33
Teza de licenţă conţine următoarele elemente: Denumirea elementului Volum, pagini, format A4, font 12, interval 1,5 (ştiinţe reale) Volum, pagini, format A4, font 12, interval 1,5 (ştiinţe socio- umanistice) a. 1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1 pag. 1 pag. b. 2. Cuprins (Anexa 2) 1 pag. 1 pag. c. 3. Lista abrevierilor 1 pag. 1 pag. d. 4. Introducere 3-4 6-12 a . actualitatea şi importanţa temei; b . scopul şi obiectivele propuse în teză; c . gradul de investigaţie a temei(expunerea autorilor şi a literaturii din domeniu) d . suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării (metode de cercetare) e . cuvintele-cheie ale tezei; j. 5. Conţinutul propriu-zis al lucrării (teza conţine 2 sau 3 capitole) k. 6. I. Titlul (fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc.) 1.1 1.2 1.3 11 -15 10-20 II. Titlul (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. 2.2 12 - 15 10-22 1

vanzare cumparare

  • Upload
    -

  • View
    154

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

vanzare cumparare a bunurilor de consum

Citation preview

Page 1: vanzare cumparare

Teza de licenţă conţine următoarele elemente:

Denumirea elementuluiVolum, pagini,

format A4, font 12, interval 1,5

(ştiinţe reale)

Volum, pagini, format A4, font 12,

interval 1,5(ştiinţe socio-umanistice)

a. 1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1 pag. 1 pag.

b. 2. Cuprins (Anexa 2) 1 pag. 1 pag.

c. 3. Lista abrevierilor 1 pag. 1 pag.

d. 4. Introducere 3-4 6-12a. actualitatea şi importanţa temei;b. scopul şi obiectivele propuse în

teză;c. gradul de investigaţie a

temei(expunerea autorilor şi a literaturii din domeniu)

d. suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării (metode de cercetare)

e. cuvintele-cheie ale tezei;

e. 5. Conţinutul propriu-zis al lucrării (teza conţine 2 sau 3 capitole)

f. 6. I. Titlul (fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc.)

1.11.21.3

11 -15 10-20

II. Titlul (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.)

2.1.2.2

2.3

12 - 15 10-22

g. 7. Concluzii şi recomandări 1-3 1-3h. 8. Total pagini 30-40 60-70i. 9. Bibliografie până la 5 pagini până la 7 paginij. 10. Anexe nu mai mult de 2/3

din conţinutul lucrăriinu mai mult de 2/3 din conţinutul lucrării

1

Page 2: vanzare cumparare

Cuprins:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I Noțiuni generale cu privire la contractual de vânzare-cumpărare a bunurilor

pentru consum

§1.1 Definiţia bunurilor pentru consum

§ 1.2 Clasificarea bunurilor pentru consum

§ 1.3 Noţiunea şi particularitățile juridice ale contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor

pentru consum

CAPITOLUL II Elementele contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

§2.1 Subiectul contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

§2.2 Obiectul contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

§2.3 Forma și termenul contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

§2.4 Prețul contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

CAPITOLUL III Efectele contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

§ 3.1 Drepturile și obligaţiile vânzătorului

§ 3.2 Drepturile și obligaţiile cumpărătorului

CAPITOLUL IV Particularităţile comercializării unor tipuri de mărfuri alimentare şi

nealimentare

§ 4.1 Comercializarea produselor lactate

§ 4.2 Comercializarea cărnii, peştelui şi produselor din carne și peşte

§ 4.3 Comercializarea ţesăturilor, confecţiilor și încălţămintei

§ 4.4 Comercializarea mărfurilor electronice şi electrocasnice

CONCLUZII

2

Page 3: vanzare cumparare

INTRODUCERE

Satisfacerea necesităţilor populaţiei în bunuri pentru consum (produse alimentare sau

mărfuri industriale) se efectuează prin reţeaua comerţului cu amănuntul. Instrumentul principal

de realizare a comerţului cu amănuntul se prezintă contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor

pentru consum.

Avînd o pondere sporită şi o importanţă deosebită ce rezidă în satisfacerea necesităţilor

cotidiene ale populaţiei, respectivul contract a fost în centrul atenţiei legiuitorului şi a constituit

preocupările acestuia, alcătuind o secţiune aparte în Codul civil al Republicii Moldova (în

continuare CC al RM) şi anume secţiunea a 7-a „Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru

consum".

La fel ca şi contractul de vînzare-cumpărare, contractul de vînzare-cumpărare de bunuri

pentru consum este un contract bilateral, consensual şi oneros. Cu toate acestea, însă, contractul

de vînzare-cumpărare de bunuri pentru consum prezintă, întîi de toate, particularităţi specifice

referitoare la subiecţi. În calitate de vînzător se prezintă neapărat antreprenorul (persoana fizică

sau juridică care practică activitatea de antreprenoriat ). În calitate de cumpărător la contractul de

vînzare-cumpărare de bunuri pentru consum poate apărea orice subiect de drept civil care

procură bunul pentru satisfacerea necesităţilor personale.

Este de menţionat faptul că, de cele mai dese ori, în calitate de cumpărători se prezintă

consumatorii - persoanele fizice, de aceea relaţiile rezultate din contractul de vînzare-cumpărare

a bunurilor pentru consum, pe lîngă faptul că sînt reglementate de CC al RM, se supun şi

reglementărilor speciale prevăzute în exclusivitate pentru consumatori.

