela Fărcaş, proaspăt absolventă a Facultăţii de Medicină şi reuşită la examenul de rezidenţă, de alţi studenţi la- Medicină, ca Delia Pop — anul III, Iulia M arian — anul IV, Oana Georoceanu — anul V, Covalcic Ioan — anul VI.- Dacă în anii următori „recrutarea noilor cadre** va înregistra un curs asemănător, sînt premise încurajatoare ca’ în anul 2041, cînd Adela Fărcaş va atinge aproape vîrstă subsemnatului, să rostească — în calitate de viitoare maes- tră , de concert, dem nă succesoare a actualului maestru de concert, dr. med. la ro Onesciuc — cuvîntul ^introductiv la centenaru l O.M.ll Aş mai releva un aspect care, după părerea mea, ne caracterizează cel mai bine. Şi aş cita un fragment dintr-un ar- .ticol scris de subsemnatul. în 1992 şi publicat în „Erdelyi 7firado“ nr. I I I /U —12, 1—8 aprilie ' 1992,

’ existenţă, purtînd cu ea o stea anume. Poveştile şi. am intirile sale ţin de aceea tot de mitul ce ’

■ înconjoară . autorul, . aparţinător al unui tărîm ce fără de el ar. fi rămas numai o um bră a uitării. D ar aşa a fost sâ f i e . . / Ion Creangă a 'a v u t misia îngerească

Mitul unui mit:

ION CREANGĂ

îăunfru* ' îim p ^ e , '^pcetuth este oricfe vlucru 'ş ^ 'I i în ţă ; ;în- âceastă

de a* trece, pe hîrtie. figuri de. oameni, obiceiuri, snoave şi vorbe de duh, poveşti, . cîntece şi , descîntece ce care l-au dus. diri-: Colo de micimea .^scriitorului popular", în universalitatea creă-, to rilo r de UMANITAtE. E foarte greu să, fi un asemenea om şl să porţi DARUL dîridU'l înapoi fă ră : prihană; Fără 'Ion Creangă limba şl literatura română, a r fi' fost mai împutinate, pentru simplul fapt că puterea povestitorului stă tocmai tn întemeierea unei noi. limbi şl a -unei noi li

teraturi, numită de noi clasică, num ai . pentru că nu avem un a l t cuvînt de a rosti necuprinde- rea uniii geniu firesc şi perfect întrupaţ, în toate şoaptele acestui păm înt. , CREANGA este CONSTRUCTORUL pururea călător în înţelepciunea ţinui neam-ce ia în fiecare zi lumea de la capăt, cu îndărătnicia unei normalităţi şi a unui’ bun-simţ d e neînvins. Pentru el totul este pornire şi reîntoarcere la aceeaşi slovă născătoare de poveste, miţul nefiind decît pasul de la p iatra nepăsă- toare la cea întrupată: în mănăstirea lim bii române, de nesurpat, pe veci neterm inată. ,,

ŞI pentru că mitul începerii şi reînceperii este de fapt povestea vieţii şi a . scrierilor lui noi trebuie să-l privim ■ ca pe o aducere _în minţile noastre a junu l trecut netrecut s a u , ca pe un prezent ce a fost d a m -a mai plecat, însoţindu-ne în toate vîrstele cuvintelor ce ne nasc şi ne fac o am en i.. ; : :

Să ne amintim dr pcest' judecător al drumului dintre om şi steaua gîndulul său bun pe nume Ion Creangă, devenire a unul spirit preînţelept,' în trupat în rostirea zilnică ş r veşnică a poporului român. v

Dorin. SERGHIE

cu titlul: „Orchestra M e d ic i lo r - şi relaţiile Interetnice":

„Cînd . în m ai 1991, după p r i ma consfătuire a grupului d a iniţiativă, i-am comunicat Iul ~ - Mild intenţia noastră de a în c e rc

