UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. ALDA ADAM

TEZĂ DE DOCTORAT

„STUDIUL COMPORTĂRII UNOR HIBRIZI DE PORUMB ÎN JUDEŢUL ARAD SUB ASPECTUL PRODUCŢIEI DE MASĂ VERDE ŞI AL UNOR

COMPONENTE ALE ACESTEIA”

Conducător ştiinţific, Prof.univ.dr.drhc. ALEXANDRU MOISUC

2011

REZUMAT .

1

REZUMAT

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ALE CULTURII PORUMBULUI

Porumbul ocupă al treilea loc ca importanţă dintre plantele cultivate pe glob. Această

poziţie este motivată printr-o serie de particularităţi fitotehnice si biologice deosebite, cum

sunt: prezintă o mare capacitate de producţie cu cca. 50 % mai ridicată decât celelalte

cereale; prezintă o plasticitate ecologică mare, care îi permite o largă arie de răspândire;

porumbul rezista bine la seceta şi căldura; suportă bine monocultura; are un coeficient

mare de înmulţire (150-400); valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale şi

irigarea; cultura este mecanizabilă în totalitate; posibilităţile de valorificare a producţiei

sunt foarte variate, etc.

În ceea ce priveşte utilizarea porumbului, aproximativ 20 % din producţia mondială

este folosită direct în alimentaţia umană, existând o tendinţă de reducere a consumului direct,

mai evidentă în ţările dezvoltate unde în prezent se foloseşte cca. 7 %, în timp ce în ţările în

curs de dezvoltare se utilizează pentru alimentaţie aproximativ 60 %.

Pe lângă întrebuinţările clasice, supraproducţia de porumb din SUA a dus la

utilizarea producţiei acestuia la fabricarea bioetanolului, porumbul devenind în acest fel

una din plantele care vor contribui la economisirea carburanţilor fosili şi la un mediu mai

curat. În ţara noastră porumbul deţine locul cel mai important, având cea mai mare

contribuţie la producţia totală, deşi suprafaţa cultivata reprezintă doar 49 – 52% din

suprafaţa cultivată cu cereale.

Pe plan mondial în anul 2007 cea mai mare suprafaţă cultivată cu porumb era în

Asia, fiind urmată de America de nord şi centrală. Cele mai mari ţări cultivatoare din

punct de vedere al suprafeţelor erau: SUA, China şi Brazilia, în timp ce producţiile medii

cele mai mari au fost înregistrate în: Franţa (9491 kg/ha); SUA (9458 kg/ha); Canada

(8510 kg/ha); Argentina (7665 kg/ha); Ungaria (6715 kg/ha), etc.

Platoul mexican şi zona Mexico City, unde s-au găsit cei mai vechi ştiuleţi

primitivi de porumb, constituie centrul de origine al acestei plante, locul unde ea a fost,

după toate probabilităţile, luată în cultură pentru prima dată cu aproximativ 7-10000 ani

în urmă. Ca şi în cazul altor specii, porumbul a evoluat din alte specii sălbatice de

buruieni din arealul respectiv, având la bază Zea mays ssp. Mexicana (teosinte).

REZUMAT .

2

Determinismul genetic al porumbului este bine stability pentru principalele

caractere cu influenţă directă şi indirectă asupra capacităţii de producţie şi calităţii

acesteia. La stabilirea obiectivelor de ameliorare trebuie ţinut cont de faptul că la porumb

în przent se cultivă hibrizi. Avantajul culturii hibrizilor constă în faptul că oferă un nivel

ridicat al producţiei şi o stabilitate superioară soiurilor. Ameliorarea capacităţii de

producţie poate fi realizată atît prin creşterea cantităţii de substanţă uscată acumulată pe

parcursul perioadei de vegetaţie, cât şi prin sporirea indicelui de recoltă, sau a ambelor

componente.

CAPITOLUL II CULTURA PORUMBULUI PENTRU SILOZ ŞI MASĂ VERDE

După introducerea s-a în cultură pe teritoriul european, porumbul a fost utilizat

doar pentru consumul uman, la fel ca şi în zona de origine. Cu toate acestea, în timp ce

băştinaşii americani nu au avut vite astfel încât porumbul a fost foarte puţin folosit pentru

culturi furajere, valoarea furajeră pentru animale a acestuia a fost rapid recunoscută de

către europeni. Bunting (1978) a citat o constatare dintr-o expediţie de descoperire a

Americii, iniţial menţionată de Wheatherwax (1954) în care a fost consemnat că „cai

îngrăşaţi şi care s-au dezvoltat bine"... din cauza mari cantităţile de porumb de acolo…

considerat cel mai bun furaj cultivat”.

Parmentier (1791) a observat că "vacile consumă porumb siloz cu lăcomie, care le

sporeşte randamentul de lapte". În timpul călătoriilor sale în Franţa, Young (1792) a

clasificat fermele în "bune" şi "rele", în funcţie de prezenţa sau absenţa de porumbului

masă verde în furajarea bovinelor. În schimb, pe perioada de declin a producţiei de

porumb boabe în Europa între 1850 şi 1950, interesul pentru cultura porumbului a fost

susţinută în special de utilizarea acestuia pentru furajarea bovinelor, în special în Franţa şi

Germania.

Porumbul a fost, pentru mult timp, în cea mai mare parte folosit ca şi masă verde

proaspătă pentru hrănirea animalelor în timpul verii. Recoltarea plantelor începea la

polenizare, oferind astfel un furaj cu un conţinut redus de substanţă uscată şi continua pe

timpul verii şi la începutul toamnei până la o nouă recoltare a fâneţelor.

REZUMAT .

3

Termenul de siloz derivă din cuvântul grecesc „siros” care înseamnă „groapă sau

gaură în pământ”. Tehnicile de însilozare a furajelor folosite de egipteni cu 3000-3500

ani în urmă, au evoluat până în prezent când se ştie că există cel puţin trei caracteristici

ale materialului vegetal care pot asigura o bună calitate a silozului: un nivel adecvat al

substratului fermentabil; o capacitate relativ redusă de tamponare; o concentraţie de

substanţă uscată de minim 200 g/kg.

Hibrizii de porumb pentru siloz şi masă verde sunt consideraţi în present ca fiind

diferiţi de hibrizii pentru boabe. Un hibrid pentru siloz trebuie să prezinte o producţie de

biomasă stabilă cu un conţinut de boabe de 46-50% în funcţie de cantitatea şi calitatea

amidonului din raţii. Precocitatea plantelor poate fi adaptată în funcţie de zona de cultură

pe baza unor experienţe riguroase. Rezistenţa la temperature scăzute, alături de rezistenţa

la bolile criptogamice din sol şi dezvoltarea timpurie a sistemului radicular vor trebui

îmbunătăţite pentru a permite cultura în zonele mai nordice. Un sistem radicular bin

edezvoltat este necesar atât pentru a asigura o rezistenţă corespunzătoare la cădere cât şi

pentru o bună toleranţă la deficitul hidric şi absorbţia azotului.

