Utilizarea tablei interactive în activitățile de

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092

psychopedagogy.unibuc.ro

71

Utilizarea tablei interactive în activitățile de antrenament fonologic la

elevii cu deficiență mintală

Profesor psihopedagogie specială CALOTĂ Ruxandra

Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București

Profesor psihopedagog VASILE Marinela

Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București

Abstract This paper considers the impact of using interactive whiteboards to promote phonological awareness among

SEN students through whole-class online activities. Data collected suggests the tactile features of IWB, as well as the

added game elements increase the students’ learning motivation and the task completion rate.

The results indicate this specific type of technology has the potential to facilitate a better understanding of

word structure in students with developmental / intellectual disabilities and it appears to motivate and engage them in

learning more than traditional literacy activities.

Keywords: phonological awareness, phonological awareness training, intellectual disability, special

educational needs, technology, interactive whiteboards

Introducere

Competențele de lectură reprezintă o abilitate esențială, nu doar din perspectiva

performanțelor școlare, ci, mult mai important, din perspectiva abilitării pentru o viață

independentă, comunicarea scrisă fiind încă una dintre cele mai utilizate moduri de vehiculare a

informației.

Există diverse strategii pe care factorii educaționali le folosesc pentru a forma deprinderile

de citit-scris într-o clasă tipică, însă aceste strategii nu sunt întotdeauna potrivite în activitatea de

predare-învățare la clasele de învățământ special. Deficiența mintală afectează evoluţia copilului

sub toate aspectele sale și se caracterizează printr-o limitare substanțială a tuturor funcțiilor

psihicului. De exemplu, în planul senzorial-perceptiv se remarcă dificultăți de analiză și sinteză,

ceea ce face ca obiectele din mediu să fie percepute global în detrimentul sesizării elementelor

componente, iar reconstrucția perceptivă să se realizeze incomplet. Ca urmare a acestei disfuncții,

copilul cu dizabilitate mintală se confruntă cu dificultăţi în dobândirea abilităţilor de scris-citit

deoarece metoda tradițională de predare a acestor abilități, metoda fonetică analitico-sintetică, se

bazează exact pe aceste operații ale gândirii care sunt afectate în deficiența mintală. Acest aspect

are un deosebit impact asupra metodelor de educație, care, mai mult decât oricând, trebuie

regândite în spiritul accesibilizării conținuturilor pentru a optimiza procesul de predare-învățare în

contextul deficienței mintale.

În ultimele decenii, numeroase cercetări au evidențiat rolul abilităților de procesare

fonologică în dezvoltarea competențelor de lectură. Într-o sferă mai restrânsă, conștiința

fonologică reprezintă acea abilitate specializată de discriminare a celor mai mici unități lingvistice

în vorbire, abilitate atât de necesară însușirii deprinderilor de lectură. Dacă antrenamentul

fonologic este recomandat pentru a facilita dezvoltarea abilităților de citit-scris la un copil

neurotipic, acesta este cu atât mai necesar, esențial chiar, în activitatea cu deficientului mintal.

Mai mult decât atât, cercetările anterior menționate (Ehri et al., 2001) au demonstrat că

nivelul conștientizării fonologice constituie cel mai bun factor de predicție a nivelului

competențelor de citit-scris, motiv pentru care formarea și dezvoltarea acestor abilități ar trebui să

constituie o prioritate a factorilor educaționali. Din păcate, acest lucru care nu se întâmplă

întotdeauna în cadrul claselor de elevi tipici, și cu atât mai puțin în clasele de învățământ special.

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


72

În sistemul de învățământ special acest obiectiv este dificil de atins din multiple motive: pe de o

parte, dificultățile de învățare specifice deficienței îngreunează semnificativ atingerea obiectivelor

de învățare, iar pe de altă parte lipsa materialelor didactice adaptate acestor nevoi specifice

afectează eficiența predării conținuturilor.

Nevoia de regândire a metodelor de lucru impusă de contextul epidemiologic a oferit

oportunități neașteptate de adaptare a materialelor didactice fizice cu ajutorul tablei interactive.

Utilizarea tablei interactive și-a dovedit eficiența sub mai multe aspecte: pe de o parte,

caracteristicile tactile care permit manipularea obiectelor pe ecran facilitează o înțelegere mai

aprofundată a structurilor sonore ale cuvintelor, iar pe de altă parte, simpla utilizare a dispozitivelor

electronice în procesul instructiv-educativ crește motivația de învățare a elevilor, acestea fiind în

mod obișnuit asociate cu jocul / recompensa, și, ca atare, mult mai atractive decât materialele

tradiționale.

Conștiința fonologică

Conștiința fonologică este o abilitate complexă, multistadială, de înțelegere a structurii

sonore a cuvintelor care și-a demonstrat în numeroase studii necesitatea în vederea utilizării nu

doar a codului alfabetic în toate limbile, ci și a unor sisteme de scriere diferite, precum cele utilizate

în China sau Japonia (Seki et al., 2008).

În esență, conștiința fonologică constă în abilitatea de a identifica, discrimina și manipula

sunetele la nivelul cuvântului. Această capacitate de diferențiere a celor mai mici unități lingvistice

ce intră în componența cuvintelor reprezintă cele mai importante abilități prerechizite necesare în

vederea dobândirii competențelor de citit-scris, motiv pentru care sunt considerate cel mai sigur

factor de predicție a succesului în achiziția acestora. În contrast, lipsa abilităților de conștientizare

fonologică pare a fi un obstacol major în calea dobândirii acestor competențe: copiii care nu sunt

capabili să segmenteze cuvintele și silabele în foneme nu dezvoltă abilitățile de decodare necesare

însușirii limbajului citit-scris.

O definiție mai comprehensivă propune Morais (1991, apud David & Roșan, 2019):

”Conștiința fonologică este abilitatea cognitivă de reprezentare și manipulare a unităților

fonologice care permite analiza fluxului sonor pentru codarea lui în scris, atât la modul general,

pentru înțelegerea principiului alfabetic, cât și la modul particular, pentru redarea secvențială a

fonemelor într-o serie spațio-temporală.”

Procesarea fonologică are loc la nivel inconștient în procesul de comunicare spontană,

deoarece rolul acesteia este de a extrage sensul mesajului și nu de a observa succesiunea unităților

lingvistice în vorbire. Însă dacă acest proces este automatizat în limbajul oral pentru a eficientiza

comunicarea, nu același lucru se poate spune despre activitatea de citire și scriere, care necesită

abilități de analiză lingvistică ce nu se dezvoltă în mod natural și nici nu sunt ușor de dobândit.

Cercetările (Anthony & Francis, 2005) au identificat trei tipuri de abilității de procesare

fonologică:

• memoria fonologică se referă la codarea informației într-un sistem de reprezentări sonore

pentru o perioadă limitată de timp

• numirea rapidă se referă la eficiența cu care sunt extrase din memorie codurile fonologice

• conștiința fonologică se referă la abilitatea de a distinge structurile sonore ale limbajului

oral

Dintre acestea, conștiința fonologică este cel mai adesea legată de achiziția limbajului citit-

scris. Conștiința fonologică, la rândul ei, cuprinde un set de abilități care includ:

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


73

Conștiința cuvântului și a rimei

• conștiința cuvântului se referă la abilitatea de a discrimina între cuvintele distincte ale

unei propoziții; în mod tipic, un copil care deține această abilitate poate spune câte cuvinte se află

într-o propoziție;

• recunoașterea rimei se referă la abilitatea de a recunoaște structuri sonore similare în

cuvinte diferite, ca de exemplu secvența de sunete ”asă” în cuvintele ”masă” și ”casă”;

• compunerea de rime se referă la abilitatea de a indica la cerere cuvinte care rimează cu

un cuvânt dat.

Conștiința silabei

• recunoașterea silabelor se referă la capacitatea de a recunoaște silabele ca structuri sonore

alcătuite din mai multe sunete ce intră în componența cuvintelor;

• eliminarea silabelor se referă la capacitatea de a preciza structura sonoră rămasă într-un

cuvânt după eliminarea unei silabe;

• substituirea silabelor se referă la capacitatea de a transforma cuvintele prin înlocuirea

unei silabe cu alta.

Conștiința fonemului

• identificarea fonemelor se referă la capacitatea de a recunoaște sunetele individuale în

cuvinte;

• localizarea fonemelor se referă la capacitatea de a identifica poziția unui sunet individual

– la începutul, mijlocul sau sfârșitul unui cuvânt;

• sinteza fonemică se referă la capacitatea de a recunoaște un cuvânt pe baza sunetelor care

îl compun;

• analiza fonemică este opusul sintezei fonemice și se referă la capacitatea de a identifica

sunetele individuale în succesiunea lor într-un cuvânt dat;

• substituția fonemelor se referă la capacitatea de a transforma cuvintele prin înlocuirea

unui sunet cu altul.

În competiția dintre diversele metode de predare a achizițiilor de citit-scris, în ultimele

decenii metoda fonetică analitico-sintetică și-a consolidat poziția de lider din perspectiva eficienței

rezultatelor, considerându-se că abilitățile tehnice de compunere și descompunere a limbajului

însușite prin metoda fonetică sunt esențiale pentru înțelegerea limbajului citit-scris.

Limba română fiind o limbă fonetică, cu timpul, în mod natural, această metodă a devenit

normă în educația românească. Însă metoda fonetică analitico-sintetică nu este singura metodă

care și-a dovedit eficiența în dezvoltarea abilităților fonologice.

Într-o lucrare recentă, autorii (David & Roșan, 2019) propun utilizarea mai multor metode

de dezvoltare a conștiinței fonologice, ale căror modalități de aplicare sunt ilustrate într-un

program de antrenament fonologic.

Metoda fonetică analitico-sintetică

După cum sugerează și numele, metoda analitico-sintetică are două perspective de

abordare, respectiv analiza fonetică și sinteza fonetică, care, folosite etapizat, dar împreună,

contribuie la formarea deprinderilor de lectură. Etapa analitică presupune că plecăm de la unități

sintactice, propozițiile, pe care le descompunem succesiv în unități din ce în ce mai mici până

ajungem la cea mai mică dintre ele – fonemul. În etapa de sinteză fonetică se realizează drumul

invers, de reconstrucție a enunțului. Unul dintre dezavantajele cel mai des citate pe care le prezintă

această metodă este acela că, învățând mai întâi codul limbajului citit-scris (respectiv literele

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


74

alfabetului), elevul este privat de înțelegere și de context. Până în momentul masterării tuturor

literelelor alfabetului, elevii nu pot înțelege semnificația unui text scris.

O limită și mai importantă, în special în contextul deficienței mintale, este dată de faptul

că această metodă presupune utilizarea unor operații ale gândirii – analiza și sinteza – care sunt

deficitare la elevul cu debilitate mintală și ca atare acesta va avea dificultăți în însușirea limbajului

citit-scris prin această metodă. În ciuda limitelor aceastei metode și a dificultăților pe care le ridică

în contextul deficienței mintale, specialiștii o recomandă totuși ca fiind cea mai potrivită pentru

dezvoltarea abilităților fonologice și, consecutiv acestora, a abilităților de lectură. Se precizează

însă necesitatea adaptării materialelor folosite pentru a acomoda particularitățile cognitive ale

elevilor cu deficiență mintală.

Metoda Borel-Maisonny

Metoda Suzanne Borel-Maisonny este o metodă fonetică și gestuală creată la mijlocul

secolului trecut de Suzanne Borel-Maisonny. Aceasta are în prezent două utilizări: deși la origine,

și chiar și în momentul de față este folosită ca o tehnică logopedică, ea s-a dezvoltat în timp și ca

o metodă de însușire a abilităților fonologice, respectiv a abilităților de citit-scris.

”Avem de fapt de-a face cu două întrebuințări ale aceleiași metode, fie că este vorba de

copii care au nevoie de reeducare ortofonică, fie că este vorba de copii care învață să citească.

Suzanne Borel-Maisonny a pus bazele metode logopedice, iar Clotilde Silvestre de Sacy a adaptat-

o ca metodă de însușire a abilităților de citit-scris.” (Sacy, 2020)

Metoda constă în asocierea unui gest unic cu fiecare fonem al limbii, indiferent de modul

de reprezentare grafică al acestuia. Interesul stârnit de această metodă în comunitatea științifică a

fost declanșat de îmbunătățirea vizibilă a performanțelor de recunoaștere a literelor, progrese

datorate memoriei motrice care facilitează învățarea. Autoarea a folosit inițial metoda în activitatea

de terapie cu copiii afectați de dislexie, disortografie sau pierderi ale auzului.

Clotilde Silvestre de Sacy, o profesoară care a devenit colaboratoare apropiată a autoarei

metodei, propune extinderea utilizării metodei în cadrul activităților de însușire a abilităților de

lectură. Metoda s-a dovedit extrem de utilă și în prevenirea tulburărilor de citit-scris. Începând din

anul 1960 această metodă este utilizată în foarte multe școli din Franța, mulți profesori atestând

eficacitatea acesteia pentru toți elevii, nu doar ca program remedial pentru cei care manifestau

tulburări de învățare.

Metoda Elkonin (Căsuțele sonore)

Inițiată de Elkonin (de unde și numele) și dezvoltată de Blachman, această metodă

utilizează o diagramă simplă de ilustrare a structurii sonore a cuvintelor în forma unor căsuțe

grupate sub imaginea cuvântului, care le oferă elevilor un sprijin vizual în decodarea secvenței

fonemice. Diagramele pot fi folosite în diverse moduri:

• pot fi utilizate pur și simplu pentru dezvoltarea vocabularului prin intuirea, denumirea,

descrierea imaginilor, alcătuirea propozițiilor pe baza acestora, etc;

• pot fi de asemenea utilizate într-o primă fază pentru a distinge fonemele în interiorul unui

cuvânt, acestea fiind marcate cu ajutorul unui jeton în fiecare căsuță;

• în final aceleași diagrame pot fi folosite pentru activitatea de analiză fonetică și scriere a

cuvintelor prin plasarea efectivă a jetoanelor cu literele corespunzătoare în fiecare căsuță.

Metoda Elkonin este o metodă versatilă, care oferă sprijin elevilor în dezvoltarea abilităților

fonologice atât în etapa preabecedară, cât și în cea abecedară.

Metoda Castiglioni-Spalton & Ehri

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


75

Metoda Castiglioni-Spalton & Ehri este o metodă elaborată pe același principiu al utilizării

unui indiciu care să vină în sprijinul elevului în efortul de a distinge, de a discrimina între fonemele

care compun cuvântul.

Metoda își are originea în același teorii de percepție motorie a vorbirii ca și metoda Borel-

Maisonny, însă, spre deosebire de aceasta, care utilizează gesturile în acest scop, metoda

Castiglioni-Spalton & Ehri utilizează reprezentări ale mișcărilor articulatorii.

Într-un studiu comparativ (Castiglioni-Spalten & Ehri, 2003) autorii au experimentat două

modalități de facilitare a dezvoltării abilităților de analiză fonemică:

• un grup de copii a utilizat imagini ale mișcărilor articulatorii pe care le-au grupat

secvențial pentru a recrea structura sonoră a cuvântului

• al doilea grup de copii a avut aceeași sarcină (de a recrea în mod fizic structura fonemică

din componența cuvântului țintă), însă prin utilizarea unor cuburi plasate, de asemenea, în ordinea

articulării sunetelor reprezentate prin intermediul acestora

• un grup de copii (de control) nu a beneficiat de niciun fel de intrucție fonologică

Rezultatele cercetării au relevat faptul că ambele grupuri experimentale și-au îmbunătățit

performanțele la nivel de conștientizare fonologică (comparativ cu grupul de control), însă numai

grupul care a beneficiat de instrucția bazată pe mișcările articulatorii a putut transfera aceste

abilități și în activitatea de lectură.

O serie de studii (Sermier Dessemontet et al., 2017) au evidențiat de-a lungul timpului

faptul că dezvoltarea conștiinței fonologice este afectată de deficiența mintală.

Pe lângă nivelul semnificativ mai scăzut al abilităților fonologice, se remarcă la elevii cu

deficiență mintală și prezența unor caracteristici atipice în dezvoltarea acestora abilități.

O astfel de caracteristică este dezvoltarea abilității de recunoaștere a fonemelor înaintea

dezvoltării abilității de recunoaștere a rimei, o anomalie explicată de unii autori (Conners et al.,

2006) prin memoria verbală deficitară prezentă, de asemenea, în profilul cognitiv al acestor elevi.

O altă caracteristică este aparenta ușurință cu care rețin literele alfabetului comparativ cu

dificultatea de a le manipula pentru a-și forma competențe de citit-scris.

În general, se constată o diferență de nivel între abilitățile conștiinței fonologice emergente,

precum citirea globală, recunoașterea literelor sau corespondența fonem-grafem, pe care elevii cu

deficiență mintală le masterează mai rapid, uneori chiar la vârsta tipică de dezvoltare a acestor

abilități, în timp ce abilitățile de complexitate superioară se dezvoltă mult mai greu și rămân

deficitare pentru mult timp. Dificultatea de discriminare între structurile sonore ce compun

limbajul oral întârzie dezvoltarea deprinderilor de lectură, ceea ce, în timp, împiedică

automatizarea deprinderii de citire, cu toate consecințele care decurg din acest neajuns și care

afectează dezvoltarea globală a copilului cu deficență mintală.

Un alt aspect ce nu trebuie neglijat în instruirea elevilor cu deficiență mintală se referă la

memoria de lucru verbală, al cărei rol în formarea deprinderilor de citit-scris a fost amplu descris

în numeroase cercetări. Ceea ce interesează tema studiului de față este faptul că, prin definiție,

memoria de lucru are o funcție executivă care se bazează pe două subsisteme: unul fonologic,

răspunzător pentru stocarea informației verbale și unul vizuo-spațial, răspunzător pentru stocarea

informației vizuale și spațiale. Elevii cu deficiență mintală sunt afectați în ambele compartimente:

memoria fonologică deficitară îngreunează procesarea fonologică a structurii sonore a cuvintelor,

în timp ce dificultățile de discriminare la nivel vizuo-spațial îi predispune la confuzii între litere

similare, citire în oglindă, dificultăți de orientare în pagină și de organizare grafică.

Însă, în ciuda tuturor acestor neajunsuri, literatura de specialitate este în total consens în

privința instrucției fonologice. Toate studiile remarcă faptul că o instrucție de calitate, țintită pe

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


76

punctele slabe observate în profilul elevilor cu deficiență mintală, rezultă invariabil într-o

îmbunătățire substanțială a performanțelor, ajungând, cu o oarecare întârziere față de elevii tipici,

la obiectivul propus, și anume, de antrenament al conștiinței fonologice pentru a facilita ulterior

achiziția deprinderilor de lectură.

Chiar dacă nu există suficiente studii care să dezvăluie un profil foarte clar conturat al

caracteristicilor de specificitate ale conștiinței fonologice la deficientul mintal, ceea ce transpare

din toate cele existente este potențialul de recuperare a deficitelor observate.

Unii autori (Sermier Dessemontet et al., 2017) menționează extinderea perioadei obișnuite

de instrucție fonologică pe toată durata ciclului primar pentru a putea sprijini tranziția către

activitățile de citire și scriere. Se recomandă în mod deosebit personalizarea instrucției pentru a

acomoda diferite tipologii ale deficienței, trăsături cognitive și ritmuri de progres, atrăgând atenția

asupra faptului că unii factori educaționali pot întârzia tranziția de la un nivel de conștientizare

fonologică la altul, deși elevii sunt pregătiți pentru sarcini de o complexitate superioară - exemplul

clasic fiind cel amintit mai devreme, al elevilor care nu reușesc să mastereze conștiința rimei, dar

demonstrează abilități de conștientizare a fonemului.

Metodologia cercetării

Acest context specific a stat la baza cercetării de față, al cărei obiectiv general a fost

evidențierea impactului utilizării resurselor digitale create pe suportul aplicației Jamboard în

scopul îmbunătățirii abilităților fonologice la elevii cu deficiență mintală.

Concret, cercetarea prezentată a urmărit să evidențieze în ce măsură utilizarea sistematică

a tablei interactive în timpul orelor de comunicare și limbaj poate contribui la formarea şi

dezvoltarea abilităților fonologice la elevii cu deficiență mintală dintr-o clasă de învățământ

special. Obiectivele cercetării au vizat:

– Evidențierea nivelului de dezvoltare a conștiinței fonologice la elevii cuprinși în lot;

– Elaborarea unui program structurat de antrenament al conștiinței fonologice construit pe

suportul tablei interactive;

– Studierea relației dintre utilizarea tablei interactive în antrenarea conștiinței fonologice

și nivelul acesteia.

Am pornit în demersul investigativ de la prezumția că utilizarea tablei interactive în

antrenarea conștiinței fonologice la elevii cu deficiență mintală determină creşterea nivelului

abilităților fonologice. Dat fiind caracterul eterogen al lotului, am prezumat, de asemenea, că

nivelul inteligenței generale a elevilor cuprinși în lot se află într-o relație semnificativă statistic (de

directă proporționalitate) cu nivelul abilităților fonologice. Activitățile specifice de antrenament

fonologic incluse în programul de instruire au fost integrate în orele de comunicare și limbaj

desfășurate pe parcursul perioadei de învățare online din semestrul I al acestui an școlar.

Dacă din punct de vedere al vârstei și genului (3 fete și 3 băieți de 12-13 ani), lotul are o

structură unitară, din punct de vedere al coeficientului de inteligență se remarcă obișnuita lipsă de

omogenitate din interiorul claselor de învățământ special, accentuată uneori și de dificultatea de

evaluare a abilităților cognitive ale acestor elevi, mai ales în cazul celor care prezintă tulburări de

spectru autist (4 elevi cu deficiență mintală severă și 2 elevi cu deficiență mintală moderată).

Evidențierea nivelului de dezvoltare a competenţelor fonologice a elevilor a fost realizată

printr-o probă structurată pe cei trei parametri de evaluare a acestor competențe – conștiința rimei,

conștiința silabei și conștiința fonemului. Am optat pentru testarea subiecților prin intermediul unei

adaptări a testului P.A.S.T. - Phonological Awareness Skills Test (Simon, 2019), un instrument

folosit cu succes pe scară largă în S.U.A, în ciuda faptului că nu este standardizat. Testul vizează

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


77

trei dimensiuni ale abilităților de procesare fonologică, care reprezintă, de altfel, și variabilele

dependente ale cercetării.

Pentru variabila Conștiința rimei sunt vizate următoarele standarde de performanță:

- Recunoaște rima în versuri;

- Recunoaște rima în cuvinte izolate;

- Exemplifică un cuvânt care rimează cu un cuvânt-țintă.

Pentru variabila Conștiința silabei, testul măsoară abilitatea subiecților de a:

- Despărți în silabe un cuvânt dat;

- Contopi silabele pentru a forma un cuvânt dat;

- Localiza silabe-țintă în cuvinte.

În ceea ce privește variabila Conștiința fonemului, indicatorii de performanță vizați sunt:

- Realizearea sintezei fonemelor în cuvânt;

- Despărțirea unui cuvânt dat în sunetele componente;

- Localizarea unui sunet-țintă în cuvânt.

În urma analizei rezultatelor înregistrate de elevi la testarea inițială pentru cei trei parametri

de evaluare a nivelului de conștientizare fonologică se constată că mediile grupului de ~9 puncte

obținute reprezintă sub 30% din punctajul maxim acordat fiecărei dintre aceste variabile. Valorile

medii obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Valorile medii obținute pentru cele 3 variabile

Se observă valori similare ale performanțelor pentru cele trei variabile, ușor mai scăzute

pentru Conștiința fonemului, aceasta măsurând o abilitate de un nivel superior celorlalte două, care

se dezvoltă ulterior acestora din punct de vedere cronologic și cu mari dificultăți la deficientul

mintal datorită unui complex de factori ce îngreunează achiziția acestor abilități, precum structurile

cognitive insuficient dezvoltate și afecțiunile comorbide ce afectează motivația și comportamentul

(tulburările de spectru autist, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, etc). Remarcăm, de

asemenea, valorile crescute la nivelul abaterii standard datorate caracterului eterogen al

eșantionului din punct de vedere cognitiv, ceea ce predispune la apariția unor rezultate semnificativ

diferite între membrii lotului cercetat. Astfel, observăm la nivelul tuturor variabilelor o diferență

înalt semnificativă între punctajul obținut de elevii cu deficiență mintală severă și cei cu deficiență

mintală moderată - de minim 7 puncte pentru variabila Conștiința rimei între cele două grupuri și

de minim 10, respectiv 11 puncte pentru celelalte două variabile, ceea ce exprimă o diferență de

aproximativ 30% la nivel de performanță. Aceste rezultate reprezintă primul argument care susține

una din ipotezele cercetării, conform căreia nivelul de inteligență influențează nivelul abilităților

fonologice. Am urmărit această ipoteză și în partea a doua a cercetării, pentru a observa modul în

care coeficientul de inteligență afectează progresul achizițiilor pe parcursul implementării

programului.

Conștiința rimei

(testare inițială)





Grup

Medie 9.33 9.67 8.67

Număr 6 6 6

Abatere standard 7.581 7.257 8.779

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


78

Analiza tuturor acestor informații a orientat elaborarea programului de antrenament

fonologic, structurat pe mai multe niveluri de formare a abilităților fonologice care corespund atât

itemilor testului de evaluare, cât și variabilelor cercetării:

• nivelul de conștientizare a rimei – receptarea rimei în versuri cu / fără sens, identificarea rimei

în versuri cu / fără sens, identificarea rimei în cuvinte izolate, producerea de rime prin

actualizarea din memorie a unor cuvinte ce rimează în texte lacunare cunoscute sau prin

exemplificarea unor cuvinte care rimează cu un cuvânt țintă;

• nivelul de conștientizare a silabei – despărțirea cuvintelor în silabe cu precizarea numărului

acestora, realizarea sintezei silabelor în cuvânt, sortarea cuvintelor după o silabă dată,

localizarea unei silabe țintă într-un cuvânt dat, eliminarea unei silabe dintr-un cuvânt dat;

• nivelul de conștientizare a fonemului – identificarea sunetului inițial / final, localizarea unui

sunet într-un cuvânt dat, dezvoltarea abilităților de analiză și sinteză fonematică

Prezumția de bază a acestei cercetări a fost că aceste obiective pot fi atinse mai rapid și mai

eficient prin utilizarea în cadrul programului de antrenament fonologic a tablei interactive, ceea ce

a orientat atât conținuturile, cât și modul de prezentare a materialelor didactice. În acest scop au

fost create activități interactive pe suportul aplicației Jamboard, accesibilă tuturor elevilor prin

intermediul Suitei Google pentru Educație, platforma utilizată pentru desfășurarea activităților

online.

În designul instrucțional am urmărit adaptarea principalelor metode de dezvoltare a conștiinței

fonologice identificate în literatura de specialitate consultată pentru această cercetare la formatul

specific activităților online.

Astfel, adaptarea metodei Elkonin (metoda căsuțelor sonore) la formatul digital s-a realizat

pentru toate nivelurile de conștientizare fonologică (cuvânt, rimă, silabă, fonem), atât prin

utilizarea de tokens pentru marcarea unităților lingvistice, cât și prin utilizarea unor litere mobile

ce pot fi manipulate pe ecran pentru ca, identificând fonemele componente, elevii să alcătuiască

cu ele cuvinte cu nivel diferit de dificultate (CVC, CVCV, etc). Iată câteva exemple de activități

de antrenament fonologic bazate pe metoda Elkonin și realizate în aplicația Jamboard.

Ideea de facilitare a însușirii deprinderilor de lectură prin utilizarea asocierii fiecărui fonem

al limbii cu un indiciu vizual, auditiv sau gestual, metodă propusă de mai mulți specialiști, a fost

adaptată mediului virtual prin utilizarea palatogramelor sau prin utilizarea unui alfabet special, a

cărui grafie evocă fie mișcarea articulatorie a fonemului, fie o onomatopee sugestivă pentru

fonemul respectiv.

La nivel de cuvânt La nivel de silabă La nivel de fonem

Cuvinte CVC (indiciu vizual:

palatogramă + onomatopee)

Vocală mediană CVC

(indiciu vizual: palatogramă)

Silabe CVCV (indiciu vizual:

palatogramă + onomatopee)

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


79

Însușirile tactile ale tablei interactive au fost valorificate prin crearea unor activități de învățare

ce includ numeroase elemente de joc. Posibilitatea de a manipula jetoanele pe tablă permite

elaborarea unor sarcini de tip asociere, puzzle, găsirea intrusului, etc. Urmărind obiectivele de

învățare pe fiecare etapă în antrenamentul fonologic, au fost realizate jocuri tematice care au ținut

seama de structura programei de comunicare și limbaj, aceste jocuri putând fi foarte ușor adaptate

noilor conținuturi.

În analiza și interpretarea datelor obținute la retestare am urmărit să constatăm în ce măsură

programul de instruire a produs modificări la nivelul performanței elevilor pentru toate cele trei

variabile. Fiind vorba de măsurători repetate la intervale diferite în cadrul aceluiași lot, am utilizat

testul t pentru eșantioane perechi ca metodă statistică. Rezultatele prelucrărilor statistice sunt

ilustrate în tabelele de mai jos:

Statistici descriptive

Medie Nr. perechi Abatere

standard

Eroare

standard a

mediilor

Eșantion

pereche 1

Conștiința rimei - testare

inițială 9.33 6 7.581 3.095

Conștiința rimei - testare

finală 12.50 6 9.072 3.704

Eșantion

pereche 2

Conștiința silabei - testare

inițială 9.67 6 7.257 2.963

Conștiința silabei - testare

finală 14.67 6 9.832 4.014

Eșantion

pereche 3

Conștiința fonemului -

testare inițială 8.67 6 8.779 3.584

Conștiința fonemului -

testare finală 13.00 6 9.839 4.017

Identificarea rimei Silabă - țintă Anagrame CVC

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


80

Valoarea coeficientului de corelație

Nr. perechi

Valoarea

coeficientului de

corelație

Pragul de

semnificație

Eșantion

pereche 1

Conștiința rimei (testare

inițială) & Conștiința rimei

(testare finală)

6 .954 .003

Eșantion

pereche 2

Conștiința silabei (testare

inițială) & Conștiința silabei

(testare finală)

6 .965 .002

Eșantion

pereche 3

Conștiința fonemului (testare

inițială) & Conștiința

fonemului (testare finală)

6 .993 .000

Valoarea testului t

Medie Abatere

standard

Eroare

standard

a

mediilor

95%

Interval de

încredere

Valoare

a

testului t

Gradele

de

libertate

Pragul

de

semnif

icație Minim Maxim

Eșa

nti

on p

erec

he

1

Conștiința rimei

(testare inițială) -

Conștiința rimei

(testare finală)

-3.167 2.927 1.195 -6.238 -.095 -2.650 5 .045

Eșa

nti

on p

erec

he

2




(testare finală)

-5.000 3.406 1.390 -8.574 -1.426 -3.596 5 .016

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


81

Eșa

nti

on p

erec

he

3




(testare finală)

-4.333 1.506 .615 -5.913 -2.753 -7.050 5 .001

Având în vedere faptul că un coeficient mai mare decât 0,75 indică o foarte bună asociere sau

corelaţie, putem afirma că valorile pozitive exprimate de r = 0,95 pentru prima variabilă, r = 0,96

pentru a doua variabilă și r = 0,99 pentru a treia variabilă indică faptul că acestea sunt înalt

semnificative, după cum atestă și pragul de semnificație mai mic de 0,05.

Prezentăm mai jos graficul rezultatelor obținute de subiecți pentru cei trei parametri ai testului

P.A.S.T.

Media punctajului înregistrat pe variabila Conștiința rimei la testarea post-experimentală a

fost de ~13 puncte, corespunzătoare unei îmbunătățiri a performanțelor de aproximativ 14%. Cu

excepția unui singur caz, s-au înregistrat creșteri ale performanțelor la toți elevii cuprinși în lot. Se

observă diferențele înalt semnificative între performanțele obținute de elevii cu deficiență mintală

moderată și cei cu deficiență mintală severă, atât la testarea inițială, cât și la retestare.

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


82

Media punctajului înregistrat pe variabila Conștiința silabei a fost de ~15 de puncte,

corespunzătoare unei îmbunătățiri a performanțelor de 17%. Observăm din nou, cu excepția

aceluiași caz menționat anterior, performanțe crescute la toți elevii, cu diferențe semnificative în

funcție de coeficientul mintal, nu doar la cele două testări, ci și la nivel de progres general între

acestea.

Valorile raportate pe variabila Conștiința fonemului, de 13 puncte, indică o creștere

similară a performanțelor de aproximativ 17%. Paradoxal, deși conștiința fonemului reprezintă o

abilitate de nivel superior, se constată progresul tuturor elevilor, acest lucru explicându-se prin

faptul că elevii cu deficiență mintală severă realizează uneori asocieri corecte la nivel de sinteză

fonemică prin recunoașterea globală a cuvintelor, mai degrabă decât prin operațiile de analiză și

sinteză necesare înțelegerii aprofundate a structurii sonore a cuvintelor, obținând scoruri mai înalte

decât la variabilele testate anterior.

ISSN 2784 – 3092

ISSN – L 2784 - 3092


83

Un calcul al mediilor indică o îmbunătățire generală a performanțelor elevilor la testul de

evaluare a abilităților fonologice cu circa 16% după implementarea programului de instruire ceea

ce confirmă ipoteza cercetării, conform căreia ”utilizarea tablei interactive în antrenarea conștiinței

fonologice la elevii cu deficiență mintală determină creşterea nivelului abilităților fonologice”.

Concluzii și limite

Limitele cercetării sunt legate de dimensiunea eșantionului și lipsa acestuia de

omogenitate, precum și de specificul situației actuale în care relația profesorului cu elevii este

mediată de părinți, ceea ce împietează asupra acurateții procesului de evaluare, și, implicit, asupra

rezultatelor. Se poate spune, de asemenea, că elevii ar fi putut înregistra rezultate similare și prin

metode tradiționale de antrenament fonologic. Însă observarea sistematică a elevilor pe tot

parcursul experimentului, precum și experimente similare anterioare, indică faptul că cel puțin

dintr-un anume punct de vedere, acela al motivației de învățare și al nivelul de participare în cadrul

activităților, utilizarea tablei interactive și, prin extensie, a tehnologiilor în general, este superioară

altor metode ce ar putea produce rezultate similare. Un alt aspect ce nu trebuie neglijat este

facilitatea cu care pot fi realizate materialele-suport pentru învățare. Integrarea aplicației Jamboard

cu Google Chrome permite realizarea rapidă a unor materiale didactice bogate, care altminteri ar

fi consumat mult timp și resurse.

Considerăm că rezultatele acestei cercetări constituie o dovadă suficientă a beneficiilor

utilizării tablei interactive în activitățile de dezvoltare a abilităților fonologice și nu numai. Acestea

pot fi utilizate cu succes în varii contexte educaționale pentru a capta atenția elevilor cu deficiență

mintală și a-i menține în sarcină. Programul propus poate fi extins și îmbunătățit pentru a include

activități mai variate de dezvoltare a competențelor de lectură. Importantă este fundamentarea

acestor activități pe interesele elevilor pentru crește nu doar gradul de participare a acestora la

propria instruirea, ci și gradul lor de autonomie într-o lume intens digitalizată.

Referințe bibliografice:

1. Anthony, J. L., & Francis, D. J. (2005). Development of Phonological Awareness. Current Directions in

Psychological Science, 14(5), 255–259.

2. Castiglioni-Spalten, M. L., & Ehri, L. C. (2003). Phonemic awareness instruction: Contribution of articulatory

segmentation to novice beginners’ reading and spelling. Scientific Studies of Reading, 7(1), 25–52.

3. Conners, F. A., Rosenquist, C. J., Sligh, A. C., Atwell, J. A., & Kiser, T. (2006). Phonological reading skills

acquisition by children with mental retardation. Research in Developmental Disabilities, 27(2), 121–137.

4. David, C., & Roșan, A. (2019). Intervenții psihopedagogice în tulburările specifice de învățare. Iași: Polirom.

5. Ehri, L., Nunes, S., Willows, D., Schuster, B., Yaghoub-Zadeh, Z., & Shanahan, T. (2001). Phonemic Awareness

Instruction Helps Children Learn to Read: Evidence From the National Reading Panel’s Meta-Analysis. Reading Research Quarterly, 36, 250–287.

6. Sacy, C. S. de. (2020). Bien lire et aimer lire: La méthode phonétique et gestuelle créée par Suzanne Borel-

Maisonny. Paris: ESF Sciences Humaines.

7. Sermier Dessemontet, R., de Chambrier, A.-F., Martinet, C., Moser, U., & Bayer, N. (2017). Exploring

Phonological Awareness Skills in Children With Intellectual Disability. American Journal on Intellectual and

Developmental Disabilities, 122(6), 476–491.

8. Simon, D. (2019). The Phonological Awareness Screening Test (PAST).

Documents

Utilizarea tablei interactive în activitățile de