, ca organizarea unui concert a n i versar în decembrie 1991, am p r i m it urm ătorul răspuns: « d a c ă . încercarea vă va reuşi, puteţi c o n ta şi pe mine!» Şi astfel, cu a - jutorui germanului de o r ig in a transilvăneană în postul de d i rijor, Orchestra Medicilor d in . Ciuj-Napoca, alcătuită d in tr-u n .. •- ucrainean, un arm ean, o i ta l ia n - că, o maghiară şi o : săsoaică» doi e v re i ' şi 18 români, în f r ă ţ i ţ i de acelaşi nobil mobil, a r e a l iz a t " un concert remarcabil, a tît p r i n - ■ semnificaţie cit şi prin c o n ţin u t! . Dacă am mal fi avut p rin tre n o L un sîrb, un musulman şi un c ro a t, am fi pu tu t face o d em o n stra ţie • — model, nu numai de a rm o n ie sonoră, d ar şi de una in te re tn ică .Nu pot să trec cii vederea r o lu l . de „animatori" pe care — I a acest conglomerat interetnic — : l-au avut: regretatul dr. . m e d . - Dezideriu Holicska (Dodo), „ secu -, iul nostru", şi dr. med. B e rd j Aşgian (actualmente profesor l a •U.M.F. Tg, Mureş, şeful C lin ic ii de Neuropsihiatrie In fa n tilă , membru activ al Academiei Ştiinţe Medicale), „armeanul n o s - . " : '

, t ru “. După ce se întilneau cadrul repetiţiilor noastre s ă p t ă - , / ' mînale, cei doi se angajau în tr -u n duel al vorbelor de duh care. îr i- totdeauna, era spontan şi-delicios. în O.M. nu se făcea do ar m uzl- că. Muzica, e drept, a fost lia n - -r. tul iniţial dar, ulterior, în m ăsura în care relaţiile'-- noastre-Mn- . terpcrsonale deveneau din ce î n ' , ce mai amicale, s ^ a c re a t acea - atmosferă binefăcătoare:'de-s^ră- .; ţietate dezinteresată", : ' .-1

Membrii organizaţiei.internaţionale „Medicii fă ră frontiere" au fost invitaţi să n e - audieze, - Iar -- dacă am produs o impresie fa- i vorabilă, le propunem să ne programeze cu recpntul nostru con- .: - cert (ocazionat de Zilele Universi- tăţii de Medicină şi Farmacie, la f a 75-a aniversare a instituţiei, cu un program care a cuprins: Marc- Antoine Charpentier — „Prelude"; Giuseppe Torelli — Concerto în re Major pentru trompetă şi o r- • chestră, solist Gh. M uşat; Diet- rich Buxtehude — „Jubilate Domino". Cantata pentru alto, v io - lada gamba şi basso con tinuo , j solişti Elena Casian, Use L. H e r - bert, Ecaterina Botar,; Iosif S z e kely; ' Alessandro Marcello Concert în re minor pentru .i;şi orchestră, solist .Aurel M aro-* j, Antonio Vivaldî — Concerto' î n la M ajor pentru vioară şl o r chestră, solist Ştefan Ruha) Ia, Sarajevo şi Bihacl, unde;- d u p ă . ce vom fi găsit pe sîrbul, c ro a tu l şi musulmanul care mai lip sesc din. form aţia noastră,, s ă : le de-'. • monstrăm,- celor direct interesaţi, cît de absurdă este confruntarea, lor sîngeroasă. Mulţumim c e lo r care ne-au ajutat; moral şl m a - , terial, pentru a realiza; încă u n a din seria remarcabilelor noastre producţii.

\ Viclor COMES

Preşedintele Asociaţiei „Orches-r lra de Cameră a Medicilor" d in . Ciuj-Napoca

V ictor P ap ilian ,CU STEAGUL ÎNFĂŞURAT

Prestigioasă personalitate a Clujului din perioada Interbelică, profesorul de anatom ie de la Facultatea de Medicină din Cluj, Victor Papilian, a fost şi un scriitor cunoscut, director al Operei şi al Teatrului Naţional, preşedinte al Scriitorilor Români din Ardeal şi Iniţiatorul unul cenaclu al tinerilor scriitori. Persecutat de regimul comunist din România pentru ideile sale „naţionaliste", el a fost închis în două rînduri, în tre 1947—1948 şl 1951— 1952, stingîndu-se din viaţă In 1965, fâră a-şi fl vâzut o singură

