UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE · PDF fileLEGISLATIE IN TURISM 2009-2010 3 ... Ordonanta de Guvern nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LEGISLAŢIE ÎN TURISM

Autor: Ana ROANGHEŞ

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2009

Acest material este destinat uzulului studenţilor Universităţii din Bucureşti, forma de învăţământ la distanţă. Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al Universităţii din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti

Editura CREDIS Bd. Mihail Kogălniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5 Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47 Fax: (021) 315 80 96 Email: [email protected] Http://www.credis.ro



LEGISLATIE IN TURISM 2009-2010

1

TEMA 1

1.1. Noţiuni legislative. Privire generală

Pentru o bună înţelegere a disciplinei de Legislaţie în turism ar trebui mai întâi lămurite o serie de

concepte legislative, cum ar fi:

Legislaţie = totalitatea legilor unei ţări sau ansamblul actelor normative dintr-o ţară.

Legislativ = reprezintă elaborarea şi adoptarea legilor

Legislator = este persoana care legiferează

Legislatură = reprezintă timpul pentru care este ales organul legislativ sau organul suprem al

puterii statului.

Lege = act normativ care emană de la orice organ competent care potrivit Constituţiei poate să

elaboreze acte normative în sens larg.

Legea fundamentală a României este CONSTITUŢIA.

Potrivit Constituţiei Parlamentul României emite trei categorii de acte normative: legi organice,

legi constituţionale şi legi ordinare.

Legile organice sunt stabilite de Constituţie (art.73<3> Constituţia României) şi:

- reglementează sistemul electoral,

- statutul funcţionarilor publici,

- aparatul administrativ,

- şi alte domenii stabilite de Constituţie.

Iniţiativa legisltivă aparţine Guvernului, deputaţilor, seantorilor şi unui umăr de cel puţin 100 mii

cetăţeni cu drept de vot.

Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei (art.73<2> Constituţia României)

Rămân in sfera legilor ordinare celelalte relaţii sociale asupra cărora legislativul poate hotărî.




2

GUVERNUL emite (potrivit Constituţiei)

ORDONANŢE HOTĂRÂRI

se emit în temeiul şi pentru

aplicarea legilor şi ordonanţelor

SIMPLE DE URGENŢĂ

se emit în temeiul se emit şi în timpul

unei legi de abilitare sesiunilor parlamentare,

pe perioada vacanţelor în cazul situaţiilor

parlamentare excepţionale care necesită

o reglementare imediată

EXCEPŢIE:

Guvernul nu poate emite ordonanţe

pentru domeniul pentru care

Constituţia prevede reglementări

la nivelul legilor organice

CONDUCĂTORII ORGANELOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

(miniştrii, directori generali în ministere)

emit

ORDINE INSTRUCŢIUNI

se emit în temeiul hotărârilor, ordonanţelor sau legilor




3

Procedura de elaborare a actelor normative

Pentru actele emise de Guvern:

iniţiatorii propun o primă formă de reglementare ce va fi însoţită de o altă notă de fundamentare

pentru ordonanţe şi hotărâri de Guvern, precum şi de un referat de aprobare pentru ordine şi

instrucţiuni.

proiectele de acte normative se trimit spre avizare instituţiilor publice interesate din domeniul de

activitate ce-l are în vedere.

după avizare, iniţiatorul transmite proiectul de acte normativee la Secretariatul General al Guvernului,

acesta solicitând avizul Consiliului Legislativ în sedinţa de guvern.

după aprobare, se definitivează potrivit observaţiilor Consiliului Legislativ, dacă este cazul, după cum

se transmite spre publicare în Monitorul Oficial.

toate actele normative intră în vigoare de la data publicării în Moitorul Oficial, dacă în cuprinsul

acesteia nu se prevede un alt termen.

1.2 Activitatea de turism. Concepte din domeniul turismului

Ordonanţa de Guvern nr.58/1998 stabileste definitiile urmatoarelor notiuni:

Turismul – ramura a economiei nationale, cu functii complexe, ce reuneste un ansamblu de bunuri si

servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai

mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitatii remunerate in

interiorul locului vizitat

Resurse turistice – componente ale mediului natural / antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt

recunoscute,, inscrise si valorificate in turism, in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie

integrale

Patrimoniu turistic – este format din resurse turistice si structurile realizate in scopul valorificarii lor

prin activitati de turism

Structura de primire turistica – orice constructie si amenajare destinata prin proiectare si executaia

cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transport special destinat turistilor, ratament

balnear pentru turisti

Clasificarea structurilor de primire turistice:

a) dupa destinatie

1a. structuri cu functie de cazare (hoteluri,moteluri,etc.)

2a. structuri cu functie de alimentatie publica




4

3a. structuri cu functie de agrement (club, casino, instalatii si dotari specifice agrementului turistice)

4a. structuri cu functie de transport (transport feroviar, tranport rutier, transport fluvial, transport

maritim, transport pe cablu)

5a. structuri cu functie de tratament balnear

Zona turistica – teritoriul caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice care poate fi delimitata

distinct ca oferta, organizare si protectie turistica

Zona de recreere periurbana – arealul situat in teritoriul preorasenesc care beneficiaza de un cadru

atractiv si dispune de dotari orespunzatoare pentru petrecerea timpului liber

Statiune turistica – localitatea sau parttea a unei localitati cu functie turistica specifica si cu activitati ce

sustine exclusiv realizarea produsului turistic

Produsul turistic – complex de bunuri materiale si servicii concentrate intr-o activitate specifica si

oferite in pachete turistice

pachet de servicii turistice – combinatie prestabilita a cel putin 2 din elemente – cazare – alimentatie,

tratament balnear – transport, agrement precum si alte servicii, combinatie ce reprezinta o parte

semnificativa din pachet atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand

aceasta depaseste 24 ore.

Acte normative:

Ordonanta de Guvern nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism

in Romania (părţi abrog. prin OU 19/2006, modif prin Lg 229/2003, Ordonanta 5/2003, Lg

755/2001)

Patrimoniul turistic

Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publică / privată şi este valorificat şi

protejat în condiţiile legii.

Atestarea, evidenţierea, precum şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic se

realizează de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.




5

Atestarea se realizează prin eliberarea certificatului de patrimoniu turistic care dă dreptul

proprietarului sau administratorului legal la organizarea exploatării turistice, şi-l obligă la protejarea

patrimoniului.

Evidenţierea se realizează prin înscrierea în Registrul general al patrimoniului turistic.

Patrimoniul se valorifică şi se dezvoltă numai în cadrul Programului Anual de Dezvoltare a

Turismului.

Pentru stabilirea calităţii de staţiune turistică Ministerul Turismului elaborează norme şi criterii

specifice de atestare.

Atestarea staţiunilor turistice se face de MTCT împreună cu autorităţile administraţiei publice

locale şi se aprobă prin hotărâre de guvern.

Organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului

În prezent, Ministerul Turismului func ionează în baza Hotararii nr. 1719/2008 privind

organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu

personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care realizeazã politica Guvernului în domeniul

turismului şi care se înfiinţeazã prin reorganizarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi

Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin preluarea activitãţii în domeniul turismului de

la acesta, care se desfiinţeazã.

Ministerul Turismului îndeplineste urmãtoarele funcţii:

a) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii

reglementãrilor în domeniile dezvoltãrii sectorului turismului, precum şi al funcţionãrii

instituţiilor şi organismelor care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea sau în coordonarea sa;

b) de strategie, prin care se asigurã fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor

Guvernului în domeniul turismului;

c) de sintezã în domeniul turismului;

d) de coordonare la nivel naţional a activitãţii de relaţii internaţionale în domeniul turismului;

e) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în

vederea realizãrii obiectivelor şi programelor din domeniul turismului;

f) de administrare, prin care se asigurã administrarea fondurilor publice în domeniul turismului;

g) de reprezentare, prin care se asigurã în numele statului român, cu aprobarea Guvernului,

reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniul turismului;




6

h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeanã

în domeniul turismului.

Ministerul Turismului exercitã urmãtoarele atribuţii principale:

A. cu caracter general:

1. fundamenteazã şi elaboreazã programul de reforme economico-sociale al Guvernului în

domeniul turismului;

2. elaboreazã şi propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative în domeniul

turismului şi avizeazã proiectele de acte normative ale altor organe ale administraţiei publice

centrale de specialitate, care au impact asupra domeniului turismului;

3. reprezintã Guvernul României în relaţia cu Uniunea Europeanã şi cu alte organizaţii

internaţionale, în relaţiile bilaterale sau multilaterale cu alte ţãri, pentru elaborarea de politici şi

programe privind domeniul turismului;

4. fundamenteazã şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare funcţionãrii,

precum şi realizãrii politicilor şi programelor în domeniu, potrivit legii;

5. îndeplineşte atribuţiile de organism intermediar în domeniul turismului pentru Programul

operaţional regional, conform acordului de delegare încheiat prin acordul pãrţilor cu Autoritatea

de management pentru Programul operaţional regional;

6. colaboreazã cu asociaţiile profesionale şi patronale din domeniul turismului şi asigurã dialogul

permanent cu acestea, cu mass-media şi cu societatea civilã, în scopul informãrii reciproce şi

perfecţionãrii cadrului legislativ existent;

7. primeşte şi rezolvã sau, dupã caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit

competenţelor, sesizãrile persoanelor fizice şi juridice, în conformitate cu actele normative în

vigoare;

8. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul sãu de activitate,

precum şi pe cele conferite expres sau care decurg din acorduri internaţionale la care România

este parte;

9. colaboreazã cu celelalte ministere şi autoritãţi ale administraţiei publice centrale, autoritãţi ale

administraţiei publice locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane juridice şi fizice;

10. solicitã informaţii de la celelalte organe ale administraţiei publice centrale, de la autoritãţile

administraţiei publice locale, de la alte instituţii şi autoritãţi publice, precum şi de la societãţile




7

comerciale la care statul este acţionar sau asociat, acestea având obligaţia de a furniza datele

solicitate;

11. asigurã protecţia informaţiilor clasificate, prevenirea şi combaterea terorismului,

implementarea prevederilor legislaţiei Uniunii Europene şi Organizaţiei Tratatului Atlanticului

de Nord în domeniile sale de competenţã, prin activitãţi specifice, în condiţiile legii;

B. cu caracter specific:

1. aplicã strategiile de dezvoltare a turismului;

2. organizeazã şi realizeazã activitatea de promovare turisticã a României atât pe piaţa internã,

cât şi pe pieţele internaţionale, prin activitãţi specifice reprezentanţelor de promovare turisticã;

3. organizeazã congrese, colocvii, simpozioane şi alte acţiuni similare, în ţarã şi în strãinãtate, în

domeniul turismului;

4. realizeazã politica de promovare şi dezvoltare a turismului, pe baza programului anual de

marketing şi promovare a turismului şi a programului de dezvoltare a produselor turistice, în

cadrul cãrora se pot organiza deplasãri pentru reprezentanţii mass-mediei şi cofinanţãri de

emisiuni televizate specifice turismului;

5. autorizeazã operatorii economici şi personalul de specialitate din turism, respectiv licenţiazã

agenţiile de turism, clasificã structurile de primire turistice, omologheazã pârtiile, traseele de schi

şi traseele turistice montane, breveteazã şi atestã personalul de specialitate, autorizeazã plajele

turistice şi activitãţile din industria de agrement, acrediteazã centrele naţionale de informare şi

promovare turisticã;

6. efectueazã controlul activitãţilor şi serviciilor din turism şi din industria de agrement;

7. avizeazã documentaţiile de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi

documentaţiile privind construcţiile în domeniul turismului, conform legii;

8. atestã ca staţiuni turistice de interes local sau naţional localitãţi sau pãrţi de localitãţi, la

solicitarea consiliilor locale;

9. coordoneazã programele de asistenţã tehnicã acordatã de Uniunea Europeanã, de Organizaţia

Mondialã a Turismului şi de alte organisme internaţionale;

10. reprezintã interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu

acordurile şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltã relaţii de colaborare cu organe şi

cu organizaţii similare din alte state, precum şi cu organisme internaţionale interesate de

activitatea de turism;




8

11. coordoneazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, procesul de instruire

din instituţii de învãţãmânt din domeniul turismului;

12. coordoneazã, împreunã cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programe

naţionale şi judeţene de reconversie profesionalã în meseriile specifice activitãţii turistice;

13. elaboreazã şi pune în aplicare strategiile de privatizare în domeniul turismului şi asigurã

gestionarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale de turism;

14. asigurã, la nivelul proiectelor finanţate în cadrul domeniului major de intervenţie

"Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii

atractivitãţii României ca destinaţie turisticã", respectarea cerinţelor privind informarea şi

publicitatea;

15. asigurã evaluarea şi selecţia proiectelor în vederea obţinerii finanţãrii, în cadrul domeniului

major de intervenţie "Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în

scopul creşterii atractivitãţii României ca destinaţie turisticã", în conformitate cu criteriile

aplicabile Programului operaţional regional;

16. asigurã respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, pe întreaga perioadã de

implementare a proiectelor selectate spre finanţare în cadrul domeniului major de intervenţie

"Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii

atractivitãţii României ca destinaţie turisticã";

17. exercitã drepturile şi obligaţiile statului, ca acţionar al societãţilor comerciale de turism, pânã

la finalizarea procesului de privatizare;

18. îndeplineşte atribuţii privind eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenurilor pentru societãţile comerciale din domeniul turismului;

19. coordoneazã gestionarea fondurilor guvernamentale alocate pentru investiţiile realizate în

parteneriat cu autoritãţile publice locale.

Ministerul Turismului exercitã şi alte atribuţii prevãzute de actele normative în vigoare.

Conducerea Ministerului Turismului este exercitatã de cãtre ministrul turismului.

Ministrul turismului îndeplineşte atribuţii de ordonator principal de credite, potrivit legii.

În exercitarea atribuţiilor, ministrul turismului este ajutat de 2 secretari de stat.

Ministrul turismului reprezintã Ministerul Turismului în raporturile cu celelalte autoritãţi

publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în justiţie.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul turismului emite ordine şi instrucţiuni, în




9

condiţiile legii.

Ministrul turismului conduce aparatul propriu al Ministerului Turismului, stabilit prin

Lege (hotararea nr. 1719/2008), şi numeşte şi elibereazã din funcţie personalul acestuia.

În cazul în care ministrul turismului nu îşi poate exercita atribuţiile, prin ordin al

ministrului va fi nominalizat un înlocuitor, în condiţiile legii.

Ministrul turismului numeşte şi elibereazã din funcţie conducãtorii unitãţilor din

subordinea Ministerului Turismului.

Atribuţiile personalului din cadrul Ministerului Turismului se stabilesc prin regulamentul

de organizare şi funcţionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului turismului.

Pe lângã ministrul turismului funcţioneazã Colegiul ministerului. Componenţa şi

regulamentul de organizare şi funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobã prin ordin al

ministrului.

Pe lângã ministrul turismului funcţioneazã Consiliul consultativ. Componenţa şi

regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliul consultativ se aprobã prin ordin al

ministrului.

Ministerul Turismului are un secretar general şi un secretar general adjunct, înalţi

funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii, funcţionari publici de conducere, funcţionari publici

de execuţie şi personal contractual.

Numãrul maxim de posturi pentru Ministerul Turismului este de 210, exclusiv demnitarii

şi posturile aferente cabinetului ministrului.

Din numãrul maxim de posturi 28 de posturi se utilizeazã pentru reprezentanţele de

promovare turisticã din strãinãtate.

ANEXA 2 la Hotararea 1719/2008

UNITAŢILE

care funcŢioneaza în subordinea Ministerului Turismului,

cu finan are din venituri proprii

1. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - INCDT - 56 de posturi

2. Centrul Naţional de Învãţãmânt Turistic - CNIT - 30 de posturi




10

Acte normative în vigoare:

Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului

Organizarea activităţii în turism.

Ministerul Turismului este organul de specialitate al administraţiei publice

centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care realizeazã politica Guvernului

în domeniul turismului şi care se înfiinţeazã prin reorganizarea Ministerului pentru Întreprinderi

Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prin preluarea activitãţii în domeniul

turismului de la acesta, care se desfiinţeazã.

Activităţile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial, de către autorităţile

administrative locale, trebuie să se înscrie în strategia de dezvoltare şi să respecte reglementările

pentru toate formele de turism din România.

Agenţii economici din turism sunt obligaţi să utilizeze pentru serviciul tristic pe care îl au

în vedere, protecţia turistului numai cu personal specializat potrivit normelor legale.

Profesiunile specifice activităţii de turism sunt cele cuprinse în clasificarea ocupaţiilor

din România şi Nomenclatorul de calificare a funcţiilor şimeseriilor din activităţile hoteliere şi

turistice din România.

Pregătirea profesională în turism va fi realizată doar în unităţle specializate de

învăţământul autorizat de Ministerul Turismului şi MEC.

Persoanele fizice care asigură conducerea operativă a unui agent de turism sau a unei

structuri turistice trebuie să deţină brevete de turism prin care atestă capacitatea profesională.

Capacitatea unui agent de turism de a efectua servicii de calitate şi încondiţii de siguranţă

pentru turişti se ateastă prinlicenţa de turism.

Condiţiile de acordare a licentei şi brevetului de turism se stabilesc prin hotarare de

guvern şi se numesc Norme metodologice privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea

brevetului şi licenţei de turism.




11

În scopul protecţiei turistice, oferirea,comercializarea serviciilor şi a pachetelor de

servicii turistice precum şi produse turistice ce pot fi realizate numai de agenţii economici

autorizaţi de MIMMCTPL, posesori de licenţe de turism sau certificate de turism, după caz.


Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea Ministerului Turismului

Drepturile şi obligaţiile agenţiilor de turism.

Drepturi

1. Să presteze şi comercializeze servicii turistice în condiţiile legii.

2. Să primească asistenţă de specialitate privind strategia şi programele de dezvoltare a

turismului din partea ministerului şi a instituţiilor aflate în subordinea ministerului.

3. Să fie incluşi la cerere în programele de pregătire a ministerului.

4. Să participe la activităţile turistice de promovare naţională şi internaţională, să fie incluşi în

cataloage, ghiduri şi alte mijloace de prezentare.

5. Să beneficieze de facilităţi acordate de stat şi de alte organisme internaţionale, în scopul

stimulării activităţii de turism.

6. Să obţină certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie, în care se prestează servicii

turistice,corespunzătoare criteriilor îndeplinite.

Obligaţii

1. Să realizeze servicii turistice în limitele prevederilor licenelor de turism prin care au fost

stabiliţi ca prastatori sau comercianţi de servici turistice.

2. Să presteze servicii turisatice la nivelul categoriei şi unităţii respective, potrivi certificatekor

de clasificare.

3. Să funcţioneze numai cu structuri de primire omologate.

4. Să funcţioneze numai cu personal brevetat conform normelor stabilite de ministerului.

5. Să afişeze vizibil lista serviciilor şi tarifelor.

6. Să asigure protecţia turiştilor care utilizează structuri de primire turistice.

7. Să informeze turiştii corect şi adevărat cu privire la serviciile turistice prestate.




12

8. Să protejeze bunurile turistice împotriva deteriorării sau a furtului şi să asigure despăgubirea

în cazul producerii unor prejudicii.

9. Să realizeze exploatarea patzrimoniului turistic asigurând protecţia şi conservarea mediului.

10. Publicitate cu obiectivitate şi respect faţă de resursele turistice în scopul protejării produsului

turistic.

Alte obligaţii

1. Structurile de primire turistice sunt clasificate de minister şi aprobate prin hotarare de guvern.

2. Structurile de primire clasificate pentru turism nu pot fi utilizate pentru alte destinaţii.

3. Modificarea parţială sau integrală a destinaţiei se poate face numai pentru confirmarea

operării acesteia şi numai de instituţie ce a eliberat certificatul de clasificare.

Metodologia desfăşurării şi organizării meseriilor de bază în turism.

Pregătirea profesională din domeniul activităţilor de turism se realizează în unităţile de

învăţământul de stat sau private autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu avizul

Ministerului turismului (conform art. 26, Legea 755/2001).

Ordinul Ministrului Turismului 103/1995 prevede Metodologia organizării şi desfăşurării

cursurilor d ecalificare profesională în meserii de bază din activităţile hoteliere şi de turism.

Acest ordin reprezintă actul normativ ce atestă drepturile agentului din turism de a

organiza cursuri de calificare profesională în activităţile de turism.

Cursurile se organizează pe meserii şi grupe de meserii.

Pentru organizarea acestor cursuri, agentul economic solicită ministerului – Direcţia

generală de strategie şi reformă în turism, avizarea organizării cursurilor între 3-12 luni, fiind

stabilită de planul de învăţământ pentru fiecare meserie în funcţie de complexitate.

Programul de instruire constă în pregătire teoretică şi practică în baza planului de

învăţământ şi programei analitice a ministerului.

Evaluarea nivelului de pregătire se face pe toată durata cursurilor prin verificări orale,

scrise şi practice,notate cu note de la 1 la 10.

Pot participa la examenul de absolvire a cursurilor numai cursanţilor care au mediile

încheiate la toate obiectele de studiu şi au obţinut note de minimum 5 la toate disciplinele.




13

Cursanţii care din motive diferite lipsesc într-un procent mai mare de 10% din tabelul

orelor, vor fi eliminate de la cursuri, pe baza referatului întocmit de responsabilul de curs, prin

decizia directorului care a aprobat organizarea cursului.

Cursurile se finalizează printr-un examen de absolvire şi o probă practică.

Comisia de evaluare cuprinde:

1. Preşedinte – directorul/directorul adjunct al unităţii abilitate să organizeze cursul

2. Vicepreşedinte – reprezentant al ministerului

3. Membrii – 1 reprezentat al asociaţiilor profesionale d eprofil

- 1 profesor examinator pentru disciplina de specialitate

- 1 instructor de practică examinator pentru disciplina de specialitate

- 1 profesor examinator pentru limba străină, după caz

4. secretar – responsabilul de curs sau secretarul şcolii organizatoare.

Cursanţii care obţin cel puţin nota 5 la lucrarea scrisă şi la proba practică şi nota 6 la

limba străină sunt declaraţi calificaţi în meserie pe baza procesului verbal al comisiei de

examinare şi I se va elibera certificatul de calificare profesional-tip.

Anexa 1 La Metodologie……………………

NOMENCLATORUL

Meseriilor din activitatea hotelieră şi de turism pentru care se pot organiza cursuri de calificare profesională de către Institutul National de Formare şi Management pentru

Turism

Nr. Crt.

Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului - luni -

1 Agent de turism/ ghid de turism 12 2 Agent de turism 6 3 Ghid de turism 6 4 Contabil / planificator in agentia de turism 9 5 Recepţioner hotel 6 6 Bucatar / chelner 12 7 Bucatar 9 8 Cofetar-patiser 9 9 Chelner 6 10 Muncitor de intretinere echipament hotelier 9

Anexa 2 La Metodologie……………………

NOMENCLATORUL




14

Meseriilor din activitatea hotelieră şi de turism pentru care se pot organiza cursuri de calificare profesională fără scoaterea din producţie

de către agenţii economici din turism

Nr. Crt.

Denumirea meseriei (funcţie) Durata cursului - luni -

1 Agent de turism 9 2 Ghid de turism 9 3 Lucrator hotelier 9 4 Camerista 3 5 Bucatar 12 6 Cofetar-patiser 12 7 Chelner 9 8 Spalator textile 3

De asemenea, potrivit Hotararii nr. 1719/2008 privind organizare şi funcţionarea

Ministerului Turismului s-a stabilit lista profesiilor i ocupa iilor reglementate de lege. Acestea sunt

conforme cu Tabelul nr.1.

Tabel nr. 1 Lista profesiilor i ocupa iilor din turism din România Minister /

agen ie

Profesia / ocupa ia reglmentată Act normativ Institut ia care reglementează /

avizează formarea profesională

Ministerul

Turismului

1. Agent de turism

2. Agent de turism – ghid

3. Ghid de turism local

4. Ghid na ional de turism

(touroperator)

5. Ghid de turism

specializat pentru anumite

segmente ale serviciilor turistice

H.G. nr.305/2001 privind

atestarea i utilizarea

ghizilor de turism, cu

modificările i completările

ulterioare

Ordinul Ministrului

Transporturilor,

Construc iilor i

Turismului nr. 637 din 1

aprilie 2004 pentru aprobarea

Normelor metodologice

privind condi iile i

criteriile pentru

selec ionarea, colarizarea,

atestarea i utilizarea

ghizilor de turism

Autoritatea de

reglementare pentru

Sectorul Turism,

Hoteluri, Restaurante,

avizează dcumenta ia

aferentă organizării

programelor de formare

profesională




15

6. Manager în activitatea de

turism

7. Director de hotel

8. Director de agen ie de

turism touroperatoare

9. Director de agen ie de

turism detailistă

10. Director de restaurant

11. Cabanier

12. Cameristă hotel

13. Guvernantă de hotel

14. Lucrător hotelier

15. Recep ioner de hotel

16. ef de recep ie hotel

17. Tehnician în hotelărie

18. Tehnician în Turism

19. Administrator pensiune

turistică

20. Organizator banqueting

21. Somelier

22. Barman preparator

Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind condi iile de acordare a licen ei i brevetului de turism Ordinul Ministrului Turismului nr. 170/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile i metodologia pentru eliberarea licen elor

i brevetelor de turism, cu modificările i completările ulterioare H.G.nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, cu modificările i completările ulterioare O.M.nr.636/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 103/1995 privind aprobarea metodologiei organizării i desfă urării cursurior de calificare profesională în




16

23. Bucătar specialist/vegetarian dietetician 24. ef de sală restaurant

meseriile de bază din activită ile hoteliere i de turism

25. Director Centru de informare turistică

Ordinul nr. 1096/2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind acreditarea centrelor na ionale de informare i promovare turistică

1.3. Clasificarea structurilor de primire turistice

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se

clasifica în functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.

În scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai

în structuri de primire turistice clasificate.

Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezentei hotarâri1, se întelege

orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei

pentru turisti, împreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice includ:

a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri -

apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de

vacanta, campinguri, apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu

alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati

cu functiuni de cazare turistica;

b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din

incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în

municipii, pe trasee si în statiuni turistice;

1 Potrivit Hotararii nr. 1328 din 27 decembrie 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice (Republicat în M.Of.nr. 649 din 12 septembrie 2008)




17

c) structuri de primire turistice cu funcţiuni de transport: transport feroviar, transport rutier,

transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;

d) structuri de primire turistice cu funcţiuni de agrement: club, casinol instalaţii dei dotări

specifice agrementului turistic;

e) structuri de primire turistice cu funcţiuni de tratament balnear.

METODOLOGIA DE CLASIFICARE A

STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care

elibereaza certificatul de clasificare.

Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita

Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în

folosinta.

În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua

verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. În cazul în care nu sunt îndeplinite

criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului

economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.

În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii,

agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în

cauza în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.

Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic

va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de

3 ani de la emiterea acestuia.

În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic de preschimbare

a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de




18

primire turistice în cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt

îndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. În caz contrar structura de

primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt îndeplinite criteriile pentru

categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.

Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare,

cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin

anexa la certificatul de clasificare.

Placheta cuprinzând mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia,

însemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc

vizibil, în exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii

Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau în spatiul de la intrarea în

saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti.

Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, în

permanenta, în structura de primire turistica în cauza, pentru a fi prezentate organelor de control

abilitate.

În scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea

serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au

obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor

reguli de baza:

a)mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;

b)furnizarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie din structurile de primire

turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare;

c)asigurarea unei temperaturi minime de 180C în timpul sezonului rece în spatiile de cazare si de

servire a mesei;

d)detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a

incendiilor - PSI, în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;

e)programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în

aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;

f)functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine

întretinute;




19

g)evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin

reglementari specifice;

h)respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de

primire turistica;

i)expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de

clasificare.

Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de

specialitate al Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din

regulile stabilite de lege.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate

al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.

Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinzând structurile de primire

turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au

fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin într-un cotidian central si

cel putin în unul local din judetul în care sunt situate structurile de primire turistice în cauza.

Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în

situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii

încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a)desfasurarea activitatii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare

expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare;

b)nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;

c)neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru

Protectia Consumatorilor;

d)înscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de

clasificare în materialele de promovare, pe firme sau pe însemnele prevazute la art. 5;

e)continuarea desfasurarii activitatii în structura de primire turistica dupa retragerea certificatului

de clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de

clasificare.

Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si

amenzile se aplica de catre persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.




20

A. Structuri cu funcţie de cazare

În România pot funcţiona următoarele categorii de structuri turistice cu funcţie de cazare:

1. hoteluri de 5,4,3,2,1 stele

2. hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele

3. moteluri de 3,2,1 stele

4. hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele

5. hosteluri de 3,2 stele

6. vile de 5,4,3,2,1 stele

7. bungalouri de 3,2,1

8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele

9. sate de vacanta de 3,2 stele

10. campinguri de 4,3,2,1 stele

11. popasuri turistice de 2,1 stele

12. pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele

13. pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori

(margarete)

14. apartamente sau camere de închirirat în locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie

de 3,2,1 stele

15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele

Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege:

Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri,

care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator,

asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.

Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure

pastrarea si prepararea aliemntelor, precum si servirea mesei În incinta acestora, sunt considerate

hoteluri-apartament. 2 Ordin 510/2002 – Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif şi complet de Ordonanţa 188/2003, Ordonanţa 911/2003)




21

Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata

apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru satisfacerea nevoilor de

cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea în siguranta a mijloacelor de transport.

Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate

cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor

regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate în centre urbane

universitare, statiuni si în alte zone turistice frecventate de tineret.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau

apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în cladiri amenajate, de regula, în

cladiri cu alta destinatie initiala decât cea de cazare turistica.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa,

functionând în cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si

alte servicii specifice, necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna în zone montane,

rezervatii naturale, în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Cabanele, în functie de amplasamentul lor, pot fi:

1.cabane situate în locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri

publice);

2.cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe

drumuri publice).

Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile

minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.

Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate si greu

accesibile din zona montana, de regula la altitudini mari, având o capacitate redusa, un grad

minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.

Cabanele de vânatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate

redusa, amplasate în zone bogate în fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii pentru

cazare si servicii suplimentare specifice activitatii.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionând în

cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate în statiuni balneoclimaterice sau în alte

zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii

specifice.




22

Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de

regula,din lemn sau din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicata (munte, mare)

acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de

vacanta, ca unitati independente în cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii

complementare pe lânga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si

celelalte servicii prestate de unitatea de baza.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de

pâna la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, si pâna la 20 de camere în

mediul urban, functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente, care asigura în

spatii special amenajate cazarea turistilor În conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia

turistilor cu produse din productia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor

agroturistice trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar

pune în pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în

exclusivitate la dispozitie acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale

locatarului (articole de îmbracaminte si încaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea

stânjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei în cazul în care sunt destinate si pentru

consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai

mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit

normelor specifice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor în

corturi sau rulote, astfel amenajate încât sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport,

sa îsi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

1.Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta în locuri de interes turistic ferite de zgomot

sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea

turistilor.

2.Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o

suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si




23

instala cortul sau rulota, asigurându-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si

odihna a 4 turisti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.

Capacitatea campingului se exprima în numar de locuri de campare si se determina prin

înmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare

în casute tip camping si/sau în bungalouri amplasate în incinta unitatii.

Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale

similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu

grup sanitar propriu.

Distanta între doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurându-se totodata spatiul

pentru parcarea unei masini.

Bungalourile amplasate în interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit

criteriilor specifice din prezentele norme.

Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput încât sa previna accidentele de

circulatie în momentul intrarii si iesirii vehiculelor.

La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia în ambele sensuri.

Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte

amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).

3.Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii

din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului

înconjurator.

Toate campingurile trebuie sa aiba o împrejmuire care sa nu permita accesul în camping decât

prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.

4.Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar în lipsa

acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona.

Nu este permisa alimentarea cu apa din fântâna neacoperita din care apa se scoate cu galeata

sau cu alt mijloc similar.

Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de

100 m.




24

Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru

personal) minimum:

- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, în campingurile de 3 si 4 stele;

- 50 l/zi în campingurile de 2 stele si 1 stea.

5.Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai

aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai

departe de 100 m de cel mai îndepartat spatiu de campare-cazare.

Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv,

pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere

corespunzatoare, pentru a fi usor de întretinut.

Lavoarele vor fi izolate Între ele cu paravan.

La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de

cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-

zis, un compartiment pentru dezbracare-îmbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si

cuier.

6.La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite încât sa poata fi

deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât sa permita montarea

cu usurinta a unor plase împotriva insectelor, la cererea turistilor.

7.Turistii cazati în casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din

cadrul campingurilor.

8.Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru

montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari

si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.

9.Casutele tip camping amplasate pe lânga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru

turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe,

în constructie închisa, cuprinzând:

- un lavoar la 30 de locuri;

- o cabina dus la 50 de locuri;

- o cabina WC la 30 de locuri.




25

Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat

într-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o

gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare

(zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea si sanatatea

turistilor.

Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor

constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului

înconjurator.

Toate satele de vacanta vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La

unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.

Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta

minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.

Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata

din casute si/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de

cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.

Apartamentele sau camerele de închiriat în locuinte familiale sau în cladiri cu alta

destinatie sunt structuri de primire turistice constând dintr-un numar limitat de spatii, care ofera

servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei în bucataria folosita exclusiv de turisti sau în

comun cu locatorul. Se pot organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate

exclusiv turistilor.

B. Structuri cu funcţie de alimentatie publica

Potrivit normelor metodologice3 în România pot funcţiona:

1. restaurant:

restaurant clasic

restaurant specializat - cu specific pescăresc

- cu specific vânătoresc 3 Ordinul 510/2002– Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif şi complet de Ordonanţa 188/2003, Ordonanţa 911/2003)




26

- rotiseria = restaurant de mică capacitate unde se serveşte carne sub

formă de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.

- restaurant zahana = este unitate gastronomică în care se serveşte,

la comandă, tot timpul zilei, produse (specialităţi din carne de porc, vită, miel) şi

subproduse (rinichi, ficat, inimă, splină, etc.), mici, cârnaţi, etc. pregătite la grătar şi

alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospătari la

masă

restaurant cu specific naţional, local, cu program artistic, etc.

2. braserie (asigură in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un

sortiment restrans de mancaruri, specialitatie de cofetarie-patiserie, bauturi), berărie, grădină

de vară

3. bar

4. unităţi de tip fast-food

fast-food – restaurant fast-food

restaurant fast-food cu autoservire

bufet tip expres si bistrou (este o unitatecu desfacere rapida, servirea se face de către

vânzător, iar plata se face anticipat)

pizzerie

snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar şi serviti cu sortimente

pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si

bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)

5. cofetărie

6. patiserie, placintărie, covrigărie.

C. Structuri cu funcţie de transport

Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român" pentru

toate autocarele si autobuzele înmatriculate în România, detinute de persoane juridice sau fizice

române, care le utilizeaza pentru transportul de turisti în trafic intern si international si pentru

transportul public de persoane în trafic international, potrivit prezentelor norme metodologice.




27

Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum

urmeaza:

• autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, având cel putin 10 locuri pe scaune,

inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;

• autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si

international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de

persoane în trafic international;

• autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane în trafic

international, dupa cum urmeaza:

- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de maximum 1.000 km pe sens;

- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe

distante de pâna la 1.500 km pe sens;

- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane,

fara limite de distanta;

• transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii

specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea în scop

turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agentii de turism;

• transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de linie)

sau neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform

reglementarilor în vigoare;

• comisia de clasificare - comisie însarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu

acordarea clasificarii corespunzatoare;

• responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare si

sa semneze în numele acesteia documentele care se elibereaza, în conformitate cu prezentele

norme metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor;

• certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul

de confort al unui autocar sau autobuz;

1 ORDIN nr. 85 din 26 iulie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane în trafic international




28

• însemne ale clasificarii acordate - panouri înscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare

sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se

monteaza pe exteriorul autocarului;

• I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports

Union);

• M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat în domeniul transporturilor rutiere;

• R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Român"

• C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R.

- de clasificare a autocarelor si a autobuzelor.

Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor

Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la

reprezentantele sale judetene.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti

desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati

de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din

Bucuresti, calea Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de

angajament privind admiterea în sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de

R.A.R. la I.R.U.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si

însemnele aferente clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe

baza cerintelor cuprinse în Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din

prezentele norme metodologice).

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza în fiecare

judet, în cadrul reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre

care unul este responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din

cadrul Serviciului rutier din judetul respectiv.




29

Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se înfiinteaza în

municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe

stele.

Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele

si însemnele aferente clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica

pe baza cerintelor cuprinse în Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

(pct. 6 din prezentele norme metodologice).

Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor

a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism

În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism,

detinatorul va prezenta urmatoarele documente:

- cererea de clasificare a autocarului, întocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul

de transport (conform modelului din anexa nr. 1);

- copie de pe licenta de transport de persoane în trafic intern si/sau international;

- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;

- copie de pe certificatul de înmatriculare a autocarului în România;

- declaratia agentului economic care solicita admiterea în Sistemul international al I.R.U. privind

respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism.

b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor,

detinatorul va prezenta urmatoarele documente:

- cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport

(conform modelului din anexa nr. 2);

- copie de pe licenta de transport de persoane în trafic intern si/sau international;

- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;

- copie de pe certificatul de înmatriculare a autocarului în România.




30

Convocarea comisiei de clasificare

Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate,

responsabilul comisiei decide convocarea acesteia, comunicându-se solicitantului data, locul si

tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se

comunica, cu minimum doua zile în avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul

Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, de

regula, la sediul comisiei. În situatia în care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel

putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor

de deplasare.

La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada

achitarii tarifului comunicat si va prezenta în original certificatele de înmatriculare si cartea de

identitate a vehiculului.

Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism

Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al

I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din România. Verificarea

îndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare2).

Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare:

a)individual;

b)prin constructorul de autocare.

Clasificarea da posibilitatea:

a) eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat

va fi tiparit în limba româna si în limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare

se va pastra la bordul autocarului;

b) aplicarii pe autocar a însemnelor I.R.U., cuprinzând stelele indicând clasa de confort

acordata, simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia

I.R.U., numarul de înmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de

valabilitate. Însemnele clasificarii acordate vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si

vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. Însemnele se vor amplasa pe exteriorul

autocarului, unul pe partea dreapta, lânga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe peretele

din spate.




31

Procedura de clasificare individuala

Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia

de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat în conditiile prevazute de prezentele

norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de

clasificare si elibereaza, în cazul îndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din

anexa nr. 3 si însemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.

Autocarele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se

vor efectua în fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe însemnele de clasificare va fi

valabila timp de un an. În cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la

sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor.

Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform

modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se întocmeste în doua exemplare, dintre care un

exemplar se preda detinatorului autocarului.

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor,

în termen de 30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de

clasificare la verificarea initiala. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful

de verificare.

Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va

trebui, înainte de a putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie

readus în starea pe care a avut-o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii

si sa fie prezentat comisiei de clasificare pentru a primi o noua clasificare.

Detinatorul autocarului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz prealabil,

efectuarea inspectiei de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu

sau la locul de garare.

Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor

In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din România

care fabrica în serie un acelasi tip, corespunzând conditiilor prescrise în prezentele conditii de

clasificare, pot sa elibereze ei însisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele

respective trebuie sa fie omologate de tip pentru circulatia pe drumurile publice din România si




32

sa respecte prevederile amendamentelor în vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau,

dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E.

Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de

clasificare, având completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de

autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.

Constructorul autocarelor va înregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor

si va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va

admite orice verificari din partea comisiei de clasificare.

Însemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor

elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, în baza semnarii Declaratiei de angajament a

agentului economic care solicita admiterea în Sistemul international I.R.U. de clasificare a

autocarelor de turism.

Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre

comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de

constructie, fabricate în serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute în prezentele norme

metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate

asupra tipului de constructie prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai

sus.

Constructorul va trebui sa se angajeze în scris ca:

a) va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul

international al I.R.U.;

b) va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de

constructie, în orice moment pe parcursul productiei în serie a tipului considerat;

c) va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau

specificatiei, indiferent de importanta lor, înainte de a le aplica.

Toate hotarârile comisiei de clasificare vor fi notificate în scris constructorului. Aceasta

hotarâre va fi datata si numerotata.




33

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului

trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca

autocarul satisface criteriile de clasificare în vigoare la data respectiva.

Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de

clasificare. De asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata

anterior, amplasata pe însemnele exterioare.

În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea

deficientelor constatate. În cazul în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea

criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare

elibereaza un nou certificat si noi însemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care

le îndeplineste autocarul.

Retragerea clasificarii acordate

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si însemnele

corespunzatoare, în urmatoarele cazuri:

- modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de

clasificare avute în vedere la verificarea anterioara;

- înscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), în materialele de

promovare sau de reclama sau pe însemnele exterioare;

- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale

Ministerului Turismului (pentru autocarele de turism), când se constata contraventii la

prevederile Hotarârii Guvernului nr. 951/1995.

În cazul în care un autocar clasificat în clasa de confort * (o stea) nu mai îndeplineste

criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu îl mai foloseasca în scopul transportului de

turisti.

În cazul în care autocarul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage,

noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, în conformitate cu prevederile

prezentelor norme metodologice.

În cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua

solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.




34

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala

transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia

data în solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica

imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate

dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor.

Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului.

Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor

Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de

apreciere cuprinse în prezentele norme metodologice. Verificarea îndeplinirii criteriilor de

apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare.

Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de

clasificare procedeaza la verificarea autocarului/autobuzului în conditiile prevazute de prezentele

norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, în

cazul îndeplinirii cerintelor, un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4 si

însemnele corespunzatoare categoriei de confort certificate.

Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz

prealabil, inspectia de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau

la locul de garare.

Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare din

judetul în care îsi are sediul detinatorul. Verificarile se vor efectua în fiecare an. Ecusonul de

valabilitate aplicat pe însemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. În cazuri justificate,

verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita clasificarea

autocarelor/autobuzelor.

Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform

modelului din anexa nr. 8. Raportul se întocmeste în doua exemplare, dintre care un exemplar se

preda detinatorului autocarului/autobuzului.




35

Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a

verificarilor, în termen de 30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile

comisiei de clasificare în cursul verificarii initiale. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se

achita integral tariful de verificare.

Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa,

acesta va trebui, înainte de a putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie

readus în starea pe care a avut-o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii

si sa fie prezentat pentru o noua clasificare.

Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si însemnele de clasificare

în conditiile enumerate în Hotarârea Guvernului nr. 951/1995 si în prezentele norme

metodologice.

Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul

autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii

acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface

conditiile si criteriile de clasificare în vigoare.

Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de

clasificare. De asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata

anterior, amplasata pe însemnele exterioare.

În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare

se constata ca autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea

deficientelor constatate. În cazul în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea

criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare

elibereaza un nou certificat si noi însemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le

îndeplineste autocarul/autobuzul.

Retragerea clasificarii acordate

În afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul

de clasificare, precum si însemnele corespunzatoare, în urmatoarele cazuri:




36

- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele

împuternicite, de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de clasificare avute

în vedere la data respectiva;

- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor, când se constata

contraventii la prevederile Hotarârii Guvernului nr. 951/1995.

În cazul în care un autocar/autobuz clasificat în categoria III nu mai îndeplineste criteriile

respective, detinatorul este obligat sa nu îl mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului

public de persoane în trafic international.

În cazul în care autocarul/autobuzul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se

retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, în

conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

În cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare

de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.

Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul

Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala

transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data în solutionarea contestatiei

poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor

Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica

imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate

dupa achitarea de catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor. Comisia de

clasificare poate, în aceste cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului.

D. Structuri turistice cu funcţie de agrement

Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a serviciilor turistice, deoarece asigură

odihna activă a turiştilor (o caracteristică fundamnetală a vacanţelor în zilele noastre, conturând

cadrul necesar petrecerii plăcute şi instructive a timpului liber).

Agrementul îndeplineşte o serie de funcţii:

- vizează destinderea şi recomfortarea fizică a turistului,, precum şi divertismentul şi

dezvoltarea capacităţilor sale;




37

- la nivel psihic, activităţile cultural-sdistractive şi instructiv-educative au ca obiect

crearea unei atmosfere de destindere, amuzament şi comunicare, contribuind la

îmbogăţirea cunoştiinţelor turislui;

- au un rol însemnat în creşterea eficienţei economice a activităţii turistice într-o zonă,

staţiune, complex turistic;

- poate determina creşterea competitivităţii staţiunilor turistice.

Agrementul se poate clasifica:

1. în funcţie de destinaţia sa:

- agrement nautic (de litoral)

- agrement montan – de vară şi de iarnă

2. în funcţie de spaţiul de desfăşurare:

- agrement închis (club, hotel, cinema, discotecă, …)

- agrement în aer liber (grădini publice, parcuri de distracţie, stadioane, …)

3. în funcţie de numărul de participanţi

- agrement individual

- agrement de grup

4. în funcţie de scopul său

- agrement de competiţie

- agrement ca scop în sine

5. în funcţie de vârsta participanţilor

- agrement pentru copii

- agrement pentru tineri

- agrement pentru adulţi

- agrement pentru vârsta a 3-a

6. în funcţie de preţ

- agrement gratuit

- agrement cu preţ mic

- agrement cu preţ mediu

- agrement de lux




38

Pentru a obţine avizul şi autorizaţia de funcţionare, structurile de primire cu funcţiuni de

agrement trebuie să îndeplinească următoareşle condiţii:

1. amplasamentul trebuie să fie în perimetrele delimitate ca spaţiu pentru agrement, stabilite de

primari;

2. funcţionarea echipamentelor de argrement să nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de

accidentare a turiştilor;

3. dotările de agrement să fie într-o perfectă stare de funcţionare, întreţinute corespunzător

(vopsite, salubre) şi să aibă un aspect estetic care să răspundă exigenţelor unui turism

civilizat;

4. exploatarea echipamentelor de agrement să nu conducă la poluarea fonică saude altă natură a

mediului şi să nu perturbeze în nici un fel desfăşurarea activităţii în structurile de primire

turistice;

5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize şi vor fi asistate de echipe

SALVAMAR, dotate cu întregul echipament de salvare necesar.

Structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement care nu îndeplinesc condiţiile

prevăzute de lege vor fi dezafectate de către administratorii acestora până la deschiderea

sezonului estival. În caz contrar, dezafectarea se va efectua pe cheltuiala deţinătorilor de structuri

de primire turistice cu funcţiuni de agrement.

Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite conform legii, următoarele fapte:

a. desfăşurarea de activităţi de agrement în staţiuni turistice fără autorizaţie de funcţionare;

b. nerespectarea condiţiilor în baza cărora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului şi

autorizaţia de funcţionare.

Contravenţiile se sancţionează cu amenzi de către personalul cu atribuţii de control din

cadrul Ministerului Turismului, precum şi de persoanele împuternicite de primari.

Agrementul montan (sporturile montane)

Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotrivă mijloc de deplasare şi de

agrement, şi au un rol important în dezvoltarea turismului montan (în special al celui de iarnă).

Numărul instalaţiilor de acest fel este în extindere.




39

Conform actelor normative în vigoare*, prin:

- pârtie de schi pentru agrement se înţelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat,

care este destinată practicării schiului pentru agrement în condiţii de siguranţă pentru schiori;

- traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face

legătura între pârtiile de schi.

Omologarea pârtiilor de schi se face de către Ministerul Turismului-Direcţia generală de

autorizare şi control impreună cu consiliile judeţene în cadrul unor comisii special amenajate,

pe baza constatărilor făcute la faţa locului.

Administratorii pârtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor

cu cel puţin 45 zile înainte de darea în exploatare a acestora. În acest scop se vor depune la

MTCT următoarea documentaţie:

- cerere de omologare;

- certificat constator de la oficiul registrului comerţului, din care să rezulte obiectul de

activitate alsocietăţii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de înmatriculare;

- copiea de pe documentul legal care conferă dreptul administratorului să exploateze pârtia sau

traseul de schi;

- fâşia pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalaţiei

de stransport pe cablu, porţiunile abrupte, pâlcurile de copaci, curbele şi eventualele

intersecţii cu drumurile carosabile, cu traseele instalaţiilor detransport pe cablu şi cu alte

pârtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare şi a balizelor;

- schiţa profilului pârtiei;

- fotografia de ansamblu a pârtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizată de

preferinţă de pe versantul opus;

- autorizaţia de mediu, obţinută în conformitate cu prevederile legii protecţiei mediului

nr.137/1995.

Termenul de soluţionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data înregistrării

documentaţiei la Ministerul Turismului. Dacă sunt îndeplinite criteriile minime obligatorii de

omologare, MTCT va emite certificatul de omologare

* Hot.Guv. nr. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activităţii de agrement în staţiunile turistice




40

Agrement nautic

Conform normelor in vigoare†, prin:

- agrementul nautic reprezintă activităţile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu

echipamente specifice şi/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic în apele nationale

navigabile;

- ambarcatiunea de agrement nautic reprezintă orice ambarcatiune destinata să fie utilizată

în scopuri sportive şi recreative;

- zona de agrement nautic este aria delimitată vizibil, formată dintr-o suprafaţă de teren

situată pe malul unei ape navigabile, destinată amplasării echipamentelor şi ambarcaţiunilor

de agrement nautic şi lansării acestora la apă, şi luciul de apă adiacent acesteia, delimitat prin

balize de restul apei navigabile, destinat practicării agrementului nautic.

Activitatea de agrement nautic se poate desfăşura numai în zone de agrement nautic,

stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spaţii pentru agrement

stabilite de primari cu acordul ministerului.

Pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic cu scop lucrativ titularuş zonei de

agrement nautic trebuie să deţină certificat de autorizare turistică şi autorizaţie de funcţionare.

Certificatul de autorizare turistică se eliberează de MTCT, în baza documentaţiei depuse

de solicitant.

Certificatul de autorizare turistică se sollicită cu cel puţin 30 de zile înainte de darea în

folosinţă a zonei de agrement nautic, în baza următoarelor documente:

a. cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica;

b. copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului;

c. planul privind perimetrul delimitat ca spaţiu de agrement nautic conform planului urbanistic

al zonei;

† Hot.Guv. 452/2003 pentru desfăşurarea activităţii de agrement nautic ; Ordinul 292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic




41

d. copia actului de deţinere legală a dreptului de folosinţă asupra terenului si sprafeţei de apă

din componenţa zonei de agrement nautic;

e. fişa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotările şi echipamentele de

care dispune, precum şi activităţile de agrement ce urmează să fie desfăşurate;

f. schiţa privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotările si

echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.

În termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, MTCT

procedează la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica

numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de

agrement nautic.

Titularul zonei de agrement nautic are obligaţia de a depune o coppie de pe certificatul de

autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se află zona de agrement pentru

obtinerea autorizatiei de functionare.

Certificatul de autorizare turistică se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in

următoarele situaţii:

a. nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfăşurarea

activităţii zonei de agrement nautic;

b. nedeţinerea autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;

c. nedeţinerea autorizaţiei sanitare, de mediu şi protecţia muncii.

Controlul activităţii de agrement nautic se realizează de:

a. MTCT – cu privire la deţinerea certificatlui de autorizare turistică, respectarea exactităţii

amplasamentelor zonelor de agrement nautic şi a criteriilor minime;

b. Ministerul Sănătăţii şi Familiei – cu privirela respectarea normelor igienico-sanitare;

c. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului – cu privire la respectarea prevederilor legale

referitoare la: delimitarea si regimul zonelor de protecţie a surselor de apă şi a ariilor

naturale protejate, protecţia calităţii apei, a aerului şi a solului, precum şi nivelurile de

zgomot;

d. Ministerul de Interne – cu privire la respectarea reglementărilor privind regimul de frontieră;




42

e. Persoane împuternicite de primari – cu privire la deţinerea autorizaţiei de funcţionare şi

respectarea amplasamentelor zonelor de agrement nautic.

Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic,

precum şi regulile privind desfăşurarea activităţii în acestea

Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate şi dotate de către titularii acestora

după cum urmează:

a. zonele de agrement nautic se amenajează în perimetrele stabilite ca spaţii de agrement,

conform planului urbanistic al zonei aprobat;

b. perimetrul zonei de agrement nautic să fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apă şi

limitele zonei de agrement nautic să fie delimitate prin balize;

c. zona de agrement nautic trebuie să dispună de post de salvare, post de prim ajutor şi grup

sanitar în incită sau la o distanţă de maximum 200 m de la incintă;

d. zona de agrement nautic trebuie să dispună de panou de semnalizare privind: denumirea

zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activităţile ce pot fi desfăşurate în incintă,

precum şi programul de funcţionare, drepturile şi obligaţiile turiştilor, redactat în limba

română şi în două limbi de circulaţie internaţională;

e. agenţii economici care desfăşoară activitate de agrement nautic au obligaţia să afişeze tarifele

practicate pentru fiecare tip de ambarcaţiune;

f. agenţii economici trebuie să expună la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare

turistică şi a autorizaţiei de funcţionare emise de primărie;

g. titularul zonei de agrement nautic trebuie să dispună de sistem de semnalizare a condiţiilor

meteo în vederea desfăşurării, respectiv încetăriii activităţii de agrement nautic, după caz;

h. personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să poarte echipament de luccru

adecvat şi ecuson cu denumirea societăţii,numele şi funcţia;

i. personalul care asigură serviciile de agrement nautic trebuie să aibă conduită ireproşabilă în

relaţiile cu turiştii şi cel puţin un angajat pe schimb să cunoască una dintre limbile de

circulaţie internaţională;

j. titularul zonei de agrement nautic este obligat să asigure recipiente în număr suficient pentru

colectarea reziduurilor;




43

k. să fie afişate la loc vizibil pentru turişti numerele de telefon ale conducerii agentului

economic care deţine certificatul de autorizare turistică, precum şi ale Ministerului

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

Consumatorilor.

Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind

desfasurarea activitatii:

a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit

aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului,

respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei rază teritorială se

află zona de agrement nautic;

b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;

c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;

d. sa nu permita turistilor sa depăşească limita marcată a perimetrelor de apă atribuite zonei de

agrement nautic;

e. prin întreaga activitate să nu creeze nici un fel de disconfort turiştilor aflaţi pe plajă, în apă

sau în structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică, agrement;

f. să respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activităţii de agrement nautic.

E. Structuri turistice cu funcţie de tratament balnear

Potrivit Ordonanţei nr. 109/2000‡, prin statiune balneara se întelege localitatea sau/si

arealul care dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional

recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce

permite acordarea asistentei medicale balneare în conditii corespunzatoare.

‡ ORDONANTA nr. 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta

medicala balneara si de recuperare




44

Prin statiune climatica se întelege localitatea sau/si arealul situat în zone cu factori

climatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a

capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii.

Prin statiune balneoclimatica se întelege localitatea sau/si arealul care îndeplineste atât

conditiile îndeplinite de statiunea climatica, cât şi cele îndeplinite staţiunile balneare.

Prin areal se întelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara

acesteia care are factori naturali de cura.

Prin factori naturali se întelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice,

sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si

namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale

litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a României, inclusiv de la

nivelul grotelor si salinelor.

Prin asistenta medicala balneara se întelege totalitatea serviciilor medico-sanitare

efectuate sub forma de cura în statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea

unuia sau a mai multor factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial,

conform unor proceduri definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si

educatie sanitara.

Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau

balneoclimatice sunt delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul

statiunii respective si profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali.

Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarâre a

Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe

baza normelor tehnice unitare, elaborate, în conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul

Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,

Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.




45

Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii

terapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din

localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se

elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea

Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie."

Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de câte ori se

schimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale

celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).

Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt

necesare:

- studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de

specialitate;

- stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de

Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si

prevederea acestora în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;

- instalatii pentru valorificarea factorilor naturali;

- unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si

acreditat în conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare;

- cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii;

- amenajari pentru odihna si relaxare.

Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina

fizica si balneologie.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt

urmatoarele§:

§ Potrivit Hot. nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare a întregii activitati de utilizare a factorilor naturali




46

- reumatismul inflamator cronic;

- sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii

genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea;

- deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;

- sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu

localizare unica sau multipla;

- starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii,

osteosinteze, neurorafii si altele asemenea;

- monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;

- maladia Parkinson;

- scleroza multipla;

- boli neurologice ereditare si degenerative;

- sechelele encefalopatiilor infantile;

- cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;

- bronhopneumopatia obstructiva cronica;

- sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze

si altele asemenea;

- tulburarile sfincteriene;

- astmul bronsic;

- afectiunile neoplazice.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:

- sindroamele algice ale tesuturilor moi;

- nevritele si nevralgiile;

- boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;

- afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;

- ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea;

- sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala în

functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:

- reumatismul degenerativ;




47

- alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;

- cervicoradiculite si lomboradiculite;

- algoneurodistrofiile;

- polinevritele si poliradiculonevritele;

- sindromul de ischemie arteriala periferica;

- astmul bronsic;

- sindromul de deconditionare.



TEMA 2

2.1. INSTITUŢII PUBLICE ÎN TURISM

În ţara noastră, turismul se constituie ca o componentă distinctă, cu un conţinut bine

delimitat faţă de celelelate ramuri, cu rol şi obiective precise. Astfel, el beneficiază de o

organizare proprie, de un sistem de verigi specializate, al căror scop îl reprezintă asigurarea

condiţiilor pentru desfăşurarea eficientă a activităţii.

Un moment deosebit în organizarea turismului în România l-a constituie înfiinţarea în

1926 a Oficiului Naţional de Turism aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, a cărui sarcină

principală era coordonarea activităţii staţiunilor balneo-climaterice. Abia în 1933 se va produce

primul pas către instituţionalizarea turismului, în sensul că ONT devenea un organism cu

activitate de sine stătătoare pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Obiectivele sale se

refeereau, în principal, la încurajarea călătoriilor, la popularizarea turismului în străinătate şi

atragerea de vizitatori de peste hotare.

Cadrul legal pentru desfăşurarea mişcării turistcie în ţara noastră şi primul organism de

stat specializat în acest sens (ONT) au fost create în 1936, prin promulgarea legii pentru

organizarea turismului în România (Legea pentru organizarea turismului, M.Of. nr.50 din 29

februarie 1936).

Prin organismele existente, şi mai ales, prin faptul că dispunea de o lege a turismului,

România s-a situat, între cele două războaie mondiale, în avangarda ţărilor turistice ale Europei.

Numărul tot mai mare şi mai complex al problemelor ridicate de organizarea şi

conducerea activităţii turistice, ca rezultat al participării ridicate de organizarea şi conducerea

activităţii turiastice, ca rezultat al participării unor segmente tot mai diverse ale populaţiei la

mişcarea turistică şi lărgirii schimburilor internaţionale în acest domeniu, au determinat

înfiinţarea, în 1971, a Ministerului Turismului, ca organism central specializat al administraţiei

de stat (Legea privind înfiinţarea Ministerului Turismului, nr.27/1971 publicată în

B.Of.153/1971 şi Legea cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, nr.

36/1971, publicată în B.Of.36/1971).

In aceasta sectiune sunt prezentate organizatiile si asociatiile din domeniului turismului:



ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism)

ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural)

FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania)

FPT (Federatia Patronala din Turism)

OPTBR (Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania)

RCB (Romanian Convention Bureau – Asociatia Nationala a Organizatorilor

Profesionisti de Conferinte si Expozitii)

1. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Prin Hotărârea de Guvern nr. 387/2007 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului şi-a schimbat titulatura în Ministerul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert,

Turism si Profesii Liberale. În prezent, această hotărâre a fost abrogată, iar din decembrie 2008

func ionează Ministerul Turismului în baza Hotărârii 1719/2008. Ministerul Turismului este un

organul de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea

Guvernului,

Ministerul Turismului îndeplineste urmãtoarele funcţii:

a) de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii

reglementãrilor în domeniile dezvoltãrii sectorului turismului, precum şi al funcţionãrii

instituţiilor şi organismelor care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea sau în coordonarea sa;

b) de strategie, prin care se asigurã fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor

Guvernului în domeniul turismului;

c) de sintezã în domeniul turismului;

d) de coordonare la nivel naţional a activitãţii de relaţii internaţionale în domeniul turismului;

e) de reglementare, prin care se asigurã elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în

vederea realizãrii obiectivelor şi programelor din domeniul turismului;

f) de administrare, prin care se asigurã administrarea fondurilor publice în domeniul turismului;

g) de reprezentare, prin care se asigurã în numele statului român, cu aprobarea Guvernului,

reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniul turismului;

h) de promovare, implementare şi urmãrire a folosirii fondurilor acordate de Uniunea Europeanã

în domeniul turismului.

2. Autoritatea Naţională pentru Turism



Prin Hot de Guv nr.1719/2008, atribuţiile Ministerului Turismului se iau în cadrul

acestuia. Ca organism de specialitate al administraţiei publice, Autoritatea Naţională pentru

Turism, prin structura internă şi competenţe, răspunde funcţiilor statului de coordonare şi

regelemntare a activităţii turistice. astfel, prin actul de organizare, Hot de Guv nr. 972/1998, şi în

concordanţă cu sarcinile organismelor similare din alte ţări, ANT înscrie în atribuţiile sale

următoarele:

a) elaborarea, promovarea şi monitorizarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul

turismului;

b) iniţierea şi promovarea de acte normative şi regelemtări specifice;

c) promovarea şi reprezentarea intereselor statului, ale turismului românesc pe plan

internaţional;

d) acordarea de consultaţă de specialitate societăţilor comerciale ce desfăşoară activitate

turistică, precum şi în domeniul privatizării acestora;

e) organizarea, atestarea şi monitorizarea programelor de valorificare şi protejare a

patrimoniului turistic;

f) controlul şi urmărirea aplicării legilor şi a celorlalte acte normative specifice turismului

etc.

Având în vedere oportunităţile pe care le are România în domeniul turismului,

Autoritatea Naţională pentru Turism a elaborat o serie de programe de dezvoltare concentrate pe:

principalele destinaţii de vacanţă: litoral şi Delta Dunării, montană, staţiunile balneo-

climaterice, areale periurbane, zonele rurale. În funcţie de gradul de valorificare a

potenţialului, experienţa turistică, realităţilre locale, s-au conturat direcţiile de acţiune (de

exemplu, relansarea activităţii turistice, consolidarea ei sau iniţierea în perimetre încă

neantrenate în circuitul economic);

problemele majore ale turismului românesc: dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-

materiale, dezvoltarea sistemului informatic, formarea managerială, îmbunătăţirea

calităţii serviciilor.

