Universitatea Din Pitetsi.proiect2

8/12/2019 Universitatea Din Pitetsi.proiect2

1/107

1 | P a g e

UNIVERSITATEA DIN PITESTIFACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

INDRUMATOR: STUDENT:

Sef.L Sorin ILIE Chiosan Florin C-tin

-2013-


2/107

2 | P a g e

CUPRINS

1.Tema proiectului: ....................................................................................................................................... 4

2.Introducere ................................................................................................................................................ 5

3.Capitolul I ................................................................................................................................................... 7

Proiectarea tehnologiei de manipulare-depozitare-transport(intern) ......................................................... 7

3.1)Alegerea si descrierea detaliata a marfurilor ..................................................................................... 7

Descrierea detaliata a marfurilor ......................................................................................................... 9

Conditii de ambalare: .......................................................................................................................... 13

Formarea unitatilor de incarcatura ..................................................................................................... 16Conditii de depozitare,de manipulare si de transport ........................................................................ 17

3.2 Calculul volumului de marfuri si a indicatorilor de volum ................................................................ 17

3.2.1)Calculul numarului de zile lucratoare ........................................................................................ 18

3.2.2Calculul volumului de marfuri primate,manipulate si expediate intr-o zi .................................. 18

3.2.3 Analiza acestor volume .............................................................................................................. 20

3.3 Formarea unitatilor de incarcatura ................................................................................................... 20

Alegerea paletelor pentru diferite tipuri de marfuri .......................................................................... 22

Modul de asezare a marfurilor pe paleta ........................................................................................... 25

Procedee de imobilizare a unitatii de incarcatura paletizate ............................................................. 31

Mijloace de asigurare a marfurilor...................................................................................................... 32

Protejarea si imobilizarea sarcinilor paletizate prin infasurarea in folii contractibile ........................ 33

3.4)Depozitarea....................................................................................................................................... 35

Clasificarea depozitalor: ...................................................................................................................... 35

Calculul suprafetelor afectate depozitarii in unitatea economica ...................................................... 39

Calculul coeficientilor: ......................................................................................................................... 52

Analiza critica a solutiei de depozitare si criteriile de optimizare ...................................................... 53

3.5Relevarea obiectivelor unitatii economice ........................................................................................ 53

3.6 Intocmirea fluxului de transport intern si de manipulare ................................................................ 54

3.7 Intocmirea tabelului de fluxuri ......................................................................................................... 66

3.8 Determinarea capacitatii de manipulare,depozitare si transport .................................................... 77


3/107

3 | P a g e

3.9Calculul incarcaturilor unice pe flux ................................................................................................... 78

Capitolul II ................................................................................................................................................... 79

2.1)Introducere ....................................................................................................................................... 84

2.2)Raportul decizional ........................................................................................................................... 85

2.3)Procesul decizional ........................................................................................................................... 86

2.4) Indicatorii de concordanta si discordanta ....................................................................................... 88

2.5) Etapele Metodei ELECTRE ................................................................................................................ 90

2.6)Studiul meu de caz ............................................................................................................................ 93

2.6.1)ETAPA I ....................................................................................................................................... 93

2.6.2 ETAPA II ...................................................................................................................................... 95

2.6.3 ETAPA III ..................................................................................................................................... 98

2.7. Intocmirea grafurilor ...................................................................................................................... 100

Concluzie : ............................................................................................................................................. 102

2.8)Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii muncii ...................................................................... 103

PSI - Prevenirea si Stingerea Incendiilor .......................................................................................... 103

Juridic ................................................................................................................................................ 104

Evaluari Riscuri ................................................................................................................................ 105

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 106


4/107

4 | P a g e

1.Tema proiectului:

Sa se proiecteze tehnologia de manipul are-depozitar e-transport in tern ,intr-o uni tate

economica,pentru marfu ri le:M1,M2,M3,M4,M5,M6,M7,M8,M9,M10,volumur il e anuale de

marfur i,sortimente fi ind:

M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10

25000

buc/an

frigider

e

25500

buc/an

masini

de

spalat

26000

buc/an

congela-

tor

26500

buc/an

televi-

zoare

27000

buc/

an

cuptor cu

microun-

de

27500

buc/

an

araga-

ze

28000

buc/

an

cuptoa-

re

28500

buc/

an

imprima

n-ta

29000

buc/

an

masi-

na de

vase

2950

buc/a

Unita

inter

aer

cond

nat

Domeniul principal de activitate al unitati economice este:

-comert cu amanuntur i a aparatelor electromenajere


5/107

5 | P a g e

2.Introducere

Din punct de vedere logistic, drumul pe care il parcurg bunurile materiale, de la locul deunde se produc pana la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activitatistrans legate una de alta, si anume : a) transportul si manipularile succesive, prin carese

realizeaza incarcarea, descarcarea si b) depozitarea.In structura pretului de cost al unui produs, partea aferenta transportului este mai redusa

in raport cu cheltuielile pentru manipulare: 310/o fata de 1570/o. Pentru a mari eficientaeconomica a sistemului logistic, este necesar deci a se actiona, in special, pentru micsorareacheltuielilor legate de operatiile de manipulare.

Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin cresterea marimii unitatii deincarcatura, prin reducerea numarului de manipulari si marirea productivitatii acestei activitati,prin mecanizarea operatiilor de incarcare descarcare si depozitare, realizand in final circuiteintegrate. (citat din:Manipulare,transportul intern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)

Productia si repartizarea marfurilor sunt legate de procesele de transport,manipulare si

depozitare, a caror organizare ,in scopul unei bune desfasurari in timp si spatiu,trebuie realizata inmod corespunzator si la un inalt grad de tenacitate,asemanator celui de productie.

Activitatea de transport,manipulare si depozitare reprezinta o parte integrantaa procesului deproductie,deoarece acesta nu se poate desfasura fara deplasarea materialelor.

Organizarea transportului intern in intreprindericontribuie in mod nemijlocit la crestereaproductivitatii muncii.Obtinerea unei cantitati mai mari de produse in unitatea de timp ,prinmicsorarea timpilor afectati transportului intern,inseamna reducerea cheltuielilor de munca pe unitateade produs.

Caracteristicile manipularilor si transportului intern este faptul ca ele maresc pretul de cost alprodusului ,in timp ce valoarea de intrebuintare ramane aceeasi.Din studiile facute anterior in diferite

ramuri industriale din tara noastra,reiese ca din costul total al productiei ,costul transportului intern sial manipularii:1. 10%-20% in industria usoara2. 25-35% in industria constructiilor de masini3. 50-60% in industria alimentara4. 70-80% in industria extractiva

Orice produs finit este rezultatul final al unui proces de productie .Miscarea bunurilormateriale se face manual sau mecanizat,gradul de mecanizare al operatiilor de transport influentanddirect asupra productivitatii muncii.Procesul de deplasare a muncii,adica transportul uzinal,secaracterizeaza prin schimbarea pozitiei si a locului de depozitare ,timp in care forma si starea acestoranu se schimba.Un transport intern comporta:

1. prelucrarea incarcaturii2. deplasarea propriu-zisa a acesteia3. depunerea incarcaturii intr-un loc nou

Manipularile sunt activitati elementare ,necesare dar nu si productive,care constau in micideplasari in vederea alimentarii si evacuarii locului de munca ,precum si alte activitati neproductive


6/107

6 | P a g e

ale muncitorului in depozit ,la punctele de control.Timpii de manipulare la locul de munca sunt inclusiin timpul necesar operatiei respective de prelucrare sau control.Executarea acestor manipulari nunecesita o calificare inalta,ca aceea a muncitorului productiv.

Mecanizarea transportului intern si a manipularilor consta in executarea acestora cu ajutorulunor mijloace mecanice.Prin mecanizare se accelereaza deplasarea materialelor ,micsorandu-seintreruperile in productie.

In transportul intern mecanizat,se folosesc separat sau combinat urmatoarele mijloace detransport:

instalatii cu ajutorul carora incarcatura este transportata cu ajutorul gravitatiei electrocare sau motocare instalatii cu functionare continua.(citat din cartea :Organizarea

transportului intern in intreprinderi,Editura stiintifica Bucuresti-1973,Corneliu Rebedea)

Tehnologia unui punct de vnzare (procesul tehnologic comercial)serefera la mijloacele siprocedeele cu ajutorul carora se desfasoara miscarea marfurilor, vnzarea si ncasarea contravaloriilor. Prin urmare procesul tehnologic comercial este format din totalitatea operatiilor concomitentesau succesive necesare asigurarii obtinerii produsului comercial.

n procesul tehnologic comercial se creeaza relatii de interconditionare ntre forta de

munca (lucratorii comerciali), obiectele muncii(marfuri) si mijloacele de munca (utilajelecomerciale).Obiectele munciincomert pot fi obiecte singulare (unitati de produs), un asortiment de

produse sau unitati de stocare. Comerciantii trebuie sa dispuna de numeroase cunostiinte,informatii despre obiectele muncii si interrelatiile n cadrul proceselor tehnologice comerciale.

