1

POVEȘTI DE VIAȚĂ: intimitate și rușine Homa Ildikó, sss Omul este o fiinţă cuvântătoare, care s-a născut pe acest pământ ca să-şi spună povestea. De aceea limbajul este foarte important în această încercare de a ne apropia de misterul persoanei. Într-un prim pas avem nevoie să fim atenţi la modul în care omul vorbeşte despre vină, ruşine, despre trăirile lui care îl conduc pe drumul căutării de soluţii, spre eliberare şi dezlegare. Viaţa fiecărui om este o poveste, o înşiruire şi o construcţie de întâmplări şi de evenimente. Povestea omului poate fi lecturată în patru moduri: lectura publică, lectura privată, lectura transformatoare și lectura sfântă.1 Povestea publică poate fi relatată oricui, în această lectură personajul principal este persona lui Jung. Povestea privată aparţine lumii viselor, iar personajele principale sunt dorinţele, năzuințele. În această poveste sunt multe întâmplări ascunse de privirile celorlalţi, chiar şi faţă de noi, iar păzitorii acestei lumi sunt ruşinea şi vinovăţia. Lectura de transformare este o poveste în lucru, la această poveste lucrăm în continuare pentru a putea ajunge la finalul poveştii: iertarea şi vindecarea. Lectura sfântă se 1 D.A. STEERE, Rediscovering Confession: the practice of forgiveness and where it leads, 2009, New York – London, 28-31.

face conform valorilor şi idealurilor dobândite în lectura de transformare. Cele mai multe studii psihologice afirmă că rușinea este mai patologică și mai dăunătoare, decât vinovăția. Rușinea însă întărește persoana, este esențială în dezvoltarea personalității. În înțelegerea analizei existențiale rușinea este mantia de protecție a persoanei. Rușinea ne ocrotește, ne apără, rușinarea ne lasă fără apărare. Este vorba de diferența dintre ”a te rușina” și ”a fi rușinat”. Când ne rușinăm rușinea are funcția de a ne apăra, iar atunci când suntem făcuți de rușine, rușinea ne lezează, pentru că pierdem din teritoriul intimității noastre. Rușinea are aceste două funcții paradoxale: virtute și slăbiciune, așa cum ne exprimăm și în limbaj: la modul activ este virtute, la modul pasiv este slăbiciune. Sentimentul rușinii apără valoarea, intimitatea, demnitatea persoanei. Ea nu este rodul unei reflecții conștiente, pentru că își are originea adânc în profunzimile persoanei.2 Este cel mai vechi sentiment al omenirii: Adam și Eva au mâncat din fructul pomului interzis și s-au rușinat, pentru că au fost goi. Rușinea este haina care acoperă, protejează goliciunea. Dar rușinea ne face și vulnerabili, este slăbiciunea noastră căci vocația primară a omului este defapt să umble gol. Iertarea lui Dumnezeu este necondiționată, iertarea omului însă este condiționată. În psihoterapie, la fel ca și în spovadă elementul cheie este auto-acceptarea, mărturisirea și asumarea valorii proprii protejată de sentimentul rușinii. Despre aceasta este vorba în goliciunea originară: valoarea personală nu are nevoie de haine. Atunci când omul nu își poate asuma valoarea personală se ascunde sau caută țap ispășitor, așa cum a procedat cuplul primar. Diferențierea între rușine și vinovăție are o mare importanță din punct de vedere terapeutic. Și în 2 Cristian Furnică, cursuri de formare ținute în cadrul SAEL în perioada 2004 - 2008

Viaţă din belşug

Nr. 4 – mai 2013

FEDERAŢIA CONFERINŢA ROMÂNĂ A SUPERIOARELOR MAJORE 400246-CLUJ NAPOCA, str. Maramureşului nr. 23, Telefax: 0040-264-435096

secretariatCRSM@clicknet.ro, www.fcrsm.ro

Dragi Surori, Prieteni, Colaboratori, Binefăcători, Cu ajutorul dumneavoastră am ajuns la sfârşitul celei de a patra sesiuni în cadrul Proiectului “Viaţă din belşug”. Vă suntem recunoscătoare pentru încrederea, ajutorul, colaborarea şi susţinerea oferită şi dorim să ne exprimăm gratitudinea prin acest mic buletin.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

2

Surorile participante la cea de a patra sesiune a proiectului, doresc să împărtăşească experienţele trăite şi beneficiile personale ale programului.

povestea biblică putem vedea că rușinea apare mai devreme decât vinovăția. Dumnezeu mai întâi se ocupă cu rușine, încercearcă să restabilească relația cu cei doi, ca mai apoi să se ocupe și de încălcarea interzicerii, de vinovăție și pedeapsă. Rușinea slăbește relația, duce la ascundere, învinuire și la apariția fenomenului de țap ispășitor.3 Ne putem ocupa de vinovăție, numai după ce am (re)stabilit relația. Cineva poate fi responsabil pentru propriile acțiuni numai dacă are deja o relație destul de bună cu propriul sine, dacă există deja o valoare personală pe care rușinea o poate apăra. Numai un sine mai mult sau mai puțin stabil este capabil de ”acțiuni corecte”. Viktor Frankl descrie cele trei intimități ale omului, care niciodată nu ar trebui să fie descoperite în public: intimitatea cu sinele, trăită în suferință; intimitatea cu cealaltă persoana, trăită în dragostea trupească; intimitatea cu Dumnezeu, experimentată în rugăciune. Intimitatea este valoarea care arată unicitatea persoanei, iar rușinea este paznicul acestei valori. Rușinea își are originea în trăirea valorii personale. Cine nu se valorizează este nerușinat, este fără rușine. Vindecarea, iertarea este procesul de lăsare în urmă a amărăciunilor și a supărărilor din trecut. Iertarea este un proces complex, influențat de factori situaționali și personali. Cel mai important factor personal este valoarea de sine.

”E important să avem un secret şi presimţirea a ceva ce nu poate fi cunoscut. Ne umple viaţa cu o nuanţă de impersonal, cu un numinosum. Cine n-a făcut niciodată experienţa acestui lucru a pierdut ceva esenţial. Omul trebuie să simtă că trăieşte într-o lume care este misterioasă într-o anumită privinţă, să simtă că în ea se întâmplă şi lucruri a căror experienţă o poate face, chiar dacă rămân inexplicabile, şi nu numai acelea care se desfăşoară în limitele aşteptărilor. Neaşteptatul şi incredibilul ţin de această lume. Numai atunci viaţa este întreagă. Pentru mine, lumea a fost de la bun început infinit de mare si de insesizabilă.” (C.G.Jung) 3 R.Thomas &S. Parker, „Toward A Theological Understanding of Shame”, in Journal of Psychology and Christianiy, 2004, 23/2, (176-182) 179.

Întreagă și nu unilaterală Sr. Tereziana Sociu, C.J. Tema și sarcina unei vieți spirituale trebuie să se adreseze omului ca întreg: rațiune și voință, inimă și simțire, suflet și trup, conștient și subconștient. (Anselm Grün) Mă bucur că am avut posibilitatea de a participa la cursul ”Viață din belșug”. Nu aveam nici o idee despre cum va fi acest curs și nici măcar cu cine voi fi în grup. Doream o pauză de la munca cotidiană din învățământ și o reînnoire a vieții spirituale. Am lăsat totul în voia Duhului Sfânt. Programul din cadrul cursului a fost bine organizat și foarte divers. Diversitatea temelor de la seminar, întâlnirile în grup și colocviile personale m-au ajutat să cunosc mai bine persoana mea în întregime, din toate punctele de vedere. De altfel toate activitățile propuse în cadrul cursului, arta creativă, vizitarea unor orașe, vizionarea pieselor de teatru, operă mi-au fost favorabile. Am profitat din plin de întregul program, dar și de timpul alocat pentru autocunoaștere mai profundă. Mulțumesc din suflet pentru inițierea acestui curs care te pune în situația de a pătrunde în propria persoană așa cum pătrunde ploaia în pământ. Mulțumesc întregii echipe de formare care a îmbogățit diversitatea programului de la curs.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

3

Találkozások Péter M. Imelda nővér, M.F.N. Az itt eltöltött idő számomra a találkozások időszakát jelentette: találkozás önmagammal és Istennel. A korai szerzetesek szerint az Istenhez vezető úton két lépés szükséges: az önmagunkkal való találkozás és az elengedés lépései. Hogy időnként mélyebben és őszintén szembenézhessünk önmagunkkal, időre, csendre, segítségre, pihenésre van szükségünk, amelyeket én itt teljes mértékben megkaptam. Hálás vagyok Istennek, az elöljáróimnak és mindazoknak, akik ezt a kurzust lehetségessé tették és segítettek abban, hogy ezeket a lépéseket megtehessem. Így lelkiekben gazdagon, megújulva, feltöltődve folytatom “lépéseimet” az Istenhez vezető úton.

Întâlniri Sr. M. Imelda Péter, S.F.M. Timpul petrecut aici a însemnat pentru mine un timp al întâlnirilor: întâlnire cu mine și cu Dumnezeu. Părinții deșertului spun că pe drumul spre Dumnezeu avem nevoie de doi pași: de pasul întâlnirii cu sinele și cel al lăsării în urmă. Pentru ca să ne putem confrunta cu noi înșine într-un mod mai profund și mai sincer avem nevoie de timp, liniște, ajutor, odihnă. Toate acestea le-am primit aici din plin. Sunt recunoscătoare lui Dumnezeu, superioarelor mele și tuturor acelora care au făcut posibil organizarea acestui curs și m-au ajutat să pot face acești pași. În acest mod, îmbogățită spiritual, reînnoită îmi continui ”pașii” pe drumul care mă conduce la Dumnezeu.

Cunoaşterea de sine este pe cât de temută, pe atât de necesară. (C.G.Jung)

Programul a cuprins: 120 ore de autocunoaştere de grup, 15 ore de îndrumare spirituală, 15 ore de colocvii formative individuale, 75 ore de art-terapie, 10 ore muzică sacră, 3 zile de reculegere, 20 ore de seminarii psiho-educaţionale, 30 de ore de studii individuale.

Viață din belșug Sr. Maricica Dancă, F.C.J.M. Ca și participantă la acest curs de autocunoaștere pot mărturisi că mă bucur foarte mult că am primit această mare șansă de a lua parte și de a participa cu propria viață la acest curs și împreună cu surorile care au participat am avut parte de îmbogățire spirituală. M-am bucurat mult de însoțitorii care i-am avut pe drumul meu în această perioadă. Au fost într-adevăr potriviți pentru mine, bine pregătiți, și o foarte mare întărire pe drum. Aici am găsit cu ajutorul lor, clarificare în viața mea personală, vindecare în părțile mele profunde și chiar ridicare din căderile mele. Lucrările terapiei de grup prin muzică, dans și cultură mi-au fost de mare ajutor și foarte benefice. Nu pot altceva decât să fiu recunoscătoare întregii echipe de formatori, tuturora care au făcut posibil să existe un asemenea program, dar nu în ultimul rând congregației mele, care m-a însoțit cu rugăciuni și a făcut posibil să particip aici. Încurajez orice persoană consacrată, dacă simte nevoia, să aibă mai mult curaj, că merită, merită mult, ca și om, ca și persoană consacrată să te cunoști mai bine, să te întărești, ca să înaintăm cu drag pe drumul care duce la adevărata ”Viață din belșug”.

Totul ne poate fi luat, mai puțin un lucru - ultima dintre libertățile umane - a alege atitudinea pe care o

adoptăm în diferite circumstanțe. (Viktor Frankl)

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

4

Să-mi dansez viața împreună cu EL Sr. Nicoleta Toma, S.D.C. ”Nouă ne este încredințată capacitatea de a ne regăsi pe noi înșine. Cum am putea oare să fim oameni fericiți, oameni care doresc să-și danseze viața împreună cu Tine?” (Bal de ascultare – Madeleine Delbrêl) De mai mult timp simțeam nevoia și dorința de a avea o perioadă de timp în care să pot să intru în interiorul meu și de a mă regăsi pe mine însămi. Astfel că atunci când am auzit de existența acestui program ”Viață din belșug”, am cerut superioarei mele regionale posibilitatea de a participa la acest program. Și pot spune că într-adevăr acest timp petrecut aici a fost o viață din belșug, deoarece prin seminariile propuse de formatori, prin întâlnirile de grup, cât și prin colocviile personale avute cu formatorii am fost ajutată să mă cunosc mai bine, să intru în trecutul meu și să văd care sunt acele piedici care nu mă lasă să-mi ”dansez viața împreună cu EL”, să le descopăr și să le accept. Am fost ajutată să-mi accept slăbiciunile proprii ca pe niște prieteni ai mei și să merg mai departe cu încredere și responsabilitate. În acest drum de regăsire personală m-a ajutat foarte mult și timpul dat rugăciunii personale, meditația și zilelele de reculegere avute pe parcursul programului. Prin activitățile de artă, prin sport și muzică am descoperit că pot să fac și lucruri de care nu mă credeam capabilă: să pictez, să fac diferite obiecte. Dar Dumnezeu mi-a arătat prin lucrurile acestea, cu ce haruri m-a înzestrat El. Pot să spun că în aceste 3 luni am început să mă văd cu alți ochi – cu ochii iubirii. Pentru toate aceste daruri primite îi mulțumesc lui Dumnezeu, pentru iubirea Sa și pentru încrederea pe care o are în mine. Mulțumesc și superioarei mele care mi-a dat șansa de a participa și de asemenea formatorilor pentru

ajutorul acordat, pentru că m-au ajutat în regăsirea sensului vieții și al vocației. M-au ajutat să doresc în continuare să-mi dansez viața împreună cu Dumnezeu, împreună cu eul meu interior și împreună cu comunitatea mea. ”Omul din toate timpurile şi din toate locurile doreşte o viaţă deplină şi frumoasă, dreaptă şi bună, o viaţă care să nu fie ameninţată de moarte, dar care să se poată maturiza şi creşte până la plinătatea ei. Omul este ca un călător căruia, străbătând deşerturile vieţii, îi este sete de o apă vie, care ţâşneşte proaspătă, capabilă să adape în profunzime dorinţa lui profundă de lumină, de iubire, de frumuseţe şi de pace. Cu toţii simţim această dorinţă! Şi Isus ne dăruieşte această apă vie: ea este Duhul Sfânt, care purcede de la Tatăl şi pe care Isus îl revarsă în inimile noastre… Isus îi promite femeii samaritene că dăruieşte o ‘apă vie’, din belşug şi pentru totdeauna tuturor celor care îl recunosc ca Fiul trimis de Tatăl pentru a ne mântui. Isus a venit să ne dăruiască această ‘apă vie’ care este Duhul Sfânt, pentru ca viaţa noastră să fie condusă de Dumnezeu, să fie însufleţită de Dumnezeu, să fie hrănită de Dumnezeu.” (Papa Francisc)

☼ ☼ ☼ ☼ ☼ ☼

ECHIPA DE FORMARE: Îndrumător spiritual: Pr. Leó Páll

Autocunoaștere de grup: Psih. Sarolta Lázár Artă creativă: Sr. Edit Imre Istoria artei: dr. Dan Ruscu

Muzică sacră: Starmüller Éva Dans meditativ: Sr. Piroska Darvas

Consiliere individuală şi coordonarea proiectului: Sr. Ildikó Homa

MULȚUMIRI prim-protopopului Kovács Sándor și PAROHIEI SF. MIHAIL pentru suportul spiritual

și liturgic acordat.

Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)