VENTILATIA_PULMONARA

7/31/2019 VENTILATIA_PULMONARA

1/4

VENTILATIA PULMONARA

Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile cutiei toracice.VENTILATIA consta in succesiunea inspiratiei si expiratiei.Frecventa miscarilor respiratorii in repaus este de 16 respiratii / minut la Barbat

18 respiratii / minut la femeiAcest ritm creste in activitati sportive si scade in timpul somnului.

Ventilatia pulmonare depinde si de activitatea organismului.n timpul inspiraiei, volumul cutiei toracice crete datorit contraciei muchilor respirator

diafragma se contract i coboar, muchii intercostali trag coastele i le ridic.Micarea coastelor mpinge sternul nainte, iar plmnii se umplu cu aer. Presiunea intrapulmonarscade si astfel aerul patrunde in plaman.

n momentul expiraiei, muchii se relaxeaz, iar plmnii i micoreaz volumul o dat cu cel acutiei toracice, eliminnd aerul.

Inspiraia este, deci, faza activ a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv.

Sistemul respirator este caracterizat de anumite valori.

Capacitatea pulmonara totala reprezinta suma mai multor volume pulmonare.

- Volumul curent: (VC) = 500 cm ; reprezinta volumul de aer introdus in timpul inspiratiei si eliminaprin expiratie.- Volumul inspirator de rezerva ( VIR ) este un volum de circa 1500 cm care este introdus in tiimp

unei respiratiii fortate.- Volumul expirator de rezerva (VER) 1000- 1500 cm aerul eliminat printr-o expiratie fortata.- Volumul rezidual (VR ) - 1500 cm - este cantitate de aer care ramane in plaman, deoarec

acestia nu pot fi complet goliti de aer.

[ CP = VC+ VIR + VER + VR ]

CAPACITATEA VITALA = VIR + VC+ VER.

Cantitatea de are mobilizata /minut = DEBIT VENTILATOR = 500ML x 16 RESPIRATII / MINUT

* Aerul este un amestec de gaze n urmtoarea proporie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxide carbon i alte alte gaze n cantiti foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerulexpirat.

SCHIMBURILE GAZOASE

Dup ventilaia alveolar, urmeaz o nou etap a procesului respirator;aceasta este difuziunea oxigenului din alveole n sngele capilar i difuziunea nsens invers a dioxidului de carbon.

Procesul se desfasoara in 3 etape:1. Etapa pulmonara trecerea O in sange si a CO in alvelole

Schimbul are loc doar n condiiile n care exist o diferen de presiune, iarsensul procesului va fi totdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare ctre zona cupresiune mic.

2. Etapa sanguina transportul gazelor prin intermediul sangelui.Sub forma de oxihemoglobina si si carhemoglobina

3. Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze la nivelul tesuturilor.Se realizeaza tot in sensul gradientului de presiune partiala.

1


2/4

*Membrana alveolo-capilar (respiratorie) este alctuit din:la acest nivel are loc schimbul de gaze.Peretele alveolar este format din-1 - epiteliu alveolar unistratificat-2 - asezat pe o membrana bazala-3- tesut conjunctiv cu fibre elastice si capilare sanguine

1. endoteliul capilar; 2. interstiiul pulmonar; 3. epiteliul alveolar; 4.surfactant. Grosimea sa medie este de 0,6 microni, putnd atinge n anumitelocuri 0,2 microni. Suprafaa sa total este de 50-100 m2.

Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar spre sngele dincapilarele pulmonare, deoarece presiunea parial a O2 n aerul alveolar este de100 mm Hg, iar n sngele care intr n capilarele pulmonare este de 40mmHg.Dup ce traverseaz membrana respiratorie, moleculele de O2 se dizolv nplasm, ceea ce duce la creterea presiunii pariale a O2 n plasm; consecutiv,O2 difuzeaz n hematii, unde se combin cu hemoglobina. n mod normal,egalarea presiunilor pariale, alveolar i sangvin, ale O2 se face n 0,25secunde. Hematia petrece, n medie, 0,75 secunde n capilarul pulmonar; dacechilibrarea apare n 0,25 secunde, rmne un interval de 0,50 secunde, numitmargine de siguran i care asigur o preluare adecvat a O2 n timpul unorperioade de stress (efort fizic, expunere la altitudini mari etc.).

Difuziunea CO2 se face dinspre sngele din capilarele pulmonare sprealveole, deoarece presiunea parial a CO2 n sngele din capilarele pulmonareeste de 46 mm Hg, iar n aerul alveolar, de 40 mm Hg. Dei gradientul dedifuziune al CO2 este de doar o zecime din cel al O2, CO2 difuzeaz de 20 de orimai repede dect O2, deoarece este de 25 de ori mai solubil n lichideleorganismului dect O2. n mod normal, egalarea presiunilor pariale, alveolar isangvin, ale CO2 se face n 0,25 secunde.

* Transportul gazelorTransportul sanguin al oxigenului se face n proporie de 1% sub form

dizolvat n plasm i restul sub forma unei combinaii labile cu hemoglobina(Hb), denumit oxihemoglobin.

Datorit fierului bivalent pe care l conine, Hb se combin foarte rapid cuoxigenul, fiecare din cei doi atomi de fier ai gruprilor hem putnd fixa o moleculde oxigen. n repaus, sngele arterial transport, sub form de oxihemoglobin,97,5% din cantitatea total de oxigen. Forma dizolvat, dei minim comparativcu cea combinat cu Hb, din punct de vedere funcional este cea mai important,deoarece se afl n schimburi directe cu lichidele interstiiale i, prin acestea, cucelulele.