operă publicată în perioada după „Eliberare", d in 'care cauză m u lte ' scrieri l-au rămas Inedite, vintre ' acestea se - numără, şi notaţiile - sale din perioada „calvarului românesc* din septembrie 1940, ’ cînd, după Diktatul odios de la Viena, Clujul -a trebuit să fie părăsit de majoritatea populaţiei româneşti. Jurnalul sflu dih a - ceastă perioadă, intitulat Cu slea* _guî înfăşurat. Amintiri din evacuarea Clujului, a apărut in foi-, leton în ziarul „România nouă* de. la Sibiu, fiind editat acum de prof. Crişan Mlrcioiu ş î Cor

nelia Papilian l a . editura „Carpatica" din Cluj Napoca. Ediţia mai cuprinde o prefaţă, un ,tabel cronologic şl „Amintiri .despre tatăl meu“ de Mihaela Papilian, reprezentînd astfel o ediţie de referinţă pentru scrisul aceluia care a fost unul din m arii profesori ăl Clujului.

Ce veţi afla citind această carte? .U n adevărat-film pe viu al imensei tragedii suferite de populaţia românească din Ardealul de Nord şl, în special de aceea din Cluj In zilele de Apo- calips alo evacuării principale

lor instituţii . clujene ,1a S ib iu - (Universitatea) sau la Timişoara (teatrul şl opera). Slnt zile d r a matice în care ostaşii români t r e ceau cu lacrimi în ochi pe. stră zile Clujului, cînd populaţia Iu l manifesta spontan împotriva „tră dării", de a fi cedat pămînt rcvJ mânesc fără luptă, cînd so lid aritatea um ană a tuturor ca tegoriilor sociale a depăşit orice im agU naţie. Dacă doriţi să asistaţi la

‘filmul tragic al acestei, pro testfir1 din adîneul întregii fiinţe u t tv : ne împotriva unei hotSrîri ab 'striade şl nedrepte vă rog, sa c i t i ţ i paginile acestei zguduitoare c ă r ţ i S ă ne aducem aminte cu in d ig ' nare; şi sâ nt? -uităm

Mircea P o m

30 d e c e m b r ie , PAG. 11 ADEVARUl OE C IU J

PUBLIC

Măria sa, CETAŢEANUL

puţin bune . li.Wne măria sa cetăţeanul", ^ d e oameni, anonimi,

Pielea lor toate

, . „«icului, singuru l- ţ i schimbările, ca şi.stagnările pă- uf[etul^o _ 5 ^ j je r ia i iz ă r . gubitoare. 13, cetăţeanul, se Io- re,e«J? l u a t e de edili — veţte zilnic de probleme, ce par1-,,r,r,'or - ------ banale, ?l in memoria lui necru-

ţătoarc se adună observaţii de m ulte ori ignorate, d a r care ies la iveală cu un prilej sau altul.

_ cîteva opinii, ale unor locuitori ai municipiului Cluj- dU’ore oraş, văzu t ca rezu lta t a l eforturilor municipalităţii’

pe mai bine“ sau , altfel spus, adm inistraţia locală faţă în fa-

TU^Inginer, 45 ani): P entru că m-aţi întrebat de realizările locale, am să m ă refer la un subiect oarecum tabu:

locale Exact! Ce se .în tim p lă cu .ele? C a .ş i în alte părţi, de &t la Vest, există CONTRIBUABILUL şi BANII pe care-i dă ministraţiei. Ştiu că adm inistra ţia a re dreptul de. a m ări taxele impozitele,'conform legii. Şi sînt Convins, că dacă banii noştri ir intra în bugetul cen tral oraşul a r avea mai puţine gropi şi, ceneral ar ară ta altfel.' Acum, în centru s-a mai făcut cite ceva,

j in cartiere... Ce se în tîm plă totuşi cu banii noştri, se primesc a de puţini de la „centru“? Şi dacă da, atunci de ce nu se găsesc ijloace pentru ca adm inistra ţia locală să fie cu adevărat.... locală? ‘să nu depindă de ce „pică“ de la Bucureşti? 7 ‘ -