3

Page 4: vanzare cumparare

CAPITOLUL I: CARACTERISTICA GENERALĂ A CONTRACTULUI DE VÂNZARE-

CUMPĂRARE A BUNURILOR PENTRU CONSUM

§ 1. Noţiunea şi particularitățile juridice ale contractului de

vânzare-cumpărare a bunurilor pentru consum

Satisfacerea necesităţilor populaţiei în bunuri pentru consum (produse alimentare sau

mărfuri industriale) se efectuează prin reţeaua comerţului cu amănuntul. Instrumentul principal

de realizare a comerţului cu amănuntul se prezintă contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor

pentru consum. 1

Avînd o pondere sporită şi o importanţă deosebită ce rezidă în satisfacerea necesităţilor

cotidiene ale populaţiei, respectivul contract a fost în centrul atenţiei legiuitorului şi a constituit

preocupările acestuia, fiind reglementat în Codul civil al Republicii Moldova în titlul 3 intitulat

categorii de obligații, capitolul I “Vînzarea-Cumpărarea”, secțiunea a 7-a, Vînzarea-Cumpărarea

de bunuri pentru consum art.803-808.2

La fel ca şi contractul de vînzare-cumpărare, contractul de vînzare-cumpărare de bunuri

pentru consum este un contract bilateral, consensual şi oneros. Cu toate acestea, însă, contractul

de vînzare-cumpărare de bunuri pentru consum prezintă, întîi de toate, particularităţi specifice

referitoare la subiecţi. În calitate de vînzător se prezintă neapărat antreprenorul (persoana fizică

sau juridică care practică activitatea de antreprenoriat ). În calitate de cumpărător la contractul de

vînzare-cumpărare de bunuri pentru consum poate apărea orice subiect de drept civil care

procură bunul pentru satisfacerea necesităţilor personale.

Este de menţionat faptul că, de cele mai dese ori, în calitate de cumpărători se prezintă

consumatorii - persoanele fizice, de aceea relaţiile rezultate din contractul de vînzare-cumpărare

a bunurilor pentru consum, pe lîngă faptul că sînt reglementate de CC al RM, se supun şi

reglementărilor speciale prevăzite în exclusivitate pentru consumatori.

O altă particularitate specifică a contractului de vînzare-cumpărare a bunurilor pentru

consum se prezintă prin faptul, că încheierea acestuia are loc în baza ofertei publice. Articolul

805 C.C. al RM menţionează că expunerea bunului cu etichete în vitrină, punerea la dispoziţie a

1. Gheorghe Chibac, Aurel Baiesu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim, Drept Civil Contracte și succesiuni editura Cartier, Chișinău 2010, p.34.

2. Cod Civil al Republicii Moldova, Adoptat prin legea nr.985-XV din 18 Aprilie2002, Monitor official al Republicii Moldova nr 128-129 din 13.

Septembrie 2002, în vigoare din 12.06.2003, titlul 3 intitulat categorii de obligații, capitolul I “Vînzarea-Cumpărarea”, secțiunea a 7-a, Vînzarea-

Cumpărarea de bunuri pentru consum art.803-808.

4

Page 5: vanzare cumparare

meniului, publicitatea bunului, descrierea lui în cataloage şi alte propuneri, adresate unui cerc

nedeterminat de persoane, se consideră oferta publică pentru încheierea unui contract de vînzare-

cumpârare de bunuri pentru consum.

Fiind, după cum am menţionat, o varietate a contractului de cumpărare-vînzare, încheierea

contractului de vînzare-cumpărare a bunurilor pentru consum este, în linii generale, supusă

reglementării articolelor 681-695 CC al RM.

În particular, însă, specificul acestei categorii de contracte, determinat de caracterul lor de

consum, presupune încheierea lor în baza ofertei publice a bunurilor, ceea ce înseamnă, că

contractele de cumpărare a bunurilor pentru consum se consideră încheiate din momentul

alegerii mărfii de către cumpărător în magazinele cu autoservire sau din momentul alegerii şi

transmiterii acesteia de către vînzâtor la cererea cumpărătorului. Reieşind din acest fapt, art.805

CC al RM priveşte oferta publică a bunurilor drept ofertă în sensul prevederilor alin. (1) art.681

CC al RM, şi nu drept chemare la ofertă în sensul prevederilor alin. (3) al aceluiaşi articol.

Oferta publică a bunurilor, fiind în esenţă aceeaşi propunere adresată unui cerc

nedeterminat de persoane se consideră ofertă publică pentru încheierea unui contract de vînzare-

cumpărare de bunuri pentru consum, indiferent dacă se indică sau nu preţul bunului şi alte clauze

esenţiale pentru încheierea contractului, spre deosebire de prevederile alin.(3) art.681 CC al RM,

care califică oferta publică (propunerea adresată unui cerc nedeterminat de persoane) drept

chemare la ofertă atunci, cînd această propunere nu conţine nici o manifestare expresă a voinţei

de a fi legat prin acceptare.

Oferta publică a bunurilor pentru consum se face în mod deosebit şi în locuri speciale,

bunăoară prin expunerea bunurilor cu etichete în vitrină, amplasarea lor pe tejghele în centrele

comerciale, punerea la dispoziţie a meniului, publicitatea bunurilor, descrierea lor în cataloage,

etc. Toate aceste acţiuni ale ofertantului îl obligă să încheie contractul în baza condiţiilor ce se

conţin în oferta publică cu fiecare, cu cine îşi va manifesta voinţa în acest sens.

După cum am menţionat, una din particularităţile esenţiale ale contractului de vînzare-

cumpărare a bunurilor pentru consum se prezintă faptul, că acest contract, pe lîngă

reglementările generale, prevăzute de normele CC al RM cade sub incidenţa unor acte normative

speciale. La acestea putem atribui: Regulile de preschimbare a mărfurilor nealimentare,

procurate în reţeaua de comerţ cu amănuntul, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr.329 din 23.05.95, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39 din 14.07.1995;3

3. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39 din 14.07.1995

4. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53-54 din 28.09.1995

5

Page 6: vanzare cumparare

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de coordonare şi

reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) nr.547 din 04.08.95 Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.53-54 din 28.09.1995;4 Regulile de comercializare cu amănuntul a unor tipuri de

mărfuri alimentare şi nealimentare, adoptate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr.65 din 26.01.2001, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-13 din 01.02.2001;5 Regulile de

comercializare cu amănuntul a producţiei alcoolice, adoptate prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova, nr.212 din 04.04.95, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.25-26 din

13.05.1995,6 şi altele.

Spre deosebire de contractul de cumpărare-vînzare, vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru

consum presupune prevederi speciale în ceea ce priveşte garanţia caracteristicilor bunului vîndut

(vezi art.804 CC al RM).

La general vorbind, garanţia este un mijloc de garantare a executării obligaţiilor, care

constă în obligaţia debitorului la o prestaţie necondiţionată sau la o prestaţie, depăşind obiectul

propriu-zis al contractului (a se vedea prevederile art. 634 CC al RM).