Conţinutul de proteină nu poate fi în mod direct ameliorat datorită variabilităţii

genetice reduse, dar poate fi realizată o îmbunătăţire pe baza studiilor asupra variabilităţii

genetice referitoare la degradarea proteinelor în rumenul animalelor.

CAPITOLUL III

CONDIŢIILE DE EXPERIMENTARE Având în vedere precipitaţiile medii lunare înregistrate la Nădlac pe perioada

experimentării se observă că în anul 2007 nivelul cumulat al precipitaţiilor a fost superior

celorlalţi ani de experimentare, în timp ce în anul 2006 şi 2008 suma anuală a

precipitaţiilor a avut valori apropiate. În general condiţiile climatice din perioada

experimentării au fost destul de favorabile culturii porumbului, mai ales în anul 2008.

În cazul localităţii Semlac se observă că nivelul cumulat al precipitaţiilor în anul

2007 a fost superior celorlalţi ani de experimentare, în timp ce în anul 2006 suma anuală

a precipitaţiilor a avut valori mai reduse. Având în vedere cantitatea de precipitaţii din

perioada aprilie-august, se observă că cele mai favorabile condiţii pentru cultura

porumbului s-au înregistrat în anul 2008 (370,2 mm) urmate de cele din anul 2006 (291,3

REZUMAT .

4

mm). Condiţiile climatice înregistrate în această perioada la Semlac nu au influenţat

semnificativ creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Având în vedere precipitaţiile medii lunare înregistrate la Mănăştur pe perioada

experimentării se observă că în anul 2007 nivelul cumulat al precipitaţiilor a fost superior

celorlalţi ani de experimentare, iar în anul 2006 şi 2008 suma anuală a precipitaţiilor a

avut valori apropiate. Precipitaţiile căzute (333,6 mm) şi temperaturile înregistrate în

perioada de vegetaţie din anul 2008 au asigurat cele mai favorabile condiţii pentru cultura

porumbului în localitatea Mănăştur, mai ales în perioada iunie-august.

CAPITOLUL IV

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

Obiectivele acestui studiu sunt grupate în trei etape:

- Evaluarea producţiei de masă verde şi a unor caractere componente ale acesteia

în condiţiile judeţului Arad la hibrizii studiaţi şi stabilirea diferenţelor dintre aceştia în

ceea ce priveşte manifestarea diferitelor caractere.

- Caracterizarea hibrizilor de porumb sub aspectul diferitelor caractere

componente ale producţiei, stabilirea contribuţiei fiecărui caracter la realizarea producţiei

şi analiza legăturilor dintre caractere.

- Analiza stabilităţii producţiei de masă verde şi a caracterelor componente ale

acesteia la hibrizii de porumb studiaţi în condiţiile judeţului Arad în perioada 2006-2008.

Materialul biologic a fost alcătuit dintr-o colecţie de 10 hibrizi comerciali de

porumb din diferite grupe de precocitate semitimpurii şi semitardivi, care au fost

experimentţi în trei localităţi din judeţul Arad, respectiv Nădlac, Semlac şi Mănăştur.

Experienţele au fost amplasate pe parcele de 42 m2 (şase rânduri de 10 m), în cinci

repetiţii, după metoda blocurilor randomizate.

În fiecare parcelă repetiţie au fost efectuate măsurători biometrice la câte 10

plante asupra unor caractere de producţie: înălţimea plantei, numărul de frunze pe plantă,

dimensiunile frunzelor, lungimea ştiuletelui, diametrul tulpinii, numărul de ştiuleţi,

greutatea frunzelor, greutatea tulpinii, greutatea ştiuleţilor.

REZUMAT .

5

CAPITOLUL V EVALUAREA PRODUCŢIEI DE MASĂ VERDE ŞI A UNOR CARACTERE

COMPONENTE ALE ACESTEIA LA PORUMB ÎN CONDIŢIILE JUDEŢULUI ARAD ÎN PERIOADA 2006-2008

Din punct de vedere al efectului anilor experimentali asupra producţiei de masă verde

se observă că în condiţiile din anul 2006 hibrizii au înregistrat o amplitudine de variaţie de

6,06 t/ha cu valori cuprinse între 81,035 t/ha la hibridul PR37N54 şi 87,095 t/ha la hibridul

PR36R10, pe fondul unei variabilităţi interpopulaţionale reduse (2,28 %). Pe fondul acestei

variabilităţi s-au observat diferenţe de producţie asigurate statistic doar între hibridul

PR36R10 comparativ cu hibrizii PR37N54 şi PR36D79.

Producţiile anuale de masă verde a hibrizilor studiaţi în perioada 2006-2008 Nr. Hibrizii Anul crt. 2006 2007 2008 1 Florencia 83,392ab 84,588abc 85,140d 2 PR37F 73 85,156ab 82,335bc 92,230ab 3 PR37N54 81,035b 81,569c 84,323d 4 PR37M34 83,875ab 86,868ab 92,023abc 5 PR36D79 81,607b 85,569abc 89,600abc 6 PR36R10 87,095a 88,255a 93,854a 7 PR36H43 82,454ab 84,837abc 88,701bcd 8 PR36K67 82,633ab 83,852abc 87,633cd 9 PR35P12 85,864ab 86,647a 93,620a 10 PR35T06 83,549ab 84,853abc 90,057abc DL5%=4,644 t/ha DL1%=6,092 t/ha DL0,1%=7,772 t/ha

70

75

80

85

90

95

100

Florencia PR37F 73 PR37N54 PR37M34 PR36D79 PR36R10 PR36H43 PR36K67 PR35P12 PR36T06

Hibrizii

Prod

. mas

ă ve

rde

(t/ha

)

200620072008

DL 5%

Reprezentarea grafică a producţiei de masă verde la hibrizii studiaţi în perioada 2006-2008

REZUMAT .