CJ.S. (şomer, 25 ani): Am lucrat Intr-o întreprindere de stat, ;ii am ajuns şomery m -am angajat în comerţul privat, şi 'acum, irsînt şomer, soţia m ea lucrează. Cea mai m are problemă a noas-i este locuinţa. Nu m ai putem sta cu părinţii, vrem să avem copii* .i orictun, sîntem prea m ulţi în casă. Cei care conduc oraşul ar ebui să se gîndească şi la construcţia de locuinţe, nu 'num ai să ' lege de cei cu spaţiu excedentar. Listele, publicate chiar şi în arul dumneavoastră, nu rezolvă problema! In scurt timp, cred, j voi găsi de lucru, d a r unde voi sta? Ce va face familia mea?O.B. (medic, 55 ani): Cred că adm inistraţia locală a înecat

Mii în festivism. S tatui, plăci comemorative... Toate sînt necesare; ^ .ţjru a aminti viitorim ii că istoria este un lucru sfînt şi că româ- •'•41 nu trebuie să u ite nimic! Dar "dincolo de asta — şi v-o spun ca

clujean get-beget — m izeria îşi arată peste tot'colţii: Clujul este

. vore esie. prezent in sufletul oricărui român ' TVrf nfonf{a io « « « a "

: i S p n f & i e ' r “ " d " iu n « « (este trist c ă 1 această goană îşi l&seşte justificări) numeroşi ce- lâţeni şi-au transform at apar- , tamentele în sedii de firm e comerciale. Ceea ce, desigur, nu constituie un cap de acu za re ,, fiind, vorba despre un fenomen ce se întîi neşte pretutindeni!™. Şi Iniţiativa „a sacrificat", în primul rînd, balconul! Aşa că au ,d ispărut din a - \ nunţurilc de mică publicitate «exclus Mănăştur,- exclus par- , ter“! Şi dacă trecem peste de- talii de urbanism, nu aceasta.

Balconul prosper...-ar fl lucrul cel mai. îngrijorător, cl. altul! proaspeţii negustori, restrîngîndu-şi propriul spaţiu locativ, au fost obligaţi să modifice spaţiul apartam entelor pe care le ocupă în calitate de chiriaşi sau proprietari, avînd supremul argument: „în casa mea, fac ce vreau". Numai că lucrurile nu s ta u ; tocmai aşa. Se ştie că flecare bloc de locuinţe a fost proiecta t pentru o anum ită rezisten

ţă (Ia. diverse fenomene). Realitatea a dem onstrat câ dărîm a- rea unui perele interior sau a unul stîlp de susţinere poate determina prăbuşirea unui bloc cu m ulte etaje.

Oamenii au u ita t de apelurile care li s-au adresat de a nu face nici un fel de modificări în structura locuinţelor, în special cele din blocuri, unde, lipsa de responsabilitate a unui singur cetăţean poate du

ce la nenorocirea tuturor. - Ar fi-necesar ca cetăţenii Să

fie atenţionaţi cît de p r im e j- , dloase pot fi asemenea mod ifi-~î cări constructive. Şi asta ar: însemna în prim ul rînd - existen ţa ' unor acte:«normative, c e îE: puţin Ia nivel local, p înă cînd ; vor apărea nişte hotărtrl de guvern. Pînă atunci, a r fi poate Instructivă o drum eţie prin cartierele m unicipiului C luj- Napoea, prilej cu care s-ar putea constata încălcări ale re glementărilor legale (asta direct proporţional cu puterea de inventivitate). ’ „

Consiliile locale şi legileRevenim asupra unei probleme ajore: „coordonarea consiliilor cale de către Consiliul jude-;- an Cluj" şi ne vom refri asu-

unui aspect: cunoaşterea le - r.' Ne vom folosi de d a te le '