În sensul art.772 CC al RM garanţia se prezintă ca o obligaţiune suplimentară a

vînzătorului, producătorului sau a unui terţ, prin care acesta garantează caracteristicile bunului

vîndut pentru consum, inclusiv şi al accesoriilor acestuia (dacă contractul nu prevede altfel), pe

parcursul perioadei de timp indicate în declaraţia de garanţie.

Art. 804 CC al RM conţine prevederi speciale cu privire la garanţia caracteristicilor bunului

vîndut pentru consum faţă de cerinţele prevăzute în art.772 CC al RM. În particular, aceste

prevederi se reduc la faptul că garanţia stipulată în art.772 CC al RM trebuie să fie formulată

într-un limbaj clar şi exact, în sensul că aceasta trebuie să fie accesibilă chiar şi unui consumator

neiniţiat. În garanţie trebuie înserate drepturile legale ale consumatorului.7

Garanţia trebuie să mai conţină referinţă şi la faptul, că existenţa acesteia nu limitează

drepturile consumatorului. Faptul inserării în textul declaraţiei de garanţie a unor drepturi legale

ale cumpărătorului (consumatorului) nu-i creează impedimente acestuia în vederea realizării

drepturilor de care dispune un cumpărător în contractul de vînzare-cumpărare (cum ar fi, de

exemplu,

5. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-13 din 01.02.2001

6. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.25-26 din 13.05.1995

7. Cod Civil al Republicii Moldova, Adoptat prin legea nr.985-XV din 18 Aprilie2002, Monitor official al Republicii Moldova nr 128-129 din 13.

Septembrie 2002, în vigoare din 12.06.2003, titlul 3 intitulat categorii de obligații, capitolul I “Vînzarea-Cumpărarea”, secțiunea a 7-a, Vînzarea-

Cumpărarea de bunuri pentru consum art. 804, 634, 772,.

drepturile cumpărătorului, prevăzute de articolele 765-769; 771-779, 782-785 CC al RM, ş.a.).

6

Page 7: vanzare cumparare

Garanţia trebuie să mai conţină referinţă şi la faptul, că existenţa acesteia nu limitează drepturile

consumatorului. Faptul inserării în textul declaraţiei de garanţie a unor drepturi legale ale

cumpărătorului (consumatorului) nu-i creează impedimente acestuia în vederea realizării

drepturilor de care dispune un cumpărător în contractul de vînzare-cumpărare (cum ar fi, de

exemplu, drepturile cumpărătorului, prevăzute de articolele 765-769; 771-779, 782-785 CC al

RM, ş.a.). De asemenea, garanţia trebuie să conţină toate menţiunile necesare pentru a se putea

beneficia de ea, inclusiv datele cu privire la amplasarea reţelelor de comercializare cu amănuntul,

centrelor de deservire, programul lor de muncă şi telefoanele de contact, caracteristicile tehnice

sau de fabricare a bunului comercializat, etc.

O atenţie deosebită o acordă legislatorul menţiunilor cu privire la durata şi aplicabilitatea în

spaţiu a protecţiei instituite prin garanţie, inclusiv numele sau denumirea şi adresa celui, care

acordă garanţia. Aceste menţiuni, în viziunea noastră, par a fi esenţiale în lista prevederilor

speciale pentru garanţii prevăzute de legislator.

Alin. 2 al art. 804 CC prevede dreptul cumpărătorului consumator de a pretinde ca

declaraţia de garanţie să-i fie pusă la dispoziţie pe un suport de date trainic. Prin suport de date

trainic se subînţelege forma scrisă a declaraţiei de garanţie, adică materializarea acesteia în

vederea facilitării procesului de probaţiune a existenţei obligaţiilor vînzătorului asumate prin

garanţie în cazul apariţiei unui eventual litigiu.8

Efectul obligaţiei de garanţie, ce rezidă în asigurarea de către producător a funcţionării

(utilizării) normale a produselor (serviciilor), inclusiv a articolelor de completare, şi deservirea

consumatorului pe toată durata termenului de garanţie sau de valabilitate (utilizare), stabilit în

documentaţia tehnică normativă ori contract, nu depinde de faptul, dacă în declaraţia de garanţie

au fost sau nu respectate cerinţele menţionate la alin. (1) şi (2) ale prezentului articol.

Vorbind despre preţul bunului-obiect al contractului de vînzare-cumpărare a bunurilor

pentru consum, menţionăm că în conformitate cu prevederile art.807 CC al RM acesta, precum şi

alte clauze esenţiale ale contractului, se stabilesc în mod egal pentru toţi cumpărătorii.

Este de menţionat faptul, că contractul de vînzare-cumpărare a bunului pentru consum, de

cele mai dese ori se prezintă ca un contract de adeziune, şi nu presupune realizarea unui acord la

cererea uneia dintre părţi.9

8. Cod Civil al Republicii Moldova, Adoptat prin legea nr.985-XV din 18 Aprilie2002, Monitor official al Republicii Moldova nr 128- 129 din 13.

Septembrie 2002, în vigoare din 12.06.2003, art.765-769; 771-779, 782-785, 765-769; 771-779, 782-785 ,804, 807.

9. Cod Civil al Republicii Moldova, Adoptat prin legea nr.985-XV din 18 Aprilie2002, Monitor official al Republicii Moldova nr 128-129 din 13. Septembrie

2002, în vigoare din 12.06.2003. art 807

7

Page 8: vanzare cumparare

În condiţiile economiei de piaţă vînzătorul este liber în privinţa stabilirii preţului la bunul

comercializat de el. Aceasta, însă, nu înseamnă că, în scopul de a proteja consumatorul, statul nu

poate stabili limitele preţului la unele bunuri pentru consum ce au o importanţă strategică.

În scopul stopării creşterii neîntemeiate a preţurilor la bunurile destinate consumului,

Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea cu privire la măsurile de coordonare şi

reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor) nr.547 din 04.08.95 Monitorul Oficial al

R.Moldova nr.53-54 din 28.09.1995 a introdus Lista mărfurilor social-importante, comercializate

la preţuri libere cu aplicarea adaosului comercial în mărime de pînă la 20 procente din preţul

liber de livrare (Anexa nr. 3).