6

În cazul anului 2007 hibrizii cuprinşi în studiu au prezentat valori ale acestui caracter

cuprinse între 81,569 la hibridul PR37N54 şi 88,255 la hibridul PR36R10, cu o amplitudine

de 6,686 t/ha şi o variabilitate de 2,40 %. Diferenţele între producţiile realizate de hibrizi au

fost reduse şi nesemnificative, cu excepţia hibrizilor PR36R10 şi PR35P12 care au manifestat

sporuri semnificative de producţie faţă de hibrizii PR37F73 şi PR37N54. De asemenea, se

observă că şi hibridul PR37M34 a realizat în acest an o producţie semnificativ superioară faţă

de PR37N54.

Pentru condiţiile din 2008 producţiile realizate de hibrizii de porumb au

înregistrat valori cuprinse între 84,323 t/ha la PR37N54 şi 93,854 t/ha la PR36R10, pe

fondul unei amplitudini mai ridicate (9,531 t/ha) decât în anii anteriori. Hibrizii PR36R10

şi PR35P12 au realizat sporuri de producţie asigurate statistic faţă de hibrizii: Florencia;

PR37N54; PR36H43; PR36K67. De asemenea, în cazul hibrizilor Florencia şi PR37N54,

producţiile realizate în acest an sunt semnificativ inferioare celorlalţi hibrizi cu excepţia

hibridului PR36H43 şi a hibridului PR36K67.

Producţiile de masă verde a hibrizilor studiaţi în diferite localităţi Nr. Hibrizii Localitatea crt. Mănăştur Nădlac Semlac 1 Florencia 87,291bc 84,700bc 81,129bc 2 PR37F 73 90,003abc 85,946abc 83,771ab 3 PR37N54 86,036c 82,707c 78,184c 4 PR37M34 91,076ab 86,176abc 85,514ab 5 PR36D79 88,303bc 86,268abc 82,206abc 6 PR36R10 93,286a 89,875a 86,043a 7 PR36H43 88,999abc 84,250c 82,743abc 8 PR36K67 87,463bc 84,626bc 82,029abc 9 PR35P12 91,487ab 88,979ab 85,665ab 10 PR35T06 90,141abc 84,101c 84,216ab DL5%=4,644 t/ha DL1%=6,092 t/ha DL0,1%=7,772 t/ha

Referitor la efectul condiţiilor ecologice ale celor trei localităţi asupra producţiei

de masă verde, se observă că la Mănăştur hibrizii studiaţi au înregistrat valori ale acestui

caracter cuprinse între 86,036 t/ha la PR37N54 şi 93,286 t/ha la PR36R10, cu o

amplitudine de variaţie de 7,250 t/ha şi o variabilitate interpopulaţională redusă (2,47 %).

În aceste condiţii, hibridul PR36R10 a realizat sporuri semnificative de producţie faţă de

hibrizii: PR37N54, Florencia, PR36D79, PR36K67. Totodată, hibridul PR37N54 a

prezentat producţii semnificativ mai reduse decât hibrizii PR37M34 şi PR35P12.

REZUMAT .

7

Pe fondul condiţiilor de la Nădlac hibrizii studiaţi au prezentat o amplitudine a

producţiilor de masă verde de 7,168 t/ha, cu valori cuprinse între 82,707 t/ha la PR37N54

şi 89,875 t/ha la PR36R10, în condiţiile unei variabilităţi reduse (2,59 %). Şi în această

localitate hibridul PR36R10 s-a evidenţiat printr-un nivel ridicat al producţiei şi sporuri

asigurate statistic comparativ cu hibrizii: Florencia, PR37N54, PR36H43, PR36K67 şi

PR35T06. De asemenea şi în cazul hibridului PR35P12 au fost observate diferenţe

semnificative de producţie faţă de hibrizii: PR37N54, PR36H43 şi PR35T06.

70

75

80

85

90

95

100

Florencia PR37F 73 PR37N54 PR37M34 PR36D79 PR36R10 PR36H43 PR36K67 PR35P12 PR36T06

Hibrizii

Prod

. mas

ă ve

rde

(t/ha

)

Mănăştur

Nădlac

Semlac

DL 5%

Reprezentarea grafică a producţiei de masă verde pentru hibrizii studiaţi în diferite localităţi

În condiţiile experimentale de la Semlac hibrizii au înregistrat o reacţie asemănătoare

din punct de vedere al producţiilor realizate, respectiv o amplitudine de 7,859 t/ha şi o

variabilitate pe măsură (2,91 %), observându-se diferenţe asigurate statistic doar în cazul

hibridului PR37N54 care a realizat o producţie semnificativ inferioară faţă de hibrizii:

PR37F73, PR37M34, PR35P12, PR35T06 şi PR36R10. Aceasta din urmă prezentând şi un

spor semnificativ faţă de Florencia.

În condiţiile climatice ale anului 2006 hibrizii din experienţă au înregistrat valori

ale greutăţii plantelor cuprinse între 1,761 kg la Florencia şi 2,314 kg la PR37M34 şi o

variabilitate interpopulaţională de 7,16 %. Hibridul PR37M34 a realizat în acest an

sporuri semnificative ale greutăţii plantelor faţă de majoritatea hibrizilor cu excepţia:

PR36R10, PR35P12 şi PR35T06. De asemenea, valorile acestui caracter la hibridul

Florencia au fost semnificativ inferioare faţă de toţi hibrizii cu excepţia lui PR37N54.

REZUMAT .

8

Valorile anuale ale greutăţii plantelor la hibrizii studiaţi în perioada 2006-2008 Nr. Hibrizii Anul crt. 2006 2007 2008 1 Florencia 1,761d 1,823c 1,847c 2 PR37F 73 2,031bc 2,063b 2,170ab 3 PR37N54 1,980cd 2,054bc 2,111b 4 PR37M34 2,314a 2,301a 2,327ab 5 PR36D79 2,043bc 2,104ab 2,195ab 6 PR36R10 2,118abc 2,175ab 2,283ab 7 PR36H43 2,071bc 2,123ab 2,249ab 8 PR36K67 2,019bc 2,077ab 2,142ab 9 PR35P12 2,216ab 2,196ab 2,358a 10 PR35T06 2,147abc 2,146ab 2,299ab

DL5%=0,239 kg DL1%=0,314 kg DL0,1%=0,401 kg

1.5

1.6

1.7

1.8

1.9

2

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

Florencia PR37F 73 PR37N54 PR37M 34 PR36D79 PR36R10 PR36H43 PR36K67 PR35P12 PR36T06

Hibrizii

Gre

utat

ea p

lant

elor

(g)

2006

2007

2008

DL 5%

Reprezentarea grafică a greutăţii plantelor pentru hibrizii studiaţi în perioada 2006-2008

O variabilitate mai redusă (5,88 %) a greutăţii plantelor a fost observată şi în

condiţiile anului 2007, unde hibrizii au înregistrat o amplitudine de 0,478 kg pe fondul

unor diferenţe în general nesemnificative. În cazul hibridului PR37M34 au fost

înregistrate sporuri asigurate statistic ale greutăţii plantelor comparativ cu hibrizii:

Florencia, PR37F73 şi PR37N54. Diferenţe semnificative au mai fost observate şi între

valorile acestui caracter la hibridul PR37F73 faţă de hibridul Florencia.

