Vestimentatia medievala

Sfarsitul secolului XVI, apar cateva elemente noi in vestimentatia conducatorilor; este vorba despre caftan si surgic. Costumul de curte, purtat de catre voievozi si marii dregatori, a capatat influente orientale, caftanul devenind, dintr-un vesmant comun, unul de aparat. In Imperiul Bizantin, caftanul era purtat de inaltii demnitari. Vesmantul are un croi amplu, cu maneci lungi, nefunctionale. De regul Spre  a caftanele erau croite din brocarturi (tesaturi scumpe, italienesti) sau din catifea brosata cu fir de aur si argint aurit. Aceste vesminte aveau o valoare foarte mare si aratau statutul celui care le purta. Caftanul de la Bistrita, prezent in galerie, a apartinut lui Neagoe Basarab si dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea. Este confectionat din catifea bleumarin si brodat exceptional cu fir de argint aurit. Se poate observa truda celor care au brodat aceasta piesa vestimentara, care a rezistat atat de mult in timp. In cursul secolului XVI, influenta acentuata a Orientului se reflecta si in materialele din care sunt confectionate costumele boierilor, dupa cum arata caftanul de la Cozia, lucrat in catifea tunsa (ceatma) si contesul de de jupanita, lucrat din seraser (tesatura din fir de argint si argint aurit).

.

Paftalele  sunt un accesoriu obisnuit al costumului de curte in tarile romane, pana catre sfarsitul secolului XVIII. De dimensiuni si forme diferite, paftalele isi au originea in antichitatea greaca, piesele expuse atestand influente balcanice si grecesti. Decoratiile sunt variate, de la cele cu motive bisericesti, pana la paftalele cu corali, paiete si margele, care infrumusetau costumul de mireasa. Tot din costumul de mireasa face parte si heftelul, o podoaba importanta, de forma rotunda, decorate cu bogate ornamente din aur, argint si pietre pretioase.