Noul Cod civil instituie reguli speciale şi în ceea ce priveşte preschimbarea bunurilor

pentru consum. În conformitate cu prevederile art.808 CC al RM cumpărătorul este în drept să

preschimbe bunul care nu-i convine după dimensiuni, formă, gabarit, model, culoare sau

completare, etc.

În baza prevederilor prezentului articol este stabilit termenul limită, în decursul căruia

cumpărătorul are dreptul la preschimbarea bunului cumpărat pentru consum. Acest termen

începe să curgă din momentul recepţionării bunului de către cumpărător şi sumează 14 zile

lucrătoare, cu condiţia că vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare în această vedere.10

Legislatorul, în alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea doar a bunurilor

nealimentare, cumpărate pentru consum. Bunul cumpărat pentru consum poate fi preschimbat cu

un bun similar numai la locul procurării acestuia sau în alt loc stabilit de către vînzător.

Bunăoară, în cazul cînd bunul este comercializat în baza mostrelor, atunci, cînd acesta este pus la

dispoziţia cumpărătorului de la depozitul vînzătorului, intermediarului sau, nemijlocit, de la

depozitul producătorului, vînzătorul poate stabili locul de preschimbare a bunului cumpărat

pentru consum în locul de amplasare a acestora.11

Alte locuri pentru preschimbarea bunului, stabilite de vînzător, necesită a fi din timp

coordonate printr-un acord al acestuia, după caz, cu intermediarul sau cu producătorul nemijlocit.

De asemenea, în termenul stabilit, cumpărătorul are dreptul de a preschimba bunul

cumpărat pentru consum cu un bun similar, chiar dacă acesta diferă în preţ cu primul. În cazul

diferenţei de preţ vînzătorul este obligat să efectueze recalcularea. Dacă bunul similar pretins de

către cumpărător în cazul preschimbării este mai scump, atunci cumpărătorul plăteşte diferenţa

de preţ vînzătorului. În cazul cînd bunul pretins este mai ieftin decît cel cumpărat, vînzătorul este 10 . Cod Civil al Republicii Moldova, Adoptat prin legea nr.985-XV din 18 Aprilie2002, Monitor official al Republicii Moldova nr 128- 129 din 13.

Septembrie 2002, în vigoare din 12.06.2003, art. 808

11. Gheorghe Chibac, Aurel Baiesu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim, Drept Civil Contracte și succesiuni editura Cartier, Chișinău 2010, p.39

8

Page 9: vanzare cumparare

obligat să-i întoarcă cumpărătorului diferenţa de preţ obţinută în urma recalculării.

Este de menţionat faptul, că cheltuielile suportate de către cumpărător în urma

preschimbării bunului cumpărat pentru consum (bunăoară cele, legate de transportarea bunului

către vînzător) le suportă însuşi cumpărătorul şi nicidecum vînzătorul, deoarece preschimbarea

bunului nu este o consecinţă a neexecutării ori executării necorespunzatoare a obligaţiilor

contractuale.

Dacă la momentul solicitării preschimbării bunului cumpărat pentru consum vînzătorul nu

dispune de un bun similar, cumpărătorul este în drept să restituie bunul cumpărat, primind în

schimbul acestuia echivalentul bănesc, plătit la cumpărare.

La alin.(3) al articolului 808 legislatorul stabileşte condiţiile necesare, existenţa cărora

determină dreptul cumpărătorului de a solicita preschimbarea bunului cumpărat pentru consum

sau a-l restitui, cu obţinerea sumei băneşti, plătite la cumpărare. Respectivele condiţii sînt

următoarele:

- bunul nu a fost utilizat;

- bunul nu şi-a pierdut calităţile de consum;

- cumpărătorul dispune de probe că bunul a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv.12

Întrunirea acestor trei condiţii este necesară pentru a-i pune în sarcina vînzătorului obligaţia

de a preschimba bunul sau de a primi bunul restituit, în cazul dacă există cererea cumpărătorului

în această privinţă. Lipsa măcar a uneia din aceste condiţii face pasibilă de neexecutare cererea

cumpărătorului adresată vînzătorului în vederea preschimbării bunului.

Reieşind din faptul, că articolul în cauză nu stabileşte cerinţe speciale faţă de probaţiunea

cumpărării bunului pentru consum, admitem că dovada procurării acestuia de la vînzătorul

respectiv se poate face inclusiv prin depoziţiile martorilor.

Bunurile nealimentare, cumpărate pentru consum, care nu pot fi preschimbate sau restituite

în temeiul prezentului articol se stabilesc prin lege sau prin alte acte normative. De aici rezultă,

că nu toate bunurile procurate pentru consum pot face obiectul preschimbării sau restituirii. Lista

bunurilor nealimentare de calitate adecvată, ce nu pot fi preschimbate cu o marfă similară sînt

specificate în anexa la Regulile de preschimbare a mărfurilor nealimentare, procurate în reţeaua

de comerţ cu amănuntul, adoptate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.329 din

23.05.95, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39 din 14.07.1995. 12. Gheorghe Chibac, Aurel Baiesu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim, Drept Civil Contracte și succesiuni editura Cartier, Chișinău 2010, p. 40.

Acestea sînt: articole din metale preţioase, pietre scumpe şi semipreţioase, ţesături din toate

tipurile de fibre şi alte textile comercializate la metru, cosmetică şi parfumerie, mărfuri chimice

de uz casnic, articole din mase plastice pentru prepararea şi păstrarea alimentelor etc.

9

Page 10: vanzare cumparare

Lista este exaustivă şi nu poate fi completată sau modificată prin acordul părţilor

contractante.

Noul Cod civil conţine şi prevederi speciale referitor la inversarea sarcinii probaţiunii în

caz de apariţie a litigiului cu privire la constatarea viciilor bunului cumpărat pentru consum. În

baza prezentului articol se prezumă faptul, că bunul cumpărat pentru consum era viciat la

momentul transferării riscului, dacă în termen de şase luni din acest moment cumpărătorul

constată viciul bunului respectiv şi dacă prezumţia este compatibilă cu felul bunului sau al

viciului.

Conform prevederilor art.318 al CC al RM, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl

suportă proprietarul acestuia, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Potrivit art.759 CC al

RM, dacă contractul nu prevede altfel, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului trece la

cumpărător din momentul cînd vînzătorul şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea

bunului la dispoziţia cumpărătorului.

Menţionăm faptul că contractele de cumpărare-vînzare a bunurilor pentru consum se

încheie în baza ofertei publice. De aici, momentul transferării riscului pieirii sau deteriorării

fortuite a bunului este momentul alegerii mărfii de către cumpărător în magazinele cu autoservire

sau momentul transmiterii bunului de către vinzător la cererea cumpărătorului.

Noul CC al RM stabileşte, că bunurile pot fi afectate atît de vicii materiale (a se vedea

art.763 al CC al RM), cît şi de vicii de natură juridică (art.764 al CC al RM).

În principiu, prin reţeaua de comercializare a bunurilor pentru consum sînt posibile cazuri

de realizare a mărfii, avînd vicii materiale, dar cu respectarea condiţiei că cumpărătorului îi sînt

cunoscute viciile bunului, adică ele sînt evidente sau, după caz, sînt stipulate în contract. Mai

mult ca atît, conform prevederilor alin. (1) art. 765 CC al RM drepturile cumpărătorului în

privinţa viciilor sînt excluse dacă, la momentul încheierii contractului, el era conştient despre

faptul că bunul este viciat. Aceasta însă nu-l lipseşte pe cumpărător de dreptul de a preschimba

bunul cumpărat pentru consum conform prevederilor art.808 CC al RM.

Articolul 803 CC al RM prevede inversarea sarcinii probaţiunii dacă prezumţia că bunul a

fost viciat la momentul transferării riscului este compatibilă cu felul bunului sau al viciului. Prin

felul bunului, legislatorul înţelege calităţile substanţiale ale acestuia (a se vedea alin.(2) lit.b)

art.227 CC al RM). Prin felul viciului se subînţelege caracterul lui material (art.763 CC al RM)

sau natura juridică (art.764 CC al RM).

Drept excepţie constituie mărfurile nealimentare cu un anumit grad de uzură,

comercializate prin intermediul întreprinderilor de comision cu amănuntul. Conform alin.(4) al

Regulilor de preschimbare a mărfurilor nealimentare, procurate în reţeaua de comerţ cu

amănuntul, adoptate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.329 din 23.05.95,

10

Page 11: vanzare cumparare

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39 din 14.07.1995, pretenţiile consumatorului,

indicate în acest punct, se satisfac cu consimţămîntul vînzătorului.

Conform prevederilor alin.(4) art. 6 al Legii Republicii Moldova privind protecţia

consumatorilor (Publicat : 27.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 126-131, art Nr : 507, data intrarii

in vigoare: 28.10.2003) se interzice comercializarea de produse a căror utilizare în condiţii

normale poate pune în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor, la fel cum se

interzice producerea şi comercializarea produselor falsificate sau substituite.13

CAPITOLUL III: PARTICULARITĂŢILE COMERCIALIZĂRII UNOR TIPURI DE

MĂRFURI ALIMENTARE ŞI NEALIMENTARE

§ 1. Comercializarea produselor lactate

Comercializarea laptelui şi produselor lactate, îngheţatei, brînzeturilor, margarinei şi ouălor

se efectuează în unităţi de comerţ specializate, secţii ale produselor alimentare, precum şi în

pavilioane specializate în care este permisă comercializarea produselor menţionate de către

centrele de medicină preventivă ale Ministerului Sănătăţii.

Livrarea produselor lactate în reţeaua de comerţ se efectuează cu mijloace de transport

specializat, dotate cu un dispozitiv ce reglează regimul de temperatură în funcţie de durata

transportării, tipul ambalajului şi temperatura aerului din exterior, în conformitate cu

Regulamentul transportării încărcăturilor uşor alterabile (Monitorul Oficial, 2000, nr.39-41).

Ambalajul prevăzut pentru transportarea produselor lactate, îngheţatei şi caşcavalurilor va

fi însoţit de un permis pentru contactul cu produsele alimentare, eliberat de Ministerul Sănătăţii.

Recepţionarea în unităţile de comerţ a mărfurilor conform cantităţii şi calităţii se

desfăşoară în modul stabilit de Regulamentul privind recepţionarea mărfurilor conform cantităţii

şi calităţii şi acordurilor între părţi.

Sînt supuse recepţionării numai produsele care întrunesc cerinţele standardelor naţionale şi

prescripţiilor tehnice şi dispun de documentele de însoţire corespunzătoare (certificate de

conformitate, certificate de calitate, certificate de inofensivitate, după necesitate), 13. Legii Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor, alin.(4) art. 6.

14. Monitorul Oficial, 2000, nr.39-41

conformitate, certificate de calitate, certificate de inofensivitate, după necesitate), care confirmă

calitatea mărfurilor, cu indicarea obligatorie a datei fabricării (la mărfurile uşor alterabile – ora

fabricării), iar în ceea ce priveşte îngheţata – este obligatorie condiţia să fie de o temperatură nu

mai înaltă de minus 10˚C.

11

Page 12: vanzare cumparare

Înainte de a fi expuse în sala comercială, produsele se pregătesc pentru comercializare: se

înlătură ambalajul, învelişurile din hîrtie, aţele de legătură, suprafeţele murdare, tăieturile

oxidate, straturile îngălbenite etc.

Brînzeturile de dimensiuni mari, înainte de a fi predate vînzătorului, pot fi porţionate în

două, patru sau opt părţi. Brînzeturile maturate în saramură, înainte cu o oră de a fi puse în

vînzare, se scot din saramură.

La unt şi margarină se înlătură ambalajul şi hîrtia pergament, se curăţă stratul îngălbenit de

pe exterior (ştaf), se efectuează marcarea prealabilă pentru porţionarea ulterioară, în funcţie de

condiţiile cererii.

Expunerea ouălor spre comercializare se efectuează după verificarea prealabilă a calităţii

prin ovoscopare. Se interzice vînzarea ouălor împreună cu alte produse neambalate (unt, brînză

etc.).

Mărfurile preambalate în unitatea de comerţ trebuie să fie etichetate, indicîndu-se:

denumirea produsului, calitatea, greutatea, preţul pentru un kg, preţul conform greutăţii, data

preambalării, termenul de consum. Produsele se preambalează în hîrtie sau materiale de

polietilenă transparentă, autorizate de Ministerul Sănătăţii.

Caşcavalul se eliberează consumatorului fără înlăturarea coajei de parafină. Porţionarea

caşcavalului în felii poate fi efectuată la solicitarea consumatorului cu un cuţit special pentru

brînzeturi.

Nu se permite utilizarea aceluiaşi cuţit pentru porţionarea brînzeturilor şi altor produse de

gastronomie.

Inventarul utilizat la vînzarea produselor trebuie spălat zilnic la finele programului cu

soluţie de detergent şi păstrat la un loc special.

§ 2. Comercializarea cărnii, peştelui şi produselor din carne și peşte

Comercializarea cărnii, produselor din carne, peştelui şi produselor din peşte se efectuează

în unităţi de comerţ specializate, secţii ale magazinelor alimentare, pavilioane specializate în care

este permisă comercializarea cu amănuntul a acestor produse de centrele de medicină preventivă

ale Ministerului Sănătăţii.

Comercializarea peştelui în stare proaspătă sau congelat, precum şi a produselor din peşte

se efectuează la tejghele separate.

Livrarea cărnii şi produselor din carne se efectuează cu mijloace de transport auto dotate cu

utilaj frigorific (sistem de refrigerare), în ambalaj cu greutatea marcată, conform numărului de

locuri fără recîntărire: a cărnii – în blocuri, carcase şi semicarcase; subproduselor – conform

12

Page 13: vanzare cumparare

numărului de locuri şi greutăţii; mezelurilor, afumăturilor, semipreparatelor din carne – în

ambalaj sigilat de furnizorul de mărfuri.

Peştele congelat se livrează către unităţile de comerţ numai în ambalaj (în lăzi din lemn şi

material plastic, butoaie şi ambalaj din material plastic autorizat de Ministerul Sănătăţii pentru

ambalarea acestor produse).

Peştele proaspăt este transportat în unităţile de comerţ cu mijloace de transport auto dotate

cu sistem de aerisire, iar pe timp de vară – cu apă refrigerată.

Se interzice transportarea peştelui neambalat, cu mijloace de transport murdar sau cu

mirosuri străine.

Urmează a fi recepţionate produsele însoţite de certificate de conformitate (certificate de

calitate), certificate de inofensivitate, după necesitate, şi fitosanitare, certificate veterinare şi care

corespund cerinţelor standardelor naţionale.

Pe borderoul de expediţie (factură) se aplică o ştampilă care indică data fabricării, iar vis-a-

vis de produsele uşor alterabile – ora fabricării şi termenul de consum.

Se interzice recepţionarea produselor uşor alterabile cu termenul de consum expirat.

Recepţionarea produselor se efectuează conform cantităţii, locurilor, greutăţii şi calităţii

lor.

Calitatea produselor se determină prin metoda organoleptică prevăzută de standardele

corespunzătoare. În cazuri necesare calitatea produselor din peşte se determină conform indicilor

fizico – chimici.

Se interzice recepţionarea produselor cu ambalajul şi eticheta deteriorate ori fără etichete.

În cadrul recepţionării, produsele uşor alterabile sînt supuse unui control privind gradul de

refrigerare (răcire, congelare) şi corespunderea temperaturii produselor cu cerinţele

documentaţiei tehnico-normative.

Fiind recepţionată, carnea este supusă unei testări privind existenţa marcării şi

corespunderea rigidităţii musculare şi a ţesutului gras cu marca aplicată.

Se interzice recepţionarea cărnii:

a) din care a fost înlăturat insuficient sîngele închegat şi n-au fost înlăturate resturile de

viscere şi mîzgă;

b) cu semne de congelare repetată şi prezenţa pe suprafaţa cărnii a unei pojghiţe de gheaţă;

c) cu grad scăzut de prospeţime (miros de descompunere, suprafaţa foarte uscată, lipicioasă

şi acoperită cu mucegai).

Calitatea subproduselor se testează în ceea ce priveşte prospeţimea, gradul de prelucrare

preliminară. Înainte de recepţionare subprodusele trebuie să fie divizate după categorii.

Se interzice recepţionarea subproduselor:

13

Page 14: vanzare cumparare

a) prelucrate insuficient, cu resturi ale altor ţesuturi, cu tăieturi şi rupturi;

b) cu încălcare a tratamentului termic (decongelate sau congelate repetat);

c) cu grad scăzut de prospeţime (acru, miros de descompunere şi mucegai).

Calitatea semipreparatelor se testează în ceea ce priveşte culoarea şi mirosul, forma,

aspectul ambalajului; se verifică , de asemenea, data şi ora fabricării semipreparatelor, indicate

pe etichetele lipite pe pachete.

Calitatea cărnii de pasăre se testează în ceea ce priveşte gradul de îngrăşare, puritatea

prelucrării, prospeţimea carcasei şi prezenţa marcării.

Calitatea cărnii de vînat se testează în ceea ce priveşte densitatea penelor, aspectul capului

(nezvîntat), integritatea şi prospeţimea carcaselor.

Se interzice recepţionarea cărnii de pasăre:

a) cu carcase netranşate şi prelucrate insuficient;

b) cu carcase de culoare schimbată şi congelate repetat;

c) cu grad scăzut de prospeţime (mucegai, miros străin).

Calitatea mezelurilor se testează în ceea ce priveşte aspectul exterior al batonului, precum

şi compoziţia (aspect mozaicat de carne şi slănină), gustul şi mirosul.

Se interzice recepţionarea mezelurilor:

a) cu aspect de mîzgă, mucegai şi mucozitate pe membrană;

b) cu compoziţie fărîmicioasă şi prezenţa unor segmente cenuşii;

c) cu bucăţi de slănină galbenă în compoziţia mezelurilor de calitate superioară;

d) de culoare alb – cenuşie, fierte insuficient.

Calitatea afumăturilor se testează în ceea ce priveşte prelucrarea uniformă, consistenţa

ţesutului muscular, gradul de finisare, forma şi mirosul produsului.

Se interzice recepţionarea afumăturilor:

a) cu încălcări ale procesului tehnologic (afumare insuficientă, prezenţa petelor cenuşii şi

verzi la secţionare);

b) cu aspect de mîzgă;

c) cu grad scăzut de prospeţime (cu pete de mucegai şi mucozitate, deviere de la culoarea

corespunzătoare, miros acru şi rînced).

Calitatea tocăturii din carne preambalată se testează în ceea ce priveşte culoarea, mirosul,

consistenţa, aspectul ambalajului; se verifică, de asemenea, greutatea porţiilor, data şi ora

fabricării.

Se interzice recepţionarea tocăturii din carne cu devieri de la culoarea corespunzătoare şi

miros acru.

14

Page 15: vanzare cumparare

Din punctul de vedere al calităţii, peştele şi produsele din peşte trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe: suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, să dispună de un strat uniform de

solzi, culoare potrivit speciei, bronhiile roşii, cu nuanţă caracteristică speciei.

Se admite recepţionarea peştelui proaspăt care nu şi-a schimbat culoarea naturală a solzilor

şi pielii, nu are pete înroşite, îndeosebi pe burtă şi pe părţile laterale, nu are picăţele albe şi

mucegai.

Calitatea peştelui marinat se caracterizează prin gradul de grăsime, lipsă de rupturi şi

leziuni. Ţesuturile musculare la peşte trebuie să fie elastice, suculente, fără miros şi gust străin.

Calitatea scrumbiei se caracterizează prin prospeţime, piele curată, neîngălbenită, fără gust

şi miros străin neplăcut.

Conservele din peşte se testează în ceea ce priveşte aspectul exterior al cutiei şi marcarea

ei, prezenţa etichetei şi corespunderea cu denumirea menţionată în documentul de însoţire.

Nu se admite recepţionarea conservelor fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate,

bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.

Păstrarea produselor:

a) carnea refrigerată şi mezelurile se păstrează fiind agăţate în cîrlige metalice inoxidabile;

carnea de pasăre refrigerată – în lăzi pe stelaje; subprodusele refrigerate, semipreparatele şi

preparatele afumate – în tăvi şi lăzi pe stelaje;

b) produsele congelate – pe stelaje din lemn şi zincuite, aşezate în stive;

c) conservele, grăsimile – pe stelaje în lăzi (butoaie);

d) mărfurile preambalate – în ambalaje, ferite de influenţa luminii.

Se interzice păstrarea în comun a produselor crude cu cele gata pentru consum.

În cazul eliberării către consumator a produselor neporţionate, se permite completarea

greutăţii necesare cu cel mult două bucăţi la cîntar, care împreună să nu depăşească 10% din

greutatea totală a cumpărăturii. Adaosul la cîntar trebuie să corespundă calităţii mărfii eliberate.

În cadrul comercializării mezelurilor şi afumăturilor, la solicitarea consumatorului,

vînzătorul este obligat să elibereze şi să porţioneze cantitatea solicitată.

Carnea de pasăre se comercializează în carcase ori tranşată: de găini, raţe – două jumătăţi

de-a lungul carcasei, de gîşte şi curcani – cu divizarea în două, patru, şase şi opt părţi.

În cazul în care consumatorul a procurat produse alimentare de calitate neadecvată,

vînzătorul este obligat, la solicitarea consumatorului, să le preschimbe cu mărfuri similare de

calitate adecvată sau să restituie consumatorului suma achitată, dacă deficienţele menţionate au

fost depistate în limita termenului de valabilitate.

§ 3. Comercializarea ţesăturilor, confecţiilor și încălţămintei

15

Page 16: vanzare cumparare

Ţesăturile, confecţiile, încălţămintea, înainte de a fi expuse în sala comercială, trebuie

supuse unei pregătiri prealabile.

Pregătirea prealabilă include dezambalarea, sortarea, verificarea calităţii articolelor,

prezenţa marcării, veridicitatea preţurilor. În caz de necesitate, unele tipuri de mărfuri

(confecţiile, tricoturile) urmează a fi curăţate şi călcate.

În sala comercială, pentru a asigura confortul necesar consumatorilor, etalarea ţesăturilor,

confecţiilor, încălţămintei se efectuează în funcţie de grupare conform destinaţiei.

Confecţiile şi încălţămintea se grupează conform tipurilor, modelelor şi mărimilor.

Indiferent de specializare, confecţiile pentru bărbaţi, femei, copii şi încălţămintea se etalează în

sala comercială separat. Ţesăturile se grupează conform tipului şi compoziţiei fibroase din care

sînt fabricate.

În cadrul vînzării articolelor vestimentare (confecţii, tricoturi, confecţii pentru acoperirea

capului) şi a încălţămintei consumatorului i se vor crea condiţii optime de probare. În acest scop

sălile comerciale trebuie să fie dotate cu cabine de probă cu oglinzi şi iluminare suplimentară,

banchete şi scaune.

Ţesăturile din lînă, vatelină, ţesăturile grele şi voluminoase se măsoară cu rigle rigide

standarde aplicate pe stofa aşezată pe tejghea liber, fără încreţituri. Ţesăturile uşoare şi subţiri se

măsoară cu rigla rigidă standard prin aruncarea stofei pe tejghea şi aplicarea liberă a stofei la

metru.

Se permite, de asemenea, măsurarea tuturor tipurilor de ţesături, cu excepţia ţesăturilor din

lînă şi a pînzei de tricot, prin metoda aplicării ţesăturilor pe tejghea, pe o parte a căreia este

montată o riglă metalică gradată şi marcată.

Se interzice suplimentarea la cumpărătură a bucăţilor de ţesături, precum şi

comercializarea bucăţilor de ţesături cu etichete de fabrică şi marcă, dacă este încălcat procesul

tehnologic şi marca este aplicată pe faţă.

Vînzătorul este obligat să-i acorde atenţie cumpărătorului la alegerea ţesăturilor,

confecţiilor, încălţămintei, informîndu-l despre sortimentul mărfurilor expuse spre

comercializare, despre modul de îngrijire a lor, la solicitarea consumatorului, să explice

semnificaţia simbolurilor aplicate pe articole, indicatoare, etichete.

În cadrul comercializării ţesăturilor vînzătorul determină, la solicitarea consumatorului,

metrajul necesar pentru confecţionarea diverselor articole vestimentare, alege garnitura

corespunzătoare, iar la comercializarea încălţămintei vînzătorul trebuie să verifice perechea de

încălţăminte prin suprapunere.

Ţesăturile, articolele vestimentare, încălţămintea sînt eliberate consumatorului ambalate în

hîrtie, cutii ori alte tipuri de ambalaj, fără perceptarea plăţii suplimentare.

16

Page 17: vanzare cumparare

La comercializarea ţesăturilor, confecţiilor unităţile de comerţ le pot acorda consumatorilor

un complex de servicii suplimentare: retuşul confecţiilor procurate în unitatea vizată (scurtarea şi

lungirea articolelor, schimbarea locului nasturilor, ajustarea pălăriilor, croirea ţesăturilor).

Pe lîngă cumpărătura de bază, consumatorului i se oferă posibilitatea de a procura mărfuri

complementare, necesare pentru îngrijirea lor ori pentru completarea garderobei.

Împreună cu marfa procurată cumpărătorului i se înmînează, în mod obligatoriu, şi bonul

de casă sau de marfă, care indică datele de identificare a unităţii de comerţ, data cumpărăturii şi

preţul.

Vînzătorii angajaţi în secţiile pentru comercializarea ţesăturilor, confecţiilor şi

încălţămintei pentru copii sînt obligaţi să fie supuşi, în modul stabilit, controlului medical.

§ 4. Comercializarea mărfurilor electronice şi electrocasnice

Înainte de a fi puse în vînzare mărfurile electronice şi electrocasnice urmează a fi supuse

unei pregătiri prealabile.

Pregătirea prealabilă include: dezambalarea, înlăturarea substanţelor protectoare, prafului,

verificarea prezenţei accesoriilor suplimentare şi, după caz, asamblării lor, precum şi verificarea

calităţii aparatelor, veridicitatea preţurilor, marcarea, prezenţa fişei tehnice de utilizare în limba

de stat şi cupoanele de garanţie.

Aparatele tehnic complicate se verifică prin cuplarea la reţeaua electrică. Maşinile de cusut

electrice se verifică din punctul de vedere al funcţionării, iar aparatele electronice se reglează.

Se interzice comercializarea aparatelor de o calitate neadecvată, fără accesoriile

suplimentare, fără fişa tehnică de utilizare şi cupoanele de garanţie.

Pe toate mostrele mărfurilor electronice şi electrocasnice etalate în sala comercială şi în

vitrine vor fi aplicate etichete de preţ, clar întocmite, care vor indica denumirea mărfii, marca,

articolul şi preţul, precum şi o adnotare cu descrierea prescripţiilor tehnice.

Pentru verificarea modului de funcţionare a mărfurilor solicitate de consumator, în sala

comercială se asamblează dispozitive electrice de măsurat şi control.

Vînzătorul din secţia pentru desfacerea mărfurilor electronice şi electrocasnice este obligat

să cunoască particularităţile constructive, specificul deosebirilor, destinaţia, proprietăţile unor

dispozitive, metodele de verificare în stare de funcţionare a aparatelor, să determine defecţiunile

frecvent întîlnite, să cunoască bine sortimentul mărfurilor corespunzătoare şi

interschimbabilitatea lor, preţurile şi alte informaţii despre mărfuri, să acorde consumatorilor

consultaţii la nivel profesional.

În cadrul comercializării mărfii, vînzătorul va verifica, în prezenţa consumatorului,

funcţionalitatea aparatului (prin examinarea exterioară, cuplarea la reţeaua electrică), prezenţa

17

Page 18: vanzare cumparare

accesoriilor, prezenţa fişei tehnice, cupoanelor de garanţie şi instrucţiunii privind modul de

utilizare, veridicitatea măsurării şi cantităţii (şnururilor, cablurilor, mărfurilor electrotehnice

mărunte), veridicitatea preţului.

Personalul magazinului antrenat la comercializarea aparatelor electronice şi electrocasnice

cu termene de garanţie este obligat să indice pe fişa (cuponul de garanţie) aparatului data şi locul

desfacerii, iar în cazuri necesare, şi adresa atelierului de reparaţii cu garanţie.

Împreună cu marfa, cumpărătorului i se eliberează, în mod obligatoriu, şi bonul de marfă în

care se indică denumirea magazinului, data comercializării, articolul, preţul sau bonul de casă

achitat, cu datele de identificare stabilite.

Transportarea la domiciliu a mărfurilor electronice şi electrocasnice de volum şi greutate

mare se efectuează, de regulă, de către unitatea de comerţ care a comercializat marfa.

La transportarea mărfurilor de volum şi greutate mare la locul destinat cu mijlocul de

transport al consumatorului, unitatea de comerţ trebuie să asigure încărcarea mărfii în mod

gratuit.

§2. Clasificarea bunurilor

Bun– orice element al realitatii , independent de om, individualizabil si masurabil, apt sasatisfaca

o nevoie.

Bunurile libere -Sint abundente fata de nevoi , in conditii determinate de loc si timp , si pentru ca

sint abundente folosirea lor pt satisfacerea nevoilor este gratuita.

Bunurile economice – au drept caracteristica raritatea, limitarea lor in raport cu nevoile,

inconditii determinate de loc sit imp , ; obtnerea si consumarea lor ocazioneaza un consum

deresurse, un cot si un prêt.

Distinctia dintre bunurile economice si libere are un character relativ, concret se face inraport de

loc si timp .

1.Clasificarea bunurilor economice

Dupa destinatie

Satisfactori(bunuri de consum ) – capabile sa satisfaca nemijlocit nevoile umane

Prodfactori(bunuri de productie) – acelea bunuri economice folosite pentru producerea

altor  bunuri.

2 dupa forma in care se prezinta

Bunuri corporale– ( materiale ) primare , intermediare , finale

Bunuri incorporale– servicii

Informatii

18

Page 19: vanzare cumparare

3 dupa modul in care bunurile circula in economie

Bunuri marfare

Bunuri nemarfare

Bunuri mixte

4 In functie de legaturile , dependetele dintre diferite categorii de bunuri

Bunuri substituibile

Bunuri complementare

Bunurile principale

Bunurile secundare

5 Dupa relatiile ce se stabilesc intre diferite categorii de consumatori (agenti ai cererii)

Bunuri publice

Bunuri private

7 din punct de vedere juridic

Bunuri mobiliare

Bunuri imobiliare

19