Pentru anul experimental 2008, variabilitatea greutăţii plantelor între hibrizii

studiaţi este de 6,73 %, intermediară faţă de anii precedenţi, asociată cu o amplitudine de

0,511 kg cu limitele cuprinse între 1,847 kg la Florencia şi 2,358 kg la PR35P12.

REZUMAT .

9

Diferenţe asigurate statistic s-au manifestat doar între hibridul PR35P12 comparativ

PR37N54 şi Florencia.

Din punct de vedere al reacţiei hibrizilor faţă de condiţiile ecologice din cele

trei localităţi se observă existenţa unor diferenţe semnificative ale greutăţii plantelor

la hibrizii PR37F73 (Mănăştur-Semlac); PR36D79 (Mănăştur-Nădlac); PR36R10

(Mănăştur, Nădlac-Semlac).

În condiţiile locale de la Mănăştur se observă că hibrizii au prezentat valori

ale acestui caracter cuprinse între 1,905 kg la Florencia şi 2,387 kg la PR37F73, în

condiţiile unei variabilităţi reduse (6,97 %) şi a unei amplitudini de variaţie de 0,482

kg. În această localitate greutatea plantelor pentru hibridul PR37F73 a prezentat

sporuri asigurate statistic faţă de hibrizii: Florencia, PR37N54 şi PR35T06. De

asemenea şi ceilalţi hibrizi au realizat valori semnificativ superioare ale acestui

caracter comparativ cu hibrizii Florencia şi PR37N54.

Greutatea plantelor pentru hibrizii studiaţi în diferite localităţi Nr. Hibrizii Localitatea crt. Mănăştur Nădlac Semlac 1 Florencia 1,905d 1,746e 1,780de 2 PR37F 73 2,387a 2,192abcd 1,685e 3 PR37N54 2,048cd 2,070bcd 2,027bc 4 PR37M34 2,326ab 2,309a 2,306a 5 PR36D79 2,279ab 1,978de 2,086abc 6 PR36R10 2,383ab 2,217abc 1,977cd 7 PR36H43 2,189ab 2,128abcd 2,126abc 8 PR36K67 2,164ab 2,021cd 2,053bc 9 PR35P12 2,304ab 2,200abcd 2,265ab 10 PR35T06 2,145bc 2,279ab 2,169abc

DL5%=0,239 kg DL1%=0,314 kg DL0,1%=0,401 kg În cazul experimentării hibrizilor la Nădlac amplitudinea greutăţii plantelor a fost

de 0,563 kg, cu limitele de la 1,746 kg pentru hibridul Florencia şi 2,279 kg pentru

PR35T06, pe fondul unei variabilităţi interpopulaţionale de 7,95 %. Ca atare, hibridul

Florencia a realizat în aceste condiţii o greutate a plantelor semnificativ inferioară

celorlalţi hibrizi cu excepţia lui PR36D79. De asemenea, au fost observate sporuri

semnificative ale greutăţii plantelor la hibrizii PR37M34 şi PR35T06 comparativ cu

PR36D79 şi PR36K67.

REZUMAT .

10

1.5

1.6

1.7

1.8

1.9

2

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

Florencia PR37F 73 PR37N54 PR37M 34 PR36D79 PR36R10 PR36H43 PR36K67 PR35P12 PR36T06

Hibrizii

Gre

utat

ea p

lant

elor

(g)

M ănăştur

Nădlac

Semlac

DL 5%

Reprezentarea grafică a greutăţii plantelor pentru hibrizii studiaţi în diferite localităţi

În condiţiile pedo-climatice de la Semlac hibrizii cuprinşi în studiu au prezentat

valori ale greutăţii plantelor de la 1,685 kg pentru PR37F73 până la 2,306 kg pentru

PR37M34, pe fondul unei variabilităţi superioare celorlalte două localităţi (9,75 %)

asociate cu o amplitudine de 0,621 kg. Valori superioare ale acestui caracter şi totodată

cele mai mari sporuri semnificative comparativ cu majoritatea celorlalţi hibrizi

(Florencia, PR37F73, PR37N54, PR36R10, PR36K67) au fost realizate de PR37M34.

De asemenea, au fost observate sporuri semnificative ale greutăţii plantelor şi în cazul

hibrizilor: PR36D79, PR36H43, PR35P12 şi PR35T06.

CAPITOLUL VI

CARACTERIZAREA HIBRIZILOR DE PORUMB SUB ASPECTUL DIFERITELOR CARACTERE COMPONENTE

ALE PRODUCŢIEI DE MASĂ VERDE

Referitor la măsura în care cele trei caractere de producţie contribuie la realizarea

greutăţii plantei în cazul acestui hibrid, se observă că în principal greutatea tulpinii are o

influenţă medie de 64,23 % asociată cu o amplitudine ridicată de 11,29 % şi o valoare

maximă de 69,85 % în condiţiile de la Semlac în 2007.

Greutatea ştiuleţilor participă cu aproximativ 26,12 % la realizarea greutăţii plantei,

pe fondul unor abateri între anii experimentali de 1,43 %. Greutatea frunzelor contribuie în

medie cu 9,65 % la realizarea greutăţii plantei, în condiţiile în care pe parcursul

REZUMAT .

11

experimentării s-a observat o amplitudine de 3,34 %, cu valoarea maximă la Mănăştur în

2008 (11,57 %) şi valoarea minimă la Semlac în 2008 (8,23 %). Contribuţia principalelor caractere de producţie la realizarea greutăţii plantei pentru hibridul PR36R10

în cele trei localităţi în perioda 2006-2008 Nr. crt.

Anul Localitatea Gr.frunze (%)

Gr.ştiuleţi (%)

Gr. tulpină (%)

1 Mănăştur 9,34 26,67 63,99 2 Nădlac 10,41 27,03 62,56 3

2006

Semlac 8,53 22,94 68,53 Media 2006 x

sx 9,43+0,54 25,55+1,31 65,03+1,80 4 Mănăştur 9,40 26,93 63,67 5 Nădlac 10,42 28,46 61,12 6

2007

Semlac 8,04 22,11 69,85 Media 2007 x

sx 9,29+0,69 25,83+1,91 64,88+2,59 7 Mănăştur 11,57 29,87 58,56 8 Nădlac 10,95 28,63 60,42 9

2008

Semlac 8,23 22,43 69,35 Media 2008 x

sx 10,25+1,03 26,98+2,30 62,78+3,33 Media exper. x

sx 9,65+0,42 26,12+0,97 64,23+1,37 Pe baza analizei varianţei pentru regresia multiplă referitoare la influenţa celor

patru caractere asupra greutăţii plantei se observă că 93,50 % din variabilitatea

respectivului caracter este exprimat prin intermediul celor patru variabile.