■ntate de domnul prof. univ. ctor Romulus Constantinescu, , eşedintele Consiliului judeţean, raportul privind starea adm l-

straţiei locale, în tru c ît acest port sintetizează, experienţa dei ani de practică; din date se sprind urm ătoarele: m al sîn t luaţii în care prim arul- nu a spus delegarea unor sarcini al- r persoane, conform prevede- ' lor art. 44 din Legea nr. 69/91 (Buza, Vultureni, Fizeşu- Wflil, .luciu, G îrbău, Vad, Ba- «, Tritenil de Jos) • neregu- rităţl în completarea şl condusa registrului agricol, neres- *tarea Ordonanţei nr. 1/13 irtle 1992 (Baciu, Chinteni, Ju-l Măguri Răcătău, Vad) » nu scordă suficientă atenţie popu- frăril legilor, actelor norm a- « de interes general, propril- | hotărîri (Floreşti, Băişoara, ’rbâu, Raciu, Aghireş, Vulturi, Buza).în legătură -cu activitatea des- îurntă în cadrul serviciului rMic-contenclos-privatizare s-a ordat asistenţă juridică d in ilo r din cadrul Consiliului deţean şi consiliilor locale care au oficii Juridice proprii (75) s-a participat la acţiuni de

ApulaHzare a legilor şl celorlal- ijraete normative, a tît la nlve- '

•. Consiliului judeţean, c ît şi nivelul consiliilor judeţene lo-.

Je • s-nu reprezentat in tere- le Consiliului judeţean şl ale Jisilillor locale în faţa Instan- i'01‘ Judecătoreşti,, precum şi In

relaţii cu agenţi economici (88 de cauze, din care în 12 cauze apare Consiliul judeţean în calitate procesuală şl în 76 de cauze consiliile locale; 20 cauze Ju decătoria Ciuj-Napoca, Judecătoria Dej — 19 cauze, Judecătoria^ T urda — 25 cauze, Tribunalul judeţean Cluj — 13 cauze, Curtea de Apel — 10 cauze, Curtea de Conturi — i cauză) '* au fost avizate din punct de vedere juridic toate hotărîrile Consiliului judeţean, deciziile Delegaţiei perm anente şi 'dispoziţiile preşedintelui cu privire la legalitatea

’ oricăror măsuri de natură să angajeze răspunderea patrimonială a Consiliului judeţean ori să a- ducă atingere drepturilor ori in tereselor legale ale judeţului •

se impune o conlucrare mai amp lă cu com partimentul Juridic al Prefecturii, în vederea core-; lării activităţii juridice în prevenirea unor încălcări ale legii, precum şi determ inarea Implicării consiliilor locale la luarea u- nor hotărîri conform prevederilo r legale în vigoare • nu există pînă în prezent o viziune clară în cadrul consiliilor locale asupra situaţiei juridice, a bunurilo r preluate sub diverse temeiuri de c ă tre .s ta t sau stabilirea domeniului public şl privat al statutului In nivelul fiecărei u- n ităţl adm inistrativ teritorlale;

S-a răspuns la un num ăr de 83 scrisori şi sesizări înreg's tra te la Consiliul judeţean şi tr imise spre soluţionare compartim entului juridic.

. Pagina realizată do

F lav io SERGH1E

LA GHERLA, TOATE DRUMURILE DUC SPRE

ORĂŞELUL CO PIILO Rîn lipsa zăpezii, în zilele va

canţei de lam ă, punctul d e a- tractie al elevilor gherleni este orăşelul copiilor, am enajat în centrul urbei de pe Someş. P rin grija Prim ăriei, a Consiliului local şi a unor sponsori generoşi,In acest an locul tradiţional de distracţie în perioada sărbători- ; lo r de iarnă s-a îm brăcat în haine noi.' înain te de toate, s-au revopsit tablourile şi panourile cuprlnzînd secvenţe din cele mal cunoscute poveşti şl basme, a* eeastâ lucrare de reînnoire pur- tînd sem nătura talentaţilor m em -' bri ai Cercului de arte plastice din cadrul Clubului copiilor d in ; localitate.

La intrarea în orăşelul copil* lor, s-a instalat o căsuţă a bucuriilor, unde zilnic . stnt oferite , cadouri celor mici. - Prim ul -patron care ^ sărit ,în aju toru l co-, piilor a fost domnul Ioan Suciu de la SC ,,Cuptorul de aur" SRL, care, cu ocazia Inaugurării activităţilor de vacanţă, a oferit vizitatorilor 500 de colăcel. In cele două colţuri dinspre centru, pe doi brazi mari, s-au pus cadouri şi dulciuri multicolore, oferite copiilor gherleni de că- ■

..tre ' reprezentanţii oraşului în frăţit din Germania, Forrheim. .0- răşelul' copiilor din centrul GhprJii este împînzl» de sute de beculeţe colorate, care seara v feră un adevărat joc de lumini,

- creînd o adevărată ' atmosferă sărbătorească, deosebit de atrăgătoare.

'P e scena: am enajată în 'm ijlo cul parcului, z i de zl evoluează a lte şl a lte grupuri de co jîn d ă- ' tor» şl forrrnţii .artistice ale ele-, v ilor din şcolile oraşului, ia r pe-;

riodic se oferă cadouri copiilor săraci. Amenajarea şl funcţionarea orăşelului copiilor la Gherla nu erau posibile fără sprijinul financiar al unor societăţi comerciale de stat şi privat din localitate, care şi în acest an au contribuit cu im portante sume de bani pentru a oferi, vizitatorilor clipe de vacanţă neuitate şl mul te, multe bucurii.

SZEKELY Csaba

- VESTE BUNĂ PENTRU- LOCATARII CĂM INULUI

DE PEN SIO N A RI DIN GHERLA

In ultimele săptăm îni, ne-am ocupat de mal m ulte ori de problemele ce păreau tnsalvabile privind încălzirea locatarilor Că mlnului de pensionari d in Gherla. Principala “dificultate a con stat în a mîna rea aprobărilor p rivind trecerea d e ! la sistemul de încălzire cu sobe Individuale la sistemul de încălzire centrală Iată că, după mal m ult de o lu nă şl. jum ăta te ,. prin grija P rim ăriei locale s-a ob ţinut avizul favorabil de lâ Centrala „Rom- gazM Mediaş. Personal, prim arul oraşului Gherla, domnul Gheorghe Fodor s a deplasat în m unicipiul de pe Tlm ave, de unrle a venit acasă cu aprobarea necesară funrţlonărli legale a ca zanulul pentru încălzirea cen trală montat de oaspeţil germa- nl, care au vizitat azilul de bă- trtnl din urbea de pe Someş tn această toamnă. Un ca ion mal frumos nici nu şi puteau inchl

. pui de Revelion lrvataril Căminului de pensionari din Gherla

SZfclKELY Csaba

O BLIG AŢIILE LOCATARULUI PLECAT D IN JA RA

Ne vom referi astăzi Ia o situaţie cu caracter de excepţie, dar care totuşi există: care este calea de urm at în situaţia în care unii locatari sînt plecaţi de mat . m ult tim p din ţa ră ţ i n-au lă sat pe cineva sâ le reprezinte interesele, inclusiv să le achi

te obligaţiile către asociaţie.Şi în acest , caz comitetul aso

ciaţiei trebuie să acţioneze ca In ■ oricare altă situaţie tn care un m em bru al asociaţiei nu achită la timp (mai m ult tim p) cotele de contribuţie la plata cheltuielilor comune de folosinţă, întreţinere şl reparaţii; se- va proceda la som area-debitorului şl Ia obţinerea titlului executor notarial şl se va trece la executa» ; rea silită. A flat în cadrul urm ăririi şi executării silite, cît şl în cazul unui proces (tn situaţia că se alege această cale), debitorul va fi c itat . la domiciliul său, aşa cum se vor îndeplini . şl alte forme procedurale. ~

In cazul că debitorul plecat din ţară şi-a schim bat domiciliul şl acesta nu se cunoaşte, formele procedurale se vor face prin publicitate. ,