3. Federatia Industriei Hoteliere din Romania



AHR - Asociatia Hotelierilor din Romania a fost înfiinţată în 24 martie 1990.

De la 22 martie 1996, si-a schimbat denumirea in Federatia Industriei Hoteliere din Romania

(FIHR), fiind o asociatie profesional-patronala nonprofit, cu scopul de a deveni "vocea"

reprezentativa a industriei ospitalitatii din Romania – hoteluri si restaurante.

Dupa schimbarea denumirii din martie 1996, noul statut al FIHR (Federatia Industriei

Hoteliere din Romania) prevede ca "este o organizatie profesionala independenta, non-profit,

non-guvernamentala, apolitica, avand ca scop dezvoltarea concurentiala si promovarea

activitatii hoteliere si a restaurantelor din Romania".

Dintre membrii FIHR putem aminti trei categorii: unitati hoteliere, membri asociati si

membri afiliati.

A. Unitati hoteliere – 100 hoteluri (50 companii). Toate hotelurile care fac parte din lanturile

hoteliere internationale ce opereaza in Romania sunt membre ale FIHR, iar toate hotelurile

membre reprezinta – 25.000 camere, circa 65% din cifra de afaceri a sectorului hotelir, cu

aproximativ 15.000 angajati,, cu cele mai inalte calificari, standarde de operare si calitate a

serviciilor.

B. Membrii asociati:

- Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism

- Asociatia Nationala Maitre d`Hotel

- Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier-Turistic

- Clubul National al Someleriei

- Asociatia Romana de Catering/ACATER.

C. Membrii afiliati (companii, furnizori ai industriei hoteliere si restaurantelor).

Federatia Industriei Hoteliere din Romania/FIHR este o organizatie profesional-patronala

nationala care reprezinta interesele de afaceri ale industriei ospitalitatii din Romania in

mediile parlamentare/legislative, guvernamentale, mass-media, organizatii non-

guvernamentale, sindicate etc., precum si la nivel european si mondial, prin afilierile sale. 100

hoteluri reprezentative membre ale FIHR ofera peste 25.000 camere de la 1 la 5 stele, iar circa

15.000 angajati cu cele mai inalte calificari si servicii sunt la dispozitia clientilor romani si

straini.



FIHR nu este o organizatie de protectie a consumatorilor, nu are puteri de reglementare sau

control asupra practicilor curente de operare ale hotelurilor si restaurantelor care sunt sau nu

membre ale FIHR.

Scopurile principale ale FIHR sunt:

- promovarea si protejarea intereselor de afaceri specifice, ale tuturor operatorilor din

hoteluri si restaurante, fara nici o discriminare, indiferent de modul de administrare, tipul de

proprietate sau de capitalul implicat (proprietate de stat, stat si privat, capital integral romanesc,

capital mixt-roman si strain, orice tip de joint-ventures, etc.).

- urgentarea procesului de privatizare totala a activelor nerevendicabile din industria

hoteliera, furnizand in acest sens organismelor legislative si guvernamentale solutii si expertiza

membrilor nostri sau a partenerilor externi din asociatiile internationale la care sunt membri;

- sa contribuie, prin experienta si prin profesionistii sai, la imbunatatirea si

compatibilizarea cu normele europe ale legislatiei din sectorul turism, hoteluri si restaurant, cat si

a celei din ramurile conexe, care pot influenta direct sau indirect dezvoltarea durabila,

profitabilitatea si chiar existenta noastra;

- sa contribuie la modernizarea si la realibilitarea hotelurilor si a restaurantelor, prin

capacitatea de experti si profesionisti, pentru imbunatatirea standardelor de dotare, echipare si

confort, in concordanta cu recomandarile OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) si ale

Uniunii Europene;

- sa actioneze drept catalizator in atragerea de investitii straine, know-how si expertiza,

bazati pe calitatea de membri la organizatiile internationale, pe un lobbu sustinut la fonduri

internationale de investitii, banci, lanturi hotelire recunoscute la nivel mondial, etc., institutii cu

care sunt in legatura permanenta. Sa promoveze agresiv Romania ca tara europeana si ca o

adevarata destinatie pentru turism, inclusiv prin protectia mediului si atitudine ecologica;

sa ridice calitatea serviciilor oferite prin pregatire profesionala, educatie, ospitalitate si

management performant.

4. Asociatia Nationala a Turismului Rural, Ecologic si Cultural



In tara noastra se practica de multa vreme, in mod sporadic si neoficial, cazarea la

localnici a vizitatorilor ocazional ai unei asezari rurale. Incepand din 1967-1968, in mod

organizat s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural pentru grupuri de turisti alfati pe

litoralul romanes al Marii Nesgre.

Din 1972 Centrul de Cercetari pentru Promovarea Turismului International printr-un

ordin al Ministrului Turismului, a trecut la identificarea unor localitati rurale reprezentative

pentru satul romanesc cu scopul de a fi lansate si promovate in turism. In urma acestor studii s-a

stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale, din Brasov

au fost desemnate Rucar, Fundata, Sirnea.

In 1974, s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, facand

inaccesibile satele pentru turistii straini.

Dupa 1989 primele gospodarii inscrise in turismul rural au fost in zona Moeciu-Bran-

Rucar. Apoi s-au extins gospodariile inscrise din zonele Barsei, Dornelor, Maramures, Muntilor

Apuseni, Clujului si Marginilor Sibiului.

ANTREC a luat fiinta in 1994, avand in prezent o retea de 30 de filiale (din tot atatea

judete), cu un numar de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice si pensiuni

agroturistice omologate, insumand 7.500 d ecamere. Parcurgand intreg teritoril de la Marea

Neagra spre Bucovina si Maramures peste 2.500 de case au conditii proprii pentru practicarea

turismului rural.

ANTREC – Asociatia Nationala de Turis Rural, Ecologic si Cultural – este o organizatie

neguvernamentala, apolitica, non-profit, membra a Federatiei Europene de Turism Rural

(EUROGITES). A.N.T.R.E.C. este o asociaţie care identifică, dezvoltă şi promovează

ospitalitatea şi turismul rural românesc.

Asociaţia este recunoscută pe plan naţional şi internaţional ca un lider în dezvoltarea turismului

rural românesc, în încurajarea conservării ecologice şi păstrarii culturii tradiţionale româneşti.

Scopul ANTREC este:

- de a identifica si promova potentialul turistic rural

- de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin

seminarii, cursuri de scurta si lunga durata, schimburi de experienta intre ANTREC si

organizatii similare din tara si strainatate;



- de a transmite informatii legate de turismului rural intregii retele ANTREC si institutilor

implicate in mod direct sau inirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;

- de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasifiate si mologate, incluse in

retea, prin mijloace mass-media;

- de a participa la evenimentele importante specifice, atat pe plan intern cat si pe plan

extern (targuri si burse de turism), cu o oferta diversa.

Activităţile turistice ale A.N.T.R.E.C. se concentrează în principal pe:

- identificarea şi promovarea potenţialului turistic rural;

- organizarea de cursuri pentru pregătirea profesională a proprietarilor pensiunilor turistice

rurale, agenţii de turism din domeniul turismului rural, seminarii etc; comunicarea de

informaţii privind turismul rural către instituţiile guvernamentale, administraţiile publice

locale pentru a sprijini această formă de turism;

- organizarea unor campanii active de publicitate pentru pensiunile turistice membre

A.N.T.R.E.C., clasificate, incluse în reţeaua mass-media;

- atragerea de noi pensiuni rurale în reţeaua A.N.T.R.E.C. şi sprijinirea acestora pentru

clasificarea de Autoritatea Naţională pentru Turism;

- participarea la importante evenimente care se derulează pe plan intern şi extern, la nivel

naţional, regional, local şi care includ târguri, expoziţii, conferinţe.

5. Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor din Romania (A.G.V.P.S.)

Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, denumita in

continuare A.G.V.P.S., este persoana juridica de utilitate publica si de drept privat, fara scop

lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.

A.G.V.P.S. are denumire, sediu, patrimoniu, sigla si drapel proprii; durata functionarii acesteia

este nedeterminata



Conform legii in vigoare1, A.G.V.P.S. reprezinta in principal interesele organizatiilor de

vanatori si/sau de pescari sportivi afiliate la aceasta, constituite pe principiul liberei asocieri ca

organizatii nonprofit, cu personalitate juridica si patrimoniu privat, distinct si indivizibil.

Structura A.G.V.P.S.

A.G.V.P.S., persoana juridica recunoscuta prin lege, este forul de reprezentare a

organizatiilor membre, compuse din vanatori, din pescari sportivi ori din vanatori si pescari

sportivi, care sunt legal constituite si afiliate la aceasta potrivit legii si propriului statut.

Organele A.G.V.P.S. sunt:

a) Congresul;

b) Consiliul;

c) Biroul Consiliului;

d) comisia de cenzori.

Congresul este forul suprem de conducere al A.G.V.P.S., constituit din delegatii alesi

pentru o perioada de 5 ani de adunarile generale ale organizatiilor afiliate, potrivit normei de

reprezentare stabilite de Consiliu, care este de un delegat la minimum 200 de vanatori si de un

delegat la minimum 800 de pescari sportivi.

Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normei de reprezentare pot fi

reprezentate in Congres de catre presedintii sau de directorii acestora, in calitate de invitati fara

drept de vot.

Organizatiile afiliate care nu indeplinesc conditiile normelor de reprezentare se pot grupa

si pot desemna prin consens un reprezentant al acestora, cu drept de vot, in Congres.

Patrimoniul A.G.V.P.S.

A.G.V.P.S. are patrimoniu propriu privat, format din urmatoarele categorii de bunuri:

a) bunuri imobile;

b) bunuri mobile constand in:

- mijloace fixe, altele decat bunurile imobile;

- obiecte de inventar;

- mijloace circulante.

Patrimoniul este element de baza al personalitatii juridice a A.G.V.P.S., iar bunurile

acesteia sunt proprietate privata.

1 Statut din 18 august 2005 al Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania



Mijloacele fixe si mijloacele circulante ale A.G.V.P.S. se realizeaza din:

a) cota de participare a organizatiilor afiliate la bugetul de venituri si cheltuieli al A.G.V.P.S.,

egala cu contravaloarea a 5 euro pentru fiecare membru vanator si a 0,5 euro pentru fiecare

membru pescar sportiv;

b) venituri obtinute din activitati economice desfasurate cu caracter accesoriu;

c) donatii, subventii, sponsorizari etc.;

d) orice alte surse, in conditiile legii.

6. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) este o organizatie profesionala-

patronala, cu scop nelucrativ, constituita in baza Legii nr.21/1924 (abrogată de Ordinul 26/2000),

care si-a dobandit personalitatea juridica in anul 1990, prin Hotararea judecatoreasca

nr.2096/1990, avand ca principal obiectiv reprezantarea si apararea intereselor profesionale ale

membrilor so garantarea exercitarii profesiunii in turism. Asociatia este constiuita pe baza

liberului consimtamant al membrilor si reuneste un numar de peste 500 de agentii de turism,

organizate in 14 consilii teritoriale ce acopera intreg teritoriul Romaniei.

Patronatul A.N.A.T. are ca scop reprezentarea, identificarea, promovarea, sustinerea si

apararea sistematica si unitara a intereselor economice, profesionale, tehnice si juridice ale

membrilor organizatiei in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane

juridice si fizice, in plan national si international.

In vederea indeplinirii scopului propus, Patronatul A.N.A.T. are urmatorul obiect de

activitate:

a) reprezinta, promoveaza, apara si sustine interesele economice, tehnice, profesionale si

juridice ale membrilor sai, sustinand libertatea de actiune a acestora in scopul dezvoltarii

si eficientizarii activitatii acestora;

b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii, in scopul asigurarii de sanse egale

fiecaruia dintre membri;

c) initiaza programe de dezvoltare a afacerilor, fiind consultate de Guvern la initierea,

elaborarea si promovarea programelor de dezvoltare, restructurare, privatizare, lichidare

si cooperare economica si participa in structurile de coordonare si gestionare a

programelor cu Uniunea Europeana;



d) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor

colective de munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu

sindicatele, precum si in structurile tripartite de conducere si de dialog social;

e) informeaza opinia publica si institutiile statului asupra problemelor, dezideratelor si

revendicarilor patronatului;

f) asigura pentru membrii sai informatii, facilitarea de relatii intre acestia, precum si cu alte

organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de

specialitate, inclusiv in domeniul formarii fortei de munca;

g) acorda ajutor si credit mutual membrilor sai;

h) sustine initiative legislative si propune reglementari tehnico-administrative necesare

mentinerii si dezvoltarii activitatii patronale, consolidarii structurilor tripartite de

conducere si de dialog social, precum si drepturilor profesionale ale membrilor;

i) combate prejudiciile cauzate membrilor, prin aplicarea abuziva a unor prevederi legale

scoase din context sau a unor masuri administrative, precum si fenomenele de concurenta

neloiala;

j) incurajeaza invatamantul profesional si contribuie la cresterea nivelului de calificare

profesionala in turism, prin dezvoltarea de activitati de formare, evaluare si certificare de

personal;

k) vegheaza ca activitatea in domeniul turismului sa fie exercitata numai de persoane fizice

sau juridice care poseda licenta de turism eliberata de organele legale;

l) sustine, prin reprezentantii sai alesi de Adunarea Generala, interesele membrilor si ale

turismului in general fata de institutiile statului si fata de celelalte organisme cu atributii

in domeniu;

m) exercita atributiile stabilite de lege si de prezentul Statut, direct si prin Consiliile

Regionale ale Patronalului A.N.A.T;

n) activeaza in organismele si in comisiile autoritatilor de profil ale statului pentru

acordarea, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizatiilor/licentelor agentiilor de

turism;

o) sprijina si faciliteaza legaturile intre membrii organizatiei, precum si intre acestia si

reprezentantii autoritatilor publice, pentru rezolvarea problemelor privind evidenta

contabila, impozitarea, problemele sociale, aplicarea legislatiei, promovarea turistica etc.;



p) organizeaza o Comisie de Etica Profesionala care sa medieze eventualele neintelegeri ce

pot aparea intre membri si alte probleme de interes general;

q) apara si promoveaza profesiile: agent de turism, ghid de turism, agent de ticketing etc. pe

langa organizatiile si institutiile de invatamant nationale, precum si pe langa organizatiile

internationale de profil;

r) organizeaza stagii si seminarii de perfectionare profesionala a membrilor sai in tara si in

strainatate;

s) asigura editarea si tiparirea publicatiilor de specialitate, a lucrarilor de sinteza, a studiilor

documentare etc. din domeniul sau de activitate;

t) infiinteaza si administreaza, in interesul membrilor sai, unitati de cultura, invatamant si

cercetare in domeniul activitatii patronale, unitati economico-sociale, comerciale, precum

si banca proprie pentru operatiuni financiare in lei si in valuta;

u) sprijina membrii in realizarea tuturor obiectivelor mentionate in prezentul statut, precum

si a celor prevazute de actele normative in vigoare, fara sa se implice in politica

comerciala a membrilor sai;

v) reprezinta membrii sai in asociatiile si forurile Uniunii Europene si in alte organisme

internationale si interne in domeniu.

7. Federatia Patronala din Turismul romanesc

Federatia Patronala din Turism reprezinta o asociatie foarte importanta in cadrul

Organizatiei Patronale si Profesionale.

Federatia Patronala din Turism, persoana juridica de drept privat, reprezentand o

structura asociativa a luat fiinta in baza sentintei civile nr. 181 din 20 aprilie 1992. a avut in

componenta sa organizatii teritoriale zonale, Dobrogea, Moldova, Oltenia, Transilvania si

Municipiul Bucuresti la care s-a afiliat in 1993 Organizatia Patronala din Turismul Balnear –

OPTBR.

Asociatia este de tip non-guvernamental, apolitica, non-profit, bazata pe criterii

profesionale: ramura de activitate TURISM.



Membrii Federatiei Patronale din Turism sunt de doua categorii: membrii colectivi

(societati de turism - 135) si membri individuali (patroni sau directori de societati de turism -

53).

8. Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti, înfiintat

prin Hotarârea Guvernului nr. 866/1998, în prezent abrogată prin Hotărârea nr. 1122/2004.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucuresti are ca obiect

principal de activitate efectuarea de cercetari fundamentale si aplicative, de interes public si

national, care privesc dezvoltarea si promovarea turismului românesc.

Obiectul de activitate al institutului national cuprinde:

A.Activitati de cercetare-dezvoltare în turism:

a)în cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare;

b)alte activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica;

c)pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu;

d)în cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare.

B.Activitati conexe activitatii de cercetare-dezvoltare în turism:

a)participare la elaborarea strategiei în domeniul turismului;

b)studii de oportunitate si fezabilitate pentru dezvoltarea unor zone si pentru obiective de

investitii;

c)strategii de marketing si planuri de afaceri pentru produse turistice si obiective de investitii;

d)studii privind piata produselor si serviciilor turistice, precum si a domeniilor conexe

turismului;

e)evaluari de societati comerciale, active si terenuri;

f)elaborare de documentatii tehnice pentru participarea la licitatii pentru proiectare, modernizare

si executie în turism;

g)consultanta si asistenta tehnica de specialitate pentru restructurarea agentilor economici;

h)asistenta tehnica pentru proiectarea si executia obiectivelor de investitii din turism si din

domenii conexe acestuia;

i)formare si specializare profesionala în meserii din domeniul turismului;



j)pregatire profesionala în colaborare cu unitati de învatamânt în domeniul propriu de activitate

la nivel postuniversitar prin cursuri postuniversitare, studii aprofundate si altele asemenea;

k)editare si tiparire de publicatii de specialitate: buletine de informare, studii, rapoarte, sinteze,

cursuri tematice, ghiduri, harti, pliante, reviste, monografii si alte publicatii în domeniu;

l)prestari de servicii turistice;

m)proiectare si realizare de baze de date, pagini web si altele asemenea;

n)activitati de transfer stiintific al rezultatelor cercetarii din turism catre alte unitati de cercetare

interesate sau catre agenti economici;

o)organizari si participari la expozitii si manifestari tehnico-stiintifice interne si internationale;

p)activitati de cooperare tehnico-stiintifica internationala.

9. Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR)

Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) si-a inceput

activitatea in anul 1993. Nucleului de baza, i s–a alaturat in decursul anilor tot mai multe

societati comerciale, astfel, in momentul de fata organizatia este compusa din 57 de membrii.

Toti membrii activeaza in domeniul turismulu de intretinere si de sanatate, fiind societati

comerciale recunoscute in trainatate.

Puterea organizatiei consta in faptul ca toti membrii sai au interese comune in dezvoltarea

si promovarea sectorului turistic balnear din Romania.

Scopurile organizatiei sunt:

realizarea unui larg schimb de informatii in vederea dezvoltarii relatiilor de colaborare si

cooperare intre membrii pentru promovarea produsului balneo-turistic al fiecarei societati

membre.

Dezvoltarea unor politici comerciale specifice ale membrilor pe terte piete;

Colaborarea intre membrii organizatiei si intre organizatie si organele de stat comptente

in vederea unei legislatii adecvate pentru protectia patrimoniului hidroclimatic si balneo-

medical national, pentru stimularea dezvoltarii turismului balnear;

Efectuarea unor studii de marketing in interesul membrilor organizatiei;



Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si de

informare, precumsi prin publicatii proprii, cataloage de oferta si alte materiale

promotionale;

Combaterea fenomenelor de concurenta nelioala si a tendintelor de monopol;

Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice;

Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care

isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre a organizatiei;

Colaborare cu institutiile abilitate pentru practicarea activitatilor de turism balnear si

pastrarea caractersitcilor factorilor naturali de cura, conform reglementarilor in vigoare;

Intretinerea si dezvoltarea membrilor in cadrul negocierilor cu sindicatele la nivel de

ramura;

Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilor

balneare membre organizatiei;

Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism,

medicale, ecologice, in vederea realizarii scopurilor noastre;

Stabileste si alte obiective cu acordul majoritatii membrilor si cu respectarea legislatiei in

vigoare;

Promovarea si implementarea unor forme noi de turism balnear de genul wellness, spa-

cluster, intrarea intr-un circuit international si cresterea competitivitatii cu statiuni din

strainatate;

Antrenare a patronatelor si investitorilor potentiali pentru dezvoltarea infrastructurii

statiunilor balneare

Actiuni pentru reevaluarea rolului si importantei turismului balnear in dezvoltarea

turismului romanesc.

10. Asociatia Nationala a Taberelor si Turismului Montan

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar se organizeaza si functioneaza ca

institutie publica cu personalitate juridica, în subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret,

potrivit Hotararii nr. 1721/20081.

1 Hotararea nr. 1721 din 2008 privind organizarea si functionarea Ministerului Tineretului i Sportului



Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va avea în coordonare agentiile

teritoriale ale taberelor si turismului scolar, care au personalitate juridica.

Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar va fi denumita în continuare Agentia, iar

agentiile teritoriale ale taberelor si turismului scolar vor fi denumite în continuare agentii

teritoriale.

Scopul Agentiei este de a organiza activitati de interes public, cu caracter cultural-

educativ pentru copii si tineri si cu caracter social pentru diverse categorii socioprofesionale.

Pentru realizarea scopului sau, Agentia îndeplineste urmatoarele obiective:

aplicarea politicii Guvernului în domeniul turismului pentru copii si tineri;

- initierea, aplicarea si sprijinirea activitatilor cu caracter cultural-educativ pentru

copii si tineri si/sau cu caracter social;

- initierea, dezvoltarea si sprijinirea parteneriatelor în domeniul turismului si

educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale cu alte autoritati si

institutii publice, precum si cu alte persoane fizice sau juridice române sau

straine;

- elaborarea, sustinerea si implementarea legislatiei în domeniul turismului si

educatiei pentru copii si tineri si a programelor sociale;

- autorizarea activitatii institutiilor publice, precum si persoanelor fizice sau

juridice române ori straine care au activitate în domeniul turismului pentru copii si

tineri pe teme educativ-culturale, de vacanta si de timp liber;

- mentinerea, îmbunatatirea si dezvoltarea patrimoniului aflat în administrarea

si/sau în proprietatea sa.

11. Asociatia Nationala pentru Tineret

Autoritatea Nationala pentru Tineret este organ de specialitate al administratiei publice

centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului, finantata prin bugetul Cancelariei

Primului-Ministru.

Autoritatea Nationala pentru Tineret are în subordine: Agentia Nationala pentru

Sprijinirea Initiativelor Tinerilor - ANSIT, Agentia pentru Sprijinirea Studentilor, casele de

cultura ale studentilor, Complexul Cultural Sportiv Studentesc "Tei" - Bucuresti si directiile



judetene pentru tineret, respectiv a municipiului Bucuresti, institutii publice cu personalitate

juridica.

Autoritatea Nationala pentru Tineret îndeplineste urmatoarele atributii principale:

a) aplica politica guvernamentala pentru tineret, fundamenteaza si elaboreaza studii si

cercetari, analize si prognoze privind problemele tineretului direct, prin institutiile aflate

în subordinea sa sau în colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate;

b) aplica politica guvernamentala în domeniul educatiei nonformale pentru copii si tineri;

c) contribuie, prin stimularea performantei si capacitatii tinerilor la realizarea programului

de reforma a Guvernului de integrare în Uniunea Europeana;

d) colaboreaza cu structurile de si pentru tineret legal constituite;

e) elaboreaza programe în scopul finantarii actiunilor proprii;

f) sprijina actiunile structurilor asociative de tineret, actiuni care corespund obiectivelor

cuprinse în programele sale;

g) autorizeaza si avizeaza desfasurarea activitatilor din bazele proprii;

h) stabileste contacte la nivel international cu institutii si organisme similare;

i) sprijina structurile asociative de tineret în realizarea de programe interne si internationale;

j) sprijina formarea, pregatirea si perfectionarea profesionala în domeniul tineretului direct,

prin institutiile aflate în subordinea sa sau în colaborare cu institutii si organisme de

specialitate din tara si din strainatate;

k) organizeaza activitati de profil cu caracter national si international, asigurându-se în acest

fel participarea directa si pe baza de reciprocitate la manifestari similare peste hotare;

l) înfiinteaza centre de tineret noi ori prin amenajarea spatiilor si imobilelor neutilizate din

domeniul public al statului sau aflate în administrarea institutiilor din subordinea sa;

m) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii direct sau prin structurile specializate

din subordine, în domenii de interes comun;

n) avizeaza proiectele de acte normative initiate de alte institutii în domeniul tineretului.

3.2. AGENŢIA DE TURISM

Diversitatea formelor de turism care pot fi practicate pe un teritoriu receptor, precum si

complexitatea elementelor componente ale unui produs turistic, in care serviciile oferite de



prestatori se regasesc în cele mai diferite proporţii, au creat o multitudine de organizaţii şi firme

care mijlocesc sau prestează direct serviciile solicitate de turişti.

Agenţiile de turism private formează veriga de bază a instituţiilor care activează în

industria turismului. Pot fi considerate ca agenţii de turism unităţile economice care dispun de

mijloacele de producţie şi fonduri circulante adecvate pentru concenperea şi prestarea de servicii

în vederea satisfacerii cererii turistice (Legea nr.137/2002 cu modificările ulterioare).

Una din clasificările mai des întâlnite în literatura turistică de specialitate împarte

întreprinderile economice care activează în turism, în funcţie d eprestaţiile oferite, în două

categorii principale:

firme turistice primare, care se consacră exclusiv sau preponderent ctivităţii de

turism şi, în consecinţă, existenţa lor este direct dependentă de rezultatele economice

ale acestei activităţi.

Din acestea fac parte: stabilimentele care oferă servicii de cazare, alimentaţie şi servicii

speciale (ghizi, instructori de sport, interpreţi, etc.), sanatoriile şi clinicile din staţiunile

turistice care oferă servicii de tratatemnt balneomedical, societăţile comerciale

specializate în transporturi turistice (carreers), firmele producătoare de mărfuri pentru

necesităţile turiştilor (cadouri, amintiri etc.), firmele prestatoare de servicii de agrement

etc.

Firmele secundare sau indirecte , a căror activitate principală de prestări servicii

are un caracter general, subordonată intereselor şi cerinţelor populaţiei locale, dar

care într-o anumită măsură prestează şi servicii turistice.

În cadrul întreprinderilor turistice primare, al căror prototip clasic îl constituie agenţiile

de voiaj, birourile de turism, operatorii de tururi – într-un cuvânt, agenţiile d eturism.

Agenţiile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltării şi intensificării circulaţiei

turistice, având rolul unor societăţi comerciale de distribuţie pentru facilitarea contractelor

organizate între clientele turistică potenţială din ţară (zona, localitatea, etc. De reşedinţă a

turiştilor şi firmelor prestatoare de servicii turistice (hoteluri şi restaurante, de transport, de

agrmeent etc.9 din ţată (zona, localitatea, etc.) receptoare, aleasă d eturişti ca destinaţie pentru

vizitare şi petrecerea concendiilor.



În consecinţ, agenţiile de turism organizează, oferă şi derulează o gamă diversificată de

aranjamente turistice, care include deplasarea, sejurul şi agrementul acestora în cadrul

călătoriilor întreprinse.

Agenţiile de turism îndeplinesc, pe lângă funcţiile comerciale de intermediere şi funcţii

de informare – promovare a acţuinilor turistice, care devin o fază deosebit de importantă a

valorificării produselor turistice.

În procesul de dezvoltare a reţelei agenţiiloe de voiaj au apărut, treptat, o serie de

organizaţii turistice puternice, care, în paralel cu activitatea tradiţională de intermediere pentru

vânzarea pe bază de licenţe a bletelor de călătorie (de tren, de avion etc.), au preluat organizarea

de călătorii forfetare cu diferite mijloace de transport („AIRTOUR”, „CARTOUR”,

„RAILTOUR”, „NAITOUR”), pe care le revând agenţiilor mici de voiaj şi birourilor de turism;

acestea, la rândul lor, devin subagenţii pentru vânzarea aranjamentelor respective.

Situaţia ierarhică a organizaţiilor turistice, a agenţiilor de voiaj şi a birourilor de turism

care acţionează pe pieţele turistice din ţările economic dezvoltate, poate fi concretizată în cele de

mai jos:

marile concerne turistice, care s-au transformat în organizaţii monopoliste,

dispunând de o reţea foarte largă de birouri şi puncte de valorificare; acestea ocupă

cea mai mare pondere în turismul organizat de trimitere şi de primire pe piaţa turistică

internaţională din ţările respective;

agenţiile de voiaj de mărime mijlocie, care-şi vând aranjamentele proprii,

contractate cu parteneri externi, şi preiau parţial aranjamentele de la alţi organizatori

de turism mai puternici, raza lor de acţiune este mai mică decât a marilor concerne

turistice, limitându-se în general la nivel regional;

agenţiile şi birourile de turism mici, cele mai numeroase, dar de cele mai multe ori

fără programe turistice externe proprii, ele activând în turismul internaţional, în

principal, ca vânzători ai programelor marilor concerne organizatoare de voiaje. Cu

toate că numărul acestora este mare, agenţiile şi birourile mici ocupă o pondere

modestă în volumul de activitate turistică din ţările respective.

Agenţiile de voiaj îndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate şi de volumul lor

de activitate, următoarele funcţii de coordonare a activităţii turistice:



de creaţie – agenţiile de voiaj promovează şi organizează pentru public excursii către

noi destinaţii; unele din aceste acţiuni pot fi comandate de firmele turistice

specializate, fiind doar executate de agenţia de voiaj;

de promovare – agenţiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru vizitarea unor

ţări, zone, staţiuni etc., prin intermediul diferitelor forme de propagandă, publicitate şi

informare turistică;

de informare – agenţiile de voiaj acordă toate informaţiile turistice solicitate de

clienţii potenţiali la sediul acestora;

de realizare – agenţiile de voiaj organizează aranjamente (programe) special

comandate pentru turiştii individuali şi pentru grupuri organizate.

O definiţie mai cuprinzătoare, ce pare a fi tot mai larg acceptată, este următoarea:

„Agenţia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde misiuni intelectuale, comerciale,

industriale, care constau în procurarea directă sau indirectă – o parte prin el însuşi, o parte prin

terţi (contra unui comision) – de programe turistice (transportul, cazarea, hrana, etc.)” solicitate

de turişti”. Activitatea complexă a genţiilor de voiaj ridică multiple probleme juridice şi

economice, rezultate din rolul intermediar între uriştii care solicită servicii turistice şi prestatoare

de servicii turistice.

Pornind de la specificul activităţii turistice desfăşurate, responsabilitatea agenţiilor de

voiaj poate fi:

limitată la atribuţiile unui simplu intermediar (manadatar), în cazul în care toate

serviciile sunt oferite în numele prestatorilor de servicii turistice;

sporită, pentru activitatea desfăşurată, în situaţia în care creşte rolul de organizator

(de antreprenor) al agenţiilor de voiaj pentru serviciile contractate, ca de exemplu în

cazul voiajelor forfetare practicate la un preţ global (în cazul „I.T.”-urilor şi al

„Package-Tour”-urilor) şi în cazul activităţii desfăşurate direct (pentru mijloacele de

transport sau unităţile de cazare închiriate de agenţiile de voiaj în sistemul pauşal).

În ceea ce priveşte ţara noastră, agenţii economici cu activitate de turism sunt persoane

fizice sau juridice care realizează serviciile turistice, de agrement – divertisment, servicii

balneare, organizarea şi prestarea serviciilor turistice şi alte acţiuni cu caracter turistic.