Componentele varianţei regresiei multiple dintre greutatea plantei şi greutatea frunzelor, greutatea ştiuleţilor, greutatea tulpinii, numărul de ştiuleţi pentru hibridul PR 36R10 în perioada 2006-2008

Sursa variabilităţii SP GL S2 Testul F

Regresie 0,27697 (100%) 4 0,06924 F=12,54* Greutatea frunzelor/plantă (x1) 0,10222 (36,91%) 1 0,10222 F=18,51* Greutatea ştiuleţilor/plantă (x2) 0,04860 (17,55%) 1 0,04860 F=8,80*

Greutatea tulpinii (x3) 0,11916 (43,02%) 1 0,11916 F=21,57** Numărul ştiuleţilor/plantă (x4) 0,00699 (2,52%) 1 0,00699 F=1,27

Alte surse 0,02209 4 0,00552 Total 0,29906 8

y = -1,381 +0,147x1 +0,607x2 +0,725x3 +0,186x4 ; R2 = 0,9350; R = 0,9670 SDE = 0,056 kg; DW = 3,13; AC = -0,773

Dintre acestea, se observă că greutatea tulpinii are o contribuţie majoră şi distinct

semnificativă (43,02 %) la realizarea greutăţii plantei, urmată de greutatea frunzelor care

influenţează într-o măsură de aproximativ 37 % variabilitatea acestui caracter, în timp ce

numărul ştiuleţilor/plantă a avut o influenţă foarte redusă şi neasigurată statistic. De

asemenea, greutatea ştiuleţilor contribuie cu 17,55 % la variabilitatea greutăţii plantei.

REZUMAT .

12

Referitor la contribuţia principalelor caractere de producţie la realizarea greutăţii

plantei la hibridul PR35P12 (tab. 6.82), se observă că greutatea tulpinii ocupă prima poziţie

cu o participare medie de 60,37 % şi o amplitudine de 5,62 % pe perioada experimentării.

Greutatea ştiuleţilor contribuie în medie cu 27,64 % la realizarea greutăţii plantei, în

condiţiile în care pe parcursul experimentării s-a observat o amplitudine de 3,45 %.

Contribuţia principalelor caractere de producţie la realizarea greutăţii plantei pentru hibridul PR35P12 în cele trei localităţi în perioda 2006-2008

Nr.crt. Anul Localitatea Gr.frunze (%) Gr.ştiuleţi (%) Gr. Tulpină (%) 1 Mănăştur 11,56 26,32 62,12 2 Nădlac 11,71 28,73 59,56 3

2006

Semlac 11,45 27,23 61,32 Media 2006 x

sx 11,57+0,08 27,43+0,70 61,00+0,76 4 Mănăştur 11,64 26,37 61,99 5 Nădlac 11,81 28,95 59,24 6

2007

Semlac 11,36 27,21 61,43 Media 2007 x

sx 11,60+0,13 27,51+0,76 60,89+0,84 7 Mănăştur 11,83 26,63 61,54 8 Nădlac 13,73 29,77 56,50 9

2008

Semlac 12,80 27,57 59,63 Media 2008 x

sx 12,79+0,55 27,99+0,93 59,22+1,47 Media exper. x

sx 11,99+0,26 27,64+0,41 60,37+0,61

Masa frunzelor participă cu aproximativ 12 % la realizarea greutăţii plantei la

acest hibrid, pe fondul unor abateri reduse între localităţi de 1,22 %. Ca atare, în cazul

acestui hibrid, condiţiile experimentale locale au influenţat într-o măsură redusă

participarea celor trei caractere la realizarea greutăţii plantei.

Componentele varianţei regresiei multiple dintre greutatea plantei şi greutatea frunzelor, greutatea ştiuleţilor, greutatea tulpinii, numărul de ştiuleţi pentru hibridul PR 35P12 în perioada 2006-2008

Sursa variabilităţii SP GL S2 Testul F

Regresie 0,05736 (100%) 4 0,01434 F=8,38* Greutatea frunzelor/plantă (x1) 0,03598 (62,73%) 1 0,03598 F=21,02* Greutatea ştiuleţilor/plantă (x2) 0,01559 (27,18%) 1 0,01559 F=9,11*

Greutatea tulpinii (x3) 0,00504 (8,79%) 1 0,00504 F=2,95 Numărul ştiuleţilor/plantă (x4) 0,00075 (1,31%) 1 0,00075 F=0,44

Alte surse 0,00684 4 0,00171 Total 0,06420 8

y = 1,085 +0,784x1 +0,696x2 +0,404x3 -0,123x4 ; R2 = 0,8934; R = 0,9452 SDE = 0,041 kg; DW = 2,35; AC = -0,704

REZUMAT .

13

Pe baza analizei regresiei multiple la hibridul PR35P12, se observă că 89,34 %

din variabilitatea greutăţii plantei poate fi explicată ca fiind rezultatul influenţei celor

patru caractere. Greutatea frunzelor are o influenţă majoră distinct semnificativă de

aproximativ 62,73 % la realizarea producţiei/plantă, fiind urmată de greutatea ştiuleţilor

care influenţează respectivul caracter într-o măsură de 27,18 %. De asemenea, se observă

că modificarea greutăţii tulpinii şi a numărului de ştiuleţi nu prezintă un efect

semnificativ asupra greutăţii plantei.

În ceea ce priveşte contribuţia principalelor caractere de producţie la realizarea

greutăţii plantei la hibridul PR37M34, se observă că greutatea tulpinii ocupă prima

poziţie cu o participare medie de 65,58 % şi o amplitudine ridicată (10,21%) pe perioada

experimentării.