Mijloacele de muncasunt acele elemente materiale pe care omul le interpune ntre el siobiectele muncii. Mijloacele de munca sunt utilizate datorita proprietatilor lor (mecanice, estetice,ergonomice), inclusiv ca mijloc de actiune asupra obiectelor muncii, cu un scop precis.

n categoria mijloacelor de munca sunt incluse: cladirile sau orice fel de amenajari destinate activitatii de comert nchise sau deschise; echipamente comerciale (mijloacele de transport interne, mobilier comercial); alte dotari tehnice.

Fluxul tehnologic comercial reprezinta succesiunea logica a operatiilor care compun unproces tehnologic bine individualizat nspatiu si timp.

Deplasarea produselor de la o faz de prelucrare tehnologic la alta, pn la obinereaprodusului finit, constituie o necesitate obiectiv a procesului tehnologic de fabricaie. De aceea,transportul intern trebuie considerat ca o parte organic a ciclului de producie, fiind denumit uneorii transport tehnologic. Reducerea duratei transportului intern determin reducerea ciclului deproducie, ceea ce echivaleaz cu posibilitatea ca pe aceleai suprafee de producie i cu aceleaimijloace de munc s se obin o cretere important a productivitii.

Activitatea de manipulare, transport i depozitare reprezint o parte integrant aprocesului de producie, deoarece acesta nu se poate desfura fr deplasarea materialelor.

Organizarea transportului intern n ntreprinderi contribuie n mod nemijlocit la cretereaproductivitii muncii. Obinerea unei cantiti mai mari de produse n unitatea de timp, prinmicorarea timpilor afectai transportului intern, nseamn reducerea cheltuielilor de munc peunitatea de produs.


7/107

7 | P a g e

Caracteristic manipulrilor i transportuluiintern este faptul c acestea mresc preul decost al produsului, n timp ce valoarea de ntrebuinare rmne aceeai.

Studierea i organizarea lor raional constituie o cale important de reducere a preuluide cost. Nivelul de organizare a activitii de transport n ntreprinderile industriale exercit odeosebit influen, nu numai asupra indicatorilor economici, de producie i financiari, ci iasupra activitii de transport aerian, feroviar i naval, deoarece timpii de staionare a vagoane lori vapoarelor sunt condiionai de buna organizare a ncrcrii i descrcrii mrfurilor.

Costul manipulrilor i al transportului intern, de obicei nu este evideniat separat ncontabilitate. Se apreciaz c, printr-o analiz sistematic a transportului i manipulrilor nntreprinderi, s-ar putea reduce cheltuielile pentru transport intern n medie cu 15%.

Transportul intern i manipularea constau n ridicarea, aezarea i deplasareamaterialelor sau mrfurilor(semifabricate sau produse finite) fie n vrac, fie n loturi. Pentru areduce cheltuielile neproductive determinate de activitatea de transport i manipulare, aceastatrebuie organizat corespunztor, mecanizat, automatizat i chiar robotizat.(citat din:http://qserver.utm.md)

3.Capitolul I

Proiectarea tehnologiei de manipulare-depozitare-transport(intern)

3.1)Alegerea si descrierea detaliata a marfurilor

Existena unor transporturi i manipulri inutile influeneaz negativ producia,

mpiedic folosirea raional a muncitorilor productivi i auxiliari. Transportul intern imanipulrile cost att ct materialele, sau cheltuielile directe, sau ct asamblarea i controlulmpreun cu regia de fabricaie. Micarea bunurilor materiale se face manual sau mecanizat,gradul de mecanizare aloperaiilor de transport influennd direct asupra productivitii muncii. Procesul de deplasare aobiectelor muncii, adic transportul uzinal, se caracterizeaz prin schimbarea poziiei i a loculuide depozitare, timp n care forma i starea acestora nu se schimb. Transportul intern defineteactivitatea prin care materialele (o cantitate de materii prime, un lot de materiale pentrufabricaie) parcurg distana care separ dou locuri de munc ce se succed n procesul tehnologic.Astfel, pot exista deplasri de la o zon de recepie la un loc de munc, de la un loc de munc la

o zon de depozitare, de la un loc de munc la o zon de expediie, de la o zon de expediie la ozon de recepie etc.

Rezult, aadar, c un transport intern comport:preluarea ncrcturii (ncrcarea);deplasarea propriu-zis a acesteia;depunerea ncrcturii ntr-un loc nou (descrcarea).


8/107

8 | P a g e

Depunerea i operaiile tehnologice impun desfacerea (divizarea) ncrcturii. Preluarea idepunerea sunt de fapt fazele cele mai greu de executat ale transportului.

Termenul de transport intern se refer i la deplasarea unui mijloc de transport fr ncrctur util sau cu conteinere goale. Prin urmare, exist urmtoarele cazuri posibile:transport cu ncrctur, transport de conteinere goale; transport fr ncrctur.

Manipulrile sunt activitile elementare, necesare, dar nu i productive, care constau nmici deplasri n vederea alimentrii i evacurii locului de munc, precum i alte activiti

neproductive ale muncitorului, n depozit, la punctele de control etc. Timpii de manipulare lalocul de munc sunt inclui n timpul necesar operaiei respective de prelucrare sau de control.Executarea acestor manipulri nu impune o calificare nalt, ca aceea a muncitorului productiv.

Din aceast cauz, este neeconomic ca muncitorul calificat sau specializat s efectuezeactiviti auxiliare de manipulare, acestea trebuind s fie executate de muncitori necalificai.

Prin transport intern manual se nelege activitatea de deplasare a obiectelor muncii cuajutorul forei omeneti i alunor unelte acionate manual (de exemplu, transportul cu ajutorul


9/107

9 | P a g e

crucioarelor). Mecanizareaacestor activiti d posibilitatea ca fora de munc sfie ndreptat nmsur i mai mare spre activitile de transformare a obiectelor muncii. De asemenea, aceastareduce durata timpilor neproductivi, mrind astfel productivitatea muncii.

Mecanizarea transportului intern i a manipulrilor const n executarea acestora cuajutorul unor mijloace mecanice.

Prin mecanizare se accelereaz deplasarea materialelor, micorndu-se ntreruperile nproducie; se economisete spaiu, datorit stivuirii fr efort la nlimi mari; se mrete

securitatea i se micoreaz riscurile de avarii sau pierderi de produse; se reduce preul de costetc.

n transportul intern mecanizat se folosesc, separat sau combinat, urmtoarele mijloace detransport:

instalaii cu ajutorul crora ncrctura este transportat datorit gravitaiei(tobogane, transportoare cu role);

electrocare sau motocare;

instalaii cu funcionare continu (transportoare cu band, conveiere aeriene,instalaii de transport pneumatic etc.)(citat din:http://qserver.utm.md)

Descrierea detaliata a marfurilor

Marfurile date prin tema de proiect ,sunt detaliate in tabelul de mai jos:

Unitati demasura/

denumire

Masa[kg]

naltimea[m]

Adancimea[m]

Latimea[m]

Volumul][ 3m

DensitateaAparenta

1

[kg/m 3 ]frigidere 40 0.84 0.55 0.54 0.2494 160.33

masini de spalat 40 0.85 0.53 0.59 0.265 150.94

congelatoare 30 0.81 0.53 0.47 0.201 149.25

televizoare 6.5 0.51 0.09 0.78 0.373 19.40

cuptoare cumicrounde

10.5 0.26 0.335 0.45 0.039 269.23

aragaze 50 0.85 0.57 0.56 0.271 184.28

cuptoare 46 0.59 0.56 0.54 0.178 258.42

imprimante

multifunctionale

8.2 0.25 0.276 0.37 0.026 315.43

masina de spalatvase

43 0.82 0.55 0.55 0.248 173.35

Unitateinterioara aer

conditionat

13 0.60 0.21 0.70 0.088 147.3


10/107

10 | P a g e

M1-frigidere

M2-masini de spalat

M3-congelatoare

M4-televizoare


11/107

11 | P a g e

M5-cuptoare cu microunde

M6-aragaze

M7-cuptoare


12/107

12 | P a g e

M8-imprimante multifunctionale

M9-masina de spalat vase

M10-unitate interioara aer conditionat


13/107

13 | P a g e

Conditii de ambalare:

Curieratul civilizat, mai ales in regim international, se face asadar in cutii de carton siEASTLINES incearca sa impuna aceasta forma de ambalare mult mai sigura si eficienta siclientilor sai.