Serviciile turistice pot fi prestate şi comercializate numai pe baza licenţei şi a brevetului

în „Registru Naţional al Turismului”.



Agentul de voiaj este proprietarul sau managerul unei societăţi desfăşurând acelaşi tip de

activitate, spre deosebire de agentul de turism, care este salariatul aflat în relaţii directe cu

clientela.

Prin agenţia de voiaj se înţelege o societate comercială de turism, care poate deţine un

număr mare de sucursale, denumite pe mai departe agenţii de turism.

Practicienii de la noi motivează neutralizarea termenului de agenţie d evoiaj prin aceea că

se creează riscul confuziei cu agenţia de voiaj C.F.R.. De fapt, în condiţiile prezentate, nu există

o deosebire de esenţă între obiectul de activitate al unei agenţii de turism, care vinde şi bilete la

mijloacele d etransport şi al unei agenţii de voiaj C.F.R.

În primul caz se vor vinde şi produse turistice (sejururi, circuite cuprinzând pachete de

servicii). La rândul său S.N.C.F.R. poate „monta” astfel de produse, pe care să le vândă prin

agenţii sau sucursalele proprii.

În ţările cu activitate turistică susţinută, agenţiile d eturism reprezintă o întreprindere

independentă sau o reţea de sucursale (birouri), având ca obiect rezervarea şi comercializarea de

bilete la mijloacele d etranspor (Franţa – 60-80% din cifra de afaceri), vanzarea produselor

turistice (voiaje forfetare) „fabricate” de către touroperatori. În sens mai larg, touroperatorul

însuşi este un agent de voiaj. În România, sucursalele de vânzare a produselor turistice sunt

numite agenţii de transport – după modelul vânzărilor de zboruri „seci”, care să nu se asocieze

altor servicii în cadrul unui produs turistic – se introduce cu timiditate. Problema principală pare

a fi cea a cedării unor comisioane de către turişti în favoarea vânzătorilor (Franţa – 6,7% pentru

transportul intern şi 10% pentru transportul internaţional).

Agentul economic cu activitate de turism are următoarele drepturi:

a. să presteze şi săcomercializeze servicii turistice, în condiţiile legii;

b. să primească asistenţă de specialitate şi informaţii generale privind strategia şi

programele de dezvoltare a turismului, din partea Ministerului Turismului şi a instituţiilor

din subordinea sa;

c. să fie inclus, la cerere, în programele de pregătire profesională iniţiate de Ministerul

Turismului;

d. să participe la acţiunile d epromovare naţională şi internaţională şi să fie inclus în

cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei naţionale de servicii turistice;



e. să beneficieze de facilităţile acordate de stat şi de alte organisme şi organizaţii, conform

prevederilor legale, în scopul stimulării activităţii de turism;

f. să obţină certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie unde prestează servicii

turistice, corespunzător criteriilor îndeplinite de unitatea respectivă;

g. să obţină reclasificarea unităţilor proprii, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse nivelului de

dotare şi calităţii serviciilor.

Agentul economic din turism are următoarele obligaţii:

a. să realizeze servicii turistice la nivelul şi în limitele prevederilor licenţei prin care a fost

abilitate ca prestator sau comercializator în turism;

b. să se înscrie în Registrul Naţional al Turismului;

c. să se presteze servicii turistice la nivelul unităţii respective;

d. să practice tarife şi preţuri corespunzătoare categoriei de încadrare, potrivit certificatului

de clasificare acordat şi normelor Ministerului Turismului;

e. să funcţioneze cu personal brevetat şi calificat, după caz, în conformitate cu

Nomenclatorul de profesiuni şi funcţii elaborat de Ministerul Turismului şi Protecţiei

Sociale;

f. să afişeze, în formă vizibilă şi clară, lista serviciilorşi tarifelor practicate;

g. să apere interesele şi să asigure securitatea turiştilor, informarea lor adecvată, precum şi

despăgubirea acestora în cazul apariţiei unor prejudicii, conform prevederilor legale;

h. să asigure, potrivit legii, exploatarea raţională a patrimoniului turistic, asigurând totodată

protecţia şi conservarea acestuia şi a mediului;

i. să transmită datele statistice conform sistemului informaţional al turismului şi

reglementărilor Comisiei Naţionale pentru Statistică.



TEMA 3

3.1. Licenţa şi brevetul de turism

Licenta de turism

Agentii economici din turism pot functiona numai pe baza licentei eliberate de administratia

publica centrala de turism, in cazul nostru Ministerul Turismului.

Potrivit Ordinul nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, urmatorii termeni se definesc

astfel:

• agentul economic din turism reprezinta societatea comerciala sau persoana fizica autorizata, care

presteaza sau comercializeaza servicii turistice;

• filiala agentiei de turism constituie un punct de lucru al societatii comerciale, titular al licentei de

turism, situat în afara sediului agentiei, în care se desfasoara activitati specifice agentiei de turism.

Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa

servicii turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de

turism1.

Conditiile de acordare a licentelor de turism difera de la o tara la alta.

In tara noastra, in functie de compleitatea obiectului de activitate, licentele sunt grupate in:

* Licente de turism categoria A, acordate agentiilor care au capacitatea sa desfasoare urmatoarele

activitati:

- organizarea de pachete de servicii in domeniul turismului international si intern;

- vanzarea catre turisti a pachetelor de servicii proprii si a celor contractate cu alte agentii de turism

licentiate;

- rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa, transport, agrement, tratament si cura

balneara, asistenta turistica (ghizi), inchirieri de autoturisme, cu sau fara sofer, obtinerea de vize

turistice;

- rezervarea si comercializarea de bilete pentru mijloacele de transport, spectacole si manifestari

artistice, sportive sau alte activitati de divertisment si agrement in cadrul sejurului sau

programului turistic.

* Licente de turism categoria B, acordate agentiilor care opereaza numai in domeniul turismului

intern si desfasoara aceleasi activitati ca in cazul licentelor de turism categoria A. 1 Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism



Acordarea, vizarea si radierea licentei de turism Licenta de turism se elibereaza de catre Autoritatea Naţională pentru Turism - Directia generala

de autorizare si control din turism, la cererea agentilor economici, şi respectiv a persoanelor fizice care

solicită obţinerea brevetului de turism.

În termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii agentului economic, respectiv a

persoanei fizice, Minitserul Turismului, cu consultarea asociaţiiloe profesionale din domeniul turismului,

va efectua verificările necesare şi va elibera licenţa, respectiv brevetul de turism.

În situaţia în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru emiterea licenţei şi brevetului de turism,

Ministerul Turismului va comunica solicitanţilor motivul pentru care acestea nu pot fi eliberate.

Licenta şi brevetul de turism sunt netransmisibile şi se afişează în copie autentificată la loc vizibil

în incinta agenţiei de turism şi a filialelor acesteia.

În vederea obtinerii licentei de turism agentul economic va prezenta urmatoarele documente:

a)cerere de eliberare a licentei de turism;

b)copie de pe hotarârea judecatoreasca de înfiintare a agentului economic sau copie de pe autorizatia

de functionare, iar în situatia în care din hotarârea judecatoreasca nu rezulta obiectul de activitate, se

va anexa si copia de pe actul constitutiv;

c)copie de pe certificatul de înmatriculare în registrul comertului;

d)dovada constituirii fondului de garantie: scrisoare de garantie bancara sau angajament de plata;

e)copie de pe brevetul de turism al persoanei care conduce activitatea de turism;

f)copie de pe contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, înregistrat la directia de

munca si protectie sociala judeteana sau a municipiului Bucuresti - Camera de munca;

g)copie de pe actul de detinere a spatiului pentru agentia de turism si pentru filialele acesteia;

h)fisa de prezentare a agentiei de turism si a eventualelor filiale ale acesteia, daca este cazul;

i)formularul biletului de turism pentru asigurarea serviciilor;

j)copie de pe ordinul de plata privind transferul în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiilor efectuate

de acesta pentru eliberarea licentei.

Documentatia astfel întocmita se transmite reprezentantului zonal al Ministerului Turismului -

Directia generala de autorizare si control, care verifica documentatia primita, solicitând eventuale

completari. Termenul de solutionare a cererii este de 30 de zile si curge de la data înregistrarii

documentatiei complete.

Eliberarea licentei se face dupa consultarea cu reprezentantii din teritoriu ai asociatiei

profesionale de profil si verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor minime prevazute de lege.

La schimbarea sediului agentiei de turism sau a titularului licentei agentul economic în cauza este

obligat sa solicite eliberarea unei noi licente, întocmind în acest sens urmatoarea documentatie:



a)cerere;

b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind noul sediu*);

c)licenta de turism eliberata anterior, în original;

d)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Pentru înscrierea filialei unei agentii de turism se va întocmi urmatoarea documentatie:

a)cerere;

b)certificat constatator de la oficiul registrului comertului privind sediul filialei*);

c)licenta de turism a agentiei de turism, în copie;

d)brevetul de turism si contractul de munca, în copie, al persoanei care conduce filiala din alta localitate

decât agentia de turism sau copie de pe documentul de calificare ca agent de turism si contractul de

munca al persoanei care conduce filiala din aceeasi localitate cu agentia de turism;

e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Pentru vizarea, din 3 în 3 ani a licentei pentru agentia de turism si filiala acesteia se va întocmi

urmatoarea documentatie:

a)cerere;

b)licenta de turism, în original, pentru agentie si, respectiv, anexa licentei pentru filiala;

c)brevetul de turism al persoanei care conduce agentia, în copie;

d)contractul de munca al persoanei care detine brevetul de turism, în copie;

e)dovada achitarii contravalorii prestatiei efectuate.

Pentru radierea agentiei de turism si, respectiv, a filialei acesteia se va prezenta urmatoarea

documentatie:

a)cerere;

b)licenta de turism si, respectiv anexa licentei de turism, în original.

Suspendarea licentei de turism Licenta de turism se suspenda de catre Ministerul Turismului în cazul în care se constata

nerespectarea uneia dintre situatiile prevazute de lege. Suspendarea se face pentru o perioada de pâna la

un an.

În cazul în care cu ocazia verificarilor efectuate în vederea vizarii licentei de turism se constata ca

nu mai sunt îndeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acesteia, licenta se suspenda pâna la

remedierea deficientelor.

Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada în care agentul economic nu are

încheiata polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agentiei.



Retragerea licentei de turism Retragerea licentei de turism de catre Ministerul Turismului - Directia generala de autorizare si

control se face în situatiile prevazute de lege.

În situatia în care, la verificarea efectuata de reprezentantii Ministerului Turismului - Directia

generala de autorizare si control se constata ca agentia de turism nu mai functioneaza la sediul înscris în

licenta de turism, aceasta se retrage din oficiu, în termen de 15 zile de la notificarea agentului economic,

titular al licentei în cauza, prin scrisoare recomandata.

Potrivit actelor normative in vigoare se sanctioneaza:

- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici fara

licenta de turism;

- desfasurarea activitatilor turistice specifice agentiilor de turism fara licenta sau dupa retragerea

ori suspendarea licentei;

- desfasurarea de activitati turistice specifice agentiilor de turism de catre agentii economici cu

licenta de turism suspendata, nevizata sau cu viza expirata.

Criterii minime pentru eliberarea licentei de turism

Nr. crt.

Criteriile

Agentia de turism tour-operatoare

Agentia de turism

detailista

Filiala tour-operatoare5)

Filiala detailista

1. Agentul economic trebuie

sa aiba prevazute în obiectul de activitate servicii turistice

x

x - -

2. Agentul economic trebuie sa fie înregistrat în registrul comertului

x

x - -

3. Starea si aspectul cladirii în care functioneaza agentia:

- foarte buna si salubra - buna si salubra

x

x

x

x 4. Amplasarea agentiei in

cladire la demisol, parter, mezanin sau la etajul I, usor accesibil2

x

x

x

x

5. Suprafata comerciala a agentiei: -peste 16 mp

x

x

-

-

2 Pot fi acceptate si alte amplasamente, daca sunt situate în cladiri cu destinatie publica. Agentia de turism touroperatoare care nu are activitate de vânzare directa catre turisti poate functiona si la alte niveluri ale cladiri



-peste 10mp - - x x 6. Suprafata comerciala sa

fie folosita in exclusivitate pentru turism3

x

x

x

x

7. Grup sanitar propriu pentru personal sau cu acces facil

x

x

x

x

8. Persoana care conduce activitatea agentiei de turism trebuie sa fie posesoare a brevetului de turism4 , 5

x

x

x

x

9. Asigurarea cu personal calificat ca agent de turism si cu ghizi, posesori ai atestautului de ghid de turism, corespuznator serviciilor turistice comercializate

x

x

x

x

10. Polita de asigurare pentru riscul de insolvabilitate sau faliment al agentiei6

x

x

-

-

11. Utilizarea de autocare clasificate

x x x x

12. Asigurarea serviciilor de cazare si masa numai în structuri de primire turistice clasificate

x

x

x

x

13. Firma x x x x 14. Mobilier adecvat

activitatii desfasurate x x x x

15. Mijloace de

3 Pot fi acceptate, în masura în care spatiul permite, si alte activitati, cum sunt: schimb valutar, xerox, vânzari de suveniruri, ilustrate, carti de turism, ghiduri, harti. 4 În situatia în care înceteaza contractul de munca încheiat între persoana brevetata si agentul economic, înlocuirea acesteia se va face în termen de 30 de zile. 5 În cazul filialei situate în aceeasi localitate cu agentia de turism persoana care conduce filiala trebuie sa fie calificata ca agent de turism. Persoana calificata trebuie sa posede un document care sa certifice absolvirea uneia dintre urmatoarele forme de învatamânt: - facultate de turism; - scoala postliceala de turism; - liceu sau clasa cu profil de turism; - curs de calificare în meseria de agent de turism, organizat de institutii autorizate. 6 Cuantumul sumelor asigurate pe tip de agentie de turism si procedura de asigurare se stabilesc periodic de Ministerul Turismului, prin ordin al ministrului turismului.



telecomunicatii -telefon si fax

x

x

x

x

16. Placheta cu numarul de telefon al Ministerului Turismului, precum si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor amplasata în spatiul comercial

x

x

x

x

Agentii economici din turism, posesori de certificate de clasificare si/sau licente de turism emise

de Ministerul Comertului si Turismului sau de Autoritatea Nationala pentru Turism - Oficiul de

Autorizare si Control, au obligatia ca în termen de 30 de zile de la data publicarii Ordinului nr. 203 din 10

martie 20027 sa solicite preschimbarea acestora cu noile tipuri de documente eliberate de Ministerul

Turismului.

Preschimbarea documentelor se realizeaza de catre Ministerul Turismului gratuit, în baza cererii

agentului economic, însotita de originalul vechilor certificate sau licente si de copia de pe certificatul de

înregistrare la registrul comertului.

Certificatele de clasificare si licentele de turism pentru care nu s-a solicitat preschimbarea în

termenul legal devin nule.

Agentii economici posesori de certificate de clasificare sau licente de turism au obligatia sa

asigure afisarea acestora în original sau copii xerox color, înramate estetic, la receptia structurii de primire

turistice si, respectiv, la sediul agentiei de turism.

7 ORDIN nr. 203 din 10 martie 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism



FISA DE PREZENTARE

a agentiei de turism

..............................................................

1. Denumirea agentului economic ...................................................................... .....................

2. Sediul agentului economic .... ...................................... .................................. .....................

3. Nr. Certificatului de inmatriculare la Registrul comertului ............................. ....................

4. Capitalul social ...................................... ......................................................... .....................

5. Sediul agentiei ...................................... ...................................... ................... ....................

6. Activitatea desfasurata de agentie.............................................................................

.................................................................................................................................................

...................................... ............................................. ......................... ...............................

7. Personal total ...................................... din care, calificat8 ............................... ....................

8. Personal cunoscator de limbi straine de circulatie internationala (se vor anexa atestatele)

............................................................................................................................................

........................................................................................................................ .......................

9. Starea cladirii (foarte buna, buna) ...................................... .................................................

10. Amplasarea in spatiul agentiei (parter, mezanin sau etajul I, etaje superioare)

...................................... ...................................... .................................................................

11. Starea spatiului comercial ...................................... .............................................................

12. Suprafata spatiului comercial (mp) ...................................... ..............................................

13. Echipamente din dotare ...................................... .................................................................

14. Telefon ...................................... ...................................... ....................................................

15. Telefon / Fax ...................................... ...................................... ...........................................

Semnatura autorizata

..............................................

8 Se vor anexa in copie actele de calificare



CERERE DE ELIBERARE A LICENTEI DE TURISM

DOMNULE MINISTRU,

...............................................................................................................................................

(denumirea agentului economic)

cu sediul in localitatea......................... ........................., str. ......................... nr. ......................,

sectorul/judetul ...................... reprezentat prin ......................... ........................., in calitatea de

......................... ......................... va rog sa aprobati eliberarea lcientei de turism, categoria ............

(administrator, presedinte, director)

pentru ......................... ......................... amplasata in localitatea ........................., str. ........................., nr.

..................., sector ................., judet ........................., in vederea desfasurarii urmatoarelor activitati

turistice9 ......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

......................... ......................... ......................... ..........................

Declar ca sunt indeplinite in totalitate criterile de licentiere stabilite de Ministrului Turismului, pe

care le vom respecta in toate perioada desfasurarii activitatii de turism.

Anexam urmatoarele documente:

Semnatura

L.S.

Data .........................

9 Se vor indica serviciile turistice care constituie obiectul de activitate al agentiei de turism



ROMANIA

MINISTERUL TURISMULUI

LICENTA DE TURISM

Categoria .................................................., valabil pana la data de ..........................

Agentia de turism ......................... ......................... situata in ......................... ................................

(sediul)

apartinand de ......................... ......................... ......................... ..................., are conditii materiale

(denumirea agentului economic)

si capacitatea profesionala de a desfasura urmatoarele activitati turistice: ......................... .........................

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

......................... ......................... ......................... ......................... ......................... .........................

......................... ......................... ......................... ......................... ..........................

Prezenta licenta a fost eliberata conform prevederilor ......................... ......................... .................

si documentatiei inregistrate la Ministerul Turismului cu nr. .........................

......................... .........................

(semnatura si stampila)

Nr. .........................

Bucuresti ......................... 20.......

......................... .........................

(Denumirea agentului economic)



Brevetul de turism

Coform acetelor normative in vigoare10, prin brevet de turism se intelege documentul prin care

se atesta capacitatea profesionala in domeniul turismului a persoanelor fizice care asigura conducerea

agentilor de turis sau a structurilor de primire turistice.

Acordarea brevetului de turism11

Conducerea operativa a agentiei de turism, a filialei acesteia din alte localitati, a hotelului, a

motelului, a campingului (cu o capacitate de peste 100 de locuri de cazare), a satului de vacanta, a cabanei

si a unitatii de alimentatie pentru turism de categoria I si "Lux", cu o capacitate mai mare de 50 de locuri

la mese, se asigura de persoane care detin brevet de turism.

În functie de nivelul si de pregatirea profesionala, precum si de îndeplinirea criteriilor minime

prevazute de lege se elibereaza brevet de turism pentru urmatoarele functii:

a) manager în activitatea de turism;

b)director de agentie de turism touroperatoare;

c)director de agentie de turism detailista;

d)director de hotel;

e)director de restaurant;

f)cabanier.

Posesorul brevetului de turism poate ocupa si alte functii decât cele înscrise pe acesta, astfel:

- a) managerul în activitatea de turism poate ocupa oricare dintre functiile prevazute mai sus;

- b) directorul de agentie de turism touroperatoare poate ocupa fie functia înscrisa în brevet, fie functia de

director de agentie de turism detailista;

- c) directorul de hotel poate asigura fie functia înscrisa în brevet, fie conducerea operativa a activitatilor

unui alt tip de unitate de cazare.

În vederea obtinerii brevetului de turism, persoana în cauza trebuie sa prezinte urmatoarea

documentatie:

a)cerere de eliberare a brevetului de turism;

b)dovada privind detinerea dreptului de munca în România, în cazul cetatenilor straini;

10 Potrivit Hotararii Guvernului nr.238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism 11 Conform Ordinului nr. 170 din 3 aprilie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism



c)curriculum vitae;

d)copie de pe actul de identitate;

e)copii legalizate de pe actele de studii si de calificare, de pe alte documente care atesta absolvirea

unor cursuri de specializare si perfectionare profesionala în domeniu;

f)documentele care atesta perioada lucrata în turism:

- copie de pe cartea de munca, avizata de Camera de munca;

- atestatul de ghid, în cazul ghizilor;

- copie de pe contractul de societate, pentru persoanele care au desfasurat activitatea în calitate de

asociati ai societatii comerciale;

- copie de pe certificatul de clasificare sau copie de pe licenta de turism;

g)atestat de limba straina de circulatie internationala, cu exceptia cabanierilor si a directorilor

agentiilor de turism detailiste;

h)atestat de limba româna pentru cetatenii straini;

i)certificat de cazier judiciar;

j)caracterizare de la ultimul loc de munca asupra activitatii desfasurate în domeniul turismului;

k)copie de pe documentul privind plata în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate.

Documentatia întocmita se transmite reprezentantului zonal al O.A.C.T., care va verifica si va

solicita eventualele completari.

În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism,

persoanei în cauza i se comunica în scris motivul.

Termenul de eliberare sau de transmitere a comunicarii privind neeliberarea brevetului de turism

este de 30 de zile de la data primirii si înregistrarii documentatiei complete.

Brevetele de turism se elibereaza pe o perioada nelimitata.

În situatia în care solicitantul nu îndeplineste conditiile pentru eliberarea brevetului de turism, i se

comunica în scris motivul.

În vederea preschimbarii brevetelor de turism, titularii acestora vor transmite reprezentantilor

zonali ai O.A.C.T. în Turism urmatoarea documentatie:

a)cererea de preschimbare a brevetului de turism;

b)documentele de atestare a perioadei lucrate în turism;

c)brevetul de turism, în original;

d)copie de pe documentul privind plata în contul O.A.C.T. a contravalorii prestatiei efectuate;

e)acte care sa ateste situatia actualizata a pregatirii profesionale;



f)curriculum vitae.

Criteriile minime pentru eliberarea brevetului de turism

Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:

A = Manager în activitatea de turism

B = Director de agentie de turism touroperatoare

C = Director de agentie de turism detailista

D = Director de hotel

E = Director de restaurant

F = Cabanier

Nr.

crt.

Criteriile A B C D E F

1. Cetatenie:

Sa indelineasca una dintre conditiile:

-sa fie cetatean al Romaniei

Cetateni straini trebuie:

-sa domicilieze in Romania

-sa detina permis de munca in Romania

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

2. Pregatire profesionala

- Sa fie posesor al unui atestat12 de limba straina

de cirulatie internationala

- Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei

facultati acreditate cu proful de turism

-Sa fie absolvent cu examen de licenta al unei

x

x

x

x

-

x

x

x

x

x

-

x

12 Atestatul trebuie sa fie eliberat de institutii autorizate. Se excepteaza: - absolventii unor forme de învatamânt cu predare într-o limba de circulatie internationala; - absolventii facultatilor de specialitate într-o limba straina de circulatie internationala si cei ai facultatilor de relatii internationale si turism; - cei care fac dovada ca au lucrat la firme de turism în strainatate cel putin un an; - absolventii unor cursuri postuniversitare de limbi straine. Cetatenii straini trebuie sa depuna atestat de limba româna.



facultati acreditate sau al unui colegiu universitar

si sa faca dovada unei activitati în turism13 de

minimum ani în una dintre functiile:

functie de conducere în societati

comerciale din domeniul turismului, cu

exceptia sectorului administrativ

functii de specialitate în Ministerul

Turismului sau în asociatii profesionale din

turism**)

functii de specialitate în societati

comerciale de turism, cu exceptia

sectorului administrativ

receptioner

3

3

5

2

2

3

1

1

2

2

2

3

2

2

3

-

-

1

13 Criteriul privind activitatea în turism se reduce cu 50% în situatia în care solicitantul face dovada absolvirii unui curs de formare manageriala specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianaurie 1990, organizat de institutii autorizate. Functiile de director de agentie de turism touroperatoare sau detailista, director de hotel, director de restaurant pot fi ocupate numai dupa absolvirea unui curs de formare manageriala specific functiei, cu o durata de cel putin 6 luni, efectuat dupa data de 1 ianuarie 1990, organizat de institutii autorizate. Vechimea în activitatea specifica categoriei de brevet solicitat va fi dovedita cu act de

proprietate sau cu contract de locatie de gestiune sau de închiriere si cu certificat de clasificare

ori cu licenta de turism. Vechime dovedita prin carnet de munca, contract de munca sau conventie civila. Organizat de institutii autorizate.

N - Nu poate ocupa functia respectiva.



agent de turism

lucrator gestionar în alimentatia publica

(bucatar, gestionar, barman cu gestiune)

sef de sala

ghid de turism

cabanier

- Sa fie absolvent al unei scoli postliceale în

domeniul turismului, cu durata de 1-2 ani sau al

unui liceu cu profil de turism si:

**sa faca dovada unei activitati în turism de


functii de conducere în societati comerciale

din domeniul turismului, cu exceptia




turism

functii de specialitate în societatile



receptioner

agent de turism

sef de unitate, tehnolog în alimentatia

publica

lucrator gestionar în alimentatia

publica(bucatar-gestionar, barman cu

gestiune sau sef de sala)

-sa fie absolvent al unui curs de formare

manageriala în industria hoteliera si turistica,

specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie

1990

cabanier

-sa fie absolvent de liceu si:

-

-

N

N

N

N

N

N

N

-

-

N

N

-

4

3

N

N

5

N

3

3

4

5

4

N

N

X

3

2

N

N

3

N

2

2

3

4

3

N

N

X

3

4

5

6

N

5

3

3

4

4

5

4

7

x

3

3

4

5

N

4

3

3

4

4

4

4

6

x

1

1

-

-

2

-

1

1

1

-

1

1

1

-



a)sa faca dovada unei activitati în turism de




turism

functii de conducere în societati comerciale

din domeniul turismului, cu exceptia


receptioner

agent de turism

functii de specialitate în societati



sef de unitate, tehnolog in alimentatia

publica

lucrator gestionar în alimentatia

publica(bucatar-gestionar, barman cu

gestiune sau sef de sala)

cabanier

b) sa fie absolvent al unui curs de formare

manageriala în industria hoteliera si turistica,

specific functiei, efectuat dupa data de 1 ianuarie

1990 ****

N

N

N

6*

-

N

N

N

N

-

N

4

4

5*

6

5

N

N

N

x

N

3

3

-

5

4

N

N

N

x

6

4

4

6

6*

5

5

4

6

x

5

4

4

5

5*

5

5

6

5

x

-

1

-

1

1

1

1

2

1

x





3.2. Ghizii de turism

Actul normativ ce sta la baza atestarii ghizilor este Ordinul nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor

metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea

ghizilor de turism

Ghidul de turism14 este persoana care, in baza certificatului de calificare si a atestatului, poate

asigura desfasurarea in bune conditii a programelor turistice.

Categoriile de ghizi utilizate in activitatea de turism din Romania sunt:

- ghid local care asigura asistenta turistica pe un teritoriu limitat

- ghid national, care asigura asistenta turistica pe teritoriul national si in strainatate

- ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:

montan, drumetie montana

arta

supraveghetor

animatie

habitat natural: fauna, flora

ornitologie

sportiv (alpinism si catarare pe stanci, schi, inot, bob, inot, canotaj, iahting, zbor cu

aparate ultrausoare-deltaplan, parapanta,etc.)

Formarea profesionala a ghizilor

Formarea profesionala a categoriilor de ghizi de turism se poate realiza:

a) in cadrul sistemului national de invatamant;

b) in cadrul sistemului de formare profesionala a adultilor.

Planurile si programele de pregatire pentru calificarea in meseria de ghid de turism se elaboreaza

de catre unitatile care organizeaza cursurile de calificare si specializare, in conditiile legii.

Specializarea profesionala pentru categoria de ghid de turism national sau ghid de turism

specializat se realizeaza numai pentru persoanele care detin certificat de calificare de ghid de turism.

14 Potrivit Ordinului nr. 637/2004 ptr aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selectionarea, scolarizarea, atestarea si utilizarea ghizilor de turism



Atestarea ghizilor de turism

Profesia de ghid de turism poate fi exercitata de persoane fizice detinatoare de atesta de ghid.

Atestatul de ghid de turism este documentul eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului, prin care se confirma capacitatea profesionala a persoanelor fizice calificate in profesia de

ghid de turism de a exercita activitatea in una dintre categoriile de ghizi de turism.

In vederea obtinerii atestatului de ghid de turism local solicitantul va prezenta urmatoarele

documente:

a) cerere

b) copie de pe actul de identitate

c) copie de pe certificatul de calificare in profesia de ghid de turism

d) copie de pe atestul privind cunoasterea unei limbi straine, iar in cazul persoanelor fizice, cetateni ai

statelor Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, si o copie de pe atestul privind

cunoasterea limbii romane

e) certificat de cayier judiciar

f) certificat medical

g) doua fotografii tip buletin de identitate

h) certificatul de absolvire a cursului de specializare profesionala (in cazul categoriilor de ghid de turism

national si specializat).

Documentatia astfel intocmita se prezinta Ministerului Transporturilo, Constructiilor si

Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism.

In situatia in care solicitantul nu indeplineste conditiile pentru eliberarea atestatului de ghid de

turism, acestuia I se comunica motivul.

Termenul de eliberare a atestatului de ghid de turism sau de raspuns, dupa caz, este de 30 de zile

de la data primirii si inregistrarii documentatiei complete.

Profesia de ghoid de turism poate fi exercitata fie ca activitate de baza, fie ca activitate

complementara (numai de ghizii detinatori de atesta si ecuson de ghid de turism), fie pe cont propriu (de

catre persoane fizice autorizate potrivit legii).

Ecusonul de ghid de turism se elibereaza de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism.



In cazul in care se constata inregistrarea unui numar de mai mult de 5 reclamatii, care in urma

verificarii de catre reprezentantii cu atributii ce control din minister se constata ca sunt intemeiate, se va

lua masura retragerii atestatului de ghid de turism.

Masura retragerii atestaului de ghid de turism se contesta in termen de 30 de zile de la data

comunicarii acestei masuri posesorului atestatului de ghid de turism.

Conditii privind selectionarea candidatilor ptr cursurile de calificare profesionala in profesia de ghid

de turism local

1.sa aiba vârsta minima de 18 ani si vârsta maxima de 65 de ani;

2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

4.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara

defecte fizice, de vorbire sau de auz);

5.sa cunoasca satisfacator cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin atestat

privind cunoasterea unei limbi straine, pentru persoanele fizice române si atestat privind cunoasterea

limbii române, pentru persoanele fizice straine;

6.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.

Conditiile pentru participarea la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de

turism national si ghid de turism specializat

În vederea participarii la cursurile de specializare profesionala pentru categoriile de ghid de

turism national si ghid de turism specializat, candidatul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

1.sa aiba calificarea profesionala pentru profesia de ghid de turism;

2.sa aiba cel putin studii liceale cu bacalaureat;

3.sa aiba vârsta minima de 18 ani si vârsta maxima de 62 de ani pentru ghidul de turism specializat si,

respectiv, 65 de ani pentru ghidul de turism national;

4.sa nu fi suferit condamnari (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

5.sa fie apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sanatos clinic si psihic, fara

defecte fizice, de vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic*);

6.pentru categoria de ghid de turism specializat trebuie sa aiba cunostinte temeinice, teoretice si practice,

specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care opteaza;

7.sa cunoasca temeinic cel putin o limba straina de circulatie internationala, dovedita prin test de

verificare;

8.sa aiba cunostinte de cultura generala, dovedite prin test de verificare.