Contribuţia principalelor caractere de producţie la realizarea greutăţii plantei pentru hibridul PR37M34 în cele trei localităţi în perioda 2006-2008

Nr.crt. Anul Localitatea Gr.frunze (%) Gr.ştiuleţi (%) Gr. tulpină(%) 1 Mănăştur 11,36 25,96 62,68 2 Nădlac 8,86 19,82 71,31 3

2006

Semlac 9,64 25,85 64,51 Media 2006 x

sx 9,95+0,74 23,88+2,03 66,17+2,63 4 Mănăştur 11,68 26,13 62,20 5 Nădlac 10,93 20,23 68,84 6

2007

Semlac 8,56 25,06 66,39 Media 2007 x

sx 10,39+0,94 23,81+1,81 65,81+1,94 7 Mănăştur 11,99 26,91 61,10 8 Nădlac 11,25 20,61 68,14 9

2008

Semlac 7,14 27,85 65,01 Media 2008 x

sx 10,13+1,51 25,12+2,27 64,75+2,04 Media exper. x

sx 10,16+0,56 24,27+1,05 65,58+1,13 Greutatea ştiuleţilor contribuie în medie cu 24,27 % la realizarea greutăţii plantei,

în condiţiile în care pe parcursul experimentării s-a observat o amplitudine de 8,03 %.

Masa frunzelor participă cu aproximativ 10,16 % la realizarea greutăţii plantei la hibridul

PR37M34, pe fondul unor abateri între localităţi de 4,85 %. Ca atare, în cazul acestui

hibrid, condiţiile experimentale locale au influenţat participarea celor trei caractere la

realizarea greutăţii plantei.

La hibridul PR37M34se observă că 86,35 % din variabilitatea greutăţii plantei

poate fi explicată ca fiind rezultatul influenţei celor patru caractere. Greutatea tulpinii are

o influenţă majoră distinct semnificativă de aproximativ 48,65 % la realizarea

REZUMAT .

14

producţiei/plantă, fiind urmat de greutatea ştiuleţilor care influenţează respectivul

caracter într-o măsură de 29,84 %. Componentele varianţei regresiei multiple dintre greutatea plantei şi greutatea frunzelor, greutatea

ştiuleţilor, greutatea tulpinii, numărul de ştiuleţi pentru hibridul PR 37 M 34 în perioada 2006-2008

Sursa variabilităţii SP GL S2 Testul F

Regresie 0,03381 (100%) 4 0,00845 F=6,33** Greutatea frunzelor/plantă (x1) 0,00413 (12,22%) 1 0,00413 F=3,09 Greutatea ştiuleţilor/plantă (x2) 0,01009 (29,84%) 1 0,01009 F=7,55*

Greutatea tulpinii (x3) 0,01645 (48,65%) 1 0,01645 F=12,32* Numărul ştiuleţilor/plantă (x4) 0,00314 (9,29%) 1 0,00314 F=2,35

Alte surse 0,00537 4 0,00134 Total 0,03918 8

y = -0,054 +-0,092x1 +0,087x2 +1,833x3 +0,303x4 ; R2 = 0,8635; R = 0,9292 SDE = 0,036 kg; DW = 1,68; AC = -0,127

De asemenea, se observă că modificarea greutăţii frunzelor/plantă şi a numărului

de ştiuleţi nu prezintă un efect semnificativ asupra greutăţii plantei. Modelul regresiei

permite în acest caz o evaluare distinct semnificativă a producţiei pe plantă cu o eroare de

aproximativ + 36 g.

CAPITOLUL VII ANALIZA STABILITĂŢII PRODUCŢIEI DE MASĂ VERDE ŞI A

CARACTERELOR COMPONENTE ALE ACESTEIA LA HIBRIZII DE PORUMB STUDIAŢI ÎN CONDIŢIILE JUDEŢULUI ARAD ÎN PERIOADA 2006-2008

Cele mai ridicate valori ale producţiei de masă verde au fost realizate de hibrizii

studiaţi în cele trei localităţi în condiţiile din anul 2008. De asemenea, pe baza valorilor

reduse pentru axa IPCA1 se observă că cea mai redusă variabilitate a caracterului

respectiv la cei 10 hibrizi a fost înregistrată în condiţiile anului respectiv. În condiţiile

ecologice de la Mănăştur în anii 2006 şi 2007 hibrizii au realizat producţii de masă verde

superioare mediei experienţei., asociate cu o variabilitate mai ridicată în anul 2007. La

Semlac în perioada 2006-2007, precum şi la Nădlac în anul 2006, hibrizii au înregistrat

producţii de masă verde net inferioare mediei experienţei.

Hibrizii PR36R10 şi PR 35P12 au realizat în perioada experimentală o producţie de

masă verde superioară mediei experienţei cu stabilitate ridicată, având în vedere valorile reduse

pentru interacţiunile principalelor componente (IPCA1). În acelaşi timp la hibrizii PR36D79 şi

PR36H43, stabilitatea ridicată este asociată cu valori ale acestui caracter inferioare mediei

experienţei.

REZUMAT .

15

PR36D79PR36T06

PR36R10PR35P12 PR36K67

PR36H43PR37N54

PR37F73PR37M34

N2008

N2007

Florencia

M2007

S2006M2008

S2008

N2006S2007

M2006-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

-3.0 -2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5

IPCA1

IPCA2

Diagrama bidimensională pentru axa interacţiunii principalelor componente (IPCA1 şi IPCA2) la hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008 pentru producţia de

masă verde Ţinând cont de valoarea foarte semnificativă a testului chi pătrat, se observă că

există o concordanţă foarte strânsă între rezultatele celor şase modele de apreciere a

stabilităţii producţiei de masă verde la hibrizii studiaţi.

Concordanţa dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilităţii producţiei de masă verde pentru hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008

Nr. Hibridul Media Rangurile stabilităţii Suma SPR crt. (t/ha) Tip I Tip II Tip III Ecovalenţă Shukla 1 Shukla 2 ranguri 1 Florencia 84,374 1 10 6 9 9 6 41 64 2 PR37F 73 86,573 10 9 9 8 8 9 53 400 3 PR37N54 82,309 3 6 5 5 5 5 29 16 4 PR37M34 87,589 6 3 10 10 10 10 49 256 5 PR36D79 85,592 7 4 8 7 7 8 41 64 6 PR36R10 89,735 9 7 2 2 2 2 24 81 7 PR36H43 85,331 4 1 4 3 3 3 18 225 8 PR36K67 84,706 2 8 1 1 1 1 14 361 9 PR35P12 88,710 8 5 3 4 4 4 28 25 10 PR36T06 86,153 5 2 7 6 6 7 33 0

TOTAL 86,107 55 55 55 55 55 55 330 1492 χ2 =27,13**; χ2

1% =21,67.

Conform rezultatelor celor şase modele rezultă că cea mai mare stabilitate a

caracterului respectiv o prezintă hibrizii: PR36K67, PR36H43, PR36R10 şi PR35P12. La

ultimii doi hibrizi stabilitatea bună este asociată şi cu nivele ridicate ale producţiei. O

REZUMAT .