Dacă debitorul plecat are calitatea de chiriaş tn locuinţă a* părtinind fondului locativ de sta t şl nu se află în vreuna din situaţiile în care îşi păstrează drepturile locative, com ite tu l. a - sociaţiel trebuie ca, după trece* rea a şase luni de părăsire a locuinţei, să sesizeze consiliul io - . cal şl unitatea care adm inistrează locuinţa respectivă, care vot. lua m ăsurile care se impun d e aplicare *a dispoziţiilor Legii nr. 5/1973, încă In vigoare. '

ACVAFORTEGu sporul de 18 Ia sută pro

mis pentru luna decembrie, d iferenţa d intre salarii şl pensii continuă să crească fa ţă de anul1990 cînd era de 60-70 fa sută, astăzi abia ajunglnâ Ia aproxim ativ 40 la sută. Dacă adăugăm la aceasta şt scum pirile (din ultim ul trim estru, înregistrate în special la produsele alim entare— cu cel puţin 5 0 la sută — , îmbrăcâm intea. încăltâm intea devenind aproape inaccesibile celor de vîrstă a treia) ne apropiem* de dimensiunea exactă a unei situaţii dramatice.... d a r nu este destul! A apăru t şi afirm aţia o- ficialităţii cum că pensionarii (în num ăr p rea m areli a r fl în treţinuţi de populaţia activă... (sici) .... Problem ă falsă şl jignitoarei Se uită, de exem plu, câ „întreţinuţii" au p lătit, zeci. de ani, contribuţia procentului, s tab ilit pentru asigurări sociale, tocmai pentru a se bucura1 la bă trtneţe de; condiţii decente ;de vîaţă, că aceşti „întreţinuţi** nu au avut săptămtnn de lucru doar din cinci zile lucrătoare, că. „pe vrem uri" nu’ se dădea lib e r 'd a Paşti şl de Crăciun, câ, de nenum ăra- te ori „la cererea unor colective de oameni ai m un' ll" — cura era formula consacrată — se lucra şl duminica şl tn sărbătorile legale, To"*e. s-a.u u ita t.. S-a uita t pînă şi ce fac „întreţlnătorll" în acest moment, de ce economia bnte pasul pe loc? !

Ctt priveşte raportul dintre bă-' trînl şl populaţia activă, afirmaţiile care s

ADEVARUL DE CLUJ VINERI, 30 DECEMBRIE, PAG. 1]

Sub genericul „TROFEU ’94“, miercuri, în sala de concerte a Studioului de Radio Cluj, a avut loc festivitatea decernării diplomelor de onoare sportivilor, colaboratorilor şi sponsorilor ’ pe anul 1994. Manifestarea,' ai că-'

; rei moderatori au fost d-nii Radu Săplăcan şi Cornel Udrea, a fost o reuşită pe care o dorim continuată şi anii Viitori.,

Bună dispoziţie, antren toate sub auspiciile' zeului SPORT.

. Clipe de emoţie ' Ia decernarea diplomelor unor oameni de sport cu totul remarcabili, încununare a unor activităţi în domeniul

- sportului întinse dc-a lungul a mulţi ani, în care bucuriile şi nereuşitele nu i-au ocolit: antrenorului emerit Nicolae Martin, reputatului fost arbitru interna- ţionaî de fotbal Mircea Salomir, domnii ingineri Ioăn Ungur şi Gh. Benea de la ‘■S.C. „SOMEŞUL" S A. Dej - pentru aportul . imens, adus realizării unei baze sportive de niveal european prin construirea cochetului stadion şi a sălii Sporturilor la Dej.: ; ‘

Printre sportivii ale căror ’ re-; •

zultete au fost remarcabile, răsplătite prin diplome de onoare, s-au num ărat Mihasia Ştef. (tenis de masă), cîştigătoare a ; trei medalii de au r la Campionatele Europene de tenis,' campioana naţională, Eva Kerekes, m ultiplă campioană mondială la karate- tradiţional.