Transportul sanguin al dioxidului de carbon se face n mic msur(aproximativ 8%) sub form dizolvat n plasm i n cea mai mare parte subforma unor combinaii chimice labile (bicarbonai, carbohemoglobin). Dioxidul

de carbon rezultat din oxidrile celulare ajunge prin difuziune n lichidulinterstiial. n snge, se dizolv n lichidele plasmatice i ptrunde cu uurin neritrocite, datorit difuzibilitii sale ridicate.

Att n plasm, ct i n eritrocite, sub influena anhidrazei carbonice,dioxidul de carbon se hidrateaz, rezultnd acid carbonic care se disociazrapid, elibernd anionul bicarbonic, care se combin cu ionul de potasiu neritrocit i cu cel de sodiu n plasm. Sub form de bicarbonai se transport nsnge aproximativ 80% din dioxidul de carbon, din care 10% n eritrocite i 70%

n plasm.

2


3/4

REGLAREA MISCARILOR RESPIRATORII

Reglarea respiraieiReglare nervoasa.

1. Reglarea comportamentala si voluntara

Muchii respiratori sunt muchi scheletici, aadar, pentru a se contracta,au nevoie de stimuli electrici transmii de la nivelul sistemului nervos central.

Aceti stimuli sunt transmii prin neuroni somatici.Respiratia poate fi oprita apnee-Poate fi amplificata sau incetinita.

2 Reglarea automata realizata de structuri nervoase din formatiuneareticulata bulbo-pontina

Centrii bulbariRitmul de baz, involuntar, automat al respiraiei este generat n bulbul

rahidian.Respiraia spontan are loc att timp ct bulbul i mduva spinrii sunt

intacte.Bilateral, n bulb exist dou grupuri de neuroni care genereaz ritmul de

baz: ( grupul respirator dorsal (GRD) i grupul respirator ventral (GRV). ) ounitate inspiratorie si o unitate expiratorie

Exista neuroni inspiratori si neuroni expiratori .Activitatea celor 2 tipurieste complementara. Cand cei inspiratori sunt inhibati functioneaza cei expiratori

Activitatea acestor centri este influentata de activitatea centrilor pontiniCentrii pontiniSunt arii ale trunchiului cerebral care modific activitatea centrilor bulbari

respiratori.Centrul apneusticse gsete n zona inferioar a punii, Eferenele de la

acest centru determin creterea duratei inspiraiei, micornd frecvenarespiratorie; rezultatul este un inspir mai adnc i mai prelungit.

Centrul pneumotaxic, localizat dorsal, in puntea superioar, transmitecontinuu impulsuri ctre aria inspiratorie.

Are actiune antagonica a centrului apneustic limiteaz inspiraia / inhibarespiratia ). n acelai timp, ns,

*un semnal pneumotaxic puternic poate crete frecvena respiratorie pnla 40 pe minut.

Muchiul inspirator cel mai important, diafragma, este inervat prin fibremotorii ale nervilor frenici, care i au originea n regiunea cervical a mduvaspinarii

Impulsurile ajung la nivelul nervilor frenici pe ci voluntare sau involuntareale SNC.

Aceast dualitate a cii de conducere permite controlul voluntar alrespiraiei n timpul unor activiti cum sunt vorbitul, cntatul, notul, alturi decontrolul involuntar, care permite oamenilor s respire automat, fr efortcontient.

3


4/4

Reglarea umorala

Prin intermediul presiunilor partiale ale gazelor si prin concentrati lor insange. In mod special a CO2

* Chemoreceptorii centrali. (aria chemosenzitiv a centrului respirator),localizai la nivelul bulbului rahidian, sunt stimulai de creterea concentraiei

ionilor de hidrogen din lichidul cefalorahidian (LCR) i din lichidul interstiial. loniinu pot traversa bariera hematoencefalic; CO2 poate traversa aceast barier,apoi se hidrateaz, rezultnd H2CO3 care disociaz n H- i HCO3-, ceea cemodific concentraia H- n LCR i esutul cerebral: astfel, dioxidul de carbonsangvin are un efect foarte mic de stimulare direct asupra acestorchemoreceptori, n schimb, efectul su direct, prin H- este remarcabil.

Aproximativ 85% din controlul bazal al respiraiei prin mecanism chimic serealizeaz prin efectul stimulator al dioxidului de carbon asuprachemoreceptorilor centrali. Restul de 15% se realizeaz cu ajutorulchemoreceptorilor periferici.

* Chemoreceptorii perifericiSe gsesc n afara SNC, la nivelul corpilor aortici i carotidieni. Ei sunt

stimulai de scderea presiunii pariale a O2, creterea presiunii pariale a CO2 iscderea pH-ului n sngele arterial. Chemoreceptorii periferici sunt singurii dinorganism care detecteaz modificarea presiunii pariale a O2 n lichideleorganismului. Sunt stimulai de scderea presiunii pariale a oxigenului nsngele arterial sub 60-80 mmHg. Impulsurile aferente de la aceti receptori sunttransmise sistemului nervos central prin nervii vag (de la corpii aortici) iglosofaringian (de la corpii carotidieni), consecina stimulrii lor fiind cretereafrecvenei i amplitudinii respiraiilor.

4

Documents

VENTILATIA_PULMONARA