16

puternică instabilitate asociată cu o influenţă ridicată a interacţiunii genotip x mediu

asupra exprimării acestui caracter a fost observată la hibrizii: PR37F73, Florencia,

PR36D79.

Analiza efectelor principale aditive şi interacţiunilor multiplicative, combinate cu

media experienţei pentru diferitele localităţi în cei trei ani experimentali indică faptul că cele

mai favorabile condiţii pentru exprimarea greutăţii plantelor s-au înregistrat în anul 2008,

respectiv în localitatea Mănăştur. Pe baza vectorilor aferenţi diferitelor localităţi se observă că

cea mai mare variabilitate a greutăţii plantelor între hibrizi s-a înregistrat în condiţiile de la

Semlac în anii 2006 şi 2008, în timp ce în condiţiile de la Nădlac în 2007 diferenţele dintre

hibrizi sub aspectul acestui caracter au fost mai reduse.

M2006

S2007

N2006

S2008

M2008 S2006

M2007

Florencia

N2007N2008

PR37M34PR37F73

PR37N54

PR36H43

PR36K67PR35P12 PR36R10

PR36T06

PR36D79

-0.5

-0.4

-0.3

-0.2

-0.1

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

-0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8

IPCA1

IPCA2

Diagrama bidimensională pentru axa interacţiunii principalelor componente (IPCA1 şi IPCA2) la

hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008sub aspectul greutăţii plantelor Hibrizii PR36K67 şi PR37N54, au realizat în mod constant o greutate a plantelor

superioară mediei experienţei având în vedere valorile reduse pentru interacţiunile

principalelor componente (IPCA1) cu stabilitate ridicată. În acelaşi timp la Florencia şi

PR36H43 stabilitatea ridicată este asociată cu nivele ale acestui caracter inferioare

mediei experienţei. Hibrizii PR36R10 şi PR37F73 care realizează valori ale acestui caracter

inferioare mediei experienţei puternic controlate de interacţiunea genotip x mediu prezintă o

adaptabilitate specifică la condiţii climatice mai puţin favorabile.

REZUMAT .

17

O influenţă redusă a interacţiunii genotip x mediu asupra caracterului respectiv în

perioada experimentală o prezintă hibrizii: PR36H43, PR36K67, Florencia conform

distanţei acestora faţă de origine. În cazul hibrizilor: PR37F73, PR36T06, PR36D79,

lungimea vectorilor aferenţi atestă o instabilitate ridicată a greutăţii plantelor în condiţiile

din perioada experimentală.

Concordanţa dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilităţii pentru greutatea plantelor la hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008

Nr. Hibridul Media Rangurile stabilităţii Suma SPR crt. (kg) Tip I Tip II Tip III Ecovalenţă Shukla 1 Shukla 2 ranguri 1 Florencia 1,810 6 2 3,5 2 2 2,5 14,5 272,25 2 PR37F 73 2,088 10 10 10 10 10 10 60 841,00 3 PR37N54 2,048 3 6 3,5 4 4,5 4 21,5 90,25 4 PR37M34 2,314 1 8 1 6 6 1 23 64,00 5 PR36D79 2,114 8 3 8 7 7 8 41 100,00 6 PR36R10 2,192 9 9 6,5 8 8 6,5 40,5 90,25 7 PR36H43 2,148 5 4 5 3 3 5 25 36,00 8 PR36K67 2,079 7 1 2 1 1 2,5 14,5 272,25 9 PR35P12 2,256 4 5 6,5 5 4,5 6,5 25 36,00 10 PR36T06 2,198 2 7 9 9 9 9 45 196,00

2,125 55 55 55 55 55 55 330 1998,00 χ2 =36,33***; χ2

0,1% =27,88. Între rezultatele celor şase modele de apreciere a stabilităţii pentru greutatea plantelor

la hibrizii studiaţi există o concordanţă foarte strânsă ţinând cont de valoarea foarte

semnificativă χ2 =36,33***. Având în vedere estimările celor şase modele utilizate, pe baza

sumei rangurilor se observă că cea mai ridicată stabilitate a caracterului respectiv au

prezentat hibrizii: Florencia, PR36K67 şi PR37N54. O influenţă ridicată a interacţiunii

genotip x mediu asupra realizării acestui caracter, respectiv valori mari ale sumei rangurilor

conform modelelor statistice utilizate, au fost observate la hibrizii: PR37F73, PR36T06 şi

PR36R10.

Analiza efectelor principale aditive şi interacţiunilor multiplicative, combinate cu

media experienţei pentru diferitele localităţi în cei trei ani experimentali indică faptul că cele

mai favorabile condiţii pentru exprimarea greutăţii ştiuleţilor/plantă s-au înregistrat în

condiţiile de la Semlac în 2006-2007. Pe baza vectorilor aferenţi diferitelor localităţi se

observă că cea mai mare variabilitate a producţiei de ştiuleţi între hibrizi s-a înregistrat în

condiţiile de la Semlac în 2006, în timp ce în condiţiile de la Nădlac în 2007 diferenţele dintre

hibrizi sub aspectul acestui caracter au fost mai reduse.

REZUMAT .

18

N2007

PR36T06

PR36D79PR36H43

PR36K67

M2007PR37N54 Florencia

S2006

N2006

S2007

M2006

S2008

PR37F73

M2008

PR37M34PR35P12

PR36R10N2008

-0.6

-0.4

-0.2

0.0

0.2

0.4

0.6

0.3 0.4 0.5 0.6

Greutatea stiuletilor/planta (kg)

IPCA1

Media exp.

Diagrama bidimensională pentru greutatea ştiuleţilor/plantă şi axa interacţiunii principalelor

componente (IPCA1) la hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008 Hibrizii PR36D79 şi PR36H43, au realizat în mod constant o greutate a

ştiuleţilor/plantă superioară mediei experienţei având în vedere valorile reduse pentru

interacţiunile principalelor componente (IPCA1) cu stabilitate ridicată. În acelaşi timp la

hibridul PR36K67 stabilitatea ridicată este asociată cu nivele ale acestui caracter

inferioare mediei experienţei. Hibrizii PR36R10 şi PR37M34 care realizează valori ale

acestui caracter superioare mediei experienţei puternic controlate de interacţiunea genotip x

mediu, prezintă o adaptabilitate specifică la condiţii climatice mai favorabile.