Avantaje:

o protectie mai buna a continutului - cutiile de carton, mai ales cele din carton dublustratificat, isi pastraza forma si protejeaza mult mai bine interiorul, mai ales in cazulproduselor fragile. Folositi cutiile de carton mai ales daca trimiteti dulciuri, cosmetice,alimente, jucarii, electronice, produse de us casnic si electrocasnice, etc. Acestea sunt maibine protejate si nu sunt presate, sfaramate, turtite sau deterioarate. Gentile de mana saurafiile nu permit acest lucru si nu confera nici o protectie continutului fragil.

o o mai buna sigilare - cutiile de carton pot fi foarte usor si complet sigilate cu bandaadeziva. Deterioararea sigiliului sau deschiderea cutiilor poate fi usor sesizata sireclamata. Gentile, sacosele rafia, valizele se inchid de cele mai multe ori cu fermoare,pot suferi deteriorari, deschideri ale fermoarului sau ale buzunarelor si nu prezinta

siguranta specifica unui colet bine sigilat.o posibilitatea etichetarii- pe cutiile de carton se pot lipi foarte usor etichetele necesare cu

detaliile destinatarului cat si diferitele elemente de identificare ale expeditiilor cu coduride bare la diferitii transportatori. Gentile, rafiile, valizele, prin materialul lor exteriortextil nu asigura posibilitatea lipirii solide a unei etichete si necesita operatiunisuplimentare de infoliere. Lipsa etichetelor de pe colete poate duce la blocarea livrarii,intarzieri, rutari gresite sau chiar pierderea acestora.

o mult mai buna manevrare si stivuire- cutiile de carton, prin forma lor paralelipipedicasi prin suprafele lor plane specifice permit manevrarea mult mai usoara si preluarea peutilajele specifice (carucioare, paleti, benzi sortatoare, etc) cat si stivuirea lor mai usoarasi in functie de greutate si fragilitatea continutului (indicele gradului de asezare in stiva).

Cutiile vor fi dispuse in depozite si in mijloacele de transport una peste alta mult mai usorsi in acest fel cutiile fragile pot fi intotdeauna asezate in partea superioara a stivei pentrua fi protejate. Gentile, rafiile, valizele se rostogolesc, aluneca, sufera deformari si nu potfi stivuite iar protejarea unui continut fragil este imposibila mai ales in conditiile in careacestea sunt grele si voluminoase si nu pot fi puse in partea superioara a stivei. Continutulfragil a unor astfel de trimiteri va fi presat, zdrobit, deteriorat in stiva sau la manevrari.

Recomandari:

o dimensiunea ambalajului trebuie sa fie n funcie de coninutul acestuia. Cutiile care nu

sunt suficient ncrcate si jumatate goale se pot deforma, iar cele prea ncrcate se potdesface sau preseaza prea mult continutul.

o folositi ntotdeauna materialele de nalt calitate. Trebuie sa ne gndim la rezisten,amortizare i durabilitate atunci cnd se selecteaza ambalajele. Folositi cutiile din cartonondulat cu nveliul extern de bun calitate. Pentru articolele valoroase, produse fragilesau predispuse la deteriorari (casante sau care se deformeaza usaor) este obligatoriefolosirea unui carton rezistent cu dublu strat (dublu stratificat sau chiarmultiplustratificat)


14/107

14 | P a g e

o folositi materialele izolante, n special pentru a mpiedica coninutul pachetelor s semite (folie plastic cu bule de aer, pungi cu aer, fulgi sau lacasuri de polistiren, burete,carton)

o folositi curelele sau strapsurile, dac este posibil, ca o bun metod de a sigila i asiguracutiile, mai ales daca sunt foarte grele. In cazul in care nu aveti aceasta posibilitate, daticu banda adeziva in acelasi loc de jur imprejurul cutiei in cateva locuri, astfel incat aceststrat multiplu asigura pastrarea coletului fara deschidere acidentala.

o folositi banda adeziv rezistent, eventual cu inscriptia "FRAGIL" dac produsele

interioare sunt fragileo dispuneti bunurile fragile n centrul pachetului, astfel incat sa nu atinga marginile.

Obiectul trebuie bine izolat din toate prile, dupa ce se protejeaza individual cu folie cubule de aer, se dispunde in mijlocul cutiei su nu la margine, pentru a nu fi deterioarat incazul unor lovituri accidentale sau in cazul presarii in stiva. Asigurati-va ca protectia esteasigurata si pe fundul cutiei dar si deasupra produsului, inainte de inchiderea cutiei

o verificati ambalarea si sigilarea solida a lichidelor si depozitarea n recipiente etane,ambalate n materiale izolante uoare, rezistente (de exemplu, spum de polistiren) ietaneizate cu o pung de plastic. Amintii-v c un ambalaj defectuos poate deterioraobiectele din jur, nu numai pe ale dvs ci si a altor clienti

o sigilati cu band adeziv substanele semilichide, unsuroase sau cu miros puternic, apoi

ambalati-le ntr-o substan rezistent la grsime (folie groasa de plastic). Specificamgolirea totala a recipientelor, componentelor sau pieselor auto de uleiuri sau combustibili,asigurati-va ca acestea nu curg si sunt perfect etans sigilate

o introduceti pulberile i grunele fine n pungi de plastic rezistente, bine sigilate i apoiambalati n plac fibrolemnoas rigid sau in cutii din lemn bine inchise si fara spatii laincheieturi, pentru a evita curgerea

o folositi eticheta sgeat n sus pentru materialele care nu sunt solide, pentru a se indicapozitia de transport si dispunere recomandabila si grija sporita la rasturnare

o folositi eticheta "FRAGIL" bine si vizibil afisata pe toate fetele cutiilor pentru a semnalafragilitatea continutului, grija suplimentara la manevrare si dispunerea in stiva.ATENTIE! Eticheta "FRAGIL" nu va scuteste de efortul a ambala si proteja produsele

fragile, simpla dispunere a ei nu protejeaza continutul coletelor ci doar atrage atentia lamanevrare.o ambalati n mod corespunztor cadourile sau produsele la oferta. Este posibil ca multe

bunuri vndute n ambalaje atractive s nu fie potrivite pentru expediere. Asigurati unambalaj suplimentar exterior care sa le protejeze. Nu trimiteti cadourile ambalate exact casi cum le-ati da celui destinat, in hartie de cadouri ci folositi cutii exterioare simple incare puneti respectivele cadouri ambalate dupa cum doriti

o folositi ambalajele triunghiulare i nu cilindrice pentru a ambala planuri, hri i schierulate

o folositi tuburile rezistente de plastic sau carton pentru produsele lungi, care se pot rupe(in genul unditelor)

o ambalati obiectele mici sau documentele n plicuri corespunztoare, rezistente (plastic cubule de aer sau cartonate), recomandabil de marime A4 si nu foarte mici pentru a fi mai

usor remarcate, mai usor de urmarit si pentru a fi destul de mari sa cuprinda o etichetavizibila. Plicurile de hartie sunt mult prea usor de rupt si pot suferi deteriorari si pierderiale continutului. Folositi plicurile mari din carton sau folie cu bule de aer. Protejatidocumentele interioare si intr-o folie etansa din plastic pentru a preintampina posibilitateaudarii si deterioararii documentului


15/107

15 | P a g e

o atunci cnd se expediaza obiecte ascuite precum cuite, foarfece, scule sau piese cumargini taioase, asigurai-v c se acopera complet muchiile i vrfurile. Pentru aceastaeste potrivit cartonul rezistent. Materialul de protecie trebuie sa fie bine si solid fixatastfel nct acesta s nu fie ndeprtat accidental n tranzit.-

o folositi ntotdeauna separatoarele din carton atunci cnd se trimit materiale plate, fragile(precum discurile de vinil, farfurii, placi gresie, marmura, etc). Acest strat protectorizoleaza si impiedica frecarea, preia si atenueaza vibratiile ce pot duce la fisuri si spargeri

o atunci cnd se refoloseste o cutie, trebuiesc ndeprtate toate etichetele i abibildurile

anterioare. Respectiva cutie trebuie sa fie n bune condiii i nu foarte uzat. Prezentaunor adrese sau inscriptii anterioare de pe cutie pot duce la confuzii, rutari gresite,intarzieri sau chiar pierderea coletului.

Noile dimensiuni ale marfurilor M1,M2,M3,..M10rezultate in urma ambalarii ,sunt prezentatein tabelul de mai jos:

Unitati demasura/

denumire

Masa[kg]

naltimea[m]

Adancimea[m]

Latimea[m]

Volumul][ 3m

DensitateAparenta

[kg/m 3 ]frigidere 42 0.89 0.60 0.59 0.315 126.95

masini de spalat 42 0.90 0.585 0.645 0.330 121.18

congelatoare 32 0.86 0.58 0.525 0.259 115.49

televizoare 8 0.56 0.144 0.833 0.067 95.57

cuptoare cumicrounde

11 0.31 0.385 0.502 0.053 194.89

aragaze 52 0.90 0.60 0.60 0.324 154.32

cuptoare 48 0.644 0.60 0.60 0.231 198.41

imprimantemultifunctionale

10 0.304 0.326 0.422 0.041 196.06

masina de spalatvase

44 0.87 0.60 0.60 0.313 137.29

Unitate interioaraaer conditionat

14 0.65 0.26 0.75 0.126 102.56


16/107

16 | P a g e

Formarea unitatilor de incarcatura

Formarea unitatilor de incarcaturaconsta in gruparea marfurilor in loturi convenabilconstituite, in scopul de a putea fi manipulate, depozitate si transportate, fara a fi dezmembrate,indiferent de mijlocul de transport, procedeu sau utilajul folosit pentru aceste operatii.

Unitatea de incarcatura se poate defini ca ,,un tot coerent, constituit din gruparea, inlimitele unor anumite dimensiuni si greutati a marfurilor ambalate sau neambalate, care pastreaza

un caracter de permanenta pe tot timpul operatiilor de manipulare, transport si depozitare, de lalocul de formare pana la locul de utilizare'.(citat din:Manipulare,transportulintern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)

Definitia contine patru notiuni: grupate,' coerenta, dimensionare (gabarit, greutate) sipermanenta. Primele doua notiuni sunt conditii obiective ale unitatii de incarcatura.Dimensionarea depinde de foarte multi factori, intre care : natura si felul marfurilor, posibilitateade livrare in ambalaj sau fara ambalaj, felul si dimensiunile unitatii de ambalare, standardele invigoare, reglementarile pe linie de transporturi, conventii internationale etc.

Permanenta este o cerinta care impune masuri organizatorice si tehnologice pentru aelimina fragmentarea unitatii de incarcatura in timpul procesului de productie sau de distributie a

marfurilor in reteaua comerciala.Unitatile de incarcatura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea (asezarea)

mat multor obiecte, precum si a marfurilor in vrac sau in ambalaj e usoare, pe palete, incontainere sau in pachete. Realizarea unui sistem eficient de unitati de incarcatura pe intregullant de transport si depozitare impune ca dimensiunile unitatii de incarcatura sa fie corelate cugabaritul mijloacelor de transport, a utilajelor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului(rafturi, stelaje) si a spatiului de depozitare.

Dimensiunile unitatilor de incarcatura trebuie sa aiba la baza un modul, care sa permitagruparea acestora, astfel incit sa se inscrie ca submultipli ai dimensiunilor mijioacelor de

transport si spatiilor de depozitare. Un astfel de sistem de dimensiuni implica stabilirea, pentruorice fel de marfa, a unor formate sau ambalaje care sa permita constituirea de unitati deincarcatura modulate, cu ajutorul carora se obtine un maximum de eficienta economica inefectuarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport.

Treptele dimensionale ale unitaii de incarcatura se refera la produsul fabricat (marfa),ambalajul de prezentare si desfacere, ambalajul de transport, cit si la palete (de uz general planasi lada sau speciale), containere (universale, speciale etc.), sisteme do asamblare a pachetelor etc.

Crearea unor sisteme de dimensiuni bazate pe module se obtine prin standardizareadimensiunilor ambalajelor si a unitatilor de incarcatura. In acest domeniu s-au realizat in ultimiiani progrese substantiale, obtinandu-se efecte economice deosebit de favorabile, in special in

ceea ce priveste paletizarea si containerizarea.(citat din: Manipulare,transportulintern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)


17/107

17 | P a g e

Conditii de depozitare,de manipulare si de transport

Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,incendii si explozii.Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibilacaderea lor.Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina

maxima admisa, care nu trebuie depasita.La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelornu va depasi sarcina maxima admisa a planseului si/sau pardoseli.Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in

bucati care se depoziteaza.Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor ficonstituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip sidimensiuni.Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.

Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecarefolosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii desiguranta.Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.

In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,

concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comandaconducatorului operatiei.incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuieasigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii.

Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poatasupraveghea drumul parcurs.Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului detransport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atingasolul in timpul mersului.La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfelasezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care semanipuleaza.Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp laincarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m.Locurile periculoase, precum si locurile undepot avea loc degajari daunatoare sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoarede securitate.Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nuau nici o atributie la aceste operatii.(citat din:http://legislatiamuncii.manager.ro)

3.2 Calculul volumului de marfuri si a indicatorilor de volum

Volumul de marfuri se stabileste pentru fiecare sorto-tipo-dimensiuni de marfa,atat insituatia actuala,cat si pentru cea mai mare productie ce se preconizeaza pe termen mediu.

In funstie de felul produsului ,volumul de marfusi se exprima intruna din unitatile demasura:

1. kilograme2. tone3. litri4. metri liniari5. bucati(citat din:Note de curs de Sorin Ilie)
http://legislatiamuncii.manager.ro/http://legislatiamuncii.manager.ro/http://legislatiamuncii.manager.ro/http://legislatiamuncii.manager.ro/


18/107

18 | P a g e

3.2.1)Calculul numarului de zile lucratoare

Numarul de zile lucratoare se determina cu urmatoarea relatie de mai jos:

227102054*2365 SLCOODCz ZZZZn de zile lucratoare

nznumarul de zile lucratoare

3.2.2Calculul volumului de marfuri primate,manipulate si expediate intr-o zi

Pentru marfa 1 avem:

1386.137227

25000*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de frigidere primite,manipulate si expediate intr-o zi


1404.140227

25500*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de masini de spalat primite,manipulate si expediate

intr-o zi


1441.144227

*25.1* z

izi

med

n

Qkq de congelatoare primite,manipulate si expediate intr-o

zi


1469.145227

26500*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de televizoare primite,manipulate si expediate intr-

o zi


19/107

19 | P a g e


1484.148227

27000*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de cuptoate cu microunde primite,manipulate si

expediate intr-o zi


15243.151227

27500*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de aragaze primite,manipulate si expediate intr-o

zi


1555.154227

28000*25.1* z

izi

med

nQkq de cuptoare primite,manipulate si expediate intr-o zi


1564.156227

28500*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de imprimante functionale primite,manipulate si

expediate intr-o zi


1606.159227

29000*25.1*

z

izi

med

n

Qkq de masini de spalat vase primate,manipulate si

expediate intr-o zi



20/107

20 | P a g e

16344.162227

29500*25.1*

z

izi

med

n

Qkq unitati interioare de aer conditionat

primite,manipulate si expediate intr-o zi

Se adopta k=1.25

k-coeficient de uniformitate care are urmatoarele valori: pentru sosiri 1.2...1.5

pentru expedieri1.1..1.2

pentru transport interfazic k=1

pentru celelalte cazuri 1.01.2

3.2.3 Analiza acestor volume

Micsorarea numarului de utilaje si operatori ,respective reducerea cheltuirlilor unitatiieconomice,se poate face prin micsorarea lui kla 1.Acest deziderat este realizat printr-o organizare eficienta a activitatii de depozitare,prin

calculul stocurilor dupa norme si standard si dupa planificarea operative a unitatii economice lamiljloacele de transport de care este nevoie.

Indeplinirea ultimului deziderat comporta ca volumul anual expediat din unitateaeconomica respective sa fie analizat si esalonat pe trimestre si luni.

3.3 Formarea unitatilor de incarcatura

Ambalarea se realizeaza astfel:

protejarea individuala a fiecarei piese sau produs fragil cu folie de plastic cu bule de aerin 2-3 straturi pentru maxima protectie

pastrarea unei zone de cel puin 5 cm ntre recipientul exterior i produsul din interior.Spaiul din interior trebuie capitonat, preferabil cu perne de aer sau fulgi de polistiren dapoate fi folosit orice substan de la ziare mototolite la haine vechi, etc.

folosirea produselor tampon sau a produselor amortizoare. Sunt disponibile mai multe

tipuri de materiale de amortizare, de la cele n form de buci, fii, alune larulourile din folii de plastic cu bule de aer. Materialele izolante nefixate sunt de obiceirealizate din materiale uoare sunt folosite pentru a umple colurile, a ine obiectele nmijlocul recipientului i a asigura amortizarea i absorbia ocurilor.Pot fi folosite imulte din materialele gsite prin cas ziare vechi, haine rupte, umplutur de la perne(nu fulgi bineinteles), toate aceste materiale sunt ideale pentru amortizare.

folosirea foliei de plastic cu bule de aer. Ofer o foarte bun protecie la ocuri, vibraii ifrecare i este uor i flexibil.


21/107


22/107

22 | P a g e

Fixati bine rafturile interioare si accesoriile cu banda adeziva, protejati cu folie cubule de aer si carton rafturile din sticla. Inchideti bine usile, prindeti bine cablurileelectrice, protejati bine plitele de sticla.

Infoliati bine si strans in 2-3 straturi cu folie cu bule de aer intreg produsul de jurimprejur si fixati strans protectia in cateva locuri cu banda adeziva imprejurulprodusului.

Mulati bucati de carton, cat mai mari posibil si lipiti-le bine cu banda adezivaastfel incat intreaga suprafata exterioara sa fie bine protejata cu carton de jur

imprejur. Mentionati pe exteriorul coletului astfel obtinut fragilitatea si componentele din

sticla, daca este cazul, prin lipirea unor etichete separate, mari si usor vizibile cumentiunea "CONTINE STICLA" cat si cu sageti care este pozitia normala aprodusului, pentru a nu fi rasturnat.

Alegerea paletelor pentru diferite tipuri de marfuri

Dupa ce marfurile trec prin operatiile de ambalare ,acestea trebuie sa fie formate inunitati de incarcare pentru a putea fi mult mai usor de manipulat.

Unitatile de incarcare pentru aceste tipuri de marfa sunt de mai multe tipuri insa ,cele pecare le voi utiliza,vor fi cele de paletizare.