Atestarea îndeplinirii criteriilor se realizeaza prin prezentarea de copii de pe documente. Acestea

se pastreaza la organizatorul cursului.

*) Conditie necesara pentru ghidul de turism specializat - ghid sportiv, ghid montan.



Tema 4

4.1. SALVAMONTISM- UL

Organizarea activităţii de salvare în munţi

Activitatea de salvare în munţi cuprinde patrularea preventivă, asigurarea permanenţei la punctele

şi refugiile SALVAMONT, căutarea persoanei dispărute, acordarea primului ajutor medical în caz de

accidentare şi transportarea accidentatului sau a bolnavului la prima unitate sanitară. Această activitate

este desfăşurată de salvatori montani.

Consiliile judeţene în a căror rază administrativ-teritorială se află trasee montane şi/sau pârtii de

schi organizează servicii publice judeţene SALVAMONT care coordonează activitatea de prevenire a

accidentelor montane şi de salvare în munţi a persoanelor accidentate şi a bolnavilor.

Serviciul public judeţean SALVAMONT are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montană în judeţ;

b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane;

c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din

judeţ;

d) asigură preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele montane şi transmiterea acestora la şefii de

formaţie SALVAMONT sau la înlocuitorii acestora;

e) asigură permanenţa la punctele şi refugiile SALVAMONT;

f) organizează activitatea de pregătire profesională a salvatorilor montani în judeţ;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montană prevăzute de legislaţia în

vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean.

În localităţile pe teritoriul cărora există trasee turistice montane şi/sau pârtii de schi consiliile

locale pot organiza, în condiţiile legii, servicii publice locale SALVAMONT.

Serviciul public local SALVAMONT are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montană la

nivel local;

b) angajează, formaţiile necesare de salvatori montani;

c) asigură participarea salvatorilor montani, la formele de pregătire profesională organizate de

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România;



d) colaborează cu serviciul public judeţean SALVAMONT;

e) îndeplineşte orice alte atribuţii în ceea ce priveşte salvarea montană prevăzute de legislaţia în

vigoare sau stabilite prin hotărâre a consiliului judeţean şi, respectiv, local.

Serviciul public judeţean sau local SALVAMONT îşi constituie formaţiile astfel:

a) prin încheierea de contracte de muncă, contracte de colaborare sau contracte de voluntariat cu

fiecare salvator montan, în baza legislaţiei în vigoare;

b) prin încheierea de contracte civile de prestări de servicii cu societăţi civile profesionale de

salvatori montani sau cu organizaţii neguvernamentale care au ca scop salvarea montană şi care

pun la dispoziţie întreaga echipă sau echipele necesare activităţii de salvare montană.

Formaţia de salvare montană este alcătuită din minimum 6 membri salvatori montani.

Numărul formaţiilor SALVAMONT este stabilit prin hotărâre a consiliului judeţean sau local,

după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, în funcţie de

caracteristicile zonei montane, de afluenţa turiştilor, schiorilor şi alpiniştilor în zona montană respectivă.

Formaţia de salvare montană are următoarele atribuţii principale:

a) deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea

primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit, pentru a fi preluat de personalul

medical de specialitate;

b) patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în

staţiunile turistice montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă;

c) orice alte sarcini la care s-a obligat prin clauzele contractului în baza căruia a fost angajată.

Fiecare formaţie de salvare montană este condusă de un şef de formaţie ales de membrii acesteia.

Şeful formaţiei are sarcina de a organiza activitatea de patrulare, de a mobiliza formaţia pentru intervenţie

în timpul cel mai scurt, de a asigura coordonarea activităţii de intervenţie şi de a asigura instruirea

permanentă a formaţiei.

Şeful formaţiei de salvare montană îşi numeşte înlocuitorii care preiau atribuţiile acestuia în cazul

indisponibilităţii titularului.



Formaţia de salvare montană este dotată de către consiliul judeţean sau local, după caz, cu

materiale de intervenţie, salvare şi transport al accidentatului sau al bolnavului, conform baremurilor

prevăzute în anexa nr. 11.

Baremurile pot fi suplimentate prin decizie a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din

România.

Conducătorul formaţiei SALVAMONT răspunde de folosirea şi de păstrarea acestor materiale.

Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT este dotat cu echipament şi trusă de prim ajutor,

conform baremurilor prevăzute la anexa nr. 1 din aceesi lege.

Pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă la locul accidentului, membrii formaţiilor SALVAMONT

vor efectua o perioadă de instruire la nivelul serviciilor de ambulanţă judeţene sau al unităţilor de primire

a urgenţelor din cadrul spitalelor judeţene.

Însemnele, legitimaţiile şi culorile distinctive ale echipamentelor membrilor echipelor

SALVAMONT sunt unice pe întregul teritoriu al României şi se stabilesc de către Asociaţia Naţională a

Salvatorilor Montani din România.

Folosirea acestor însemne de către persoane neautorizate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform

legislaţiei în vigoare.

La acţiunile de patrulare preventivă sau la intervenţiile cu un grad redus de complexitate pot

participa ca voluntary şi persoane care nu au calitatea de salvator montan, cu acordul şefului formaţiei de

salvare montană, care va ţine o evidenţă a acestora.

Finanţarea serviciilor publice judeţene sau locale SALVAMONT, inclusiv dotarea şi echiparea

cabanelor cu aparatură, instrumente şi materiale necesare desfăşurării activităţii, se face din bugetele

proprii ale judeţelor sau din bugetele locale, după caz.

Nominalizarea cabanelor care trebuie echipate şi dotate se face prin hotărâre a consiliului

judeţean sau local, după caz, cu consultarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

Serviciile medicale de urgenţă furnizate de formaţiile SALVAMONT cu personal medical

autorizat se subcontractează cu serviciile de ambulanţă.

În cazul accidentelor în munţi formaţiile SALVAMONT apelează serviciul de ambulanţă care are

obligaţia de a prelua de la acesta accidentaţii care necesită spitalizare.

Membrii formaţiilor de salvare montană, care au încheiat contracte de colaborare şi de voluntariat

şi care participă la activităţile de prevenire a accidentelor, de patrulare preventivă, salvare, pregătire şi

perfecţionare, pot fi scoşi de la locul de muncă pe durata desfăşurării acestora, prin negociere între

1 Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi



consiliile judeţene sau locale, după caz, şi unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară

activitatea. Pentru perioada respectivă membrii echipelor SALVAMONT beneficiază de salariul mediu pe

economie şi de menţinerea calităţii de persoană încadrată cu contract individual de muncă la

unităţile/instituţiile unde aceste persoane îşi desfăşoară activitatea.

Fiecare membru al formaţiei SALVAMONT primeşte, pe perioada activităţii de patrulare,

precum şi de salvare în munţi constând în căutarea, acordarea primului ajutor medical şi transportul

accidentatului, o indemnizaţie de periculozitate care se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean sau

local, în raport cu riscurile şi cu condiţiile naturale specifice, precum şi cheltuielile de cazare şi transport.

Agenţii economici din turism asigură echipelor SALVAMONT prioritate la utilizarea mijloacelor

de transport pe cablu şi a serviciilor de cazare şi alimentaţie pe perioada în care acestea sunt în acţiuni de

patrulare preventivă şi de salvare în munţi.

Serviciile publice SALVAMONT beneficiază de o frecvenţă radio de urgenţă naţională, care este

pusă la dispoziţie în mod gratuit, precum şi de o pereche de frecvenţe de lucru pe repetor pentru probleme

de organizare şi cooperare în munţi, care sunt asigurate, de asemenea, gratuit.

Refugiile şi bazele SALVAMONT trebuie să fie dotate cu staţii de radioemisie fixe.

Membrii formaţiilor de salvare montană încheie asigurări pentru răspundere civilă profesională,

de viaţă sau pentru accidente.

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are, în domeniul prevenirii

accidentelor montane şi organizării activităţii de salvare în munţi, următoarele atribuţii:

a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare montană din întreaga ţară, având

dreptul de a emite norme tehnice obligatorii în activitatea de salvare montană;

b) organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;

c) organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor montani;

d) organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor montani;

e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică în profesia de salvator montan;

f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;

g) organizează echipe speciale de salvatori montani;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statutul său.

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este recunoscută ca asociaţie de utilitate

publică.



Poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are vârsta de cel puţin 18 ani;

b) nu are antecedente penale;

c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fişa medicală;

d) a parcurs formele de pregătire profesională şi a efectuat un stagiu de aspirantură, stabilite de

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România;

e) are o conduită demnă şi morală;

f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia Naţională a Salvatorilor

Montani din România.

Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de Asociaţia Naţională a

Salvatorilor Montani din România la examene de reconfirmare a dreptului de liberă practică în profesia de

salvator montan.

Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevăzute la alin. (1) duce la pierderea dreptului de

liberă practică în profesia de salvator montan.

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România stabileşte prin norme proprii şi alte

situaţii care determină pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator montan.

Prevenirea accidentelor montane

Amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice montane

Traseul turistic montan trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să prezinte interes şi să facă legătura între două sau mai multe obiective;

b) să fie accesibil atât vara, cât şi iarna, scop în care se vor evita, atât cât este posibil, versanţii sau

crestele expuse la viscole ori la curenţi puternici de aer. In condiţii speciale de altitudine sau de

teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;

c) să evite zonele favorabile producerii avalanşelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor

masive de pietre;

d) să nu necesite construirea prea multor amenajări - podeţe, balustrade, trepte - şi să permită

îmbunătăţirea potecii - lărgirea ei, acoperirea porţiunilor surpate -, fără cheltuieli mari; să nu

traverseze zone întinse de grohotişuri sau de mlaştini.



În funcţie de desfăşurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc următoarele sisteme

de marcaje:

a) marcaje în grup, care au, iniţial, un parcurs comun, după care semnele se ramifică succesiv pe

diferite trasee;

b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;

c) marcaje în circuit, care au acelaşi punct de plecare şi de sosire;

d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit şi magistrală, în general traseu de

creastă, din care se ramifică sau către care se dirijează mai multe trasee secundare;

e) marcaje pentru traseele dus-întors.

Pentru marcarea traseelor turistice montane şi pentru asigurarea uniformităţii şi respectării

inscripţionării internaţionale se utilizează semnele prevăzute în anexa nr. 3. De asemenea, indicatoarele de

trasee turistice montane sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.

Documentaţiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi şi pentru modificarea traseelor

existente se întocmesc de către consiliile judeţene sau locale, după caz, şi de Asociaţia Naţională a

Salvatorilor Montani din România şi cuprind:

a) date de bază - traseul, unitatea montană, judeţul sau judeţele în a căror rază se află traseul;

b) date privind execuţia şi întreţinerea marcajului şi a traseului;

c) harta traseului la una dintre scările: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.

Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislaţiei în

vigoare, în baza documentaţiilor prevăzute la art. 32 şi la iniţiativa consiliului judeţean sau local, după

caz, în a cărui rază se află traseul şi a Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.

Condiţiile materiale şi financiare necesare lucrărilor de amenajare şi întreţinere a traseelor

turistice montane se asigură de consiliile judeţene şi/sau locale sub a căror autoritate funcţionează

serviciul public SALVAMONT.

Pentru întreţinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii următoarele lucrări:

a) periodic se curăţă, se repară şi se îmbunătăţesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de

balustrade, treptele, cablurile şi lanţurile de sprijin, copertinele şi punţile peste ape şi se înlătură

toate obstacolele care barează trecerea;



b) în fiecare primăvară se completează şi se înlocuiesc stâlpii, săgeţile, indicatoarele, inscripţionările

şi semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;

c) stâlpii de marcaj din zonele de avalanşe se schimbă pe teren ferit, iar marcajul se înlocuieşte pe

aceste porţiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.

Măsuri de prevenire a accidentelor montane

Pentru adăpostirea persoanelor aflate în dificultate, surprinse de schimbări meteorologice bruşte

în zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajează sau se reamenajează refugii.

Lucrările de amenajare, precum şi de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a

punctelor sanitare SALVAMONT se execută de către consiliile judeţene şi locale în a căror rază

administrativ-teritorială se află, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.

Fondurile necesare pentru amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, precum şi pentru

construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT şi a punctelor sanitare SALVAMONT se asigură din

bugetele proprii ale judeţelor şi din bugetele locale.

Persoanele fizice sau juridice care administrează cabane montane au următoarele obligaţii principale:

a) să doteze cabanele, cu finanţarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare

luminoase pentru orientarea turiştilor în timpul nopţii şi în condiţii meteorologice care prezintă

pericol de accidentare; post telephonic fix sau mobil şi staţie de emisie-recepţie radio; mijloace de

avertizare sonore la cabanele de creastă, care vor fi folosite în mod intermitent pentru orientarea

turiştilor în timpul unor condiţii meteorologice deosebite, precum şi ca semnal de alarmă în caz

de accidente, semnal stabilit convenţional între cabanieri, echipele SALVAMONT, unităţile din

apropiere ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne şi staţiile meteorologice;

materiale, instrumente şi medicamente prevăzute în anexa nr. 1, pentru cabane;

b) să monteze la cabane panouri cu traseele din zonă, diferite pentru sezonul de vară şi pentru cel de

iarnă, cu marcarea distinctivă a porţiunilor periculoase şi a refugiilor care pot fi folosite;

c) să întocmească registrul de trafic al turiştilor la cabană;

d) să afişeze zilnic buletinul meteorologic;

e) să informeze turiştii asupra celor mai convenabile căi de acces, în funcţie de condiţiile

meteorologice ale zilei.



Persoanele fizice sau juridice care organizează acţiuni turistice în munţi au următoarele obligaţii

principale:

a) să utilizeze ghizi montani calificaţi, dotaţi cu mijloace de comunicaţie (telefon mobil, staţie radio

de comunicaţie) capabile să asigure legătura cu punctele de alarmare a formaţiilor

SALVAMONT;

b) să informeze turiştii asupra condiţiilor meteorologice ale zilei;

c) să recomande turiştilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;

d) să utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componenţei grupului şi condiţiilor

meteorologice.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) neorganizarea de către consiliile judeţene, care au zone montane în raza administrativ-teritorială,

a serviciilor publice SALVAMONT;

b) neefectuarea de către consiliile judeţene sau consiliile locale, după caz, a lucrărilor de amenajare

şi întreţinere a traseelor turistice montane;

c) neasigurarea formaţiilor SALVAMONT şi a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de

materiale, medicamente, instrumente şi dispozitive prevăzute în prezenta hotărâre;

Contravenţiile se sancţionează cu amenzi de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele

prevăzute la lit. a) şi b);

cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c) şi d).

Amenzile se aplică şi persoanelor juridice.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul anume împuternicit al

Ministerului Turismului.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei asigură, prin direcţiile judeţene de sănătate publică, convocarea şi

instruirea anuală a cabanierilor nominalizaţi şi a ghizilor montani pentru acordarea primului ajutor

medical şi folosirea medicamentelor din dotarea cabanelor turistice.



ANEXA 12

BAREMURI

de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT şi a cabanelor cu instrumentar medical,

medicamente, materiale sanitare şi

cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al

bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană

1. Baremul de dotare a fiecărui membru al formaţiei SALVAMONT cu echipament individual şi

materiale necesare pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona

montană:

2 A Hotărârii Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi

- bocanci tip alpin: a) de iarnă; b)

de vară;

- costum alpin (pantalon de vară,

bluză de vară, pelerină de

ploaie, pantalon de iarnă, bluză

vătuită, şosete de lână,

suprapantalon, vestă vătuită,

parazăpezi, hanorac

impermeabil);

- bocanci de schi;

- costum de schi;

- căciuliţă de schi;

- mănuşi de protecţie;

- schiuri complete (schiuri, beţe

de schi, legături alpine, legături

de tură, piei de focă);

- ochelari de protecţie;

- cască de protecţie;

- vestă de siguranţă;

- colţari;

- piolet;

- rucsac;

- aparatură de emisie-recepţie

radio;

- telefon mobil;

- binoclu;

- trusă medicală individuală;

- lanternă cu baterii;

- briceag.

2. Baremul de dotare cu instrumentar sanitar de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu medicamente a

trusei individuale de prim ajutor medical a fiecărui membru al formaţiei SALVAMONT:

A. Instrumentar medical de prim ajutor:

- pipetă 2 buc.

- foarfece drept 1 buc.

- pensă Kocher 1 buc.

- pensă Pean dreaptă 1 buc.

- pipă Guedel 1 buc.

- atelă cervicală



- atele Krammer de diferite

mărimi, atele gonflabile sau alte

materiale pentru imobilizări de

fracturi, seturi 4 buc.

- "batista salvatorului" sau alte

dispozitive ajutătoare pentru

respiraţia gură la gură 1 buc.

- cutie din metal - 20/12 cm 1

buc.

- coliere 2 buc.

B. Materiale sanitare:

- apă oxigenată 200 gr

- alcool sanitar 200 gr

- alcool iodat 5% 200 gr

- comprese sterile, cutii 2 buc.

- feşi 5/8 4 buc.

- feşi 10/10 4 buc.

- vată medicinală 200 gr

- garou 1 m

- role de leucoplast 1 buc.

- pansament cu rivanol 2 pachete

- pansament individual 2 buc.

- tifon 1 m

- mănuşi

- mănuşi chirurgicale

- folie izolantă, tip Sirius, pentru

protejarea accidentatului 1 buc.

- soluţii perfuzabile

C. Medicamente:

- algocalmin tablete 20 buc.

- aspirină tablete 20 buc.

- bioxiteracor spray 1 flacon

- colir oftalmologic antiseptic 1

flacon

- nor spray 1 flacon

- paracetamol tablete 20 buc.

- unguent cu antibiotice 1 tub

- scobutil 20 tablete

- codeinfosfat 10 tablete

- decongestionant nazal 1 flacon

- loperamid 10 tablete

- metoclopramid 10 tablete

- cărbune medicinal 10 tablete

- proculin picături 1 flacon

- saprosan pulvis 1 flacon

- muşeţel (plicuri) 1 pungă

- nitroglicerină 1 flacon

- trombină uscată 1 flacon

3. Baremul minim de dotare a echipei SALVAMONT cu echipament şi materiale pentru intervenţie,

salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană:

- akijă (targă pentru transport

iarna) 2 buc.

- targă cu roţi 2 buc.

- tărgi speciale 2 buc.

- dispozitive de transport în

abrupt 2 buc.

- troliu 1 buc.

- sonde avalanşe 10 buc.



- corzi alpine diferite 4 buc. x 80

m

- carabiniere 40 buc.

- cordeline diferite 4 buc. x 50 m

- aparatură de iluminat 2 buc.

- aparatură pentru avertizare 1

buc.

- aparatură de căutare în avalanşă

1 buc.

- saci de dormit 6 buc.

- saltele izopren 6 buc.

- corturi 2 buc.

- surse de încălzire (primusuri) 2

buc.

- câini de căutare 1

- mijloace de transport auto

specifice (scutere de zăpadă,

ambulanţă, maşină de teren),

opţional 1 buc.

- ciocane alpinism 2 buc.

- pitoane diferite 40 buc.

În funcţie de complexitatea zonei de activitate, la această dotare generală se adaugă şi

alte materiale specifice, conform normelor emise de Asociaţia Naţională a Salvatorilor

Montani din România.

4. Baremul de dotare a cabanelor cu instrumentar medical de prim ajutor, cu materiale sanitare şi cu

medicamentele care se acordă gratuit accidentaţilor sau bolnavilor:

A. Instrumentar medical de prim ajutor:

- pipetă 1 buc.

- foarfece drept 1 buc.

- pensă Kocher 1 buc.

- pensă Pean dreaptă 1 buc.

- pipă Guedel 1 buc.

- atele Krammer de diferite

mărimi, atele gonflabile sau alte

materiale pentru imobilizări

fracturi, seturi 4 buc.

- "batista salvatorului" sau alte

dispozitive ajutătoare pentru

respiraţia gură la gură 1 buc.

- cutie din metal - 20/12 cm 1

buc.

- coliere 2 buc.

B. Materiale sanitare:

- apă oxigenată 200 gr

- alcool sanitar 200 gr

- alcool iodat 5% 200 gr

- comprese sterile, cutii 2 buc.

- feşi 5/8 4 buc.

- feşi 10/10 4 buc.

- vată medicinală 200 gr

- garou 1 m

- role de leucoplast 1 buc.

- pansament cu rivanol 2 pachete

- pansament individual 2 buc.

- tifon 1 m



C. Medicamente:

- algocalmin fiole 5 buc.

- algocalmin tablete 20 buc.

- aspirină tablete 20 buc.

- bioxiteracor spray 1 flacon

- colir oftalmologic antiseptic 2

flacoane

- nor spray 1 flacon

- tetraciclină unguent 1 tub

- unguent cu antibiotice 1 tub

- saprosan pulvis 1 flacon

- muşeţel (plicuri) 1 pungă

- nitroglicerină 1 flacon

- dicarbocalm 1 cutie

- antinevralgice 20 tablete

- talazol 1 flacon

- clorocalcin 1 flacon

- bixtonim 2 flacoane

- piramidon 30 tablete

- emetiral tablete 1 flacon

- revulsin 1 tub

- ramnolax 2 flacoane

- cărbune medicinal 1 cutie

- paracetamol 20 tablete

- codeină fosfatică 1 flacon

- scobutil 1 flacon

- ulcerotrat 20 tablete

- loperamid 20 tablete

- furazolidon 2 flacoane

- romergan 10 tablete

- diazepam 10 tablete

- laxative comprimate 10 tablete

- hiposerpil 10

- comprimate

- miofilin 10 tablete

- milfidipin 10 tablete

- propanolol 10 tablete

- ampicilină 40 capsule

- biseptol 20 tablete

- metoclopramid 4 fiole

- papaverină 4 fiole

- scobutil compus 4 fiole

- fortral 2 fiole

- atropină 2 fiole

- dogoxin 2 fiole

- furosemid 2 fiole

- adrenalină 3 fiole

- efedrină 5% 3 fiole

- cofeină 4 fiole

- miofilin 4 fiole

- calciu bromat 2 fiole

- xilină 2% 6 fiole

- hemisuc de H 10 fiole

- diazepam 2 fiole

- hidrocortizon acetat 4 fiole

- glucoză 33% 4 fiole

- adrenostazin 4 fiole

- venostat 4 fiole

- ser antiviperin 2 fiole

- anatoxină tetanică 4 fiole

- talc 10 plicuri.

5.. Baremul de dotare a cabanei cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi

turiştilor accidentaţi în zona montană:

- corzi alpine 80 m 2 buc. - sonde avalanşă 10 buc.



- akijă (targă pentru transport

iarna) 1 buc.

- targă alpină pentru vară 2 buc.

- carabiniere 10 buc.

- ciocan alpin 1 buc.

- lanterne 4 buc.

- pitoane diferite 20 buc.

- cordeline - 50 m 2 buc.

- rucsac 1 buc.

ANEXA 23

CRITERIILE

de clasificare a traseelor turistice montane

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de

dificultate şi nivelul de echipare a turiştilor.

a) Timpul de mers se înscrie în fişa tehnică şi pe indicatoare, exprimat în ore, fracţiuni de oră şi, mai rar,

în minute şi se va calcula astfel:

- pe teren plat şi pe pante mici, 4 km/h;

- în urcuş, pe potecă amenajată, 350 m diferenţă de nivel/h;

- în urcuş, pe potecă neamenajată, 250 m diferenţă de nivel/h;

- în coborâre, pe potecă amenajată, 450 m diferenţă de nivel/h;

- în coborâre, pe potecă neamenajată, 400 m diferenţă de nivel/h.

La o oră de mers se adaugă 10 minute necesare odihnei. Distanţa în kilometri se

utilizează în calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat şi cu maximum 20% de mers

pe pantă cu înclinare de maximum 10 grade.

Pentru calcularea distanţelor şi timpilor de mers se efectuează măsurători pe teren şi pe

hartă.

b) Sezonalitatea este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în: trasee de primăvară şi

de toamnă, trasee de vară şi trasee de iarnă.

c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

- trasee cu grad mic de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 3 - 6 ore;

diferenţa de nivel - 300 - 700 m; efort fizic moderat, care nu necesită pregătire fizică

specială;




- trasee cu grad mediu de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 4 - 8

ore; diferenţa de nivel - 500 - 1.000 m; efort fizic susţinut numai pe unele etape ale

traseului, care necesită o condiţie fizică şi orientare bune;

- trasee cu grad mare de dificultate, cu următoarele caracteristici: durata traseului - 5 - 9

ore; diferenţa de nivel -800 - 1.500 m; efort fizic continuu şi intens, care necesită o foarte

bună condiţie fizică şi antrenament înainte de abordarea traseului.

d) Nivelul de echipare solicitat drumeţilor este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart

în:

- trasee care nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se

desfăşoară pe poteci amenajate, drumuri forestiere şi nu prezintă porţiuni accidentate;

- trasee care necesită echipament de drumeţie de complexitate medie; acest tip de traseu se

desfăşoară pe poteci cu porţiuni accidentate, grohotişuri, pante alunecoase cu grad de

înclinare mediu;

- trasee care necesită echipament de drumeţie special şi complex; acest tip de trasee se

desfăşoară pe poteci accidentate, puţin conturate şi/sau pe porţiuni fără potecă, cu pante

abrupte care necesită uneori ajutorul mâinilor pentru ascensiune.

ANEXA 34

SEMNELE

utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane şi condiţiile

de detaliu tehnic pe care acestea trebuie să le îndeplinească

pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizează următoarele semne:

a) banda verticală - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite şi magistrale, care

sunt, de regulă, trasee de creastă;

b) crucea cu braţe egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legătură;

c) triunghiul echilateral - pe fond alb - şi punctul într-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea

traseelor secundare;

d) punctul cu cercuri duble de culoare albă şi roşie pentru traseele dus-întors.

Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roşu, galben şi albastru, obligatoriu pe fond alb.




Pentru asigurarea uniformităţii şi respectării inscripţionării internaţionale semnele de marcaj vor

îndeplini următoarele condiţii de detaliu tehnic:

a) se vor încadra într-un patrulater imaginar cu laturile de 16 - 20 cm;

b) benzile de culoare vor avea o lăţime de 6 cm, iar cele de culoare albă, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16

cm);

c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare albă, de 3 cm (3 +

10 + 3 = 16 cm);

d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare albă, o lăţime de 3 cm (3 +

10 + 3 = 16 cm);

e) crucea de culoare va avea cele două benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare albă, de 5

cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);

f) semnele de marcaj se vor aplica în ambele sensuri de circulaţie, la distanţe astfel apreciate încât

să fie uşor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe direcţii de mers şi la înălţimea de 1,5

- 2 m faţă de sol;

g) în golurile alpine şi în poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stâlpi confecţionaţi

din ţevi metalice; stâlpii vor fi vopsiţi mai întâi cu grund de protecţie, apoi cu vopsea de culoare

albă şi neagră, în dungi alternative de 30 cm lăţime, vor fi prevăzuţi la partea inferioară cu gheare

pentru fixarea în fundaţii de ciment şi apoi, în pământ şi la partea superioară, cu o paletă pentru

semnele de marcaj;

h) pentru protecţia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind

interzisă fixarea în cuie a altor indicatoare;

i) în zonele stâncoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau

pe lespezi plate din piatră, implantate în grămezi de pietre, cimentate, cu o înălţime de 0,4 - 0,6

m; în zonele în care traseul turistic montan este bine trasat şi nu are ramificaţii nu se va face exces

de semne, dar se vor marca în mod deosebit intrările în pădure (din drumuri, poieni, goluri alpine,

văi) prin unul sau mai multe semen uşor vizibile;

j) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, în grup, unul sub

altul, şi nu alternativ, la distanţe mari unul de altul; în zonele stâncoase semnele de marcaj se vor

grupa orizontal;

k) în punctele de inflexiune a direcţiei de mers a potecii se vor aplica săgeţi bicolore (culoarea albă

+ culoarea marcajului), care vor indica unghiul direcţional; săgeata va avea o lungime de 40 - 50

cm, o lăţime totală de 8 – 10 cm şi unghiul direcţional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade,

75 grade, 90 grade, 105 grade şi de 120 grade;



l) în zone deosebit de circulate şi expuse fenomenului de ceaţă marcajul care va indica apropierea

refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atenţionare acustic sau vizual, acţionat

electric sau mecanic; în cazul cabanelor funcţionarea acestui sistem va fi în responsabilitatea

cabanierului;

m) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante şi rezistente la ger, căldură,

soare, umezeală şi agenţii poluanţi corosivi;

n) se va evita marcarea drumurilor publice şi a drumurilor forestiere altfel decât prin tăbliţe

indicatoare, la capetele acestora; în cazul în care un traseu turistic montan se interferează cu un

drum public, traseul va fi marcat astfel încât să fie bine relevate intrările şi ieşirile din drumul

public.

ANEXA 45

INDICATOARELE

de trasee turistice montane şi standardizarea acestora

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:

a) indicatoarele de direcţie sunt: indicatoare de direcţie simple, care au o lungime de 68 cm şi o

lăţime de 28 cm, şi indicatoare de direcţie duble, care au o lungime de 78 cm şi o lăţime de 28

cm;

b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm şi

63 cm/87 cm), în funcţie de volumul de informaţii pe care îl conţin, şi sunt amplasate pe verticală

sau pe orizontală, pe un picior sau pe două picioare;

c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor conţine informaţii despre traseele turistice

montane marcate şi principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezintă.

Pe indicatoarele de la intrările şi ieşirile de pe traseu vor fi trecute şi dificultăţile

drumeţiei astfel:

- pericol de avalanşă;

- cornişă pe traseu;

- dificultăţi alpine (pasaje, săritori);

- condiţii meteo care pot influenţa substanţial parcursul;

- orientare dificilă;




- pantă mare şi alunecoasă;

d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, râuri, monumente ale naturii, vârfuri de munte, şei

importante, pentru alte obiective culturale şi de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din

plăci fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticlă, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32

cm/45 cm, în culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:

- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare albă pe fond de culoare albastră sunt

pentru lacuri şi râuri;

- tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare neagră pe fond de culoare galbenă

sunt pentru monumente ale naturii; tablele toponimice inscripţionate cu litere de culoare

neagră pe fond de culoare albă sunt pentru alte obiective de interes turistic.

Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea şi implantarea lor se

vor face cu respectarea următoarelor condiţii:

- stâlpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m înălţime şi

de 0,10 m - 0,12 m grosime; stâlpii se vor îngropa în fundaţii solide, la o adâncime de

0,50 m - 0,70 m;

- paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe direcţia de mers, iar săgeţile,

pe direcţia axului traseului; săgeţile indicatoare de direcţie vor menţiona obligatoriu

obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers până la acesta şi semnul de marcaj;

- tablele indicatoare, care se vor instala în punctele de convergenţă (răspântie) a mai multe

trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii inscripţionate

unele sub altele: semnele de marcaj, direcţiile de mers şi timpul, unele indicaţii speciale

(Drum periculos; Atenţie, cad pietre.)

Locurile de începere a traseelor turistice montane, precum şi intersecţiile traseelor marcate vor

avea amplasate obligatoriu, în ambele sensuri, indicatoare confecţionate din plăci fibrolemnoase

impermeabilizate sau din fibră de sticlă.


Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor

montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi



4.2. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului

Pentru realizarea politicii de dezvoltare si promovare a turismului prin valorificarea si protejarea

potentialului turistic din România, se constituite Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea

turismului, prin Ordonanta nr. 8 din 27 ianuarie 1998. De asemenea, Hotarârea nr.511/1998 aprobă

Normele metodologice privind constituirea şi utilizarea acestui fond.

Potrivit acestor acte normative, Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se

constituie şi se gestionează de către Minitserul Turismului1.

Programul anual de dezvoltare a produselor turistice şi Programul anual de marketing şi

promovare se elaborează de către Minitserul Turismului, în colaborare cu asociaţiile profesionale din

turism, cu autorităţile locale, şi se aprobă prin hotarâre de Guvern.

Fondul pentru promovarea si dezvoltarea turismului se constituie din urmatoarele surse:

a) din contributia pentru turism, stabilita la 3%, platita de:

- agentii economici detinatori de capacitati de cazare, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra

veniturilor încasate pentru serviciile turistice, inclusiv cele de alimentatie publica, oferite în pachet, pe

baza de bilet;

- agentiile de turism, indiferent de forma de proprietate, calculata asupra veniturilor proprii, încasate sub

forma de comision, din activitatea turistica.

b) veniturile încasate de Oficiul de Autorizare si Control în Turism si de Oficiul de Promovare a

Turismului, stabilite prin hotarâre a Guvernului;

c) o parte din venitul net al Institutului National de Formare si Management pentru Turism, stabilita de

Ministerul Turismului o data cu aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;

d)sponsorizari, în conditiile legii.

Din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se finanteaza, total sau partial,

programele si activitatile de dezvoltare si promovare a produselor turistice din România, respectiv

programele si activitatile de marketing si de promovare turistica, reprezentare si informare turistica în tara

si în strainatate, creare si dezvoltare de produse turistice, alte activitati de dezvoltare si promovare a

turismului, în conformitate cu politica nationala în domeniul turismului.

Platitorii mentionati mai sus, care si-au achitat contributia la Fondul special pentru promovarea si

dezvoltarea turismului, beneficiaza de cota redusa a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile turistice,

1 Hotararea nr.511/1998 privind aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului speciale pentru promovarea si dezvoltarea turismului.



inclusiv de alimentatie publica, oferite în pachet, pe baza de bilet. De cota redusa a taxei pe valoarea

adaugata beneficiaza si agentiile de turism pentru comisionul încasat.

Agentii economici din statiunile balneoclimaterice nu datoreaza contributia anuala la Fondul

special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, pentru serviciile de cazare, masa si tratament

prestate cumulat, a caror contravaloare se deconteaza pe baza de bilete de tratament.

Nu pot fi finantate proiecte propuse de persoane fizice şi persoane juridice române autorizate

conform legii, care se află în una din următoarele situaţii:

a. sunt declarate conform legii în incapacitate de plată;

b. au plăţile /conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;

c. nu au achitat la termen contribuţia pentru turism de 3% la Fondu speciale pentru promovarea si

dezvltarea turismului, în cazul în care o datorau;

d. au restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale

de stat, bugetele locale şi la fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;

e. persoanele fizice în cauză se fac vinovate de declaraţii false cu privire la situaţia lor economică;

f. persoanele fizice în cauză au încălcat, cu bună ştiinţă, prevederile unui alt contract finanţat din

fonduri publice;

g. persoanele fizice în cauză au fost condamnate pentru: furt, abuz de încredere, gestiune

frauduloasa, inselaciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals,

deturnare de fonduri.

Obligatia calcularii si varsarii sumelor rezultate din aplicarea prevederilor legii revine agentilor

economici respectivi.

Suma datorata se stabileste la data încasarii contravalorii prestatiilor, fiind mentionata în mod

expres pe documentul de plata. Ele se varsa lunar în contul Fondului special pentru promovarea si

dezvoltarea turismului pâna la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care au fost stabilite.

Finantarea si realizarea programelor si actiunilor din Fondul special pentru promovarea si

dezvoltarea turismului se fac pe baza Programului anual de marketing si promovare si a Programului

anual de dezvoltare a produselor turistice.

Programul anual de dezvoltare a produselor turistice se elaboreaza de catre Ministerul Turismului si se

aproba de catre Guvern, împreuna cu Programul anual de marketing si promovare.

Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se repartizeaza astfel:

a) 70% pentru actiunile de marketing si promovare;

b) 30% pentru actiunile de dezvoltare si creare de produse turistice.



Finantarea din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face cu prioritate

pentru:

a) acoperirea cheltuielilor curente si de capital ale Oficiului de Autorizare si Control în Turism si ale

Oficiului de Promovare a Turismului;

b) activitati de promovare, reprezentare si informare turistica, în tara si în strainatate;

c) activitati de cercetare a pietei turistice interne si internationale;

d) programe si activitati de creare si dezvoltare de produse turistice;

e) acordarea de credite pe termen mediu, cu dobânda preferentiala egala cu rata inflatiei, pentru

proiecte de investitii în turism. Acordarea acestor credite se va face prin intermediul societatilor

bancare, pe baza de conventie;

f) actiuni de constientizare, educare si formare a turistilor si a populatiei cu privire la turism, la

protejarea si conservarea mediului înconjurator;

g) programe de dezvoltare a sistemelor de informare turistica interna si internationala;

h) programe si actiuni de instruire si formare profesionala;

Constituirea si gestionarea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se

efectueaza de catre Ministerul Turismului, ca ordonator principal de credite.

Sumele constituite ca venituri la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului vor

fi cheltuite în exclusivitate în scopul pentru care a fost constituit.

Disponibilul existent la finele anului în contul Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea

turismului se reporteaza cu aceeasi destinatie pentru anul urmator.

Controlul constituirii Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se realizează

de către Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism şi de către personalul de specialitate al

Ministerului Turismului, în baza delegaţiei emise în acest scop.

În cadrul acţiunii de control se vor verifica, în principal, următoarele aspecte:

a. determinarea corecta a bazei de calcul şi a valorii contribuţiei pentru turism de 3%;

b. virarea integrală şi în termen la Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului a

sumei datorate;

c. reflectarea corectă în contabilitate a sumelor datorate şi virate la Fondul special pentru

promovarea si dezvoltarea turismului.

Controlul utilizării Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului se face de către

instituţiile abilitate.



Anexa 1 la Hot.511/1998

DECLARAŢIE

Subsemnatul (numele şi prenumele) ................................................, în calitate de reprezentant al

(denumirea şi sediul)........................................................, având funcţia de ................................................,

declar pe proprie răspundere că nu mă aflu şi, respectiv, persoana juridică pe care o reprezint nu se află,

de la caz la caz, în una dintre următoarele situaţii:

a. în incapacitate de plată;

b. cu plăţile/conturile blocate conform unei hotărâri judecătoreşti definitive;

c. nu sunt (este) vinovat(ă) de declaraţii false cu privire la situaţia economică;

d. nu am (a) încălcat cu buna stiinţă prevederile unui alt contract finanţat din fonduri

publice;

e. cu contribuţia de 3% la Fondul specialpentru promovarea şi dezvoltarea turismului

neachitată la termen;

f. cu restanţe la plata impozitelor şi taxelor datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor

sociale de stat, bugetele locale şi fondurile speciale, mai mari de 90 de zile;

g. nu sunt (este) condamnat(a) pentru: furt, abuz de încredere, gestiune frauduloasă,

înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită, mărturie mincinoasă, fals, uz de fals,

deturnare de fonduri.

Sub sanctiunile aplicate faptei de fals în declaraţii, declar că am verificat datele din prezenta

declaraţie şi, în conformitate cu informaţiile furnizate, o declar completă şi corectă.

Data ............................ Semnătura ..........................



Tema 5

Privatizarea societatilor comerciale din turism

Potrivit Hotararii nr.436/2001 se aproba Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din

turism, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.

Ministerul Turismului va aduce la îndeplinire Strategia privind privatizarea societatilor

comerciale din turism.

Obiectivul strategic al Programului de guvernare în domeniul turismului este relansarea rapida si

durabila a acestui sector prin reconsiderarea locului turismului în cadrul economiei nationale, astfel încât

turismul sa devina un sector prioritar printr-o strategie coerenta a organismelor legislative,

guvernamentale si a administratiei publice locale.

Una dintre principalele actiuni guvernamentale în domeniul turismului o reprezinta încheierea

procesului de privatizare pâna la data de 31 decembrie 2001, actiune fundamentala pentru realizarea

obiectivelor generale ale Programului de guvernare în turism, ca instrument major în reluarea procesului

de dezvoltare si modernizare în turism si de crestere a contributiei sectorului turistic la realizarea

produsului intern brut. Privatizarea în turism urmareste atragerea de investitori recunoscuti în domeniu -

lanturi hoteliere de renume international -, atragerea de capital pentru investitii de dezvoltare si

îmbunatatirea managementului.

În anul 2001 Strategia privind privatizarea societatilor comerciale din turism are la baza

urmatoarele obiective:

1.Preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei de privatizare si realizarea de catre acesta a

procesului efectiv de privatizare.

Portofoliul de societati comerciale preluat de Ministerul Turismului de la Autoritatea pentru

Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului în baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001

este format din 51 de societati comerciale prevazute în anexele la aceasta, precum si din societati

comerciale care vor fi identificate ulterior sau societati comerciale la care statul va deveni actionar dupa

data intrarii în vigoare a acestei ordonante de urgenta.

Portofoliul initial se constituie în general din societati comerciale la care statul este actionar

majoritar sau societati la care statul detine pachetul de actiuni de control.

Societatile comerciale care vor intra în portofoliul Ministerului Turismului dupa data intrarii în

vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 7/2001 sunt societati comerciale din categoria celor

prezentate mai sus, la care procesul de privatizare era în curs de desfasurare la data ordonantei de urgenta,

acesta nefiind finalizat prin încheierea unui contract de vânzare-cumparare de actiuni de catre Autoritatea



pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, si din societati comerciale la care Ministerul

Turismului devine actionar, în general, cu pachete mici de actiuni ca urmare a majorarii capitalului social

cu valoarea terenurilor pentru care se obtine titlul de proprietate dupa privatizare sau ca urmare a rezilierii

de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului a unor contracte de

vânzare-cumparare de actiuni pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

2.Reducerea cotelor de capital detinute de stat la unele societati comerciale ca urmare a retrocedarii unor

active din patrimoniul acestor societati în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile

preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, acolo unde acest lucru este

posibil, astfel încât sa nu afecteze procesul de privatizare în ansamblu al unei societati comerciale.

3.Atribuirea directa de pachete de actiuni detinute la societatile comerciale catre persoanele îndreptatite în

baza Legii nr. 10/2001, fara a se afecta însa privatizarea în ansamblu a societatii comerciale.

4.Finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat printr-

un management privat (locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune etc.).

Vânzarea activelor societatilor comerciale din turism aflate într-un sistem de management privat

(locatii de gestiune, închirieri, asocieri în participatiune) se poate face prin negociere directa cu partenerii

contractuali, în conditiile în care nu este afectata activitatea societatii comerciale care are în proprietate

activele respective, nu este afectata vânzarea actiunilor societatii comerciale, activele respective nu intra

sub incidenta Legii nr. 10/2001 si titularii contractelor de locatie, închiriere sau asociere au efectuat

investitii în activele respective.

5.Utilizarea în procesul de privatizare a sistemului adecvat de facilitati.

Se vor acorda în procesul de privatizare facilitatile fiscale prevazute în Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 52/2001 privind accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor

comerciale din turism si în normele metodologice emise în aplicarea acesteia, cu conditia efectuarii de

investitii de catre cumparator.

6.Publicitatea licitatiilor. În vederea atragerii de investitori pentru societatile si hotelurile importante se va

efectua, pe lânga publicitatea din presa nationala, publicitate pe posturile internationale de televiziune

(TVR International si PRO TV International), precum si pe posturile nationale de televiziune.

Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine mai putin de

50% din totalul actiunilor În categoria acestor societati comerciale se încadreaza în general societati

comerciale supuse programului de privatizare în masa prin cupoane nominative de privatizare, program

demarat în temeiul Legii nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare.



Actiunile acestor societati comerciale, daca sunt tranzactionate pe piata de capital, vor fi acordate

cu prioritate persoanelor îndreptatite la despagubiri în actiuni în baza Legii nr. 10/2001 sau vor fi vândute,

de preferinta, prin licitatie publica cu strigare.

Avându-se în vedere pachetul de actiuni detinut de Ministerul Turismului (sub 50%), pretul de

pornire la licitatie al unei actiuni va fi, de regula, egal cu valoarea nominala a unei actiuni, iar pentru

societatile comerciale ce vor fi vândute pe piata de capital pretul de pornire va fi egal cu pretul de

tranzactionare al respectivelor actiuni pe piata de capital.

Publicitatea vânzarii actiunilor acestor societati comerciale se va face în presa nationala.

La aceste societati comerciale, daca în urma aplicarii Legii nr. 10/2001 retrocedarea se va face în

natura, Ministerul Turismului îsi poate diminua cota de capital social detinuta, pâna la retragerea

definitiva din societatea comerciala.

Aceasta strategie se va aplica si în cazul societatilor comerciale din turism la care statul detine

pachete mici de actiuni, daca vânzarea acestor actiuni nu se încadreaza în procedura privind dreptul de

preemptiune al actionarilor existenti.

II.Privatizarea societatilor comerciale din turism la care Ministerul Turismului detine peste 50% din

actiuni Societatile comerciale din aceasta categorie vor fi clasificate în mai multe subcategorii, în functie

de situatia patrimoniala concreta din cadrul fiecareia si de marimea capitalului social:

1.Societati comerciale rezultate în urma divizarii dintr-o societate comerciala mai mare pe structura unui

singur activ sau a mai multor active, aceste active fiind grevate de contracte de asociere în participatiune,

închiriere sau locatie de gestiune, contracte încheiate pe perioade mari (10-15 ani), facând practic

neatractive asemenea societati comerciale, întrucât societatea nu desfasoara nici un fel de activitate

proprie. Unele dintre aceste societati comerciale sunt constituite pe structura unor active nationalizate si

care vor fi retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.

În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale

la data privatizarii, Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata

licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind, de regula, egal cu valoarea nominala a actiunilor,

avându-se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei.

2.Societati comerciale mijlocii si mari care au mai multe active în patrimoniu, dar activele sunt grevate

aproape în totalitate de contracte de locatie, închiriere, asociere sau leasing imobiliar, vor fi vândute prin

licitatie cu strigare, iar în unele cazuri se va proceda si la vânzarea unor active din patrimoniul acestora

catre titularii respectivelor contracte, daca acestia au efectuat investitii în activele pe care le

administreaza. Pretul de pornire la licitatie va fi de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor, avându-



se în vedere neatractivitatea societatii comerciale în ansamblul ei, datorata existentei contractelor care

greveaza activele societatii comerciale ale carei actiuni se vând.

3.Societati comerciale care au în patrimoniu foarte multe active care se încadreaza în prevederile Legii nr.

10/2001 În aceasta categorie se încadreaza societati comerciale pe Valea Prahovei, în statiunile balneare

sau în orase mari si în Bucuresti.

În functie de rezultatele aplicarii Legii nr. 10/2001 si de situatia concreta a societatilor comerciale

la data privatizarii Ministerul Turismului va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, fiind preferata

licitatia cu strigare, pretul de pornire la licitatie fiind de regula egal cu valoarea nominala a actiunilor,

avându-se în vedere neatractivitatea societatii în ansamblul ei.

4.Societati comerciale mari, a caror situatie patrimoniala este deosebita si care necesita strategie proprie

de privatizare:

a)Societatea Comerciala "Hercules" - S.A. Baile Herculane Avându-se în vedere specificul

balneoclimateric si renumele Societatii Comerciale "Hercules" - S.A. Baile Herculane, starea de

degradare avansata a bazei materiale, procedura de privatizare se va derula pe baza de negociere cu

ofertanti care sa se angajeze la un program de investitii stabilit de acord cu Ministerul Turismului, care sa

conduca la reabilitarea acestei statiuni;

b)Societatea Comerciala "Biroul de Turism si Tranzactii" - S.A. (B.T.T.) Privatizarea societatii

comerciale a început haotic, regasindu-se mai multe forme intermediare de privatizare (leasing, asocieri,

societati mixte), dar si inegala din punct de vedere al efectelor, în cadrul unor active efectuându-se

investitii, alte active generând însa pierderi si debite pentru societatea comerciala; s-au facut operatiuni

juridice succesive si incerte asupra terenurilor societatii, care îngreuneaza si întârzie procesul de

privatizare.

În functie de modalitatea de clarificare a situatiei patrimoniale se poate avea în vedere o divizare

a societatii în mai multe societati comerciale pe criteriul teritorial, urmata de vânzarea actiunilor noilor

societati, constituirea de societati mixte pe structura unor active care sa aduca imediat investitii în activele

respective sau chiar pe întreaga societate ori chiar vânzarea întregului pachet de actiuni prin licitatie sau

negociere;

c)Societatea Comerciala "Neptun-Olimp" - S.A.

Dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare continua datorita lipsei de

fonduri pentru investitii. În ultimul timp s-a produs si o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a

unor constructii. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în

statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru

promovarea statiunii Neptun-Olimp.

În vederea relansarii statiunii Neptun-Olimp trebuie sa se actioneze în urmatoarele directii:



1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze

regimul constructiilor pe plaja si în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie

deteriorat produsul turistic estival;

2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;

3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze

constructia de locuinte, pastrându-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre

Ministerul Turismului;

4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune, precum si întretinerea spatiilor verzi si a lacurilor

de agrement;

5.construirea unor centre de agrement si de recreere, care sa completeze produsul turistic estival - plaja;

6.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor

acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;

7.realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din

statiune, care sa aiba în vedere dezvoltarea acesteia;

8.realizarea unei privatizari axate pe investitii, pe modernizarea si pe dezvoltarea dotarilor,

echipamentelor si serviciilor turistice.

Avându-se în vedere ca nu s-au vândut active din patrimoniul societatii comerciale, precum si

diversitatea activelor acesteia, strategia de privatizare trebuie sa aiba în vedere cât mai multe forme de

privatizare (vânzarea de active, constituirea de societati mixte, vânzarea de actiuni precedata de divizarea

societatii comerciale etc.).

Vânzarea celor 13 active aflate în locatie de gestiune, închiriere sau asociere din perioada 1991-

1993 direct catre partenerii contractuali, avându-se în vedere ca acestia au investit în activele respective

mai mult decât reprezinta valoarea activelor fara investitii. Vânzarea activelor mici (chioscuri, terase

independente, restaurante sau magazine independente) care erau închiriate pe perioada de sezon prin

licitatie sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care necesita investitii.

Divizarea societatii comerciale în 20-25 societati comerciale noi, pe structura complexelor

hoteliere, avându-se în vedere functionalitatea acestora si pastrându-se actuala structura a actionariatului

în noile societati comerciale.

Vânzarea actiunilor noilor societati comerciale prin negociere directa, pe baza de programe de

investitii esalonate pe maximum 3 ani, astfel încât toate activele din statiune sa beneficieze de un program

de investitii care sa conduca la revigorarea întregii statiuni;

d)Societatea Comerciala "Mamaia" - S.A.

Desi dupa anul 1989 baza materiala a statiunii a cunoscut o degradare, în ultimii 2 ani se observa o

reabilitare a acesteia datorita investitiilor efectuate în urma privatizarii de catre cumparatori. În ultimul



timp s-a produs însa o degradare a plajei prin amplasarea pe aceasta a unor constructii, dar si datorita

factorilor naturali. Aceste elemente au avut repercusiuni în scaderea numarului de turisti straini veniti în

statiune pe perioada de sezon si, mai mult, scaderea interesului unor mari touroperatori straini pentru

promovarea statiunii Mamaia.

În vederea relansarii statiunii Mamaia trebuie sa se actioneze în urmatoarele directii:

1.promovarea unei legi privind protectia Litoralului si a plajei Marii Negre, lege care sa reglementeze

regimul constructiilor pe plaja si în zona limitrofa acesteia, astfel încât sa nu se distruga sau sa nu fie

deteriorat produsul turistic estival;

2.clarificarea regimului de administrare a plajelor;

3.elaborarea Planului de urbanism zonal al statiunii, care sa elimine conflictul arhitectural si sa limiteze

constructia de locuinte, pastrându-se caracterul preponderent turistic al statiunii, si avizarea sa de catre

Ministerul Turismului;

4.reconditionarea retelei rutiere si pietonale din statiune;

5.refacerea sistemului de udare din statiune si a spatiilor verzi;

6.realizarea unor parcari moderne în statiune;

7.construirea unor centre de agrement si de recreere care sa completeze produsul turistic estival - plaja;

8.elaborarea unor noi reglementari privind statiunile turistice de interes national, cu evidentierea efectelor

acestui statut asupra regimului investitiilor, alocatiilor bugetare si a facilitatilor;

9.realizarea unui parteneriat între Ministerul Turismului, autoritatile locale si agentii economici din

statiune care sa aiba în vedere dezvoltarea acesteia;

10.realizarea unei forme de privatizare axate pe investitii si pe modernizarea si dezvoltarea dotarilor,

echipamentelor si serviciilor turistice.

Circa 85% din activele societatii comerciale sunt date în contracte de leasing imobiliar sau sunt vândute în

rate pe o perioada de pâna la 5 sau 10 ani. Unele active sunt constituite ca aport în cadrul unor societati

mixte. În administrarea societatii comerciale se mai afla în prezent numai 7 hoteluri si mai multe active de

natura chioscurilor, teraselor independente, restaurantelor independente sau terenuri de tenis.

Diversitatea formelor de administrare a activelor societatii comerciale determina o strategie de

privatizare care trebuie sa aiba în vedere vânzarea de active, constituirea de societati mixte, vânzarea de

actiuni precedata de divizarea societatii comerciale etc.

Vânzarea activelor mici (chioscuri, terase independente, restaurante independente, terenuri de

tenis) si chiar a hotelurilor care necesita un efort investitional mare la care societatea comerciala nu se

poate angaja cu forte proprii, prin licitatie, sau constituirea de societati mixte pe structura unor active care

necesita investitii.



Un alt act normativ care face referire la unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea

nr.137/20021.

Prezentul act normativ stabileste cadrul juridic pentru accelerarea procesului de privatizare, în

baza urmatoarelor principii:

a)asigurarea transparentei procesului de privatizare;

b)vânzarea la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, cu luarea în considerare a tuturor

elementelor ce alcatuiesc oferta de cumparare;

c)asigurarea egalitatii de tratament între cumparatori;

d)aplicarea unor programe de restructurare anterioara privatizarii, cu accent pe externalizarea unor

activitati si/sau active, în special a activelor cu caracter social;

e)reconsiderarea datoriilor societatilor comerciale, în vederea sporirii atractivitatii ofertei de privatizare;

f)instituirea administrarii speciale în perioada de privatizare.

Prevederile prezentei legi se aplica societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a

administratiei publice locale este actionar sau asociat, indiferent de actul normativ în baza caruia

societatea comerciala s-a înfiintat, precum si regiilor autonome.

În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)societati comerciale înseamna orice societate comerciala/companie nationala/societate nationala la care

statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, indiferent de actul normativ în baza

caruia au fost înfiintate;

b)regie autonoma înseamna agentul economic înfiintat în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea

unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, în baza

Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, cu modificarile ulterioare, precum si în baza Legii

administratiei publice locale nr. 215/2001;

c)actiuni înseamna valorile mobiliare emise de societati comerciale; actiunile pot fi ordinare sau

preferentiale în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata,

cu modificarile ulterioare; prevederile prezentei legi referitoare la actiuni sunt aplicabile si partilor

sociale;

d)active cu caracter social înseamna bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societati

comerciale sau regii autonome, de tipul: crese, gradinite, cabinete medicale, dispensare, camine de

nefamilisti sau blocuri de locuinte, cantine, centrale sau puncte termice, grupuri scolare de orice tip, baze

1 LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, este Legea nr.137/2002.



sportive si de agrement, indiferent de tipul acestora, utilitati de interes local sau zonal, gosdpodarii-anexe

si alte asemenea active, inclusiv dotarile si terenul aferent acestora;

e)agent de privatizare înseamna orice persoana juridica, româna sau straina, specializata în activitati

financiare, în fuziuni si achizitii, precum: banci, banci de investitii, societati si fonduri de investitii,

societati financiare, societati care presteaza servicii de contabilitate si audit financiar, consultanta,

intermediere pe piata valorilor mobiliare, precum si cabinete sau societati profesionale de avocatura,

indiferent daca acestea actioneaza individual ori în asociere, cu mentiunea ca persoanele juridice straine

se pot asocia cu o persoana juridica sau firma româna din categoriile sus-mentionate;

f)administrarea speciala în perioada de privatizare înseamna procedura de administrare în perioada

cuprinsa între data intrarii în vigoare a ordinului ministrului institutiei publice implicate sau, dupa caz,

data emiterii deciziei conducatorului autoritatii administratiei publice locale, prin care se instituie

procedura administrarii speciale, si data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor în situatia

unei privatizari finalizate sau data stabilita prin ordin sau decizie;

g)investitii neterminate înseamna obiective de investitii aflate în diferite stadii de executie, inclusiv cele

aflate în faza de proiecte aprobate, care se încadreaza în strategiile de dezvoltare sectoriala ale Guvernului

si care necesita atragerea de fonduri din sectorul privat;

h)construieste, opereaza si transfera semnifica metoda prin care investitorul construieste, finanteaza,

dezvolta si opereaza obiectivul pentru o perioada determinata de timp, dupa care transfera obiectivul

initiatorului, în capacitate deplina de functionare si operare si liber de orice sarcini si obligatii;

i)construieste, detine si opereaza semnifica metoda prin care investitorului i se încredinteaza obiectivul pe

care îl construieste, finanteaza, dezvolta si opereaza pentru o perioada nedeterminata de timp, cu

respectarea reglementarilor sectoriale specifice în vigoare;

j)dreptul de optiune este dreptul investitorului care a subscris si a varsat aportul de capital, în urma unei

majorari de capital, de a cumpara ulterior de la institutia publica implicata pachete de actiuni detinute de

aceasta la respectiva societate comerciala, în termenii si la termenele convenite la data majorarii de capital

social.

Diminuarea participatiei statului la societatile comerciale se realizeaza prin utilizarea

urmatoarelor metode:

a)vânzarea de actiuni;

b)majorarea de capital social prin aport de capital privat;

c)transferul cu titlu gratuit sau vânzarea activelor cu caracter social;

d)orice combinatie a metodelor prevazute la lit. a)-c).



Vânzarea de actiuni

Actiunile se pot vinde la pretul de piata rezultat din raportul dintre cerere si oferta, chiar daca

acest pret este inferior pretului de oferta stabilit de institutia publica implicata. Institutia publica implicata

este singura autoritate competenta sa decida asupra oportunitatii încheierii contractului de vânzare-

cumparare de actiuni, având în vedere pe lânga pret si celelalte elemente care compun oferta de

cumparare. Instantele judecatoresti sau arbitrale nu se pot pronunta asupra oportunitatii încheierii

tranzactiei, ci doar asupra legalitatii acesteia.

Pentru fiecare societate comerciala stabilita prin hotarâre a Guvernului, în raport de domeniul de

activitate, marimea capitalului social, numarul de salariati, situatia financiara, gradul de dezvoltare

industriala si de rata somajului zonei unde îsi desfasoara activitatea societatea comerciala, vânzarea

pachetului de actiuni detinut de catre institutia publica implicata se va face la pretul simbolic reprezentând

echivalentul unui euro. În acest caz institutia publica implicata selecteaza cumparatorul în functie de

celelalte elemente ale ofertei de cumparare, respectiv: volumul investitiilor angajate, numarul de locuri de

munca ce urmeaza sa fie create si capitalul de lucru. Criteriile de selectie si conditiile detaliate în care se

va efectua vânzarea se vor stabili prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi.

Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, române ori straine, care au

avut contracte de vânzare-cumparare de actiuni încheiate cu oricare institutie publica implicata si care au

fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hotarâre judecatoreasca sau arbitrala definitiva si

irevocabila sau ca efect al conditiilor de rezolutiune stipulate în contractele de vânzare-cumparare de

actiuni, precum si cei care înregistreaza datorii bugetare restante.

Vânzarea actiunilor va fi precedata de întocmirea unui dosar de prezentare, în functie de metoda

de privatizare aleasa si de pachetul de actiuni oferit la vânzare, potrivit normelor metodologice emise în

aplicarea prezentei legi.

Dosarul de prezentare va cuprinde si drepturile de proprietate industriala si intelectuala. Datele si

informatiile cuprinse în dosarul de prezentare sau documentul de oferta referitoare la situatia economica,

financiara, juridica si patrimoniala a societatii comerciale respective sunt prezentate pe baza declaratiei pe

propria raspundere autentificata a administratorului unic, a membrilor consiliului de administratie sau a

directorului general, dupa caz, precum si a cenzorilor.

În situatia în care institutia publica implicata decide vânzarea actiunilor prin oferta publica ori

prin metode specifice pietei de capital, la bursele de valori sau pe alte piete organizate, interne ori

internationale, documentul de oferta se va întocmi în conformitate cu reglementarile legale în vigoare

pentru piata de capital.

În cazul vânzarii pachetelor de actiuni reprezentând pâna la 5 % din capitalul social al societatilor

comerciale, institutia publica implicata va întocmi o fisa de prezentare simplificata.



Vânzarea va fi precedata de publicarea unui anunt de vânzare sau a unei oferte de vânzare,

valabila cel putin 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile de la data publicarii.

Institutia publica implicata poate decide justificat prelungirea termenului de valabilitate a ofertei

de vânzare pentru perioade succesive ce nu pot depasi 30 de zile fiecare si care nu pot însuma mai mult de

180 de zile.

În cazul vânzarii unor pachete de actiuni mai mari de 33%, institutia publica implicata sau agentul

de privatizare are obligatia sa solicite eliberarea certificatelor de obligatii bugetare pentru stabilirea

situatiei obligatiilor bugetare ale societatilor comerciale supuse privatizarii.

Organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, pentru bugetul de stat, si ale celorlalte

ministere si institutii, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum si

autoritatile administratiei publice locale, pentru bugetele locale, vor elibera certificatele de obligatii

bugetare în termen de 30 de zile de la data înregistrarii solicitarii, acestea constituind proba exclusiva a

datoriilor bugetare respective ale societatii comerciale.

Pentru eliberarea certificatelor de obligatii bugetare nu se percep taxe.

În mod exceptional, în raport cu circumstantele economice si cu interesul manifestat de potentialii

cumparatori ori tinând seama de alte conditii care ar putea influenta negativ rezultatele unui proces de

privatizare, conducerea institutiei publice implicate poate decide, pentru societatile comerciale la care

institutia publica implicata stabileste strategia de privatizare, modificarea sau revocarea ofertei de

vânzare, precum si schimbarea metodei de privatizare, potrivit principiilor din prezenta lege, în conditiile

prevazute în normele metodologice emise în aplicarea acesteia.

O asociatie constituita din salariati, membri ai consiliului de administratie sau pensionari cu

ultimul loc de munca la o societate comerciala poate dobândi actiuni/parti sociale la respectiva societate

comerciala.

Vânzarea se face prin una dintre metodele prevazute la art. 13 din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu

modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (1) din prezenta lege.