Concordanţa dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilităţii pentru greutatea ştiuleţilor/plantă la hibrizii de porumb studiaţi în cele trei localităţi în perioada 2006-2008

Nr. Hibridul Media Rangurile stabilităţii Suma SPR crt. (kg) Tip I Tip II Tip III Ecovalenţă Shukla 1 Shukla 2 ranguri 1 Florencia 0,412 4 4 3 3 2 2 18 169,00 2 PR37F 73 0,474 3 6 5 5 5,5 5,5 30 1,00 3 PR37N54 0,364 1 9 9 8 8 9 44 169,00 4 PR37M34 0,576 10 10 6 10 10 5,5 51,5 420,25 5 PR36D79 0,495 6 2 2 2 2 2 16 225,00 6 PR36R10 0,482 2 8 10 9 9 10 48 289,00 7 PR36H43 0,468 5 3 4 4 4 4 24 49,00 8 PR36K67 0,372 8 5 1 1 2 2 19 144,00 9 PR35P12 0,510 9 7 8 7 7 8 46 225,00 10 PR36T06 0,523 7 1 7 6 5,5 7 33,5 6,25

0,468 55 55 55 55 55 55 330 1697,50 χ2 =30,86***; χ2

0,1% =27,88,

REZUMAT .

19

Având în vedere estimările celor şase modele utilizate, pe baza sumei rangurilor se

observă că cea mai ridicată stabilitate a caracterului respectiv au prezentat hibrizii:

PR36D79, Florencia şi PR36K67. O influenţă ridicată a interacţiunii genotip x mediu asupra

realizării acestui caracter, respectiv valori mari ale sumei rangurilor conform modelelor

statistice utilizate, au fost observate la hibrizii: PR37M34, PR36R10 şi PR35P12.

CONCLUZII

◙ Pe baza valorilor medii pentru cei trei ani se observă că în anul 2008 condiţiile

climatice au fost foarte semnificativ mai favorabile faţă de anii 2006 şi 2007 din punct de

vedere al producţiilor de masă verde realizate de hibrizii de porumb studiaţi;

◙ Valorile medii ale producţiilor de masă verde înregistrate de hibrizii cuprinşi în

studiu au prezentat o amplitudine de 7,426 t/ha, cu limitele de la 82,309 t/ha în cazul

hibridului PR37N54 până la 89,735 t/ha la hibridul PR36R10. Hibrizii PR37M34,

PR36R10 şi PR35P12 au realizat cele mai ridicate producţii medii, prezentând sporuri

semnificative ale producţiei de masă verde comparativ cu hibridul Florencia;

◙ Hibridul PR36R10 a realizat cele mai ridicate producţii pe întreaga perioadă,

prezentând sporuri semnificative faţă de hibrizii PR37N54 şi PR36D79 în anul 2006, faţă

de hibrizii PR37F73 şi PR37N54 în 2007 şi respectiv faţă de hibrizii Florencia,

PR37N54, PR37F73 şi PR36H43 în 2008;

◙ Referitor la măsura în care cele trei caractere de producţie contribuie la

realizarea greutăţii plantei pentru toţi hibrizii, se observă că în principal greutatea tulpinii

are o influenţă medie de 58,27-65,58 %. Greutatea ştiuleţilor participă cu aproximativ

26,12 -28,27 % la realizarea greutăţii plantei, pe fondul unor abateri reduse între anii

experimentali. Masa frunzelor participă cu aproximativ 9,65-13,46 % la realizarea

greutăţii plantei, pe fondul unor abateri reduse între localităţi de 1,22-5,59 %;

◙ Analiza varianţei regresiei multiple referitoare la influenţa diferitelor caractere

asupra suprafeţei foliare pe plantă atestă faptul că o parte foarte semnificativă (89-99 %) din

variabilitatea suprafeţei foliare se datorează influenţei celorlalte cinci caractere. În cazul

hibrizilor PR36R10, PR35P12 şi PR37F73, se observă că lăţimea frunzei are o contribuţie

majoră (62-88,58 %) şi distinct semnificativă la realizarea suprafeţei foliare/plantă;

REZUMAT .

20

◙ La hibridul Florencia, greutatea tulpinii are o influenţă majoră distinct

semnificativă de aproximativ 82,50 % la realizarea producţiei/plantă, fiind urmat de

greutatea ştiuleţilor care influenţează respectivul caracter într-o măsură de 13,05 %. De

asemenea, se observă că modificarea greutăţii frunzelor/plantă şi a numărului de ştiuleţi

nu influenţează semnificativ greutatea plantei;

◙ Cea mai mare stabilitate a producţiei de masă verde o prezintă hibrizii:

PR36K67, PR36H43, PR36R10 şi PR35P12. La ultimii doi hibrizi stabilitatea bună este

asociată şi cu nivele ridicate ale producţiei. În acelaşi timp la hibrizii PR36D79 şi

PR36H43, stabilitatea ridicată este asociată cu valori ale acestui caracter inferioare

mediei experienţei. O puternică instabilitate asociată cu o influenţă ridicată a interacţiunii

genotip x mediu asupra exprimării acestui caracter a fost observată la hibrizii: PR37F73,

Florencia, PR36D79;

◙ Pe perioada experimentării cea mai ridicată stabilitate a greutăţii plantei au

prezentat hibrizii: Florencia, PR36K67 şi PR37N54. O influenţă ridicată a interacţiunii

genotip x mediu asupra realizării acestui caracter, au fost observate la hibrizii: PR37F73,

PR36T06 şi PR36R10.

◙ Greutatea ştiuleţilor/plantă a prezentat cea mai ridicată stabilitate la hibrizii:

PR36D79, Florencia şi PR36K67, în timp ce la hibrizii: PR37M34, PR36R10 şi

PR35P12 s-a observat o influenţă mare a interacţiunii genotip x mediu asupra realizării

acestui caracter;

◙ Cele mai reduse valori ale influenţei mediului asupra înălţimii plantelor au fost

înregistrate la hibrizii: PR36K67, PR36H43, PR37N54 şi PR37M54. O puternică

instabilitate asociată cu o influenţă ridicată a interacţiunii genotip x mediu în exprimarea

înălţimii plantelor a fost observată la hibrizii:

◙ Având în vedere rezultatele obţinute pe perioada experimentării, în condiţii climatice

mai puţin favorabile culturii porumbului, pot fi obţinute producţii corespunzătoare de masă

verde prin folosirea hibrizilor: Florencia, PR36K67, PR37N54 şi PR36H43;

◙ În condiţii climatice favorabile culturii porumbului, utilizarea hibrizilor:

PR36R10, PR35P12 şi PR37F73 permite realizarea unor producţii superioare de masă

verde.