Ca un lucru inedit, a avut loc decernarea premiilor „De Juven- tute" sportivilor pînă la 21 de ani. Marii . câştigători ai acestui

. premiu, sînt Romana Pop (baschet — „U“ Cluj) şi Florin Manea (fotbal — ' „Unirea Dej), o- noare care apasă greu pe umerii lor, avînd în vedere faptul că fiecare din ei evoluează în e- chipe antrenate de chiar taţii lor. Cum spunea şi dl. Radu Sâ- plăcan: „ E . greu să te consacri cu un aşa nume". Ceilalţi cîşti- gători a l acestui premiu au fost: Bogdan Neţa (handbal — „U“ Cluj), Mircea Abraham (volei — „U“ Cluj) şi Ciprian Damian

fotbal - — , Baia-Mare, lotulu .e .f .a . *95). ::

Lista cea mai lungă (am dori-o

mult mai lungă pe viitor) a câştigătorilor diplomelor de onoare, a for/;'cea a sponsorilor, cîştigă- tori ai pariului cu sportul clujean: Banca „Dacia Felix", _S.M.

; Invest, Proinstal “Bistriţa, Libel- la, Denta Pop, A.S. Unirea DEJ,

! Coca-Cola, Daco' Press, Prodvi- nalco. S.C. Turism Transilvania,' Hotel „SPORT", S.C. „SALTO". Ca o remarcă, mulţi absenţi din rîndul sportivilor sau al sponsorilor, din cauze mai m ult sau m ai puţin obiective.

Scurtă discuţie cu Florin Manea, component al echipei de fotbal Unirea Dej, laureat al premiului „De Juventute".■— Florin, ce a însemnat pen

tru tine să fi fiul antrenorului ; Manca şî ce avantaje şi dezavan

taje decurg de la acest statut?— Pentru mine, în primul rînd

acest statut a adus cu sine mai multe dezavantaje decît avantaje. Pentru orice greşeală din te-

• ren .publicul mă . judecă m ult mâi aspru decît a r face-o cu orice ̂ alt jucător, pentru că,~ nu-i aşa sînt fiul antrenorului! Şi a- cesţ lucru poate influenţa foarte m ult psihicul unui jucăţor. Pe de . altă parte, tatăl meu este cunoscut ca un antrenor deosebit de. exigent iar faptul că. sînt fiul- lui; nu influenţează deloc deciziile pe care le ia. Ca exemplu aş putea am inti faptul că în meciul din tu r cu C.F.R.; cîştigat

ca

de noi cu 2—1, am înscris unu? din cele 2 goluri, iar în etapa urm ătoare nu âm jucat.

— Cum te-a prim it echipa?— O atmosferă d e 'e ch ip ă

cea care există la U nirea Dej greu de găsit în a ltă parte. Şi asta spur.e tot.

— Planuri de viitor?— Indiscutabil, îmi doresc pro.

movarea la; o echipă de divizia naţională. Dar p înă la momentul respectiv, pe care îl doresc cit mai apropiat, ăş vrea ca Unirea să facă o figură c ît mai frumoa. să pe scena diviziei A, pentru mine aceasta însemnîrid mal m ulte şanse de afirm are.

Cristian DARA . Mihai IIOSSU

E ste: ultima rubrică din acest an. Fiindcă vor fi, desigur, împătimiţi de a ieşi „la, apă" în a- ceşte prime zile din noul ari care sîmbătă noaptea spre duminică se • înn o ieşte ,v ă prezint solunarele pentru 31 decembrie 1994 —i ■6 ianuarie 1995: sîm bătă în ajun de an nou — ■ şanse excelente; duminică 1 ianuarie — şanse bune. iar luni, 2, m arţi 3 şi miercuri 4 ianuarie^— diri nou şa n se -

foarte bune;> urm ează’ două zile de „pauză", şanse nule, pentru joi 5 şi vinsri. 6 ianuarie.

Şi după toate, astea u>rarea LA MULŢI ANI şl juvel- nice cît mai pline! Cine vrea,să petreacă Revelionul la cabana Săcălaia se mai poate adresa Ia faţa locului, la cabanier.

Victor PESCARCmmw

Azi in obiectiv:,, U” - Echipa noastră de suflet

S-o pornim metodic, de Ia cifrele înscrise în bilanţul turului. Deci 17 partide disputate (9 acasă * 8 în deplasare), 7 victorii (5 acasă şi 2