UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARAION
IONESCU DE LA BRADFACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA INGINERIE
ECONOMICA IN AGRICULTURA
ANALIZA DE MARKETING A BRANDULUI URSUS
Proiect realizat de :Iacob Liliana-Georgiana Matei
Ramiro-TheodorAnul III,grupa 462CUPRINSI. CARACTERISTICI GENERALE
ALE PIETEI 1.Scurt istoric al branduluiII. ANALIZA OFERTEI
1.Prezentarea pe scurt a marcii 2.Prezentarea principalilor
concurenti de pe piata 3.Pozitionarea marcii pe piata III. ANALIZA
CERERII 1.Identificarea pietei tinta dupa criteriile de segmentare
a)geografico-demografice b)psiho-grafice c)comportamentale
IV.ANALIZA MIXULUI DE MARKETING 1.Produs 2.Pret 3.Plasare
4.Promovare V. ANALIZA SWOT A BRANDULUI PE PIATA DIN ROMANIA VI.
STUDIUL DE PIATA VII. CONCLUZIIVIII. BIBLIOGRAFIE
Capitolul ICARACTERISTICI GENERALE ALE PIETEI
1.Scurt istoric al brandului Ursus
Istoria Ursus, "Regele Berii in Romania": o valoare cladita in
timp.Inceputurile berii Ursus se inregistreaza in 1878. La aceasta
data, fabrica de bere din Cluj producea deja bere sub blazonul
ursului. In perioada interbelica, in anul 1929, fabrica de bere din
Cluj urma sa poarte numele nou infiintatei intreprinderi "Ursus -
Fabricile de Bere Unite din Cluj". In perioada nationalizarii, in
anul 1948, Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere Inainte" -
Cluj".
Dupa lucrarile de investitii din 1958, modernizarea a mers in
pas cu imbunatatirea procesului de productie. In aceasta perioada,
s-a implementat si procesul de pasteurizare a berii.Dupa 1989,
Ursus a cunoscut un progres accelerat.
Capitolul IIANALIZA OFERTEI
1 .Prezentarea pe scurt a marcii In prezent, Ursus Breweries
detine 3 fabrici de bere in Brasov , Buzau si Timisoara si o
mini-facilitate de productie in Cluj. Compania isi desfasoara
activitatea prin punctele de lucru din Cluj-Napoca, Timisoara,
Buzau, Brasov si Bucuresti. Marcile Ursus Breweries sunt: URSUS,
Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga, Redd's, Peroni Nastro Azzurro,
Grolsch, Miller si Pilsner Urquell. Faptul ca 1 din 3 beri
consumate de romani este o marca Ursus Breweries spune multe despre
calitatea berilor noastre si despre aprecierea de care acestea se
bucura din partea consumatorilor.SABMiller PLCeste una dintre cele
mai mari companii de bere din lume, cu participatii in societati
producatoare de bere sau acorduri de distributie pe6 continente.
Marcile grupului includ beri premium internationale, cum ar fi
Grolsch, Miller Genuine Draft, Peroni Nastro Azzurro si Pilsner
Urquell, precum si o gama exceptionala de marci locale cu pozitii
de lider, precum Aguila, Castle, Miller Lite, Snow si Tyskie. In
afara SUA, SABMiller PLC este, de asemenea, una dintre cele mai
mari companii din lume care imbuteliaza produse Coca-Cola.
Principalele sortimente de bere oferite de catre brandulUrsus
URSUS PremiumURSUS Premium e o bere cu personalitate distinct: 100%
mal din orz, 2 tipuri de hamei.Cele dou tipuri de hamei, sunt
selectate dintre toate tipurile existente tocmai pentru c doar
mpreun creeaz un gust amrui perfect, aa cum trebuie s aib o bere pe
cinste.URSUS PREMIUM a ctigat 24 de medalii la competiii
internaionale, pe 3 continente. E ctigtoarea medaliei de aur la
World Beer Cup, n 2008 - cea mai mare competiie pe plan mondial din
industria berii. URSUS CoolerMix de bere i limonad. Dar
Cooler.Gustul rcoritor URSUS Cooler te va surprinde cu o combinaie
perfect ntre limonada rece i aroma distinct a hameiului selecionat.
Totul avnd numai 1,9% alcool.Vara asta eti pe val alturi de
prieteni cu noul URSUS Cooler: o bere plin de via, cu atitudine
proaspt i aceeasi calitate recunoscut URSUS. URSUS Cooler Fr
AlcoolURSUS continu tradiia inovaiilor i i aduce n premier n Romnia
mix de bere fr alcool i limonad. Acelai gust rcoritor URSUS Cooler,
fr alcool.Rmi mereu n control i te rcoreti mpreun cu prietenii ti
cu inovaia URSUS: Cooler fr alcool cu acelai gust bun, rcoritor,
garantat de URSUS. URSUS BlackURSUS Black nu este o bere brun
obinuit. Povestea ei ncepe nu cu unul, aa cum au berile obinuite,
ci cu trei tipuri de mal toate 100% pure. Iar n povestea ei,
fiecare mal are rolul lui: unul d gustul, altul d culoarea, pe cnd
al treilea confer aroma. Gustul blnd, nu foarte amrui (23 uniti de
amreala), i cele 6 procente de alcool i dau personalitatea unic. Aa
c URSUS Black cu trei tipuri de mal, e altfel dect orice alt bere
brun.URSUS BLACK a fost medaliat de trei ori la competiia European
Beer Star (Germania). URSUS PilsURSUS Pils este o bere cu suflet de
ardelean, cu o culoare aurie i un gust adevrat, att ct trebuie de
amrui, numai bun de savurat pe ndelete.Iar acum, c URSUS Pils s-a
ntors, bucur-te alturi de cei dragi aa cum vei ti mai bine, dar s
fie cu msur. URSUS Fr alcoolSunt dou moduri de a face bere fr
alcool. Primul mod presupune eliminarea alcoolului din bere dar aa
se pierde gustul specific. i mai exist i alt mod sau modul nostru a
pe care noi l credem cel mai bun. Adic facem de la bun nceput o
bere care nu va avea alcool, dar va avea n continuare gust de bere.
Att de clar, nct nu-i va veni s crezi c nu are alcool.URSUS
NON-ALCOHOL are o reet unic, patentat la nivel european.URSUS
NON-ALCOHOL a fost premiata in 2013 cu medalia de argint la
competitia The International Brewing Awards din Marea Britanie.
URSUS NefiltratSe spune c nu tii ce e berea adevarat pn nu guti i o
bere nefiltrat. i pentru c URSUS nefiltrat e n acelai timp i
nepasteurizat, nseamn c trebuie s o bei proaspt.Creat dintr-un soi
de hamei aparte i o drojdie special, URSUS Nefiltrat te va rsplti
nzecit dac o alegi: prospeimea ei e unic, iar textura ei
nemaintalnit. Cu 5% alcool i o amreal moderat, se ncadreaz perfect
n discuiile tihnite.
Avantaje oferite consumatorilor de bere Ursus
DESIGN MODERN
Design-ul sticlei este in linie cu sticla Ursus de 0.5 l pentru
a sublinia apartenenta la identitatea recunoscuta a marcii. Ursus
Premium 0.33 l este prezentat intr-o forma de invidiat care ii
garanteaza succesul si notorietatea!
ETICHETA REFLECTORIZANTA
Folia de la gat care reflecta lumina in intunericul unei
petreceri de club face ca sticla sa fie remarcata din plin!
CAPAC TWIST-OFF
Ambalajul sticlei Ursus Premium 0.33 l este dotat cu un sistem
inedit de desfacere: capacul twist-off (cu deschidere prin rasucire
fara desfacator). Ursus este astfel prima marca de bere romaneasca
cu acest tip de deschidere foarte modern si practic.
STICLA NERETURNABILA
Produsul este cu atat mai atractiv cu cat sticla este
nereturnabila. Datorita acestui avantaj esential totul este mult
mai practic si mai simplu pentru consumatori.
AMBALAJ NERETURNABIL DIN CARTON
Transportul sticlelor de Ursus Premium 0.33 l este si el usurat
foarte mult de ambalarea lor in multipack-urile de carton care fac
inutile clasicele navete.
Segmentarea pietei (de marketing)
Dupa raportul calitate-pret: populara mainstream premium
superpremium Dupa concentratia de alcool: fara alcool(ataca
segmentul conducatorilor auto) slab alcoolizata (4-5 grd.) mediu
alcoolizata (5-6 grd.) tare (peste 6 grd)(peste 6 grd. ataca vinul
si prelungeste perioada de vanzari spre sezonul rece) Dupa forma de
imbuteliere: PET sticla doza draft Dupa culoare: blonda bruna
Prezentarea principalilor concurenti de pe piata
Brandurile de bere situate pe segmentul mainstream (de mijloc)
de pre au rmas cele mai vndute n Romnia anul trecut. Astfel,
Timioreana, Goldean Brau, Bergenbier, Albacher i Skol i-au disputat
o industrie n care s-au vndut anul trecut 18,2 milioane de
hectolitri de bere, respectiv un consum de 89 de litri/capita.
Potrivit calculelorZF, n prezent trei branduri de bere nregistreaz
vnzri mai mari de 100 de milioane de euro (Timioreana, Bucegi i
Ciuca), respectiv au o cot de pia n volum de peste 10%. La vrful
clasamentului, Timioreana i menine poziia de lider de mai muli ani,
dup cum arat studiile de pia existente la acea dat. Spre exemplu, n
perioada ianuarie - iunie 2011 brandul din portofoliul SABMiller
fusese cel mai vndut n consumul casnic (retail n valoare). Brau
Union SA, Ursus Breweries, Interbrew si United Romanian Brewries
Bereprod SRL (URBB) sunt cei mai importanti actori de pe piata
romaneasca. Cele patru firme membre ale asociatiei au inregistrat o
crestere a volumului de vanzari de 3,5% in primele sase luni ale
anului, raportat la perioada similara a anului 2004. Reprezentantii
organizatiei au vandut in perioada ianuarie - iunie 4,75 milioane
de hectolitri de bere, fata de 4,585 milioane hectolitri in anul
anterior. Cele patru companii au investit pana in prezent 420
milioane de euro. Ei au constituit Asociatia Berarii Romaniei.
Firmele internationale au facut parte, pana la sfarsitul lunii
ianuarie 2004, alaturi de alti 22 de producatori autohtoni, din
Patronatul Industriei Berii din Romania (PIBR). Pe fondul unor
neintelegeri aparute in interiorul organizatiei, firmele
independente s-au retras din patronat la inceputul anului 2004.
Doua luni mai tarziu, producatorii romani au infiintat Patronatul
Societatilor Independente Producatoare de bere din Romania
Brau UnionCompania a intrat pe piaa dinRomnian anul1998, sub
numele de Brau Union, care n 2007 i-a schimbat numele n Heineken.
Heineken Romnia ocup locul 1 pe piaa berii din Romnia, cu o cot de
pia de 26%(mai 2009). Principalii concureni n Romnia
sunt:Ursus,InBeviURBB.Compania are fabrici de bere laMiercurea
Ciuc,Haeg,Constana,CraiovaiTrgu Mure. Portofoliul de mrci al
Heineken Romnia acoper toate segmentele de pia: Heineken, Zipfer,
Edelweiss (mrci importate), Gsser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden
Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita i Haegana.La nceputul anului2008,
compania a cumprat productorul autohtonBere Mure, deintoare a unei
fabrici de bere nUngheni,Murei a unei fabrici de ape minerale n
localitateaBcia,Hunedoara. Compania producea mrcile de
bereNeumarkt,DraculaiSovatai mrcile de ap mineralCezaraiCheile
Cibu.
InBevInBev Romnia produce mrcile Stella Artois, Beck's,
Bergenbier, Lowenbrau i Noroc, importand specialitile belgiene
Leffe i Hoegaarden.
United Romanian Breweries Bereprod(URBB)Este
ocompanieproductoare de bere dinRomnia, subsidiar a grupului
danezCarlsberg Breweries. Compania deine n prezent (septembrie
2008) un volum de 9% din piaa romneasc de bere.URBB deine n
portofoliu exclusiv mrci internaionale de bere, respectiv Tuborg,
Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Carlsberg, Skol,
Guinness i Kilkenny i buturile rcoritoare Orangina i
Granini.Compania deine o capacitate de producie de 6,3 milioane
hectolitri pe an i a vndut, n anul2007, 1,7 milioane hectolitri de
bere.Pozitionarea marcii pe piata din Romania
Romania ocupa locul sase in Europa la consumul de bere, cu 90 de
litri pe an pe locuitor, insa piata este in scadere, dupa ce in
primele opt luni ale anului trecut vanzarile s-au redus cu 8%,
potrivit asociatiei Berarii Romaniei.
Consumul de bere in Romania a fost in 2012, potrivit unui studiu
al Ernst&Young pe baza ultimelor date disponibile, de 90 de
litri pe cap de locuitor, plasand Romania pe locul sase in Europa,
peste media europeana de 70 de litri.
Cea mai multa bere consuma cehii, austriecii, germanii si
polonezii.
Piata romaneasca s-a contractat cu 8% in primele opt luni ale
anului trecut, dupa cresterea accizelor. Peste 97% din berea
consumata in Romania este produsa intern.
Romania ocupa de asemenea locul sase in Europa in ceea ce
priveste numarul locurilor de munca create de acest sector,
respectiv 76.700.
Sectorului berii din Romania ii corespund 4% din cele doua
milioane de locuri de munca generate de sectorul berii la nivelul
Europei.
Numarul de fabrici de bere din UE este in continua crestere,
ridicandu-se in prezent la 4.500, in care sunt inclusi jucatori
globali, regionali, dar si 1.000 de companii mici si medii, precum
si mini-berarii. Volumul vanzarilor de bere ale SABMiller in
Romania a crescut cu 25% in primul semestru al anului fiscal,
perioada aprilie - septembrie. Avansul a fost sustinut de brandul
mai ieftin Ciucas si de efectul de baza determinat de rezultatele
slabe din perioada similara a anului 2011.
"In Romania, evolutia solida a noului produs PET al brandului
mai ieftin Ciucas si efectul ciclic al bazei slabe de comparatie
din anul anterior au condus la o crestere a volumului de 25%", se
arata intr-un raport al grupului.
In primul semestru al anului fiscal anterior, volumul vanzarilor
de bere ale SABMiller in Romania a scazut cu 8%, din cauza mediului
economic dificil si a masurilor de austeritate care au avut impact
asupra consumului, dar si a concurentei intense de pe piata.
SABMiller este prezent pe piata romaneasca prin intermediul
Ursus Breweries, care detine unitati de producere a berii la
Timisoara, Cluj-Napoca, Buzau si Brasov.
Volumele de bere vndute de gigantul SABMiller n Romnia, care
deine Ursus Breweries, s-au majorat cu 23% n intervalul octombrie -
decembrie 2012, perioad care corespunde celui de-al treilea
trimestru al anului fiscal al companiei. "Creterea a fost susinut
de performana solid a noului ambalaj pentru PET-ul de Ciuca", se
arat n raportul trimestrial al companiei. Aceasta este a doua
perioad de cretere pentru companie dup ce n intervalul
aprilie-septembrie 2012 a raportat un plus de 25%. Revenirea pe
cretere are loc dup mai muli ani de scdere. Ursus Breweries deine
uniti de producere a berii la Timioara, Cluj-Napoca, Buzu i Braov.
Potrivit unei analize pe baza cifrei de afaceri, Ursus era n 2011
cel mai mare juctor de pe piaa local a berii, cu venituri de 261
mil. euro i pierderi de 13,6 mil. euro. Pe piaa local a berii, cei
mai mari juctori sunt Ursus, Heineken, Bergenbier, URBB, Romaqua
(cu brandurile Albacher i Dorfer).
CAPITOLUL IIIANALIZA CERERII
Piata berii din Romaniaeste caracterizata de: evolutia foarte
rapidaa cerintelor romanilor, capacitatea totala de productie a
pietei care creste chiar mai repededecat cererea, problema
ecologica pusa de PET, evolutia foarte dinamica a canalelor media,
unorvarietati mai sofisticate de bere care sa mentina laun
nivelridicat interesul consumatorilor pentru categorie etc. In ceea
ce priveste consumatorii, acestia nu rmn n tiparele n care au fost
ncadrai cu ani n urm. Se evidentiaza deja dou tendine, care se
vorface simite i n continuare. Pe de o parte, consumatori prefera
segmentul berilorpremium, o consecin a creterii puterii de
cumprare, iar pe de alt parte, revenirea tot mai mare a unor
consumatori spre segmentul berilor locale, pe fondul creterii
consumului de bere la PET. Consumatorii romani se ataseaza de un
anumit branddar in acelasi timp au si tendinta dea incerca din cand
in cand si altceva. Principala intrebare la care raspunde
pozitionarea unei beri este cu cine vreau sama simt egal.
Packaging-ul este esential, toate testele depiata cu eticheta arata
atasamentul fata de diversebranduri, simboluri,culori. Consumatorii
cerceteaza ambalajul cu atentie, invart sticla inmana, citesc
contraetichetele, suntimpresionati de lumea brandului(pahare,
scrumiere, automobile, camioanele de transport, umbrele de
terasa),reactioneaza la cele mai mici schimbari inetichete si le
comenteaza cu prietenii. Consumatorii pot oferi detalii despre
gust, culoare, consistenta, transparenta sau spuma.Surpriza apare
la blind tests unde marea majoritate nu pot identifica brandul
favorit dupacaracteristicile pe care anteriorle-au descris cu lux
de amanunte cu eticheta in fata. Concluzia este evidenta:
brandurile de bere sunt emotionale. Berea este un produs care se
consuma cel mai multcu inima si mai putin cu cavitatea bucala si
care ofera un contact nemijlocit si indelungat cu ambalajul. De
aceea designul are un rol hotarator la vizibilitatea pe raft,
diferentiere si crearea senzatiei de a avea.
CAPITOLULIVANALIZA MIXULUI DE MARKETING
CONFIGURAREA PRODUSULUIATRIBUTEBereaUrsus prezinta urmatoarele
caracteristici:-textura: lichid-dimensiuni: se prezinta in mai
multe tipuri de ambalaje in functie de categoriile de
consumatori:a) 500 ml sticlab) 500 ml doza-aroma:
dulce-amaruie-culoare : neagra, blonda-compozitie chimica: malt,
apa, orz, hamei, drojdie-alcool: 3.4%FUNCTIILE PRODUSULUIPrincipala
functie pe care o indeplinesteUrsuso reprezinta oferirea gustul sau
racoritor si unic bautorilor de bere.Ofera o satisfactie deosebita
datorita aromei inconfundabile, conferite de cele mai bune
ingrediente.Elementul inovator adus de noulUrsus este formula de
preparare a berii brune si culoarea diferita de cea a altor
marci.SISTEMUL DE SUSTINERENumele de marcasisemnul de
marcaesteUrsus,Regele berii in Romania-cuvant usor de pronuntat si
retinut, inspirat de culoarea noului produs.MarcaUrsus protejeaza
consumatorul impotriva contrafacerilor si imitatiilor ce pot
prejudicia practica comerciala si igiena sau sanatatea
consumatorului.Ursuseste o marca colectiva sau de familie, fiind
atribuita intregii linii de produse si este de asemenea o marca de
fabrica, prin ea fiind protejat fabricantul.Numele si semnul de
marca sunt de culoare rosu intens cu margini
galbene.SloganulUrsuseste:Ambitia de a ajunge mai susAmbalajuleste
parte integranta a produsului, potentand calitatile acestuia si
protejandu-l de agentii daunatori. Pe ambalaj se gaseste marca
produsului si a firmei, promovand imaginea publica a
acestora.Diferentiem doua categorii distincte de ambalaje:a)
ambalaj pentru transport sub forma navetelor de plastic de marimi
diferite, adaptate duratei transportului si tipului acestuia,
asigurandu-se rezistenta la socuri..b) ambalajul pentru expunere:
recipientul este bine realizat din sticla reciclabila de culoare
maron, iar capacul din metal reciclabil, acoperit cu folie de
culoare neagra.Pe partea din fata a ambalajului cat si pe cea din
spate se gasesc etichetele, iar pe recipient este insriptionata
data fabricatiei.Etichetafata este de forma ovala si pe ea se
gasesc inscrise: marca produsului, realizata in rosu-intens cu
margini galbene semnul de marca informatii referitoare la
gramajEticheta spate(contraeticheta) are aceeasi forma ca si
eticheta fata si contine urmatoarele elemente suplimentare:
ingrediente termen de valabilitate- 36 luni conditii de pastrare
optime: ferit de inghet sau caldura excesiva codul de bare firma
producatoare.
ReclamaIn campania de reclama vom urmari trei elemente:
obiectivul vehicule folosite si diagrama macheta de mesajCampania
de reclama va actiona astfel la toate cele trei nivele de
influenta: cognitiv, afectiv si comportamental si va avea trei
etape: In prima luna campania va avea un caracter national si va fi
declansata secvential, simultan cu patrunderea retelei intr-o noua
localitate. Obiectivul etapei va fi semnalizarea lansarii
produsului pe piata nationala in ideea de a crea interesul,
campania aflandu-se sub semnul noutatii. In urmatoarele doua luni
obiectivul va fi motivarea potentialilor clienti de a incerca
produsele, manipularea avand o componenta emotionala cat si una
rationala. In urmatoarele sase luni campania va fi declansata in
momentul in care dezvoltarea extensiva a retelei va ajunge la 90%
din intinderea planificata. Obictivul direct va fi consolidarea
imaginii marcii si indirect stimularea consumului si fidelizarea
consumatorilor.Vehicule folosite Vehiculele pentru reclama vor fi
in prima etapa posturile de televiziune PRO TV,PRIMA TV si Antena1,
posturile de radio nationale si panourile publicitare. Pentru etapa
a doua se vor folosi inserturi in reviste, panouri publicitare in
principalele orase si reclame la posturile de radio.Celelalte
actiuni promotionale vor consta in distribuirea de tricouri,
rucsace, pixuri, scrumiere, ceasuri, toate inscriptionate cu
siglaUrsus-Regele berii in Romania.Promovarea vanzarilorTehnica
folosita consta in organizarea de festivaluri ale berii in
principalele orase din tara, doritorii putand sa deguste noua bere
la un pret promotional.
Relatii publiceFirma producatoare va expedia mijloacelor
mass-media comunicate de presa care vor anunta lansarea pe piata a
noului produs.CONFIGURAREA PRETULUIPrincipalii factori care
influenteaza pretul produsului sunt cei legati de: costul de
productie si taxe cerere etapa din ciclul de viata al produsului
pretul marfurilor concurente piata pozitionarea marcii tipul
debuseelor de distributieIn stabilirea politicii de pret pornim de
la necesitatea intelegerii psihologiei cumparatorilor. In
principiu, berea bruna este perceputa ca un produs destinat unei
categorii limitate de consumatori.Datorita diversitatii ofertei,
plajei de preturi restranse si existentei multor marci concurente,
fidelitatea consumatorilor este scazuta, rezultand o elasticitate
mare a pretului.
CONFIGURAREA DISTRIBUTIEIFirma producatoare dispune de o retea
proprie de distibutie datorita traditiei de lunga durata din
domeniu. S-a hotarat realizarea unei distributii selective
apelandu-se la doua canale de distributie: depozite proprii firme
de transport
CAPITOLUL VANALIZA SWOT A BRANDULUI URSUS
Analiza Swot a Companiei Ursus Breweries inRomaniaPuncteforte :
experientacompaniei in fabricarea si distributia produselor sale;
produsele firmei sunt cunoscute pe piata nationala; calitatea
superioara a produselor; se incadreaza in categoria de pret low
(9000 -15.000 lei) notorietatea marcii si a sloganului Regele berii
in Romaina gradul inalt de acoperire a pietei tinta; tehnologia
avansata utilizata de companie; ambalaje de inalta
calitate,moderne; retea de distributie bine dezvoltata pe plan
national; contracte stabile cu furnizorii;Puncte slabe: gama
restransa de produse; lipsa unei politici de marketing clare si
eficiente; slab promovata;Oportunitati: ritmul rapid de dezvoltare
a piatei; cresterea consumului de bere; potential amplu al
segmentului tinta;Amenintari: existenta numerosilor concurenti
puternici; puterea scazuta de cumparare a potentialilor
consumatori; majorarea accizelor, aliniate la normele UE;
asociatiile impotriva consumului de alcool; instabilitatea mediului
economic si politic in Romania;
CAPITOLUL VISTUDIUL DE PIATA
60 chestionare
50 barbai10 femei
202010532
16-30 ani30-50 ani>50 ani16-30 ani30-50 ani> 50 ani
Chestionar:
Obiective:
Cauzele consumului Frecvena consumului Analiza concurenei
Ursus-chestionar-
Sesiunea A
Printre mrcile de bere pe care le consumai se afla marca
Ursus:
a) Dab) Nu
(Daca se alege varianta a) Da se trece la sesiunea B)
Sesiunea B
1. Mediul in care locuii:
a) Urbanb) Rural
2. Sexul:
a) Masculinb) Feminin
3. Precizai intervalul de vrst n care v ncadrai:
a) Sub 18 anib) Intre 18-25 anic) Intre 25-35 anid) Intre 45-55
anie) Peste 55 ani
4. Precizai in ce interval de venit v incadrai:
a) Sub 700 leib) Intre 700-1000 leic) Intre 1000-1500 leid)
Intre 1500-2000 leie) Intre 2000-3000 leif) Peste 3000 lei
5. Ct de des consumai Ursus?
a) 1-3 beri/ sptmanb) 4-6 beri/ sptmanc) 7-10 beri/ sptmand)
Peste 10 beri/ sptman
6. Ce marc de bere consumai in mod obisnuit?
7. Ce va determin sa consumai o anumit marc de bere?
a) Gustulb) Publicitatea la produsc) Reducerile de pred)
Oferirea in mod gratuit a unui produse) Recomandarea unui
cunosctor
8. De unde cumprai berea pe care o consumai?
a) Chioscb) Magazin alimentarc) Supermarket/ Hypermarketd)
Cluburi/ Pub-uri/ etc.
9. Ce fel de ambalaj preferai?
a) Sticlb) Dozc) Pet
10. Care este prima reclam de Ursus care v vine in minte?
11. Ce parere avei despre berea Ursus ?
a) Foarte bunb) Bunc) Indiferentd) Reae) Foarte rea
12. Ce sortimente ale berii Ursus consumai?
a) Premiumb) Coolerc) Neagrd) Blonde) Far alcool
13. Ct de importante sunt urmtoarele criterii pentru
dumneavoastr in decizia de a alege berea Ursus ?
12345
Gustul
Preul
Concentraiade alcool
Reclam
Ambalajul
(Bifati cu X varianta corespunztoare rspunsului
dumneavoastr)
14. Dac ar fi sa aducei modificri berii Ursus, acestea s-ar
putea orienta ctre:
a) gustb) concentraie de alcoolc) ambalajd) pree) sortimente
(menionai un sortiment pe care l-ati dori dumneavoastr:
...)
Page 1
Transpunerea si analiza datelor
Barbati ( 16-30 ani):
CAPITOLUL VIICONCLUZII
CAPITOLUL VIIIBIBLIOGRAFIE
www.ursus.rowww.comportamentul consumatorului de
bere.rowww.proiect marketing.rowww/isondaje.rowww.piata
berii.roSheet112345678910111213141516171819201aababaaaabaaaabbabaa2aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa3baabbccbcbcaabbccbbc4aaaccddcedeaccfbdbab5ababbaacccccdcbbbacd6stejarstejarstejaralbacherbergenbieralbacherursusursusursus,
timisoreanaciuc, holsteintimisoreanaciuc, silvaalbacher,
ursusursus. ReddsLeffe,
PerroniStellaTuborgTimisoreanaUrsusUrsus7baa, c, d, ea,
dccabaebdbbbea, d. ecaa8bda, bb, c, ddcddacdddddaa, b, c, dcdd9bab,
ca, bacaacbaaaaaba, bbaa10bbba, bbcaaabbaabbbaaaa11aaaa, b ,
debaaaaaaba, cadaabb12G, P, C, R, AG, PPAPRG, PGGGGGG, CGG, RCG, R,
AR, AGG13bdbb, ddccae (fructe de padure)caacaabbcdc
Sheet2
Sheet3