În vederea accelerarii procesului de privatizare institutia publica implicata va asigura accesul

potentialilor investitori în societatea comerciala, înainte de vânzarea dosarului de prezentare, pentru a-i

sprijini sa-si formeze o opinie generala asupra situatiei acesteia, în scopul scurtarii perioadei de formare a

unei decizii privind achizitionarea pachetului de actiuni ce va fi scos la vânzare la aceasta societate

comerciala.

Informatiile care vor fi puse la dispozitie de societatea comerciala vor contine numai date

generale, cu caracter public, iar vizitele vor avea un caracter preponderent tehnic, pentru ca investitorii sa



poata evalua starea actuala a societatii comerciale, perspectivele acesteia dupa privatizare si un volum de

investitii minim necesar.

Dupa vânzarea dosarului de prezentare, la cererea potentialului cumparator, în conditiile

prevazute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi, institutia publica implicata si

societatea comerciala supusa privatizarii sunt obligate sa asigure accesul liber la toate datele si

informatiile, cu exceptia celor de natura confidentiala, privind activitatea societatii comerciale, în scopul

întocmirii de catre acesta a propriului raport de expertiza asupra societatii.

Toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social, carora nu li s-a eliberat

certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor întocmi si vor înainta institutiilor

îndreptatite sa emita certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, în termen de 60 de

zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, documentatiile necesare în vederea eliberarii acestuia.

Institutiile abilitate sa elibereze certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului

au obligatia sa emita aceste documente în termen de 15 zile de la depunerea documentatiei si sa transmita,

în termen de 5 zile de la emitere, o copie de pe certificat catre institutia publica implicata.

Administratorii societatii comerciale sunt obligati sa solicite înregistrarea majorarii capitalului

social la oficiul registrului comertului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului.

În cazul în care administratorii nu solicita înregistrarea majorarii capitalului social în termenul

prevazut la alin. (3), oficiul registrului comertului va înregistra majorarea, la cererea institutiei publice

implicate.

În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu

a fost urmata, anterior privatizarii, de majorarea corespunzatoare a capitalului social sau daca certificatul

se elibereaza dupa privatizare, capitalul social se majoreaza de drept cu valoarea terenurilor, care va fi

considerata aport în natura al statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale, dupa caz, în schimbul

careia se vor emite actiuni suplimentare ce vor reveni de drept institutiei publice implicate.

În situatia în care majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor se realizeaza dupa

privatizarea societatii comerciale, cumparatorul sau succesorul în drepturi al acestuia are drept de

preferinta la cumparare de la institutia publica implicata a unui numar de actiuni suplimentare necesare

mentinerii cotei de participatie la capitalul social, existenta anterior majorarii acestuia cu valoarea

terenurilor.

Cumparatorul sau succesorul în drepturi al acestuia îsi poate exercita aceasta preferinta în termen

de 15 zile de la data înregistrarii majorarii capitalului social.

Pretul de vânzare pentru actiunile suplimentare provenite din majorarea capitalului social cu

valoarea terenului, în situatia exercitarii dreptului de preferinta, este egal cu pretul de oferta stabilit de

institutia publica implicata, în conformitate cu prevederile normelor metodologice emise în aplicarea



prezentei legi. Plata actiunilor se va realiza integral sau în rate. Transferul dreptului de proprietate asupra

actiunilor are loc în momentul platii integrale a acestora.

Pâna la expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferinta drepturile de vot conferite de

actiunile emise în conformitate cu prevederile alin. (5) sunt suspendate.

În vederea accelerarii procesului de privatizare autoritatea de mediu competenta va emite, în

termen de 10 zile de la depunerea documentatiei necesare de catre societatea comerciala, avizul de mediu.

În cazul necomunicarii avizului în termenul legal, societatea comerciala este considerata ca îsi desfasoara

activitatea în deplina conformitate cu cerintele legale în vigoare privind protectia mediului.

Institutia publica implicata are obligatia sa includa în dosarul de prezentare sau, dupa caz, în

prospectul de oferta publica obligatiile si raspunderile de mediu stabilite prin avizul de mediu, pe baza

informatiilor cuprinse în bilantul de mediu acceptat de autoritatea de mediu competenta.

Emiterea si/sau revizuirea avizului de mediu este gratuita în cazul societatilor comerciale care

înregistreaza pierderi în bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar anual încheiat.

Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar

majoritar pot dispune înstrainarea unor active cu caracter social, cu titlu gratuit si cu prioritate catre

autoritatile administratiei publice locale, precum si catre institutii publice si vânzarea acestora catre orice

alta persoana fizica sau juridica interesata, cu exceptia celor care au fost revendicate în conformitate cu

prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6

martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile ulterioare.

În situatia în care societatea comerciala decide aplicarea masurilor prevazute la alin. (1), adunarea

generala a actionarilor se va convoca în termen de doua zile lucratoare de la luarea deciziei si se va tine în

5 zile de la publicarea anuntului de convocare.

Adunarea generala a actionarilor va hotarî reducerea capitalului social din cota de participatie a

statului sau a autoritatii administratiei publice locale, în cazul transferului cu titlu gratuit.

Institutia publica implicata poate conveni, prin contractul de vânzare-cumparare, sa îl

despagubeasca pe cumparator pentru prejudicii suferite ca urmare a stabilirii în sarcina societatii

comerciale a unor raspunderi, datorate poluarii mediului din activitati trecute, care nu au fost dezvaluite

cumparatorului de institutia publica implicata sau de autoritatea de mediu competenta.

Institutia publica implicata poate sa negocieze si sa convina acordarea unor garantii

cumparatorului pentru daune cauzate acestuia prin faptul ca societatea comerciala este tinuta sa

îndeplineasca vreo obligatie, inclusiv fata de terti, sau sa suporte vreo pierdere ca rezultat al unor acte,

fapte si operatiuni care nu au fost dezvaluite si nici nu puteau fi cunoscute de catre cumparator ca urmare



a efectuarii propriului audit asupra societatii comerciale si a caror cauza a existat la data încheierii

contractului.

Institutia publica implicata asigura cumparatorilor cu care a încheiat contracte de vânzare-

cumparare de actiuni repararea prejudiciilor cauzate acestora prin executarea unor hotarâri judecatoresti

definitive si irevocabile care obliga la restituirea în natura catre fostii proprietari a bunurilor imobile

preluate de stat.

Valoarea prejudiciului ce urmeaza sa fie reparat potrivit alin. (1) se stabileste de comun acord cu

cumparatorul, iar în caz de divergenta, prin justitie.

Dispozitii speciale privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale supuse

privatizarii

Institutia publica implicata va solicita consiliului de administratie sau administratorilor

convocarea adunarii generale a actionarilor din societatile comerciale cu capital majoritar de stat, care se

va întruni în termen de 5 zile de la data solicitarii pentru a decide asupra fuziunii, divizarii ori dizolvarii si

lichidarii.

În termen de 10 zile de la data la care adunarea generala a actionarilor a aprobat fuziunea sau

divizarea societatii comerciale consiliul de administratie va definitiva documentele necesare.

Hotarârea adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea societatii comerciale

poate fi atacata în termen de 5 zile de la data publicarii.

Proiectul de fuziune sau de divizare întocmit în forma prevazuta de Legea nr. 31/1990,

republicata, cu modificarile ulterioare, se depune în termen de 3 zile la oficiul registrului comertului de

catre administratorul societatii comerciale.

Creditorii societatii comerciale care fuzioneaza sau se divide, care au o creanta anterioara

publicarii proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opozitie în termen de 5 zile de la data publicarii

hotarârii adunarii generale a actionarilor privind fuziunea sau divizarea.

Lichidatorul are obligatia ca, în cel mult 10 zile de la data intrarii în functie, sa întocmeasca

tabelul de creante, care va fi depus la sediul societatii comerciale pentru a putea fi consultat de catre

creditori.

Dreptul de a contesta existenta sau întinderea unei creante ori rangul acesteia în ordinea de

preferinta se stinge în termen de 15 zile de la data comunicarii acestora în scris de catre lichidator.

Vânzarea bunurilor se face pe baza de licitatie cu strigare, licitatie în plic sigilat ori prin

negociere, în conditiile prevazute în normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi.



Contractul de vânzare a bunului adjudecat se încheie sub sanctiunea nulitatii, în termen de cel

mult 10 zile lucratoare de la data adjudecarii licitatiei. Lichidatorul poate prelungi acest termen cu cel

mult 5 zile lucratoare.

Pentru acoperirea pasivului social lichidatorul va efectua plati în contul creantelor creditorilor,

indiferent daca acestea sunt ajunse sau nu la scadenta, din sumele obtinute în urma vânzarii bunurilor

mobile si imobile ale societatii comerciale si a valorificarii creantelor fata de terti, în urmatoarea ordine

de preferinta:

a)pentru acoperirea cheltuielilor aferente vânzarii sau îndeplinirii procedurii de lichidare;

b)pentru achitarea salariilor pe cel mult 6 luni anterioare depunerii la oficiul registrului comertului a

hotarârii adunarii generale a actionarilor de dizolvare/lichidare;

c)pentru realizarea creantelor creditorilor în favoarea carora societatea comerciala a constituit un drept de

garantie reala mobiliara sau de ipoteca asupra bunurilor sale mobile ori imobile din sumele obtinute prin

vânzarea acestor bunuri; aceste prevederi se aplica si în ceea ce priveste privilegiile speciale;

d)în contul creantelor statului sau ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din impozite,

taxe si alte obligatii fiscale stabilite conform legii, din contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat,

precum si la fondurile speciale;

e)în contul creantelor statului, provenite din sumele platite de Ministerul Finantelor Publice pentru

garantiile la credite interne si externe executate, precum si pentru credite externe contractate direct de

catre stat, din care s-au facut subîmprumuturi;

f)în contul creantelor rezultând din împrumuturi acordate de stat, inclusiv în contul creantelor rezultate

din împrumuturile acordate pentru plata gazelor si energiei electrice conform reglementarilor în vigoare la

data acordarii împrumutului, precum si din creditele acordate societatii comerciale de catre un asociat sau

actionar care reprezinta statul, inclusiv cele izvorâte din acte cu titlu gratuit facute de acesta;

g)în contul creditorilor chirografari;

h)în contul actionarilor.

Nici o distribuire de sume catre creditori nu se va putea face mai înainte de ramânerea definitiva a

hotarârilor prin care s-au solutionat cererile formulate în conformitate cu art. 36 alin. (2) ori de la

solutionarea recursului la acestea.

Termenul de prescriptie pentru introducerea cererii prin care se ataca o operatiune sau un act

prevazut de prezenta lege si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr.

44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se valorifica un drept conferit de acestea este de o luna de la data

la care reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta operatiunii sau actul atacat ori de la data

nasterii dreptului, cu exceptia cererilor privind executarea obligatiilor prevazute în contractele de vânzare-



cumparare de actiuni ale societatilor comerciale privatizate, precum si a celor în desfiintarea acestor

contracte carora li se aplica termenul general de prescriptie.

Cererile prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut în prezenta lege si în Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 88/1997, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile ulterioare, ori se

valorifica un drept conferit de acestea sunt de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor si se judeca

de urgenta si cu precadere.

Daca sunt motive întemeiate pentru care partile nu sunt în masura sa îsi prezinte apararile în mod

complet, instanta va putea, în mod exceptional, sa acorde un singur termen în cunostinta de cel mult 5

zile, pentru aceste motive.

Instanta este obligata sa pronunte hotarârea în termen de 3 zile de la închiderea dezbaterilor si sa

comunice partilor hotarârea în cel mult 5 zile de la pronuntare.

Contractele de vânzare-cumparare de actiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare de

institutia publica implicata constituie titluri executorii în cazul neîndeplinirii de catre cumparatori a

obligatiilor pecuniare asumate. Constituie titluri executorii si contractele de garantie reala mobiliara

încheiate între institutia publica implicata si cumparator.

Notificarea prin care institutia publica implicata înstiinteaza cumparatorul asupra desfiintarii

contractului, ca efect al actionarii pactului comisoriu, constituie înscrisul în baza caruia se efectueaza

reînregistrarea ca actionar a institutiei publice implicate de catre societatea de registru independenta care

tine registrul actionarilor respectivei societati comerciale si de catre oficiul registrului comertului, fara a

mai fi necesara îndeplinirea vreunei alte formalitati.

În scopul accelerarii procesului de privatizare institutiile publice implicate pot delega unor agenti

de privatizare exercitiul anumitor drepturi si puteri, în baza unui mandat.

Agentii de privatizare vor prezenta, la cererea institutiei publice implicate mandante, rapoarte cu

privire la activitatile efectuate si vor exercita pe perioada mandatului, în mod exclusiv, atributiile

delegate. Mandatul se acorda în legatura cu privatizarea/restructurarea/lichidarea unei societati comerciale

sau a unui grup de societati comerciale, cuprinse în programe speciale de

privatizare/restructurare/lichidare selectate de institutia publica implicata, în conformitate cu prevederile

normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi, fie pentru vânzarea de actiuni, fie pentru

vânzarea de active.

În termen de 15 zile de la primirea propunerii de vânzare de actiuni/active, formulata de agentul

de privatizare, institutia publica implicata mandanta este obligata sa încheie contractul de vânzare-

cumparare de actiuni/active sau sa comunice motivul refuzului propunerii.

În exercitarea atributiilor ce le revin, potrivit prevederilor prezentei legi, în legatura cu o societate

comerciala sau cu un grup de societati comerciale, agentii de privatizare actioneaza în numele si în contul



institutiilor publice implicate si au toate drepturile aferente actiunilor acestora la societatile comerciale,

inclusiv exercitiul puterilor si beneficiile speciale acordate institutiilor publice implicate prin prezenta

lege si prin normele metodologice emise în aplicarea acesteia, potrivit mandatului acordat, cu exceptia

dreptului la dividende si a oricarui drept de preferinta.

Institutia publica implicata va organiza selectarea prin licitatie restrânsa a agentilor de privatizare

cu care va încheia contracte de mandat, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi,

si care vor derula aceste contracte. La aceasta licitatie vor fi invitati sa participe doar acei potentiali agenti

de privatizare care au fost preselectati de institutia publica implicata pe baza unui set de criterii de

selectie. Indiferent daca actioneaza individual ori asociati, agentii de privatizare în cauza trebuie sa

satisfaca anumite standarde minime de calificare.

Pentru societatile comerciale aflate în proces de privatizare la data intrarii în vigoare a prezentei

legi se instituie de drept procedura de administrare speciala în perioada de privatizare.

Procedurile de privatizare si vânzarile de active aflate în curs de desfasurare la data intrarii în

vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor acesteia, cu recunoasterea valabilitatii actelor si

etapelor consumate.

Societatile comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar

majoritar pot sa participe cu aport de capital la constituirea de societati comerciale cu capital mixt cu

personalitate juridica româna.

Constituirea societatilor comerciale cu capital mixt se va realiza prin asociere cu persoane fizice

sau persoane juridice cu capital majoritar privat.

Societatea comerciala cu capital mixt nou-creata va avea drept de preferinta la cumpararea

activelor, mijloacelor fixe si a imobilizarilor corporale si necorporale ale societatii comerciale fondatoare,

la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, si care sunt necesare si

concura în mod direct la realizarea obiectului principal de activitate al societatii comerciale cu capital

mixt.

Societatea comerciala cu capital mixt îsi poate exercita dreptul de preferinta în termen de 15 zile

calendaristice de la data primirii notificarii intentiei de vânzare facute de societatea comerciala fondatoare

la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.

În cazul neexercitarii dreptului de preferinta societatea comerciala fondatoare la care statul sau o

autoritatea a administratiei publice locale este actionar majoritar va putea vinde bunurile prevazute la alin.

(3), în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cheltuielile institutiilor publice implicate includ urmatoarele:



a)cheltuielile proprii de organizare si functionare, care, în cazul institutiilor publice implicate, altele decât

Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Oficiul Participatiilor Statului si

Privatizarii în Industrie, sunt limitate doar la cele efectuate în scopul privatizarii;

b)cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanti, agenti de privatizare sau firme de avocatura si

cele pentru pregatirea si realizarea privatizarii societatilor comerciale. La propunerea institutiei publice

implicate, prin hotarâre a Guvernului, aceste cheltuieli pot fi suportate de catre societatea comerciala

supusa privatizarii;

c)cheltuielile pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare si postprivatizare pentru expertize,

cautiuni, evaluari în litigii, onorarii executori judecatoresti, documentatii pentru obtinerea avizului de

mediu, precum si alte asemenea cheltuieli;

d)costurile implicate de dizolvarea voluntara si lichidarea societatilor comerciale;

e)sumele cu care institutiile publice implicate participa la majorarea capitalului social al unor societati

comerciale în cazurile prevazute de lege;

f)sumele platite efectiv cumparatorilor, reprezentând daune suportate de institutia publica implicata ca

urmare a garantiilor acordate de aceasta în contractele de vânzare-cumparare de actiuni, si/sau cheltuielile

efectuate pentru combaterea ori stingerea pretentiilor formulate de cumparator, precum si despagubirile

cuvenite potrivit art. 27-29 din prezenta lege;

g)cheltuielile destinate cofinantarii proiectelor PHARE, inclusiv cele aflate în derulare de catre institutiile

publice implicate, la data intrarii în vigoare a prezentei legi.


Hotararii nr.436/2001 privind aprobarea strategiei privind privatizarea societatilor comerciale din turism



Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor, hotelurilor-apartament si a motelurilor Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 1.Starea generala a cladirii - ASPECT

foarte bun x x - - - x x - - - - - bun - - x - - - - x - x - - corespunzator - - - x x - - - x - x x

- FIRMA LUMINOASA x x x - - x x x - x - - - FIRMA - - - x x - - - x - x x

- INSEMN DISTINCTIV REPREZENTAND CATEGORIA UNITATII

x x x x x x x x x X x x

- PARCAJ AUTO PROPRIU CU PAZA: nr locurilor va fi de minim ... % din nr camerelor

30 - - - - 50 - - - - - -

- PARCAJ AUTO PROPRIU: nr locurilor va fi de minim ... % din nr camerelor

- 30 20 20 - - 50 40 30 100 100 100

- GARAJ: nr locurilor va fi de minim ... % din nr camerelor

30 20 - - - 50 40 - - - - -

- INTRARI SEPARATE: - pentru turisti si bagaje

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

X

- pentru personal, primirea marfurilor si materialelor

x x - - - x x - - x - -

- RAMPA DE ACCES AL CARUCIOARELOR PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP FIZIC 3

x x x x - x x x x - - -

2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente: - NR. MINIM (nr camere, garsoniere sau

apartamente) 20 20 15 10 5 10 10 10 5 10 10 5

- HOL DE PRIMIRE (receptie) in suprafata minima de ...mp/camera

2,5 2 1,5 1 0,5 1,5 1 0,5 0,5 x x x



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente:

- RECEPTIE CU: - spatii pentru pastrat bagajele turistilor

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

- spatiu pentru administratie x x x x x x x x x x x x - spatiu pentru pastrarea materialelor sportive ( în zonele unde se practica sporturi de iarna)

x x x - - x x x - - - -

- sistem ptr pastrarea valorilor turistilor x x - - - x x - - - - - - SERVICIU DE RECEPTIE: - de 24 de ore

x

x

x

-

-

x

x

x

-

x

-

-

- receptioner cu program fractionat in functie de fluxul turistic

- - x x - - - - x - x x

- SERVICIUL DE PRIMIRE ACCESIBIL PRIN CLOPOTEL SAU TELEFON IN AFARA ORELOR DE FUNCIONARE A RECEPTIEI

- - - x x - - x x - x x

- INTREGUL PERSONAL DE LA RECEPTIE CALIFICAT

x x x x x x x x x x x x

- PORTAR – USIER x x x - - x x x - - - - - BAGAJIST x x x - - x x x - - - - - COMISIONAR – CURIER x x x - - x x x - - - - - SERVICIU DE SECURITATE SI PAZA x x x - - x x x - - - - - SALA DE MESE PTR PERSONAL LA

HOTELURI DE PESTE 100 DE LOCURI x x - - - x x - - - - -

- OFICII PTR CAMERISTE


3. Instalaţii - SISTEM DE CLIMATIZARE

x x - - - x x - x - - -

- INCALZIRE CENTRALA (unitatile cu activitate sezoniera estivala sunt exceptate)

- - x x x - - x x x x x

- IZOLARE FONICA A SPATIILOR x x x x x x x x x x x x - ILUMINATUL ELECTRIC IN SPATIILE DE

CAZARE: - una sau mai multe surse principale care sa asigure iluminatul cu echivalentul unui bec de 100 W

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

- o sursa individuala pentru fiecare loc (veioza sau aplica), iluminatul cu echivalentul unor becuri de 60 W

-




Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1

- GRUP ELECTROGEN LA HOTELURI CU CAPACITATE DE PESTE...CAMERE

50 50 100 - -- 50 50 10 - - - -

- ASCENSOARE: Silentioase si rapide

x

x

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

In buna stare de functionare - - x x x - - x x - - - - ASCENSOARE PENTRU TURISTI* x x x x x x x x x x x x - ASCENSOARE PENTRU PERSONAL, BAGAJE,

SCOPURI GOSPODARESTI SI SERVICIU LA CAMERA

x x x x x x - - - - - -

4. Suprafata minima a camerelor (Fara grup sanitar si vestibul) - Camera cu 1 pat 16 15 13 11 10 - - - - 13 10 9 - Camera cu 2 paturi 20 18 15 12 11 - - - - 15 11 10 - Camera cu 3 paturi - - - 14 - - - - - - - 13 - Camera cu 4 paturi - - - - 20 - - - - - - 18 - Salonul din apartament 20 18 16 13 12 20 18 16 13 14 12 11 - Dormitorul din apartament 20 18 15 12 11 20 18 16 13 15 12 -

5. Suprafata minima a camerei de baie...mp 4 4 3,5 3 - 4 4 3,5 3 3,5 3 - 6. Inaltimea spatiilor de cazare ... m 2,8 2,8 2,7 2,6 2,5 2,8 2,8 2,7 2,6 2,7 2,6 2,5 7. Culoarele si scarile vor avea latimea minima de 1,40 m (casa scarii va fi separata de culoare)

x x x - x x x x x x x -

8. Numarul maxim de paturi intr-o camera 2 2 2 4 2 2 2 2 2 2 2 4 9. Echiparea sanitara:

- CAMERELE DISPUN DE GRUP SANITAR PROPRIU (CADA SAU CUVA DE DUS, LAVOAR SI WC)

x x x x - x x x x x x -

- WC SEPARAT DE BAIE x - - - - x - - - - - - - GRUP SANITAR COMUN, SEPARAT PE SEXE, PENTRU CAMERELE CE NU DISPUN DE BAIE PROPRIE, ASTFEL: - sala de baie, cada sau dus pentru maximum 15 locuri

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

x

- cabina WC si lavoar pentru maximum 10 locuri - - -

-- x - - - - - - x

- lavoare cu apa curenta calda/rece cu program permanent, in camere fara grup sanitar propriu

- - - - x - - - - - - x

GRUPURI SANITARE PENTRU PERSONAL, VESTIARE, DUSURI, WC PE SEXE


- GRUP SANITAR, SEPARAT PE SEXE, IN HOLUL DE RECEPTIE LA UNITATILE CU O CAPACITATE MAI MARE DE 50 DE LOCURI


* Minimum 2 la hotelurile de 5 şi 4 stele, precum si la cele de 3 şi 2 stele, cu o capacitate de peste 200 de locuri, din care la hotelurile de cura balneara unul va fdi de tip sanatorial



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 DOTAREA GRUPURILOR SANITARE

- oglinda cu suport pentru articole la lavoar x x x x x x x x x x x x

- savoniera x x x x x x x x x x x x - cos pentru gunoi cu capac si saci menajeri x x x x x x x x x x x x - cuier de baie x x x x - x x x x x x - - perie WC si dezodorizant x x x x - x x x x x x - - covoras de protectie sau alt echipament pentru

evitarea alunecarii x x x x - x x x x x x -

- suport pentru prosoape x x x x x x x x x x x x - priza pentru aparate d eras x x x x - x x x x x x - - derivate de telefon x x - - - x x - - - - - - pahare pentru apa in ambalaj (1 bucata/persoana) x x x x x x x x x x x x - uscator de par x x - - - x x - - - - - - sapun sau dozator cu sapun lichid pentru turisti - - - x x - - - x - x x - hartie igienica x x x x x x x x x x x x - maner de sprijin intrare-iesire din cada x x x x - x x x - x x - - sampon spumant sau gel pentru dus, sapun tip turist,

casca de baie (ambalate) x x x - - x x x - x - -

- prosop plusat pentru fata x x x x x x x x x x x x - prosoape plusate pentru baie sai picioare inclusiv la

hoteluri de 1 stea care au camere cu baie x x x x - x x x x x x -

- halat plusat pentru baie x x - - - x x - - - - - - papuci de unica folosinta x x - - - x x - - - - -

GRUPURI SANITARE COMUNE - insemn pentru marcarea pe sexe, iluminat in timpul

noptii - - - - x - - - - - - x

- cuier pentru haine (ferit de stropire) - - - - x - - - - - - x - covoras impotriva alunecarii - - - - x - - - - - - x - portprosop, anou - - - - x - - - - - - x - oglinda - - - - x - - - - - - x - cos de gunoi cu capac si sac menajer - - - - x - - - - - - x - dozator de sapun lichid - - - - x - - - - - - x - prosop rola din hartie sau din panza - - - - x - - - - - - x - priza pentru aparat de ras - - - - x - - - - - - x



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 10. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in camere, apartamente, garsoniere, holuri si coridoare a) CAMERE

- mocheta sau covoare (pardoselile din marmura, ceramica sau din alte materiale similare pot fi acoperite doar partial)

x x x - - x x x - x - -

- covoare sau carpete - - - x x - - - x - x x - pat tip hotelier cu saltea tip relaxa x x x x x x x x x x x x - fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 buc/loc) x x x - - x x x - x - - - scaune semitapisate - - - x x - - - x - x x - masa/masuta x x x x x x x x x x x x - masa de lucru si toaleta cu scaun tapisat x x x - - x x x - x - - - suport sau spatiu pentru bagaje x x x x x x x x x x x x - cuier si oglinda x x x x x x x x x x x x - dulap sau spatiu amenajat pentru lenjerie si haine,

dotat cu umerase (4 buc/pers) x x x x x x x x x x x x

- veioza sau aplica la capatul patului (1 buc/loc) x x x x x x x x x x x x - scrumiere de masa pentru camerele si spatiile

desemnate pentru fumatori x x x x x x x x x x x x

- pahare (1 buc/pers) x x x x x x x x x x x x - perii pentru haine si perii ptr incaltaminte sau alte

materiale cu functiuni similare x x x x x x x x x x x x

- trusa pentru cusut x x x - - x x x - x - - - ac si ata - - - x x - - - x - x x - vaze pentru flori x x x - - x x x - x - - - televizor x x x - - x x x - x -

- radio x x x - - x x x - x - - - prize pentru calculator si internet x x - - - x x - - - - - - telefon in camera x x x x - x x x x x x - - sisteme de trezire x x - - - x x - - - - - - minibar frigorific cu produse pentru minibar x x x - - x x x - - - - - pled sau alte obiecte cu functiuni similare de calitate

superioara x x x x x x x x x x x x

- cearsaf plic x x x x x x x x x x x x - cearsaf pentru pat x x x x x x x x x x x x - perna mare infatata x x x x x x x x x x x x - perna mica infatata -

x x x - - x x x - x - -



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri

Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 - cuvertura pentru pat x x x - - x x x - x - - - perdele, draperii sau alte mijloace obturate x x x x x x x x x x x x

b) SALONUL DIN APARTAMENT SI GARSONIERE - masa de scris (birou) si scaun tapisat x x x x - x x x x - - - - masuta x x x x x x x x x x x x - tava cu pahare de apa si alte bunuri x x x - - x x x - - - - - fotolii, demifotolii x x x x x x x x x x x x - canapea pentru iluminat adecvate x x x x x x x x x x - - - corpuri de iluminat adecvate (lustra, lampadar, aplice

etc.) x x x x x x x x x x x x

- lampa de birou x x x x - x x x x - - - - serviciu de birou x x - - - x x - - - - - - vaza pentru flori sau aranjamente florale x x x x x x x x x x x x - televizor x x x x x x x x x x x x - frigider sau minibar frigorific x x x x x x x x x x x x c) HOLURI DE PRIMIRE, HOLURI SI CORIDOARE DE ETAJ

- pardoseli acoperite cu mocheta sau cu covoare (pardoselile din marmura se vor acoperi partialpentru atenuarea zgomotului)

x x x x - x x x x x x -

- pardoseli acoperite cu carpete sau cu covoare - - - - x - - - - - - x - comptuar receptie x x x x x x x x x x x x - utilizarea sistemelor computerizate de gestiune

hoteliera x x x - - x x x - - - -

- canapele x x - - - x x - - - - - - fotolii x x x - - x x x - x - - - demifotolii - - - x x - - - x x - - - mese de hol x x x x x x x x x x x x - aparate de curatat incaltamintea x x - - - x x - - - - - - corpuri de iluminat adecvate (candelabre,plafoniere,

lustre, aplice, etc.) x x x x x x x x x x x x

- telefon public la dispozitia turistilor (la hoteluri de 4 si 5 stele in cabine izolate)


11. Seif/posibilitati de depozitare a valorilor: - centralizat (la receptie) - - - x x - - - x - x x - în camera sau centralizat (la receptie) - x x - - - x x - x - - - în camera x - - - - x - - - - - -



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 13. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de carti de plata (carduri) in fata clientului

x x x x - x x x - x - -

14. Spatiu pentru alimentatie: - restaurant x x - - - - - - - - - -

- spatiu pentru prepararea si servirea micului dejun - - x x x - - - - x x x - bucatarie complet echipata in apartament - - - - - x x x x - - - - bufet-bar - - - - - - - - - x - -

15. Bar de zi x x - - - x x - - - - - 16. Dotari pentru organizare de intalniri de afaceri, congrese, receptii, conferinte, etc.

x x - - - - - - - - - -

- instalatie de traducere simultana x - - - - - - - - - - - 17. Servicii minime oferite turistilor: a) care pot fi cuprinse in tarif sau cu plata separata:

- spalat, curatat, calcat si reparat incaltaminte si lenjerie

x x x x - x x x x x - -

- serviciu pentru curatat si lustruit incaltamintea x x x x x x x x x x x x - servicii postale x x x - - x x x - - - - - servicii telefonice locale, interurbane, internationale,

cu plata tarifului si a comisionului x x x x x x x x x x x x

- vanzari de marfuri si d earticole de stricta necesitate, suveniruri, ziare, vederi, etc.


- rent-a-car x x x - - x x x - - - - - room-service x x x - - x x x - x - - - servirea micului dejun in sistem bufet x x x x x x x - - - - - - asigurarea cu umbrele in caz de ploaie x x x - - x x x - x - -

b) fara plata - informatii turistice si culturale x x x x x x x x x x x x - pastrarea obiectelor d evaloareale turistilor x x x x x x x x x x x x - serviciul pentru transportul bagajelor x x x - - x x x - - - - - serviciul comionar-curier x x x - - x x x - - - - - acordarea de prim-ajutor in caz de urgenta (trusa

medicala) x x x x x x x x x x x x

- trezirea clientilor la cerere x x x x x x x x x x x x - primirea si transmiterea mesajelor si a

corespondentei pentru turisti x x x x x x x x x x x x

- rezervarea de bilete pe mijloace de transport x x x - - x x x - x - - - informatii privind orarul mijloacelor de transport x x x x x x x x x x x x



Hoteluri Hoteluri apartament Moteluri Stele 5 4 3 2 1 5 4 3 2 3 2 1 18. Alte criterii:

- personalul care are relatii directe cu turistii straini sa fie cunoscator de llimbi straine (minimium…limbi straine) si anume: receptioneri, casieri-receptie, concierge, portari-usieri, comisionari,curieri, bagajisti, lucratori pentru rezervari si rent-a-car,schimb valutar, centru de afaceri, guvernante etaj, operatoare telefoniste, etc.