Paleta adoptata in cadrul acestor marfuri este standardizata de dimensiuni 800x1200(lxL)

Primele palete au fost simple platforme. Folosirea ulterioara in operatiile de manipularea acestora, a utilajelor speciale prevazute cu furca, a condus la aparitia in confectionareapaletelor a. intrarilor pentru furci, practicate de obicei pe toate cele patru laturi.

Conform STAS 6087-1970, paleta de transport este o platforma de incarcare, formata dindoua placi unite intre ele prin antretoaze, sau dintr-o placa care se sprijin pe picioare, suporturisau role, a caror inaltime este redusa la minimum necesar pentru ca sa permita manipularea cuutilaje cu furca (transpalete, eloctrostivuitoare etc.).Datorita extinderii paletizarii in domeniivariate, paletele utilizate astazi sunt de o mare diversitate constructiva. Elementele principaleale unei palete sunt platforma care poate avea diferite variante constructive si deschiderile pentrufurcile utilajelor de manipulare.

Paletele se clasifica astfel :

_ din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare : palete reutilizabile, folosite la

depozitarea si transportui marfurilor, inraporturi bilaterale intre furnizori si depozite sau umtatide desfacere, sau in regim de schimb (pool de palete) si palete nerecuperabile (de tip pierdut),concepute si construite ca sa asigure integritatea marfii pentru un singur transport, folosite, inspecial, la exportui de marfuri ;

din punct de vedere al formei constructive : palete plane (fig. 1, a), palete plane euaripi (fig. 1, b), palete cu montann(fig. 1, c), palete-lada (fig. 1, d), palete-lada pliabile (fig. 1 e) ;


23/107

23 | P a g e

din punct de vedere al utilizarii : palete de uz general destinate transportului sidepozitarii unei game de marfuri diferite si palete speciale destinate unui anumit produs, grupede produse similare sau anumitor procese tehnologice de fabricatie. De exemplu

palete pentru butoaie (fig. 1 f palete pentru corpuri rotunde (fig. 1 g), pentru produsepulverulente (fig. 1 h}, palete pentrusarcini lungi (fig. 1, i ), palete pentru .Uz industrial paletede distributie cu role

Fig.1 Tipuri de palete pentru depozitarea diferitelor tipuri de marfa(citat din:Manipulareadepozitarea-transportul intern si distribuirea marfurilor,paginile29-50)

Paletele se construiesc din material diferite,insa la proiectarea acestora trebuie avut invedere urmatoarele:

Natura marfurilor transportate


24/107

24 | P a g e

Tipul de ambalaj de transport folosit

Dimensiunile si forma obiectelor ambulate sau neambalate,stivuite sau nestivuite

Greutatea unitatii de incarcatura

Utilajele folosite la manipularea acestor palete

Sistemul constructive trebuie sa asigure preluare si deplasarea cu usurinta a paleteiincarcate,astfel ca in acest caz trebuiesc respectate urmatoarele conditii:

Inaltimea suportilor,spatiilor dintre suporti si latimea lor sa permita intrarea furcilorutilajelor de manipulare

Spatiile intre elementele placii inferioare sa permita introducerea in interiorul lor a rolelortranspaletelor.

Colturile sa fie bine tesite pentru a evita avarierea marfii de pe alta paleta.

Capetele surubului sa nu depaseasca suprafetele paletei.

La baza sistemului de paletizare sta modularea ambalejelor cu dimensiunile in plan, ale paletei

standard.Sistemul modul in relatia ambalaj-paleta este stability prin STAS-6876-73Ambalajele,mijloacele de transport si spatiile de depozitare.Dimensiunile de corelare cu paletade transport ;STAS 4999-69 Ambalaje cu sectiunea dreptunghiulara.Sistem dedimensiuni;STAS 6285-70 Ambalaje de desfacere cu sectiunea circulara .Sistem de

dimensiuni.Modulu 800x1200 mm 2 corespunde dimensiunilor nominale ale paletelor detransport de uz general,STAS 6028/3-69 Palete de uz general cu doua placi si patruintrari;STAS 8635-70 Paleta lada europeana ,metalica cu patru intrari, si sunt conforme cudimensiunile stabilite in reglementarile Organizatiei Internationale de Standardizare(ISO) careau fost adoptate de UIC si POOL-ul European de schimb de palete.

Dimensiunile exterioare derivate din modulul de baza pot fi depasite in cadrultolerantelor admise de STAS4999-69 cu conditia ca la asezarea pe paleta ,depasirile sa nu fie maimari de 1260 mm pe lungime si 840 mm pe latime.

Inaltimile admise sunt urmatoarele:[42,47,57,63,76,84,142,176,253,342,532,570,684mm].Valorile standard aratate contituie elemental dimensional de care se tine seama laproiectarea ambalajului de desfacere ale carui dimensiuni reale se determina tinand seama deurmatorii factori:

Jocurile necesare pentru introducerea si asezarea usoara a acestora in ambalajul detransport,

Grosimea peretilor ambalajului de desfacere in functie de grosimea materialului,

Numarul straturilor peretilor unui ambalaj de transport, Sistemul constructive

Deformarea ambalajului sub influenta continutului

Dimensiunile elementelor de separare si amortizare a socurilor si vibratiilor

Grosimea ambalajelor intermediare in cazul ca se folosesc astfel de ambalaje.(citat din:Manipularea depozitarea-transportul intern si distribuireamarfurilor,paginile32.33)


25/107


26/107

26 | P a g e

Fig.4 dimensiunile marfii M1

Acest mode de asezare a marfii pe paleta poarte denumirea de asezarea tesuta simpla,insa nueste cea mai buna medota de asezare.

2. Marfa de tip M2 se aseaza conform figurii de mai jos:

Fig.5 dimensiunile marfii M2 si modul de asezare pe paleta

3. Marfa de tip M3 se aseaza conform figurii de mai jos:

Fig.6 dimensiunile marfii M3


27/107

27 | P a g e

4. Marfa de tip M4 este asezata conform figurii de mai jos:

fig.7 dimensiunile marfii M4


fig.8 dimesiunile marfii M5 si modul de asezare pe paleta



28/107

28 | P a g e

fig.9 dimensiunile marfii M6 si modul de asezare pe paleta


fig.10 dimensiunile marfii M7 si modeul de asezare pe paleta


29/107

29 | P a g e


fig .11 dimensiunile marfii M8 si modul de asezare pe paleta



10.Marfa de tip M10 este asezata conform figurii de mai jos:


30/107

30 | P a g e


Pe baza informatiilor de mai sus voi realiza urmatorul tabel ce contin urmatoarele datereferitoare la marfurile date prin tema de proiectare:

12 nr de zilelucratoare

primite,manipulate siexpediate

tipul de paleta buc./an nr. depaleteuti./an

marfa/pa

M1 227 138 1200x590 25000 12500 2

M2 227 140 1169.94x644.94 25500 12750 2

M3 227 144 1159.94x525 26000 13000 2

M4 227 146 1152x833 26500 3313 8

M5 227 148 1004x764 27000 2250 12

M6 227 152 1200x600 27500 13750 2M7 227 155 1200x600 28000 14000 2

M8 227 156 1266x652 28500 1583 18

M9 227 160 1200x600 29000 14500 2

M10 227 163 1494.67x749.95 29500 5900 5


31/107

31 | P a g e

Procedee de imobilizare a unitatii de incarcatura paletizate

Solicitarile la care sunt supuse unitatile de incarcatura in timpul depozitarii,manipularii si

transportului sunt: Compresiunea ,datorita greutati inseamnate a marfurilor ,inclusive a paletelor,in cazul

stivuirii pe mai multe randuri

Socurile si vibratiile in timpul manipularii si transportului din cauza starii drumului

Fortele dinamice care apar datorita acceleratiei si deceleratiei la pornirea si franareautilajelor sau vehiculelor de transport.

Pentru evitarea avarierii marfurilor din cauza acestor solicitari se folosesc diferite accesorii sidiferite materiale pentru imobilizarea si protejarea incarcaturii paletizate ca:

rame,

montati,

sarma, benzi

coltare

material adezive

folie PVC

etc.

Pentru pachetizare se utilizeaz n general urmtoarele elemente de fixare: slinguri (din poliester sau material textil);

Fig.14.1sliguri chingi (din poliester sau material textil);


32/107

32 | P a g e

Fig.14.2 chingi benzi de balotare

Fig.14.3 benzi de balotare

Exist i situaii n care se procedeaz la pachetizarea special. Acest sistem necesitelemente speciale de prindere i imobilizare cum ar fi: scnduri marginale, de distanare, rigle,elemente metalice de legtur, poliester, folii, benzi etc.

Mrfurile pretabile la pachetizare sunt: cheresteaua, hrtia, textilele, evile, tabla ilaminatele, geamurile i parbrizele, materialele de construcii etc.

Pentru protecia pachetelor i ambalajelor la aciunea concentrat a benzilor de arimarepretensionate se utilizeaz piese de col din cauciuc, metal, plastic etc.

Mijloace de asigurare a marfurilor

Modalitatile de asigurare a marfurilor pe palete sunt urmatoarele:

recuperabile utilizate in transportul intern ,intre sectii,depozite,etc.

nerecuperabile-folosite impreuna cu paletele de tip pierdut sau chiar cu paletelerecuperabile ,cand restituirea lor este dificila sau nerentabila

Pentru a nu se produce alunecarea coletelor stivuite pe palete trebuiesc respectate urmatoareleconditii:in cazul imobilizarii incarcaturilor cu century sau benzi:

g

bGPG rnr

**

Gr-greutatea randurilor in kgfPn-forta normal produsa de centura,in kgf

-coeficintul de frecare al fortelor venite in contact


33/107

33 | P a g e

b-accelaratia/deceleratia de franare[m/s^2]g-acceleratia gravitatiei[m/s^2]

Centurile de fibre textile , in special cele sintetice ,avand latimea de cc. 20 mm pot rezistala forte de 500-1000 kgf si pot fi folosite la cateva sute de circuite de transport.Sistemul defixare si prindere consta dintr-un dispozitiv simplu care tensioneaza centura printr-o simplarasucire a parghiei.Benzile de polipropilena sau de poliamide au o alungire redusa spre deosebire

de benzile de otel.Se fabrica intr-o gama variata de culori:gri,negru,etc.Dispozitivele de prindere a benzilor la capete sunt,in general,constructii robust cu o

complexitate redusa,indifferent daca sunt actionate manual sau semiautomat.Incheierea benzilorde material plastic se poate face si prin sudura cu ultrasunete sau caldura.

la imobilizarea sarcinilor cu ajutorul adezivilor trebuie ca:

g

bGG rr

**

In acest caz ,pentru a satisface inegalitatea ,valoarea lui trebuie sa creasca corespunzator .

Protejarea si imobilizarea sarcinilor paletizate prin infasurarea in folii contractibile

Metoda consta in invelirea intr-o husa de folie de material plastic a sarcinii de incarcare pepaleta si uneori si a paletei ,folie care se contracta printtr-un tunel de incalzire .

Confectionarea huselor se poate face fie pe o instalatie speciala,fie pe un utila care faceparte dintr-o linie complexa care cuprinde:masina de paletizat,instalatia de acoperire cu folie situnelul de incalzire.

Unitatea de incarcatura astfel formata are o mare stabilitate datorita mularii foliei,prin

contractie,pe toate contururile obiectelor paletizate ,incat paleta poate fi inclinata pana la 35 de

grade,fara ca obiectele incaracate sa alunece,chiar in cazul ca reprezinta o marfaimportanta.Materialul folosit este polietilena biorientata sub forma de sul,in role cu o etirare indirectia transversala a foliei mai mare decat cea longitudinala ,se poate folosi si folia orientata peo singura directive.Grosimea aproximativa a foliei se stabileste in functie de densitatea medie aincarcaturii determinate cu urmatoarea formula:

]/[12.0**

3mthlL

PD pentru M1


34/107

34 | P a g e

]/[123.0**

3mthlL

PD pentru M2

]/[122.0**

3mthlL

PD pentru M3

]/[119.0**

3mthlL

PD pentru M4

]/[183.0**

3mthlL

PD pentru M5

]/[16.0**

3mthlL

PD pentru M6

]/[207.0**

3mthlL

PD pentru M7

]/[24.0**

3mthlL

PD pentru M8

]/[14.0**

3

mthlL

P

D pentru M9

]/[11.0**

3mthlL

PD pentru M10

D-densitatea medie a incarcaturii [t/m^3]L-lungimea[m]l-latimea[m]h-inaltimea[m]

P-masa sarcinii [t]


35/107

35 | P a g e

3.4)Depozitarea

Prin depozit se intelege un spatiu amenajat si dotat corespunzator pentru a primi ,pastrasi a pregati bunuri material in vederea distribuirii lor catre beneficiary.Caracteristica principal adepozitului este de natura logistica,deoarece,depozitarea ,cu unele exceptii,nu adduce modoficari

starii produsului si deci nu adauga nimic valorii acestuiaCu toate ca tendintele actuale pe linie de aprovizionare sunt orientate catre tehnici liniare

si continue,depozitarea nu se poate evita complet si nici nu se intrevede o eliminare a acesteifunctiuni in viitor.Aceasta deoarece intotdeauna va exista un punct de intrerupere al sistemuluiintre productia si utilizarea bunurilor,avand din punct de vedere logistic,rolul de regulator inscopul de a asigura ,in momentul necesar marfuri(M.P.,S.F.,P.F.)in cantitatea,sortimentul sicalitatea dorita.In afara functiei regulatoare ,depozitarea apare necesara in realizarea fazei dedistribuire ,pentru a permite regruparea ,formarea sau fractionarea unitatilor de incarcaturapotrivit cerintelor.De aceea rationalizarea depozitarii este o conditie pentru crestere eficienteieconomice.

Clasificarea depozitalor:

Dupa destinatie:

Depozite din sfera productiei,din care fac parte cele apartinandintreprinderilor industrial,cu exceptia celor pentru produse finite

Depozite din sfera circulatiei,din care fac parte depozitele unitatilor deaprovizionare si desfacere ale unitatilor industrial si ale comertului sidepozitele teritoriale de aprovizionare tehnico materiala

Depozite mixte

Dupa felul materialelor ce se pastreaza si manipuleaza:

Depozite universal

Depozite special

Dupa natura produselor depozitate:

Depozite de material si semifabricate

Depozite pentru dispositive,scule,piese

Depozite de produse finite


36/107

36 | P a g e

Dupa destinatia materialelor:

Depozite de materi I prime si material

Depozite de material pentru constructii

Depozite de ambalaje

Dupa sistemul constructive:

Depozite deschise,pentru produse care nu se degradeaza sub influentafactorilor atmosferici

Depozite inchise,pentru materialele,produsele ce necesita protectieimpotriva precipitatiilor,umiditatii si a razelorsolare.

Dupa modul de folosire al spatiului:

Depozitare pe suprafata sau pe inaltime

Dupa modul de realizare al constructiei:

Pe un singur nivel sau pe mai multe niveluri

Subterane

La sol

La etaje

Dupa gradul de mecanizare a miscarii materialelor:+

Manual cu mica mecanizare

Cu mecanizare complexa

Partial automatiizate

Automatizate

Dupa gradul de mecanizare a evidentelor si miscarii marfurilor si materialelor:

Cu evident manuala

Cu evident macanografica Cu ajutorul calculatoarelor electronice

Dupa materialele din care sunt construite:

Lemn

Materilae de zidarie,


37/107

37 | P a g e

Beton

Prefabricate

Metalice

Table ondulata

Tesaturi sau folii gonflabile.

La alegerea modului de depozitare trebuiesc avute in vedere urmatoarele principii:

Organizarea depozitelor se face in functie de destinatia marfurilor depozitate,iar

caracteristicile sistemelor de depozitare,iar caracteristcile sistemelor de depozitare suntdeterminate de caracteristicile materialelor si produselor depozitate. Depozitarea este o functie regulatoare,care permite absorbirea diferentelor de capacitati

dintre productie si consum Criteriile economice sunt elemental determinant pentru alegerea solutiilor tehnice si

organizatorice ale sistemelor de depozitare Modele de studio ale depozitarii sunt modelele studiului muncii,eficienta unui sistem de

depozitare fiind influentata in cea mai mare masura de modul cum este organizata sifolosita forta de munca

In ceea ce priveste natura bunurilor material,sistemul de depozitare depinde de urmatoarelecaracteristici ale acestora:

Identitatea,adica natura ,starea,forma,dimensiunile,greutatea,densitatea,fragilitatea,etc. Prezentarea:vrac,preambalat,ambalat in ambalaj de transport Debitul sau frecventa manipularilor(intrari,iesiri) Felul manipularii,adica modul cum se realizeaza miscarea sau deplasarea materiilor si

produselor

Aceste caracteristici si conditiile de manipulare determina si felul depozitarii,care poate fi : invrac sau in loturi unitare(unitati de incarcatura).

Depozitarea in loturi unitare se executa pentru produse care se pot grupa ,ambulate sauneambalate,ce pot fi preluate si transportate ca o singura unitate pe paleta sau in pachete sicare,dupa descarcare isi pastreaza forma in vedere manipularii viitoare.Operatiile legate dedepozitarea si manipularea in loturi unitare se executa cu ajutorul utilajelor specific de


38/107

38 | P a g e

manipulare si a paletelor.(citat din: Manipulare,transportul intern,depozitarea sidistribuirea marfurilor paginile:130-132.)

Fig3.4.1 vedere sectionata a depozitului


39/107

39 | P a g e

Fig3.4.2. vedere in ansamblu a depozitului

Calculul suprafetelor afectate depozitarii in unitatea economica

1 paleta................................1200x590 mm 2

69 palete..........................................x

][20.55][5520000069*)50590(*)501200( 22 mmmxx

ocupa 69 palete cu frigidere

1 paleta................................1169.94x644.94 mm 2

70 palete..........................................x

][34.59][2.5934495770*)5094.644(*)5094.1169( 22 mmmxx

ocupa 70 palete cu masini de spalat

1 paleta................................1159.94x525 mm 2

72 palete..........................................x


40/107

40 | P a g e

][09.50][5009151672*)50525(*)5094.1159( 22 mmmxx

ocupa 72 palete cu congelatoare

1 paleta................................1152x833 mm 2

18 palete..........................................x

][10.19][1910458818*50)(833*50)1152( 22 mmmxx

ocupa 18 palete cu televizoare

1 paleta................................1004x764 mm 2

12 palete..........................................x

][29.10][10295472)50764(*)501004(*12 22 mmmxx ocupa

12 palete cu cuptoare cu microunde

1 paleta................................1200x600 mm 2

76 palete..........................................x

][75.61][6175000076*)50600(*)501200( 22 mmmxx

ocupa 76 palete cu aragaze

1 paleta................................1200x600 mm 2

78 palete..........................................x

][16.56][5616000078*600*1200 22 mmmxx ocupa 78 palete

cu cuptoare


41/107

41 | P a g e

1 paleta................................1266x652 mm 2

9 palete..........................................x

][31.8][83144889*)50652(*)501266( 22 mmmxx ocupa 9

palete cu imprimante

1 paleta................................1200x600 mm 2

80 palete..........................................x

][65][6500000080*)50600(*)501200( 22 mmmxx ocupa

80 palete cu masini de vase

1 paleta................................1494.67x749.95 mm 2

33 palete..........................................x

][77.40][29.40776739)5095.749(*33*)5067.1494( 22 mmmxx

ocupa 33 palete cu masini de vase

In tabelul de mai jos sunt prezentate suprafetele afectate depozitarii pe diferite tipuri de marfa:

Tipuri de marfa buc/zi palete /zi m^2

M1 138 69 55.20

M2 140 70 59.34

M3 144 72 50.09

M4 146 18 19.10


42/107

42 | P a g e

M5 148 12 10.29

M6 152 76 61.75

M7 154 77 56.16

M8 156 9 8.31

M9 160 80 65

M10 162 33 40.77

Suprafata totala ocupata de cele 10 tipuri de marfa date prin proiectare se calculeaza astfel:

10987654321 SSSSSSSSSSSt

][01.42677.406531.816.5675.6129.1010.1909.5034.5920.55 2mSt

Viteza de rotatie in perioada luata in calcul este urmatoarea:

4 cu viteza mare (M2;M6;M1,M9) 3 cu viteza medie (M7;M10;M4) 3 cu viteza redusa (M3;M5;M8;)

Calculul volumelor de depozitare

Dimensiunile pentru inaltimile fiecarei tip de marfa asezata pe paleta la care se adauga spatiuldintre paleta-celula si grosimea peretelui celulei :

M1

Se adopta 0.145 m inaltimea paletei

0.89+0.145=1.035 m0.89mreprezinta inaltimea marfii ambalate

Se adopta suplimentar un spatiu de 0,2 m pentru spatiul dintre celula si raft

Se adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei

1,035+0.40=1.435m


43/107

43 | P a g e

M2


0.9+0.145=1.045 m

0.9mreprezinta inaltimea marfii ambalate

Se adopta suplimentar un spatiu de 0,2 m pentru spatiul dintre celula si raftSe adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei

1,045+0.0=1.445m

M3

Se adopta 0.145 m inaltimea paletei0.86+0.145=1.005 m

0.86 mreprezinta inaltimea marfii ambalate


Se adopta 0.2m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei

1,005+0.40=1.405m

M4


0.56+0.145=0.705 m




0.705+0.40=1.105m

M5


0.93+0.145=1.075 m



44/107

44 | P a g e



1,075+0.4 0=1.475m

M6


0.9+0.145=1.045 m




1,045+0.40=1.445m

M7


0.644+0.145=0.789 m



Se adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei0,789+0.40=1.189 m

M8


0.912+0.145=1.057 m




1,057+0.40=1.457m

M9


45/107

45 | P a g e


0.87+0.145=1.015 m



Se adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei1,015+0.40=1.415m

M10


0.65+0.145=0.795 m




0.795+0.40=1.195m

Pentru M1

Deci putem calcula volumul pentru o celula si anume:

3

1 15.1640.0*250.1*435.1** mhlLVc

Pai daca un raft ocupa acest volum atunci volumul total pentru marfa M1 este calculat astfel:

1 celula...............................1.2m3

69 de rafturi......................x

x=69*1.2=82.2m3VM1(Volumul total ocupat de marfapentru M1)


46/107

46 | P a g e

Pentru M2

Deci putem calcula volumul pentru un raft si anume:

31 2.1694.0*219.1*445.1** mhlLVc


1 celula................................1.2m3

70 de rafturi......................x

x=70*1.2=84m3VM2(Volumul total ocupat de marfapentru M2)

Pentru M3


3

1 1575.0*209.1*405.1** mhlLVc


1 celula...............................1m3

72 de rafturi......................x

x=72*1=72m3VM3(Volumul total ocupat de marfapentru M3)

Pentru M4


3

1 2.1888.0*202.1*105.1** mhlLVc



47/107

47 | P a g e

1 celula................................1.2m3

18 de rafturi......................x


Pentru M5


3

1 3.1814.0*054.1*475.1** mhlLVc


1 celula................................1.3m3

12 de rafturi......................x


Pentru M6


3

1 2.1650.0*250.1*445.1** mhlLVc


1 celula...............................1.2m3

76 de rafturi......................x



48/107

48 | P a g e

Pentru M7


31 10650.*250.1*189.1** mhlLVc


1 celula................................1m3

77 de rafturi......................x

x=77*1=77m3VM7(Volumul total ocupat de marfapentru M7)

Pentru M8


3

1 4.1702.0*316.1*457.1** mhlLVc


1 celula................................1.4m3

9 de rafturi......................x


Pentru M9


3

1 2.1650.0*250.1*415.1** mhlLVc



49/107

49 | P a g e

1 celula................................1.2m3

80 de rafturi......................x


Pentru M10


3

1 5.1799.0*544.1*195.1** mhlLVc


1 celula................................1.5m

3

33 de rafturi......................x


Pana aici am calculat cat ocupa o celula dintr-un raft si apoi pentru tot raftul ,insa acum voicalcula pe cate randuri voi aseza fiecare tip de marfa in parte.

Marfa M1

Marfa M1 ocupa o suprafata de 55.20 m2 ,impartind aceasta suprafata la 3 ,ne rezulta pe cinciniveluri si anume:

24.18320.55 m reprezinta suprafat unui rand

m4.1814.18 reprezinta lungimea raftuluiSe adopta 1 m latimea raftuluiAtunci cele 69 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:

palete23369 pe fiecare rand


50/107

50 | P a g e

Marfa M2





Marfa M3


2

5.16309.50 m reprezinta suprafat unui rand5.1615.16 reprezinta lungimea raftului

Se adopta 1 m latimea raftuluiAtunci cele 72 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:


Marfa M4


23.631.19 m reprezinta suprafata unui rand



Marfa M5

Marfa M5 ocupa o suprafata de 10.29 m2 ,impartind aceasta suprafata la 3 ,ne rezulta pe cinci

niveluri si anume:2





51/107

51 | P a g e

Marfa M6



m2.1025.20 reprezinta lungimea raftuluiSe adopta 2 m latimea raftului

Atunci cele 76 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:palete25376 pe fiecare rand

Marfa M7





Marfa M8


2

7.2331.8 m

reprezinta suprafat unui randm38.127.2 reprezinta lungimea raftuluiSe adopta 2 m latimea raftuluiAtunci cele 9 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:


Marfa M9

Marfa M9 ocupa o suprafata de 65 m2 ,impartind aceasta suprafata la 3 ,ne rezulta pe cinci

niveluri si anume:221365 m reprezinta suprafat unui rand

m21121 reprezinta lungimea raftuluiSe adopta 1 m latimea raftuluiAtunci cele 80 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:



52/107

52 | P a g e

Marfa M10





In cele calculate mai sus depozitul va fi proiectat astfel:

Se adopta 6.5 m inaltimea marfii

Lungimea depozitului este de 35.9 m

Latimea depozitului este de 19.5 m

Latimea culoarului este de aproximativ 4 m

Aria depozitului este:205.7005.19*9.35 mAA ariearie

Calculul coeficientilor:

6.005.700

01.426

DEPOZIT

MARFAS

S

SK

KScoeficient de utilizare a suprafetelor de depozitare

Volumul total de marfuri este:

VT=V1+V2+V3+V4+V5+V6+V7+V8+V9+V10VT=603m3

22.04*9.35*5.19

603

DEPOZIT

MARFAV

V

VK


53/107

53 | P a g e

KV-coeficient de utilizare a volumelor de depozit

Analiza critica a solutiei de depozitare si criteriile de optimizare

Am incercat sa elimin spatiile nefolositoare,care pur si simplu nu imi erau deloc de folos,amproiectat doua tipuri de depozite,insa am ajuns la concluzia dupa multe calcule ca schema demai jos reprezinta solutia cea mai optima pentru depozitul cu marfa respectiva.Am incercat chiar sa utilizez acele suprafete nefolositoare nu numai sa le elimin,fie printr-odepozitare temporala,fie prin multe altele.Am respectat in ceea ce priveste accesul la marfurilecu rata de inoire rapida cat mai mult posibil,pentru evitarea efectuarii altor operati de descarcare,de manipulare temporare.In ceea ce priveste numarul intrarilor,am constatat ca o intrare este mai mult ca suficient pentrumarfurile respective,in ceea ce priveste manipularea ,depozitarea si transportul intern.

3.5Relevarea obiectivelor unitatii economice

Relevarea consta in reprezentarea la scara pe un singur desen a unuia sau a mai multor obiectiveale unitatii economice in care se desfasoara activitatea de TMDT.Relevarea foloseste ladeterminarea exacta dintre diferite puncte de lucru la stabilirea suprafetelor si volumelor ,laobtinerea configuratiilor si drumurilor de acces,dimensiunile rampelor,etc.Relevarea este o oglinda a tuturor activitatilor de miscare ,de formare a unitatii de incarcare,stocare precum si o situatie introductiva referitoare la marimea distantelor de transport

,intretaierilor nejustificate de drumuri etc.

DATE:

Desenul proiectat este la scara de 1:1000

Lungimea este de 35.9m a depozitului

Latimea este de 19.5 m a depozitului

Rampa este de 2 m

Culoarele pe care circula utilajele sunt de 4 m datorita paletelor cu dimensiuni mari la

care se ia in calcul si raza de intoarcere Am anexat spatii auxiliare cum ar fi:birou.vestiare,PSI,toalete.etc

Schema cu depozitul proiectat este redata mai jos:


54/107

54 | P a g e

Fig.1Pentru o vizualizare mai buna se da dublu click pentru a intra in autoCAD.

3.6 Intocmirea fluxului de transport intern si de manipulare

Odata stabilita tema,delimitat domeniul si obiectul studiului,etapa urmatoare a metodei generalede analiza a proceselor logistice este inregistrarea datelor.Unul din mijloacele cele mai utilizate

este graficul de analiza.Graficele de analiza au drept scop inregistrarea si prezentarea intr-o forma sintetica si explicita,adatelor si informatiilor culese in cursul unei observari atente a fluxului bunurilor materiale inprocesul de manipulare de depozitare ,transport si de distribuire a marfurilor,respectand inpermanenta succesiunea cronologica a faptelor.Prin utilizarea graficului de analiza ,poate fi studiat un singur element ,indiferent daca este vorbade o portiune sau de intregul parcurs de la producator la beneficiar,prin element intelegandu-se


55/107

55 | P a g e

un produs,o persoana ,un material,un document,etc.Observarea si inregistrarea datelor si faptelortrebuie sa fie analitica ,adica ansamblul operatiilor logistice trebuie sa fie descompus in fractiuni.La randul lor,acestea fractiuni sunt astfel alese incat fiecare sa-si pastreze un caracter de entitatesi omogenitate pentru a putea fi codificate.Din practica analizelor afectuate s-au stabilit operatiiletip care indeplinesc aceste conditii.Numarul lor si notatia difera dupa diversi autori ,dar ingeneral cuprind ca notiune acelasi continut si permit urmarirea fie a produsului fie a muncitorului

,fie a utilajului

Aceste operatii sunt prezentate mai jos:

activitati productive(operatie):consta in modificarea intentionata a unui produsin ceea ce priveste una din calitatile sale fizice,chimice sau a pozitiei

activitati de manipulare(manipulare):ansamblul miscarilor necesare pentru aasigura preluarea sau asezarea unui produs

activitati productive(transport):deplasarea unui produs de la un loc la altul dacaactivitatea predominanta este miscarea

activitati de manipulare(deplasarea): traseul unui produs ,a unui utilaj sau a unuioperator de la locul preluarii la locul asezarii.

activitati productive(control):examinarea unui produs pentru identificarea sauverificarea cantitativa sau calitativa

activitati de manipulare(control).

activitati productive(asteptarea):imposibilitatea executarii imediate a operatieiurmatoare

activitati de manipulare(asteptare):intrerupere in succesiunea operatiilor saucontrolului ,predominanta fiind intarzierea in raport cu celelalte activitati.

activitati productive(depozitarea)pastrarea si protectia unui produs care nu poatefi preluat fara o dispozitie scrisa

activitati de manipulare(depozitarea).

depozitarea temporala

pentru indicarea mai multor activitati


56/107

56 | P a g e

In functie de operatiile enumarate mai sus cele date prin tema de proiectare sufera urmatoareleoperatii realizate in schitele de mai jos:

Pentru marfa M1

Fig.3.6.1 graficul de circulatie

In cadrul marfii M 1 au loc urmatoarele operatii:

-pentru depozitare temporara 2 m-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 10.6 m-pentru o operatie de f.u.i. la 6.4 m-pentru expediere 4.6 m


57/107

57 | P a g e

Pentru marfa M2


In cadrul marfii M 2 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m

-pentru depozitarea propriu-zisa 8.4 m-pentru o operatie de f.u.i. la 12.4 m-pentru expediere 6.6 m


58/107

58 | P a g e

Pentru marfa M3


In cadrul marfii M 3 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m

-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 29.5 m-pentru o operatie de f.u.i. la 24.8 m-pentru expediere 8.4 m


59/107

59 | P a g e

Pentru marfa M4


In cadrul marfii M 4 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 31.6 m-pentru o operatie de f.u.i. la 31.4 m-pentru expediere 5 m


60/107

60 | P a g e

Pentru marfa M5





61/107

61 | P a g e

Pentru marfa M6

Fig.3.6.6 graficul de circulatieIn cadrul marfii M 6 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m



62/107

62 | P a g e

Pentru marfa M7

Fig.3.6.7 graficul de circulatieIn cadrul marfii M 7 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 23.4 m-pentru o operatie de f.u.i. la 22.6 m-pentru expediere 4.7 m


63/107

63 | P a g e

Pentru marfa M8



-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 35.1m-pentru o operatie de f.u.i. la 33.9 m-pentru expediere 4.7 m


64/107

64 | P a g e

Pentru marfa M9



-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 24.5m-pentru o operatie de f.u.i. la 29 m-pentru expediere 4.7 m


65/107

65 | P a g e

Pentru marfa M10

Fig.3.6.10 graficul de circulatieIn cadrul marfii M 8 au loc urmatoarele operatii:-pentru depozitare temporara 2 m-pentru control 1.6 m-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m-pentru depozitarea propriu-zisa 21.7m-pentru o operatie de f.u.i. la 22.8 m-pentru expediere 8.4 m


66/107

66 | P a g e

3.7 Intocmirea tabelului de fluxuri

La ntocmirea tabelului de fluxuri trebuie avute n vedere urmatoarele:

Formarea unei imagini de ansamblu a logisticii unitatii economice in intregul circuit saupe o portiune cu toate legaturile existente.

Analiza critica a situatiei existente identificarea solutiilor de imbunatatire a miscarilor,deplasarilor,a formarii unitatilor de incarcare si gruparea acestor solutii in 3 categorii:

Solutii de retinut

Solutii de studiat

Solutii respinse

Luarea in considerare a principiilor de baza ,de functionare si de conceptie la alegereasolutiilor rationale ,privind manipularea si transportul intern .

Intr-un tabel de fluxuri se inscrie intreg fluxul de miscare care are legatura cu operatiile specificetehnologiei de manipularedepozitare si transport intern,atat cele directe cat si cele indirecte.In tabel activitatile se inscriu in ordinea cronologica iar pentru fiecare operatie se inscriu anumitiindicatori:

Pentru M1

Activitati

Mijloace derealizare

Marimeaunitatii deincarcare

qi(kg)

Lungimeadrumului

L(m)

Durata fiecareioperatii

tp/s

Timpul petona

manipulatT(s/t)

Etichetare manual 94 2 5 53191

Control manual 94 1.6 4 42553

Asteptare manual 94 1.1 3 31914

Verificare manual 94 6.4 5 53191

Transport transpaleta 94 4.6 10 106382


67/107

67 | P a g e

]/[1063821000*094.0

101000*

*

]/[531911000*094.0

51000*

*

]/[319141000*094.0

31000*

*

]/[425531000*

094.0

41000*

*

]/[531911000*094.0

51000*

*

]/[1000**

tsTcq

tT

tsTcq

tT

tsTcq

tT

tsT

cq

tT

tsTcq

tT

tscq

tT

i

p

r

i

p

o

i

p

a

i

p

c

i

p

d

i

p

Pentru M2

Activitati

Mijloace derealizare

Marimeaunitati deincarcare

qi(kg)

Lungimeadrumului

L(m)

Durata fiecareioperatii

tp/s

Timpultona

manipulT(s/t)

Etichetare manual 94 2 5 53191

Control manual 94 1.6 4 42553

Asteptare manual 94 1.1 3 31914

Verificare manual 94 12.4 5 53191

Transport transpaleta 94 6.6 10 10638

8/12/2019 Universitatea Di

Documents

Universitatea Din Pitetsi.proiect2