UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE HORTIC ... Gordan 30%, Breghin¤’ 30%, T¤’m£¢ioas¤’ rom£¢neasc¤’

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE HORTIC ... Gordan 30%, Breghin¤’ 30%,...

  • UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

    FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

    ȘCOALA DOCTORALĂ: INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE

    DOMENIUL HORTICULTURA

    REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

    CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE VIȚĂ DE VIE DE

    ORIGINE EUROPEANĂ, ÎN AREALELE VITICOLE DIN OLTENIA

    CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,

    Prof. univ. dr. ing. Giugea Nicolae

    DOCTORAND,

    ing. Croitoru Florin-Cătalin

    CRAIOVA

    2018

  • Podgoriile din Oltenia, până la dezastrul produs de filoxeră, și-au conturat fiecare

    sortimentul de struguri pe seama căruia să poată oferi posibilitatea obținerii de vinuri albe,

    roșii, sau aromate de bună calitate. Soiurile ce alcătuiau sortimentele erau cele care

  • valorificau cel mai bine condițiile postclimatice ale zonei și asupra cărora viticultorii

    aplicau tehnologii de cultură specifice (tăieri în uscat, conducerea coardelor, lucrările în

    verde, tratamente fitosanitare, lucrările solului ș.a). În toate lucrările științifice ale

    cercetărilor sunt consemnate date în legătură cu: productivitatea de struguri, calitatea și

    compoziția chimică a strugurilor, calitatea și compoziția chimică a vinurilor, dar și cu

    privire la succesele pe care vinurile din Oltenia le-au obținut la numeroasele expoziții și

    concursuri, fie ele naționale sau internaționale.

    Este consemnat, de altfel, faptul că viticultorii din Oltenia, în mod cu totul deosebit și

    permanent, cei din vechea podgorie voievodală-Drăgășani au fost cei care au promovat în

    întreaga Europă vinurile din această provincie românească. Din păcate după dezastrul

    produs de filoxeră sortimentul tradițional al podgoriei din Oltenia (Crâmpoșie 30%,

    Gordan 30%, Breghină 30%, Tămâioasă românească 10% - pentru vinuri albe și Negru

    Moale și Negru Vârtos-pentru vinuri roșii) a fost părăsit din considerente mai puțin sau

    deloc inspirate.

    În Oltenia, marea majoritate a arealelor oferă condiții dintre cele mai bune pentru

    obținerea de vinuri roșii de cea mai bună și autentică calitate. Drept urmare trebuie să

    predomine în cultură soiurile cu struguri negri, dar din rândul acestora, pe lângă soiurile

    din afară, trebuie să nu lipsească soiurile autohtone. Cât privește soiurile negre nou

    introduse în cultură trebuie sa fie atent studiate și alese cele care ne-au oferit satisfacție din

    punct de vedere calitativ. Numai în acest mod vinurile din Oltenia vor putea sta la masa

    marilor vinuri ale Europei.

    Teza de doctorat este structurată în 2 părți diferite conținând 4 capitole, însumând

    un număr de 256 de pagini, rezultatele obținute sunt evidențiate în 189 de figuri, 74 de

    tabele și 97 referințe bibliografice.

    Conținutul tezei este organizat după cum urmează:

    Partea I (Stadiul actual al cunoașterii) - este structurată pe două capitole în care au

    fost prezentate informații referitoare la Stadiul actual al cercetărilor (Capitolul I), Material

    și metodă (Capitolul II).

    Partea II (Contribuții personale)- conține contribițiile proprii aduse în cadrul temei

    și este structurată pe 2 capitole.

    Capitolul III- prezintă rezultatele obținute.

    Capitolul IV- prezintă concluziile finale și recomandările.

    Teza de doctorat se finalizează cu principalele concluzii generale ale cercetărilor

    realizate și recomandări.

  • Cuvinte cheie: struguri, soiuri, vin

    Scopul lucrării: Cercetări privind comportarea unor soiuri de viță de vie de origine

    europeană, în arealele viticole din Oltenia.

    În Oltenia dispunem, de areale cu mare vocaţie pentru obţinerea vinurilor de

    calitate, care în prezent sunt insuficient utilizate, iar pe de altă parte nu dispunem de un

    număr mai mare de soiuri negre pentru vinuri roşii pentru a realiza o gamă mai

    diversificată de tipuri de vinuri roşii. Drept consecinţă, viticultorii, pe lângă soiurile negre

    de struguri, devenite tradiţionale (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră

    şi Băbească Neagră) au luat în cultură şi soiuri negre pentru vinuri roşii ce se cultivă în alte

    ţări viticole ale Europei, fără a li se cunoaşte comportarea în condiţiile pedoclimatice de la

    noi.

    Obiectivele de cercetare

    În vederea îndeplinirii scopului pentru care au fost întreprinse cercetările ne-am

    stabilit următoarele obiective:

    1. Caracterizarea ofertei oenoclimatice a arealelor viticole luate în studiu.

    2. Urmărirea evoluţiei procesului de creştere şi maturare a strugurilor soiurilor luate în

    studiu.

    3. Stabilirea alcătuirii fizico-mecanice a strugurilor soiurilor luate în studiu.

    4. Analiza compoziţiei chimice şi a însuşirilor senzoriale a vinurilor obţinute din

    strugurii soiurilor luate în studiu.

    Materialul folosit și metodele de lucru utilizate

    Dintre toate criteriile pe baza cărora se poate evalua vocaţia unui areal pentru o

    viticultură de calitate am ales să utilizam pe cea care surprinde aptitudinea oenoclimatică a

    unui areal numită Indicele aptitudinii oenoclimatice (IAOE) stabilită în anul 1977 de către

    Ştefan Teodorescu, care s-a dovedit cel mai obiectiv dintre câte s-au imaginat şi care se

    bucură de o largă folosinţă în toate ţările viticole. Indicele oenoclimatic presupune

    corelarea conţinutului mediu de antociani al unui acelaşi soi cu condiţiile climatice ale

    regiunilor viticole unde este cultivat, constatându-se că nivelul conţinutului în substanţe

    antocianice al strugurilor negri scade pe măsură ce resursele climatice din centrele viticole

    se micşorează (Teodorescu Ştefan, 1977). Autorul a plecat de la ideea că prin reunirea

    factorilor favorabil sintezei antocianilor în boabele de struguri, prin însumarea insolaţiei

    efective (I) şi temperaturii (T) şi corectând suma acestora prin scăderea excesului de ploi

  • (P) totdeauna defavorabil calităţii se poate exprima Aptitudinea Oenoclimatică (A) a

    arealului viticolpentru producerea vinurilor roşii de calitate prin formula:

    A=T+I-(P-250).

    Cercetările au fost efectuate în patru areale viticole din Oltenia (Segarcea, Oprişor,

    Corova şi Sâmbureşti), cunoscute pentru vocaţia lor în a oferi condiţii pedoclimatice dintre

    cele mai bune în vederea obţinerii de vinuri roşii prin a căror compoziţie chimică şi în

    însuşiri senzoriale, au devenit cunoscute pretutindeni.

    Cele patru areale sunt amplasate la latitudini şi altitudini diferite şi oferă condiţii

    climatice şi pedologice, deasemenea diferite.

    Pentru arealul viticol de la Segarcea, s-au facut observaţii şi cercetări asupra

    soiurilor Syrah şi Marselan; la Oprişor pentru soiurile Syrah, Dornfelder şi Primitivo; la

    Corcova şi Sâmbureşti pentru soiul Syrah. Toate observaţiile şi cercetarile s-au facut luând

    în considerare soiurile de struguri negri pentru vinuri roşii deja consecrate (Cabernet

    Sauvignon şi Merlot), care până în prezent s-a constatat a fi de neînlocuit. Soiul Syrah este

    bine cunoscut şi apreciat în: Australia, California, Africa de Sud, Argentina, Italia, Grecia şi

    Brazilia.

    Soiul Syrah este originar din Cotes du Rhone-Franţa, obţinut prin încrucişarea

    dintre Mondeuse blanche B si Juras N. În Franţa se cultivă din anul 1958, ocupând în

    prezent o suprafaţa de circa 67.592 ha. Din strugurii acestui soi, în Franţa se obţin vinuri

    roşii care prin învechire sunt de foarte bună calitate şi vinuri roze, interesante din punct de

    vedere al fructuozităţii. În ţara de origine sunt preferate clonele 73, 99, 100, 174, 300, 301,

    381, 382, 383, 470, 471, 524, 525, 585, 747 şi 877.

    Soiul Syrah a fost introdus în cultură, în unele areale din România, după anul 2005,

    când s-a cultivat şi în arealele viticole ce fac obiectivul studiilor noastre.

    Soiul de struguri Marselan este, deasemenea originar din Franţa, fiind obţinut la

    INRA în anul 1961 din încrucişarea dintre Cabernet Sauvignon N şi Grenache N.

    În Franţa a fost luat în cultură începând cu anul 2000, ocupând în prezent circa

    11.700 ha. Din strugurii acestui soi în ţara de origine se obţin vinuri roşii cu o intensitate

    colorantă mare, o frumoasă tonalitate, îcadrându, se în categoria vinurilor de mare calitate.

    Vinurile au o aromă specifică, sunt bine structurate, se pretează pentru învechire, după

    care calitatea lor este mult amplificată. Până în prezent este mai cunoscută şi apreciată

    clona 980.

    Soiul Primitivo este originar din Italia. Termenul primitivo se spune că derivă din

    ,,Primativus’’ sau ,,Primmaticio’’, care exprimă caracteristica de maturare precoce a

  • strugurilor. Legenda spune că butuci de primitivo au reprezentat o parte din zestrea adusă

    în Italia de contesa de Altamura atunci c