2

2

2

1

-

2

2

2

1

1

1

-

19. Alte criterii facultative.



Criterii minime obligatorii privind clasificarea pe stele a hotelurilor pentru tineret si hosteluri

Hoteluri ptr tineret Hosteluri Stele 3 2 1 3 2 1. Criterii generale:

- forma cu denumirea unitatii si insemne distinctive privind categoria

x

x

x

x

x

- parcare pentru biciclete x x - - - - parcare auto - - - x -

2. Organizarea spatiilor si serviciilor - numarul minim al spatiilor de cazare

(camere sau apartamente) 5 4 3 4 3

- hol de primire x x x - - - serviciu de receptie prevazut cu: * spatiu pentru pastrarea bagajelor turistilor

x x x - -

* spatiu pentru administratie x x x x x * sistem pentru pastrarea valorilor turistilor

x x x x x

* serviciu de receptie cu program fractionat in functie de fluxul turistic:

x x x - -

* spatiu amenajat pentru minireceptie

- - - x x

3. Instalatii: - incalzire centrala (unitatile cu activitate

sezoniera estivala sunt exceptate) - la unitatile de categ 1 si 2 se vor accepta

si sobe de teracota

x x x x x

- iluminatul in camera: * o sursa principala

x x x x x

* o sursa individuala la capatul patului x x x x x 4. Suprafata camerelor sa fie corelata cu nr de paturi, inclusiv cele suprapuse, cu conditia asigurarii unui volum minim de aer de 12 m.c./pers

x x x x x

5. Inaltimea minima a spatiilor de cazare in cazul unitatilor existente se admite o reducere de pana la 10%

2,7 2,6 2,6 2,6 2,6

6. Numarul maxim de paturi intr-o camera 12 14 Peste 14

3 4

7. Echiparea sanitara



Camerele dispun de grup sanitar comun, separat pe sexe, astfel:

- minimum 1 WC pentru 10 pers

x

x

x

-

x - minimum 1 lavoar pentru 10 persoane x x x - x - un dus pentru 10 persoane x x x - x

8. Dotare cu mobilier, lenjeri si cu alte obiecte: a) CAMERE

- pardoseli simple si usor lavabile x x x - - - covoare sau carpete - - - x x - pat cu somiera sau cu saltea tip relaxa x x x x x - salteluta-husa de protectie x x - - - - dulap de haine, sau spatiu amenajat pentru lejerie si haine, cu umerase

x x - x x

- suport sau spatii pentru bagaje x x - x x - cuier ptr haine - - x - - - scaune, taburete tapisate - - - x x - scaune sau banchete care pot fi in

consoale rabatiabile, masa x x x - -

- masa/masuta - - - x x - noptiere - - - x x - noptiere/etajere x x x - - - lenjerie de pat cu cearsafuri-plic x x x x x - cuvertura pentru pat - - - x - - perdele - - - x x - draperii sau alte mijloace obturante x x x x x - cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x x x x - prize ptr aparate de ras x x x x x - veioze sau aplice la paturi - - - x x - uscator pentru par - - - x x - prosop plusat pentru fata x x - x x - prosop plusat pentru baie - - - x x - prosop ptr picioare - - - x x - portprosop - - - x x - oglinda x x - - - - oglinda cu suport ptr articole de lavoar - - - x x - sapun ptr turisti - - - x x - hartie igienica - - - x x

b) SALONUL DIN APARTAMENTE SI GARSONIERE:

- masa si scaun tapisat - - - x - - masuta - - - x x - fotolii, demifotolii - - - x x - canapea ptr 2-3 pers (la garsoniere este - - - x x



facultativ) - corpuri de iluminat adecvate - - - x x - lampa de birou - - - x - - vaza ptr flori - - - x x - televizor - - - x x - frigider sau minibar frigorific - - - x x

c) GRUPURI SANITARE COMUNE: - insemn ptr marcarea pe sexe, luminat in

timpul noptii x x x x x

- cuier ptr haine (ferit de stropire) x x x x x - covoras sau alte dispozitive impotriva

alunecarii x x x - x

- anou, portprosop x x x - x - oglinda x x x - x - cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x x - x - dozator ptr sapun lichid x x x - x - prospo-rola x x x - x - hartie igienica x x x - x - priza ptr aprate de ras: x x x - x

d) HOLUL DE PRIMIRE: - pardoseli usor lavabile x x - - - - mese de hol,scaune x x x - - - corpuri de iluminat x x x - -

9. Seif/posibilitati ptr pastrarea valorilor turistilor, centrallizat, la receptie sau la administratie

x x x x x

10. Telefon - la receptie x x x x x - in camere - - - x -

11. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de carti de credit

12. Spatiu ptr prepararea si servirea micului dejun x x x - - 13. Spatiu amenajat ptr intalniri (poate fi si in aer liber) ale oaspetilor

x x x - -

14. Servicii minime oferite turistilor: - spalat, calcat lenjerie x x - - - - serviciu de receptie cu persoanl pregatit,

vorbitor de limbi straine x - - - -

- informatii turistice in mai multe limbi de circulatie international

x x - - -

- vanzarea prin receptie sau spatiu distinct de marfuri pentru uz personal

x x x - -

15. Regulament de organizare interioara, referitor la elemente, cum ar fi:

x x x - -



Criterii minime obligatorii privind clasificarea cabanelor turistice, a cabanelor de vanatoare si de pescuit

Cabane turistice Cabane de vanatoare si de

pescuit Stele 3 2 1 3 2 1

1. Criterii generale: - firma la intrarea in cabana , cu indicarea

categoriei, a denumirii masivului si a altitudinii

x x x x x x

- pacaj la unitatile cu acces auto x x - x x - - intrarea separata ptr primirea marfurilor x - - x - -

2. Organizarea spatiilor: - vestibul x x x x x x - hol de primire-receptie si de asteptare x - - x - - - receptie amenajata in sala de mese - x x - x x - garderoba ptr echipament sportiv la

unitatile situate in zone unde pot fi practicate sporturi de iarna

- - - x x x

- rastel ptr arme, unelte de pescuit, echipamente specifice, prevazut cu sistem de siguranta

- - - x x x

- spatiu ptr administratie si ptr pastrarea valorilor turistilor

x x x x x x

- spatiu ptr pastrarea bagajelor turistilor x x x x x x - locuinta ptr cabanier si familia acestuia x x x x x x - oficiu ptr cameriste (unul ptr maximum

60 de locuri) - - - x x x

- magazie ptr pastrarea lenjeriei si a obiectelor d einventar

x x x x x x

- spatiu ptr pregatirea (fezandarea), prepararea vanatului si curatarea pestelui

- - - x x x

- spatiu ptr bucatarie si anexe, dimensionat si utilat corspunzator

- - - x x x

- spatiu amenajat pentru adapostirea cainilor de vanatoare

- - - x x x

3. Instalatii de: - incalzire centrala sau cu sobe de

teracota x x - - -- -

- incalzire cu sobe sau cu alte mijloace - - x x x x



admise de normele PSI - iluminat propriu x x x x x x - sistem de avertizare liminoasa la cabane

situate in locuri greu accesibile. Marcajele reflectorizante pe trasee, intr-un perimetru de minimum 100 m

x x x x x x

4. Suprafata minima (in mp) ptr 75% din camere: a) cabane situate in zone usor accesibile

- camere cu 1 pat 12 10 9 12 10 9 - camere cu 2 paturi 13 12 11 13 12 11 - camere cu 3 paturi 16 15 14 16 15 14 - camere cu peste 3 paturi (se vor asigura

minimum 4,5mp/pat)x x x x x x x

b) cabane situate in zone greu accesibile - camere cu 1 pat 9 8 7 9 8 7 - camere cu 2 paturi 11 10 9 11 10 9 - camere cu 3 paturi 15 14 12 15 14 12 - camere cu peste 3 paturi (se vor asigura

min 4,5mp/pat) x x x x x x

5. Volumul minim de 12 mc/loc va fi asigurat in toate camerele:

x x x x x x

6. Numarul maxim de paturi intr-o camera: - in cabane situate in zone usor accesibile 2 4 Peste 4 2 4 Peste 4 - in cabane situate in zone greu accesibile 4 8 Peste 8 4 8 Peste 8 - la categoria 1 stea se admit si priciuri - - x - - x

7. Echiparea sanitara: a) cabane situate in zone usor accesibile

- camerele dispun de baie (cuva de dus, lavoar si WC)

x x x x - -

- grup sanitar comun, separat pe sexe (distinct de cel ptr alimentatia publica)

- - - - x x

- un spalator cu lavoar cu apa curenta, calda/rece la 10 locuri

- - x - - x

- o cabina dus cu apa calda/rece la 15 locuri

x x - - - -

- o cabina WC la 10 locuri - - x - - x b) cabane situate in zone greu accesibile

- camerele dispun de baie (cuva de dus, lavoar si WC) in proportie de minimum 25%

25% - - 25% - -

* grup sanitar comun in incita cabanei, separat pe sexe, compus din:

- 1 cabina dus cu apa calda/rece la 15 locuri

x x - - - -



- 1 cabina WC la 10 locuri (separate de cele ptr alimentatia)

x x x x x x

* dotarea bailor din camera - oglinda cu suport ptr articole la lavoar x x x x - - - savoniera x x - x x - - cos ptr gunoi cu capac si saci menajeri x x - x x - - panou ptr prosoape x x - x x - - prosop ptr fata x x - x x - - prosop ptr baie x x - x x -

* dotarea grupurilor sanitare comune - insemn ptr marcare pe sexe - - x - - x - cuier haine - - x - - x - oglinda - - x - - x - etajera - - x - - x - portprosop - - x - - x - cos de gunoi cu capac si saci menajeri - - x - - x

8. Dotarea cu mobilier, lenjerie si cu alte obiecte in camere:

- pat cu somiera si saltea x - - x - - - pat cu saltea (paturile pot fi si

suprapuse) - x x - x x

- noptiera x x - x x - - scaun sau taburet tapisat x - - x - - - scaun sau taburet - x x - x x - veioza sau aplica la capatul patului x x - x x - - suport ptr bagaje x x x x x x - dulap sau spatiu amenajat ptr haine, cu

umerase (3 buc/loc) x - - x - -

- cuier de perete x x x x x x - masa (1 buc/4pers) x x x x x x - oglinda x x x x x x - rastele ptr uscat echipamentul turistilor

(la cabanele de creasta) x x x x x x

- lampa, plafoniera sau aplica x x x x x x - pahare …buc/pers 2 1 1 2 1 1 - perdele sau alte mijloace obturante

(jaluzele, transperante etc.) x x x x x x

- pled sau patura (2 buc/loc) x x x x x x - perna infatata x x x x x x - cearsaf de pat x x x x x x - cearsaf plic x x x x x x - prosop ptr fata, baie, numai ptr

camerelecu grup sanitar propriu x x x x - -



- pardoselile vor fi acoperite cu mocheta sau cu covoare si laufere

x x - x x -

9. Dotarea salonuluii din apartamente, garsoniere: - canapea ptr 2-3 pers x x - x x - - fotolii x x - x x - - masa joasa x x - x x - - frigider x x - x x - - aparat de radio si televizor x x - x x - - perdele si draperii x x - x x - - scrumiera x x x x - -

10. Facilitati ptr organizarea activitatilor de agrement si sportive - asigurarea a cel putin…activitati

3

2

-

-

-

-

- club cu capacitatea corelata cu cea a unitatii

x - - x - -

12. Unitate de alimentatie pentru turism - la cabanele de 1 stea, situate in zone

greu accesibile, se admit si puncte de preparare si servire a mesei

x x x x x x

13. Televizor si aparat de radio in spatii comune, la dispozitia turistilor

x x x x x x

14. Trusa cu medicamente, materiale necesare acordarii primului ajutor medical

x x x x x x

15. Panou- harta privind traseele turistice din zona, cu indicarea marcajelor, a duratelor de pracurs, a gradului de dificultate etc.

x x x x x x

16. Servicii minime oferite turistilor, cu sau fara plata, astfel:

- vanzarea de marfuri de stricta necesitate (cosmetice, ilustrate, harti turiostice, timbre etc.) prin receptie

x x x x x x

- informatii turistice asupra traseelor, obiectivelor, marcajelor, orarului mijloacelor de transport, situatiei si prognozei conditiilor meteorologice

x x x x x x

- pastrarea obiectelor de valoare ale turistilor

x x x x x x

- inchirierea de jocuri distractive, echipament si material sportiv

x x x x x x

17. Alte criterii: - anexele gospodaresti sunt realizate in

constructii care se armonizeaza cu



arhitectura unitatii si se integreaza corespunzator in peisaj

x

x

x

x

x

x

- magaziile si celelalte constructii gospodaresti vor fi mascate prin mijloace estetice

x

x

x

x

x

x - grajdurile si cotetele ptr cresterea

animalelor si pasarilor vor fi amplasate la distanta corespunzatoare de spatiile de cazare si de alimentatie, a.i. turistii sa nu fie deranjati de noxele emanate de acestea

x x x - - -

- perimetrul cabanei va fi delimitat prin garduri vii sau alte elemente estetice si eficiente

x x x x x x

- WC-urile uscate vor avea peretii varuiti cel putin o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoi

- - x - - x

- Spatii suplemntare,minim dotate, ptr adapostirea turistilor sositi peste capacitatea de cazare, pe timp nefavorabil

x x x - - -

- Registru pentru declararea traseului (la cabanele izolate si de creasta)

x x x - - -

- Turn amplasat in apropierea cabanei, pentru observarea vanatului

- - - x x -

-



Criterii minime obligatorii privind clasificarea vilelor si bungalowurilor

Vile Bungalowuri Stele 5 4 3 2 1 3 2 1 1. Criterii generale:

- firma cu denumirea unitatii si insemne distinctive privind munarul de stele

x x x x x x x x

- parcare auto x x x x - - - - 2. Organizarea spatiilor:

- numarul maxim de camere 10 15 25 35 40 - - - - vestibul x x x x - x x x - salon cu suprafata minima de …mp/camera 4 2,5 2 1,5 1,5 - - - - dar nu mai mica de…mp 30 30 30 20 10 - - - - sufragerie pentru servirea mesei x x x - - - - - - salon-sufragerie - - - - - x x - - spatiu pentru pregatirea mesei, dotat corespunzator x x x x x - - - - grup sanitar comun pentru camerele care nu dispun

de grup sanitar propriu, separat pe sexe x x x x - - - -

- oficiu pentru camerista (unul pentru maximum 20 de camere)

x x x x x x x x

3. Instalatii: - SISTEM DE CLIMATIZARE x x - - - - - - - INCALZIRE CENTRALA SAU CU SOBE DE TERACOTA, MAI PUTIN LA UNITATILE SEZONIERE ESTIVALE

- - x x x - - -

- ILUMINATUL ELECTRIC IN CAMERA: - o sursa principala x x x x x x x x - o sursa individuala pentru fiacre loc x x x x x x x x - ascensoarre la cladirile cu minimium…niveluri P+1 P+2 P+3 P+4 P+5 - - -

4. Suprafata minima (mp) a camerelor (fara grup sanitar): - camere cu 1 pat 16 15 14 12 11 12 10 9 - camere cu 2 paturi 20 18 16 13 12 14 12 10 - camere cu 3 paturi - - - - 18 15 16 14 - camere cu 4 paturi - - - - 20 - - 18 - salonul din apartament 20 18 16 13 12 14 12 - - dormitorul din apartament 20 18 16 13 12 14 12 - - salon sufragerie, in suprafata minima

de…mp/camera, - - - - - 2 1,5 -

- dar nu mai mica de …mp - - - - - 18 16 - 5. Suprafata minima a camerei de baie. La grupurile sanitare cu dus suprafetele pot fi mai mici.

4 4 3,5 3 - 3,5 3 -

6. Inaltimea minima a camerelor 2,8 2,8 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5



7. Numarul maxim de paturi intr-o camera 2 2 2 3 4 2 3 4 8. Echipare sanitara:

- camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)

x x x x - - - -

GRUP SANITAR COMUN, separat pe sexe, pentru camere ce nu dispun de grup sanitar propriu astfel:

- o cabina de dus ptr maximum 15 locuri - - - - x x x x - o cabina WC pentru maximum 10 locuri - - - - x x x x - lavoare cu apa curenta, calda/rece in camere fara

sanitar propriu - - - - x - - -

9. Dotare cu mobilier, lenjerie si alte obiecte de inventar Dotarea spatiilor de cazare si a grupurilor sanitare va fi similara cu cea a hotelurilor, pentru vile si cu cea a motelurilor, pentru bungalowuri de aceeasi categorie

DOTAREA SALONULUI: - pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare x x x x x - - - - canapele sau fotolii x x - - - - - - - demifotolii sau scaune tapitate - - x x x - - - - mede de hol x x x x x - - - - aparat de radio x x x x x - - - - televizor x x x - - - - - - cosuri ptr hartii x x x x x - - - - perdele si draperii sau alte mijloace de obturare a

luminii: x x x x - - - -

DOTAREA SUFRAGERIEI-SALON PENTRU SERVIREA MESEI

- masa si scaune x x x - - x x - - servanta-bar pentru pahare si vesela x x x - - x x - - aparat de radio x x - - - x x - - televizor x x - - - x x -

DOTAREA HOLURILOR SI CORIDOARELOR: - pardoseli acoperite cu mocheta sau covoare x x x x x - - - - fotolii sau demifotolii x x x - - - - - - masute x x x - - - - -

10. Servicii cuprinse in tarif sau contra cost, oferite turistilor. Lista este similara cu cea de la hoteluri, in cazul vilelor, si de la moteluri, in cazul bungalowurilor, de aceeasi categorie.

11. Telefon in camera sau apartament/garsoniera x x x - - - - - 12. Telefon accesibil la receptia de care apartine unitatea - - - x x x x x 13. Facilitati pentru organizarea de activitati de agrement si sportive (piscina, sauna, sala fitness, jocuri distractive, terenuri de sport etc.-cel putin doua activitati)

x x - - - - - -

- -



Criterii minime obligatorii privind clasificarea pensiunilor turistice urbane si rurale Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Stele / Margarete 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 1. Criterii generale: - cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sa fie in stare:

- foarte buna x x x - - x x x - - - buna - - - x x - - - x x

- sa se incadreze in stilul arhitectural cu specific local

x - - - - - - - - -

- caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare sa fie bine intretinute

x x x x x x x x x x

- curte proprie, cu spatii verzi x - - - - x x x x - - imprejmuiri estetice si eficiente x - - - - x x x x x - curte cu amenajari florale x x - - - x x x - - - amenajri in aer liber pentru odihna si relaxare (chioscuri, pavilioane, terase acoperite etc.)

x x - - - - - - - -

- suprafete de joaca pentru copii - - - - - x x - - - - garaj sau adapost acoperit x - - - - x - - - - - parcare proprie x x - - - x x - - - 2. Organizarea spatiilor: - accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare sa fie direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

x x x x x x x x x x

- holul de primire, in suprafata minima de 12 mp, sa fie mobilat si decorat

x x x x - - - - - -

- spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor

x x x x x x - - - -

- sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de calitate superioara si cu inventar de servire de calitate

x x x x - - - - - -

- salon cu suprafata minima de…mp 20 - - - - 20 - - - - - elemente decorative de bun gust in interior

x x - - - - - - - -



- spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire

x x x x - - - - - -

- camere cu grup sanitar propriu x x x - - x x x - - - grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit in WC uscate si spalatoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)

- - - x x - - - x x

3. Instalatii: - incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, mai putin la unitatile sezoniere estivale

x x x x x x x x x x

- incalzire cu soba de teracota sau cu alte echipamente admise de normele PSI

x x x x - - - - - -

- sursa de incalzire in camerele de baie (incalzire centrala sau alte mijloace admise de normele PSI)

x x x x x x - - - -

- instalatie de apa curenta curenta calda/rece la bucatarie

x x x x x x x x x x

- instalatie de apa curenta rece la bucatarie

x x - - - - - - - -

- aer conditionat x x - - - - - - - - - racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare

x x x x x x x x x x

-cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica

x x x x x x x x x x

4. Suprafata minima a camerelor (mp) - camera cu 1 pat 16 15 10 9 8 16 15 10 9 8 - camera cu 2 paturi 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 - camera cu 3 paturi - - - 16 14 - - - 16 11 - camera cu 4 paturi - - - - 16 - - - - 16 - dormitor din apartamente 20 18 13 12 11 20 18 13 12 11 - salonul din apartamente 20 18 14 12 11 20 18 14 12 11

5. Numar maxim de paturi simple intr-o camera

2 2 2 3 4 2 2 2 3 4

6. Echipare sanitara: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)

-

x x x - - x x x - -



- grup sanitar comun compus din: - 1 cabina WC la 10 locuri - - - x x - - - x x - 1 spalator cu un lavoar cu apa

curenta calda/rece la 10 locuri

x x x x - - - - - -

- 1 cabina dus cu apa calda/rece la 15 locuri

x x x x - - - - - -

7. Dotarea camerelor: - pardoseli acoperite cu covoare sau mocheta de buna calitate (pardoselile din parchet, marmura si alte materiale similare pot fi acoperite si partial)

x x x x - - - - - -

- pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete

- - x x - - - x x -

- mobilier uniform ca stil si de calitate superioara

x x x - - x x x - -

- pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea relaxa

x x x x x x - - - -

- saltea de lana cu o grosime de 5 cm x x - - - x x - - - - plapuma, pled sau paturi (cate doua bucati de persoana)

x x x x x x x x x x

- perne mari x x x x x x x x x x - cearsaf pentru pat si cearsaf plic pentru pled, patura sau plapuma

x x x x x x x x x x

- cuvertura de pat x x x x - x x x x - - husa de protectie x x - - - x x - - - - masa si scaune x x x x x x x x x x - dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase

x x x x x x x x x x

- cuier x x x x x x x x x x - oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor x x x x x x x x x x - veioza sau aplica la capatul patului x x x x - x x x x - - prosoape pentru fata (1 buc/pers) x x x x x x x x x x - halat de baie x x - - - x x - - - - perdele transparente x x x - - x x x - - - perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii

x x x x x x x x x x

- perii pentru haine si pantofi x x x x x x x x x x - scrumiere (optional) x x x x x x x x x x - pahare (2 buc/pers) x x x x x x x x x x - vaze cu flori x x x - - x x x - - - televizor si aparat de radio, camera, garsoniera si apartament

x x x x x x - - - -



- televizor si aparat de radio in spatii comune

x x x x - - - - - -

- fotolii sau canapea x x x - - x x x - - - demifotolii, scaune - - - x x - - - x x - masa sau masuta x x x x x x x x x x - frigider x x x - - x x x - - - set depahare pentru apa, vin, coniac x x x - - x x x - - - perdea,covor de calitatea celor din dormitor

x x x x x x x x x x

8. Dotarea bucatariilor: - plita electrica sau cu gaze x x x - - x x x - - - masina de gatit sau resou

electric cu minim doua ochiuri

x x x x - - - - - -

- cuptor cu microunde x x - - - x x - - - - vase si ustensile de bucatarie

din inox x x - - - x x - -

- vase si ustensile de bucatarie - - x x x - - x x x - echipamente pentru pastrarea

prin frig a alimentelor x x x x x x x x x x

9. Telefon la dispozitia turistilor x x x - - x x x - - 10. Alte criterii: - anexele gospodaresti pentru cresterea animalelor si pasarilor vor fi amplasate siintretinute astfel incat sa nu creeze disconfort pentru turisti

x x x x x - - - - -

- animalele de la care provin lactatele sa fie atestate ca sanatoase, iar produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar

x x x x x - - - - -

- min.20% din alimente sa provina din surse locale

x x - - - - - - - -

- minimum o persona a sa fie absolventa a unui curs de formare in domeniu (in cazul unitatilor de 5 flori criteriul este obligatoriu pentru cele cu peste cinci camere)

x x x - - x x x - -

- asigurarea posibilitatii turistilor de a achizitiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local



Criterii minime obligatorii privind clasificarea campingurilor si satelor de vacanta

Campinguri Sate de vacanta Stele 4 3 2 1 3 2 I. Criterii generale 1. Firma:

- la intrare, din care sa rezulte denumirea si numarul de stele

x x x x - -

- luminoasa - - - - x x 2. Panouri cu schema campingului si a satului de vacanta, amplasate la loc vizibil

x x x x x x

3. Cutie postala la intrare x x x x x x 4. Amenajarea terenurilor:

- cat mai plane posibil, bine nivelate, acoperite cu gazon si care sa permita o drenate rapida a apelor rezultate din ploi

x x x x x x

5. Drumurile carosabile de acces la spatiile de cazare, parcele de campare, unitati de alimentatie etc.:

- asfaltate sau cu dale x x - - x - - pietruite - - x x - x 6. Alei amenajate intre spatiile de cazare si cele de folosinta comuna:

- asfaltate sau cu dale x x - - x - - pietruite - - x x - x 7. Iluminarea electrica cu intensitate:

- corespunzatoare in spatiile de cazare de folosinta comuna, inlcusiv a parcelelor

x x x x x x



-discreta a cailor de circulatie interioara

x x - - x -

8. Prize pentru racordarea rulotelor la reteaua de alimentare cu energie electrica la…%din parcele

20 10 10 - - -

9. Capacitatea de cazare sa fie de cel putin … locuri

80 60 20 12 100 70

10.Suprafata minima a fiecareia parcele de camp are (mp)

100 80 80 80 - -

- nr maxim de locuri la 1.000 mp suprafata totala (parcele + alei+spatii verzi, agrement, cladiri etc.)

20 24 28 32 - -

11. Ponderea minima din suprafata totala a spatiilor destinate drumurilor si aleilor interioare, zonelor de liniste si recereere, terenurilor de sport si agrement

15% 25% 25% 15% 10% 25%

12. Parcelele de campare sa fie: - numerotate, ecranate cu garduri verzi sau cu alte materiale care asigura o delimitare eficienta si estetica

x x - - - -

- numerotate si delimitate - - x x - - 13. Terenuri si sali pentru sport si agrement, cel putin un nr de … pentru fiecare categore

6 4 3 2 6 4

14. Gradinite cu spatii de joaca pentru copii

x x - - x x

15. Spatii independente sau in incinta spatiilor de cazare pentru depozitarea si inchirierea echipamentelor, a materialelor spoortive si de agrement

x x x x x x

16. Spatiu pentru receptie x x x x x x 17. Spatii pentru administratie si de pastrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turisti spre pastrare

x x x x x x

18. Hol de primire x - - - x x 19. Locuinta pentru director

x - - - - -



20. Magazii pentru lenjerie si materiale de intretinere

x x x x x x

21. Oficiu pentru cameriste

x x x x x x

22. Spatiu amenajat si dotat corespunzator pentru spalatul si calcatul lejeriei si de catre turisti

x x x x - -

23. Punct de prim ajutor, punct farmaceutic si spatiu pentru izolarea bolnavilor

x x x x x x

24. Spatii comerciale ptr vanzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor si a produselor nealimentare

x x x x x x

25. Una sau mai multe unitati de alimentatie

x x x x x x

26. Parcare auto pentru vizitatori x x - - x x 27. Racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare si epurare

x x x x x x

28. Publele acoperite, lavabile, amplasate in locuri fixe adapostite

x x x x x x

II. Alte criterii: - Directorul de camping sa detina brevet de turism la cele cu peste 100 de locuri de cazare

x x x x - -

- Personalul de la receptie sa fie calificat si sa cunoasca una – doua limbi de circulatie internationala

x x x - x x

SERVICII - telefon public (la 4 stele in cabine fonoizolate)

x x x x x x

ECHIPAMENTE SANITARE * grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, in constructie inchisa, cuprinzand: - un lavoar la … locuri, cu oglinzi si policioare

10

20

25

30

-

-

- o cabina de dus (inchisa) la … persoane

10 20 25 30 - -

- o cabina WC cu apa curenta la … locuri femei

20 20 30 30 - -



- o cabina WC cu apa curenta la … locuri barbati

15 15 20 20 - -

- un puisor la … locuri 50 50 60 60 - - - spalatoare pentru picioare, cate unu la fiecare grup sanitar

x - - - - -

- lavoar si un WC special pentru copii, separat pe sexe, la fiecare grup sanitar

x x - - - -

- un lavoar si un WC ptr persoane cu handicap (la cele de peste 400 de locuri)

x x - - - -

- prize pentru barbierit, montate in spalatoarele pentru barbati la … locuri

50 50 50 - - -

Dotarea casutelor tip camping - pat cu saltea, husa de protectie, cearsaf de pat, pleduri – 2 buc/loc, cearsaf plic si perna infatat, nr maxim

- 2 3 3 - -

- aplica in perete - x x x - - - oglinda - x x x - - - cuier de perete - x x x - - - covoras, carpeta - x x x - - - masuta - x x x - -



Criterii minime obligatorii privind clasificarea apartamentelor sau a camerelor de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie

Stele 3 2 1 1. Criterii generale: - cladirea sa fie in stare buna, cu aspect corespunzator

x x x

- caile de acces si spatiile inconjuratoare sa fie intretinute

x x x

- posibilitati de parcare auto x - - 2. Organizarea spatiilor: - camerele de dormit si grupurile sanitare sa aiba acces direct, fara a se trece prin alte camere de dormit

x x x

- camere cu grup sanitar propriu x - - - grup sanitar comun exclusiv la dispozitia turistilor

- x x

- grup sanitar in folosinta comuna cu locatorul

- - x

- bucatarie in folosinta comuna cu locatorul

- - x

3. Instalatii: - instalatii de apa calda/rece la grupurile sanitare

x x -

- instalatii de incalzire admise de normele PSI

x x x

- locuinta sa dispuna de instalatie electrica

x x x

- camerele aflate mai sus de etajul 4 sa fie deservite de lift

x x x

4.Suprafata minimala (mp) a camerelor: - camere cu 1 pat 10 10 10 - camere cu 2 paturi 12 21 12 5. Numar maxim de paturi intr-o camera

2 2 2



6. Echipare sanitara: - camerele dispun de baie (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)

x - -

- grup sanitar comun, eclusiv la dispozitia turistilor (minimum o cabina WC, cada sau dus , lavoar la 8 loc)

- x -

- grup sanitar in folosinta comuna cu locatorul (minimum o cabona WC, cada sau dus, lavoar la 8 loc)

- - x

7. Dotarea camerelor: - pat cu somiera sau cu saltea relaxa x - - - pat cu saltea - x x - masa si scaune x x x - dulap sau spatiu amenajat ptr haine si lenjerie sin folosinta exclusiva a turistilor

x x x

- oglinda x x x - plapuma sau pled x x x - cearsaf ptr pat, cearsaf plic ptr pled, patura sau plapuma

x x x

- perne mari infatate x x x - prosoape de fata si de baie x x - - perdele x x x - covoare sau mocheta x x - - carpete - - x - frigider (la categoria 3 stele, in exclusivitate ptr turisti)

x x -

8. Telefon in locuinta (la categoria 3 stele, cu derivatie in camera)

x x -



Documents

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE · PDF fileLEGISLATIE IN TURISM 2009-2010 3 ... Ordonanta de Guvern nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism