UNI VE RSUL D i w c t r w : STELIAN P O P F S C l j .

IBMCTOI ŞI RDMIWSTRATIfi r e v i s t a % S m N ВШОІЯИИ, я SĂPTĂMÂNALA

PREŢUL 25 B A N i A b o n a m e n t 1 ; L e i ne a n

S U M A R : Horia F o r t u n a . . . . . . . Л'ош N. Pora . . . . tntr'o noapte de iarna George Gregorian , . . . Romanţa Serben Bascovic i . Prin albele răspântii Vinttlă Panta , Lu han „La curmeziş" D. lacobescu Vis blond Lizi Panta jn seara aceia Gemi-Zam Eulampia A. Zamtjr Magii Ion Magu Sonet D. Badac . . . . . . Ideal si real P e t r e Bardă Poveste Ion Totu . *. Palatul Cesar Prutcanu . . Însemnări de război

Mişcarea Literara şi artistica :

L i z y s . . . . Cronica Literara (Zale roşii de Cridim)

V. P Cionica dramatică: (Maurice Maeterlinck şi Monna Vanna)

Ecouri, etc., etc.

31 IINMVFRSUI. U T E R A R

LA ÁDMiNISTRAfíA ZIARULUI

„ U N I V E R S U L " SE GĂSEŞTE DE VÂNZARE URMĂTOARELE VOLUME: ^

Zoaie şl Garte de petrecere . . Lei l — Memoriile regelui Garol 17 volu­

me, colecţia complectă . . . »» 1 0 . -Carol ï Regele României . . . 2 . T -

Principele Carol Anton de Hohen-zollern 1.50

Memoriile Principesei L u i s a i !

Saxoniei n 1.50 813 Isprăvile loi Arsène Lapin , M 2.50 Păţaniile minnnate ale Ini Petre

Schlemll II Regina b u c ă t ă r i e i . . . . . . »» 2J0 Conversaţimii moderne în 6 limbi II 3.10 Călătoria în India 2 volnme . . •1 3 . r

Dragoste din alte timpuri 2 voi. •1 2.r-T r a p d i e cerească «I 1.S0

Călănl din Berlin 8 volnme colec­ţia complectă . . . . . . II

- N T - » T T • • N w n W aam mm

Cerul începu să meargă cu toţi norii de odetă,. -~ Norii galbeni ca o lână tăspândită pe amurg Frunzele prindeau in dungă adierea răsfirată Şi o susurau lichidă ca pâraiele ce curg.

Pluta albă se ştersese tiemurând pe zarea sută, iar vârtelniţa pe case se'nvârii spre miază-zi, Efemera ca plăpânda aripei tremurătură işi sfârşea pe pudul palmei melc viaţa ei de-o zi.

Burzaiinêle ôbrasnic peste flori dedea târcoale Oreerul scrâşnea din pinteni, şi-asculta apoi ecoul, Cucuvata in răstimpuri hohotea huind cu jale, Forfecând tăcerea, barza îşi clocea pc claie oul.

Câinii răi muşcau din aer, clopoţei prindeau să sune, Poduri uruiau cu tunet sub un trap gălăgios, Boul mulţumea cu muget reîntors delà păşune; Ceasul ţărănesc al serii sc'ntrupa religios.

Tót spre miază zi întoarsă sta vârtelniţa pe case, Norii vineţi însă 'n suluri lunecau spre miază-noapie, $eapte corbi, pe ceruri, ca la Carul Mare se 'njugase Şi vâsleau şi ei, ca şeapte stele negre, câle-şi şapte.

Şi se desfăcuse pai'că mintea mea în două: Una Se 'nălţase după corbii duşii prin zarea de cenuşe Se pierdusc'vreme lungă ameţindu-se, nebuna, Slobodă şi aripată ; iar cealaltă, în cătuşe

— Vreme lungă, seară lungă rămânea uilakî'n tindă Două suflete porniră felurit din pieptul meu, Dar nici anul nu putuse să se dea sau să cuprindă...

Pe dè'asujpra lumii norii negri se duceau mereu...

HORIA FURTUNI

se UNIVERSUL LITERAR

ÎNTR'O N O A P T E D E I A R N Ă de N. PORA

ira ета' cffip' s5 dorm, în noap-i e a aceea. Şi cum mo. brodisem tocmai cu гщ vechiu prieten, du-p ä ce ne luptarăm voiniceşte en yifonil şi c u troianul, orbăcăind, J>rbeşte, pe drumul nămeţit, ca nişte corăbii şubrede purtate în ;voie de u r a g a n de colo 'pu nil colo, — intr'un târziu ara neme-fit la conac.

N e socoteau rătăciţi pe 'drum, Uacă nu chiar pierduţi de-a bi-«ele, că tocmai se ivise de câ­teva zile, în capul satului o hait* ide lupi ce zăvorise lumea în «olibe.

— Să nu luaţ i voi sania? — ne ţ inea de r ă u unchiul priete­nului. — şi să hoinăriţi hai-hui, ée-a lungul câmpului . Doamne fereşte ce vi se putea întâmpla! De punea ha i ta colţii î n voi, vă bărtănea, hareea-parcea, Ce nu e'alegeau nic i oscioarele pe ur­m a voastră.

( Noi, c e să- facem? A m tăcut mâ!o, primind lecţia cuvenită. Jar când ni ee m a i desţepeniră ciolanele, prinserăm glas , iurlan-disindu-ne cu mici le şi elegantele browninguri, pline ochi de gloan. te . ' Şi în abureala ceaiului părin­te at şi In rotogoalèle albastre ale tutunului, u i tarăm de -abinele de păţanie, abia poftind moşului un somn vsor, eând ne lil-й în tihna.

* d â n d u n l e , însă, ameţite de

/ârtejul prin cure răzbisem, fură priaae, iară? intr'un sbor ame­ţitor, răpite par'ca de crivăţul ce se năpustea cu furie în casă şi ferestre, chiuind de ciudă şi vrând pare c ă s ă ne cuprindă din nou in fantasticu-i danţ.

Ste desluşea bine u n ţiuit dc viori şi de alte lăute şi apoi ve­nea, u n svon de sunete de naiuri. tulnice şi ti imei ciobăneşti, peste care planau accente răutăcioase de buhaiu, în nişte îmbinări su­părătoare, ca acele scoase din in­strumente de a lamă încăpute pe mâini rele, în şerpuiri st l ideme. încolăcite şi învăluite în urlete ti» dihănii .4« V* « [ t tărâm, ai-

lindu-mă să zăresc, aevea, tot ce se petrecea afară ca într'o mi­nunată privelişte a celor nevă­zute.

Se adunaseră toate spiritele vagabonde să praznuiaseă toiul iernii. Pe lângă trunchiurile ne­grilor copaci din parc se îngră­mădise sumedenie de făpturi albe, învăluite din creştet, până în călcâie, în giulgiuri albe ca orfratul prin care fâlfâiau. Iar eus, pe creng; erau cocoţate albe arătări, cuibărite ca nişte ghe­motoace printre craci, chinuind fiecare câte un fluer sau lăută.

De odată se întinse tăcerea în grădină. -Si dinspre iaz se ivi o arătare mai albă şi mai mândră ea toute, ridică braţele şi, ca la o poruncă, din toţi copacii porni ia l-aş- fiiHunaf.ieirl sahat—îp л-corduri şi mai săllvatice în ţiui­turi şi chiote asurzitoare, şi vaete si planşete, pe tonurile cele mai discordante, sfredelitoare de nervi.

i?i ningea şi viscolea înainte.. . Jar aitele făpturi de pe lângă

copaci săltau in mişcări agere, graţioase, în tactul desmăţat al ciudatei orchestre, adulmecând cu toatele o mişcare sveltă, ca aceea a unui trup svelt de fată cuprinsă de extazul dansului .

Şi jarăş tăcere. Din depărtare răzbătea Un hă­

măit s t ins al dulăilor treziţi din somn, poate, de aceleaşi a n n ă r i ce colindă şi mai la re pe dina­intea făpturilor neinzesi.rale cu darul verbei.

Din nou pornea neasemuita vrajbă. Şi iaraş danturi sălba­tice, în boriri nebune cu de-svă-luiri de giulgiuri şi încordări za. darnee ale m o g â l d e f l o r cătirate în pomi. gata să sară şi ele io joc.

Iar albele giulgiuri foiau şi mai tare. Pulpane'*;' li se resfi­rau până în nori iar chiotele şi hohotele prelungi se înteţeau li­nele pe altele, a jungând şi mai sarcastice şi mai îndrăcite, at in­gând paroxismul horii .baeha-na'e. infernale, umplând tot cu­prinsul de spaima, de par'ca

toată firea era Ia cnerefctöl «Цг batecelor dănţuitoare. , t.-

Din grămadă s'au apropiat ea* teva făpturi albe ţ i de fer»ae£r» mea. Una mi-a SgalţâU-o. I^ii răspuns cele'alte cu ua bobot nebun. Apoi. fără Să ţtiu «U*» fereastra s'a clintit, căi cSWeat, şi chiotul cel barbar a dat ЬѵцЬм îu odae.

Deodată răbufni In ii$ë m* din ciudatele făpturi, sut?& t a lampă, iar celelalte, ca la ii» semnal, năvăliră cu iluiuœill, Й»» variind bora lor aerisit*, 4** tund în voie, gonind, prin l*rjţa încăpere, trântind joa bArtf.il* éê pe birou, scuturând cadrele dt« păreţi, răvăşind hârtiile ţ i r*e-firândn-le prin a*r, cu ore]«aţi mişcări agere, fn асеЬці tact des-creerat ce-mi cokr<?pie* c*pu\ ti nearoeţise.

Apoi adevărate şuerăruri fl urlete şi hohote sar dorn'ee. ţim* în:regi de w şi altele de », ţi »-poi o răzbuzneală fără Seatnia îmi păejeoi mintea, »tftndu-itt* să zăresc ca prin vis *Ubeá* ÍÉp-tui ri ce mă Înconjurară ţi пш prinseră In vârtejul danţuţai lor.

* Л Cât am jucat? Ci&e m'* trau*

lit pe jos, pe preş? 0 umbră se elini-; djo eelfc

frase un Chibrit; apoi, Jn Ir­mina îmi zării prietenul că*-când ?i întinzându-se eomaero*.

Apoi, enirinrtu-se, tacbiee fe­reastra spunându-mi:

— Da' ce t ea apucat? E Tre­me de stat cu fereastra <je*ch«?u? Iacă, s'a dus toata càrdur* şi s'a umplut casa de zăpada.

1 ti cet-în cet mă desmetteii. Ift vreme ce forul ee aţâţă iar*?, e* mai era niţel jar în sobă, «Hin« du-ne somnul de-ebinel«.

Iară arătările se domoliră, pie­rind cu totul, când flacăra w înaltă în pălălăi albastre şi chi-limbarij, de abia mai dându-mt răga z să desluşesc acorduri* fan­tasticei muzici din parc, pe«* rare planau, din depărtare, toi-raăeli.'e dulăilor irititi. dm •**«•-başi arătări..

R O M A N T A «j^ji*, cum s tiu: cu. eeiiii uireai Şi 'n gânduri csuda ma, ricîp Sfc&rnbeac gândi-idu-vni, Іь u r c S»'sAmbctsl€«m.i plâng pe chi-.„

cum, сіглі cu cehii илг.гг; SSfáfieler dc dureres, •SyCaud în gcmelcle lc?.lc "B* cure'r» • urma. ia Icam sees

sste/î. сипг eur-u cu ;:i-.u игр.сг) £ir;-.i ьг-іг.г. la. de ÎCC

Si-mi гидс cuílelul ' à i n s a

ч^Чсе. cuir» cle-u cu cehii итгг і ' l e si ml саѴ. visul meu limid S i l e : mai umedele-mi plccapc i^e line 5r.ee.rle se închid.

George Gregorian

PRffl ЯЬВБЬЕ^ RHSPfíHTII,.. răspântii

Din ţesurile. albe, amarnic baie vântul.. Zăpada se aşterne îmbătrânind pământul, Copacii albi se 'naltă spre cer înmărmurind Şi ninge cotropind... Pădurea pare 'n zare sub vălul alb un schit, Şi-o cumpănă, departe, în vifor, pare-un suflet De trudă covârşit.*

Oh, vântul pafeă-i lupta pământului cu cerul Şi-a vieţii cu misterul..,

Ж * * Prin albele га$рапШ"Щі< Din albele oraşe ,*< > , * Spre cer se 'nalţă vântul îii trâmbe dc ninsoare,^ Pe străzi, în pâlcuri negre, trec toţi cu ochii închişi De parcă-i duce visul spre ţări scăldate 'n soare... Dar noaptea 'n ocna-i neagră cufundă oraşul alb, ŞFn viscol, prinşi ca'n lanţuri, drumeţii şovâesc Ca 'n faţa libertăţii in pragurile porţii... Oh, căntu-i ca viaţa când spulberă zăpada Sa nu se 'ngroape lumea în albul văl al morţii»

* » •

Prin albele răspântii Din albe cimitire Când trece printre hrube zadarnic vântul bate La porţile 'ncuiate, Căci morţii blânzi visează sub lespezile ninse Sub crucile plecate...

Oh, văniu-l ca viaţa, iar fulgii duşi de vânt i*ar suflete ce leacă eterul dc mormânt..,'

tt „ L A C U R M E Z I Ş de VINT&Ä РАНТЛ

R SE miră lumea. Щ în toiul ve. rîi, P:AÄ noaptea târziu, se аззі гй^ея- i:;că muşterii in binul lei-cili Mrranja, când pe viset,' %i çe" ÎN tohij LUI Ianuarie, NICI ODAIA, IN NICI o SCARĂ, n<au vüzut MAI PUŢINA gioaràï Vin toţi_ «iUu?i J:;II'CJ PE creangă 4e »lun, via de )«ps»« noua sate, sue DEALUL N'IEO-VAUIBR «i TOCMAI hat, ţa VÂRFUL Iui, tot еилиелУ' opresc.

Do uude-i vltie numele nimeni n'a ştiut SIL.nii spue... şi oricât ПГАШ străduit să-i dau DE urmă, (jr-C'F-i BA a fost. Cá SÄ zici c i lia-іч]] e açezat descurmcziţul dvu. irurilor, n'AI PUTEA; e foarto IU lotrul lui... PE mâna DREAPTA CUM .ИОЬОГІ SPRE viile, venind 'lin N1-fOvani în spre valea POPI. X'ic-i chiar cruştnăriţa cu PRE-i ştia să-ші spue: .,0 vorbă, nu SUU EI­ne a scornit.o o glumà'' EU. atât ştia FI cu ATÂT m'a m mulţumit ş' eu. Era VĂDUVII cârşmăriţa ci et; m DA mult, CIR:E-AR vede A.o ?R zice . tuiă . e.« Î: ' : : ' n i a i ă , d e ! ii'ar du-o de gol codăriaccîe de fete... că sre trei, Maranda şi toate mAndreţe de ieie... ŞI TOATE trei îmi JOACĂ 'n horă să le VEZI sa le mănânci!

Şi crâşmăriţa le soarbe din ochi, le găteşte toată ziulica şi tot pe lângă ea le ţine... Când l e o veni ursita fetelor, nu ştiu îâu. cum o să se despartă de >!e? Şi bă nu-ţi fie drag să mergi a Curm-'z.Ş? SÄ nu-ţi pierzi Dinţi'* înainte de a bea?

Dar e?nc. Doamne iartă-mă se т з і gândeşte la vin, l a iămâioa-»3., când i-a eşit Ruxandra'n CAIE? Cine la pelinul cel poznaş, de a avut norocul să zărească tn prispa pe Ileana? ş i eu, la ţui-culiţă mai ; - e gândul , când ÎMI da un bună ziua Ancu[a, un bu-nàziua, ce pu te lasă nici MĂ­car eă-i mulţumeşti?

Şi „talienii 1* delà fabrica din vale, pană şi ei a u ai!at, că la •curmesş, î»u £ e bea ca în alte părţi , şi cum a fluerat do şa-=e, urcă tot dealul şi s'adun ciucure In e r i ş m a curăţieă. Când sosesc ei. odată n u a u loc l a MESE — moŞterii puzderie —\ so învâr­

tesc o leacă in picioare î n ţ r u P j gla* comandă: „Una chilo!"

..Talieni- 1. dar oamenii de ; treabă: şi-au băut „una chilo 1'. j au sorbit în tăcere, zâuibi.Qd. pe | sub musteţe. ocini lui „Madam Curmeziş'', au plătit încet după ce-au încropit plata, au dat un ..bona sera 1 - şi p'aci ţi-e dru-m u L . se duc la . vale, cântând ! grozav ce dor, de stau fetele ş-a-•scultu ascuHä mul tă vreme, pan' le trezeşte laica, le ia la goană oftează şi ea, gândind, la rostul cântecului ce ipest, încet se pierde şi pe care nu-1 pricepe: La doima R mobile...

Asia i viaţa lor şi o petree de ani. Când te gândeşt i ce repede t r e c N'avuse parte Maranda sâ-i trăiască bărbatul, jar de mări ta t clin nou nici s'audă crâşmăriţa!

Au stat şi s t a u piţitori'i, Oroae după ea... Aş! nici în ruptul ca-•yjlui nu scoţi pe le ica din ale ei: Dacă n'arn avut noroc odată. . . că da,că aveam, îmi trăia băr-batu, nu m ă lăsa sä mă tirani» sesc cu copilele cestea.,. pâcă le-am cresgut... şi dă d in cap gânditoare, ochii li so fac mari, priveşte înainte, apropie depăr­tarea par'că....

Şl pentru fele câţi nu dau târ­coale! Dară ea, nu bagă în sea­m ă oameni de omenie, cu stare, ce n u m a i ruşinaţi n u se gândeau să plece, atuncea când pornit-au in petit.

— „Dragostea n u so vinde, m ă rog matale. . . si fără dra­goste... pe ejnç-ar îndrăgi fetele, acela le ursita... opincar d a fi Nici răposatu n'avea n imic când m'am măritat , şi dacă. ne-am iu. bit, s lavă Domnului, n ' sm pie rit 1'. Şi se ţ inea de vorbă. Fetele n'nu îndrăgit pe nimeni, şi ea, să le s i lească nici gândeşte .

D'apoi ea, de s-ar putea, do n'ar i i Şi ele fete, numai lângă ea le-ar ţine.. . ba încă de se gândeşte mai adânc, nu ştie zău ce-o s ă se. focă fără fete *n bă lătură, că mult ajutor m a i arc de pe urma codancelor! F a grija prăvăliei o ru.:!o ;;fe j ca de c-Csii,

de oşradS, f«HW gt>№9 M № trecute. Nu ştie curo Q tă ţvA-» o sa fie greu, şt mc* gTeu '6« tot, <ă de, nu prea poţi să ai şi grija crâşmei Ji a ea9»i.. GfiţW* cere njuife.. veşaic M еігалрюгі, că la. curmeziş ш síft m^f*. ta rafturi, apei socotelii* eu ftffţu* torii, vie... weţea po (§r f-jttpî Şi să se mai gândească la mă­ritiş!... Las sä vină peţitori»; cum vis aşa pleacă... leica Man» da-j femee cu scaun la cap, ce stai să vorbeşti: • .,,

wm „Măritat Îmi trebue mie? ІФ ]asă-mă surată. Să-ml tr.ă-easeă fetele, să le dea Dumnezeu noroc, să mă bucur şi eu Ia bă­trâneţe..., că, numai eu ştiu cât am, întins...'»

Aş» ştjam odată pe cei din hin La. curmeziş dară soarta schimbătoare, nevoile, timpul, te fac î ă Uiţi, te iac vrând ne vrând, căci depărtare^ e uitarea^ şi ochii care nu ee văd se uităL»'

Au treeut anii, am rătăcit pe unde nici gândit-ar» vre-odatâ, pe unáe nra purtat etraduint« Tjeţej, ş | nu ştiau cum, de cit rând m'arn abătut şi prin preaj-вда .,curmcziţului'e. .q- {

Am g4sit un poştalion, aai «frîgat cărăuşului La curmeziş,1

am sărit repede în leagăn, ті-лш traa pălăria pe ochii şi am por» eit-e, Era, vara pe tnşev^aie «' soarele дааі avea o lecuţă pâni î a^put . • ; ' (

Treceam printre şirurile <M salcâmii de pe marginea şoselei, întovărăşit de nori de pulbere. Mu m* gândeam la nimic... ui­tasem chiar s ă întreb pe cărăuţ de mai trăeşte crâşmăriţa.

— „Am ajuns hoerule!'' — tre­sar, r'dic capul şi nu ştiu upd< să mă uit ca să găsesc hanul.

întreb mirat, pe c ă r u ţ a ş : ^ „Ţi-am epus că merg la...'1' vorb^ mi-a murit pe buze, când auzii un glas duies cântând ue cântec săltăreţ... şi am cunoscut glasul şl cântecul de odinioară: „JLelifă «ărciumăreasă * } Л"*я» vre-o fală mai frumoasă"...

Tăcui şi sărind sprinten pţi* să mu scutur de praf. <

UNIVERSUL, LITERAR 33

1 — ..Poftim o perie d O iiiueruşoă voinică cu obrajii înbu Joraţi, cu trrpan alb po cep, vanii spre c i n e . O eunoscu-i: Ancuţa. Cum se sebi.ffibase! Pie­riseră trăsăturile ci de altă dată copilăreşti, paloarea duioasă a obrajilor... Luai de grabă peria, îndrugai un „mulţumesc"' ca de bogdaproste şi 'începi:-} să chi­li uesc hainele la întâmplare. Ea *e шаі uii ăodatu la mine, dădu din cap curioasă, çi plecă. Poate nu mă cunoscuse. Dara să trec spre crâşmă, când clin nou ră­suri în pragul uşei, cu i>lo<j in braţe, mă chiamă utrï&i» >,Pe aici Dragomirc1',

Fără să vreau mă abătu-î la äreapta nu ecosei o vorbă ci o urmai supu». Intra-î î t casă. Unde-1 casa de sită dată? Acum, în dos locul celei joase de atunc:, o drăguţă de casă tuşită, frumos zugrăvită, cu mobila orăşenească Jn ea. • Făceam oclîii mari, mă ulUm mirat prin toata colţurile... Ea Intf înţolesc gândul: „Ce te miri? Ntf4b a # t O i «& ne găseşti feşa" apoi trecând la fereastra deschi­ş i , «trial peste drum la celait rând de case, tot atât de TI o h

9t*$*ţi BOUi... ía ti» o

fugă". Apoi către mine: — „Pesîo drum st ii. Lux.indrii... ei haide, zi. ceva.. . в;сі bună z iua i m mi-ai dat:«

Adevărat că nu ştiu de 'ce, mă zăpucisom straşnic çi de abia îndrăznii S 'o întreb: ..Copilul e űl tău? ;' .

Se ui tă la mine lung, încreţii fruntea, se i.prop:e ţ i îmi puse o mană pe umăr;

- l „Da... nvam măritat , sunt trei an i la toamna... Lluu! şi ce trist pari, ce sfi faci? » < a fost să fis!' 1

Auzii po prispă glasul lelci -Marauda: — „Cine-i soro' 1

Deschise u ş a larg, se opri în prag şi începu să surâdă: ..Bată-te să te bată, d-le! aproape ßfi. nu te m a i cunosc! Bine a i ve­nit 1 ' mă ridicai, şi sărutân-du-i mftna şoptii: — „Bine ѵ : аш gagii'".

— Gândesc că a i să stai mai mult la noi. . . Ruxandra nu te-* văzut? „Ruxandra? ce mai face?"

— „Bine. . . îţi sărută mâ­na... am măritat-o şi pe ea şi pe Keane.... şi pe toate le am pe l â n g ă mine... nu ştii? cum era să mă desparte de ele? Aşa, le-am durat la fiecare cute. o eus*

.••ionra (jl t> ăese aici cu toatele, în {rospudărtile lor... ginerii v i d cie prăvălie. . . cu , eut-oi mai a-vea de trăit, mi !o fac mare su­p ă r a r e , iacă stau şl-ші m ă n â n c amărui cu drăeuşorii ceşti a de copii" — si mi-1 arătă po cel din braţe — „Dau fuga să triaict pe Ruxandra. . . când te-o vedea, şi să ne erţi. că de... nu prea sun­tem pregătiţi ' ' — picea într'o fugă. Se ţinea };jne cie mai pu­tea s ă fugă.

„Dar tu, cum te-ai schim­bat!... pe unde ai fost?., u n rund nu mi-a i scris. . . şi doar te lega­se-.? i...- eu. . . ce era să fac, dacă am văzut.. .? trebuia să-mi fac rândul. . . ruă duc ea i:pun şi lui Marin... bărhntă-mcu e în pră­vălie... O să-i pară bine nu te cunoaşte, dar... tot mai vorbeam noi din când în când de tine. E om bun. . . n'o să te lase să pleci aşa de grăită... Ştie. că пе-лта în. drăgit odată. Ştie? „Dar n u sa gândeşte . . . e o m bun.. .» şi eş i de grabă. Când închise uşa, toi se păru că-i jirind privirea aruncată spre mjne, şi p a r c ă o auzii zicând: —. Dacă n'a fost, să £е!!'« ' - v * ' ' • •> ; ! .> • , .

Vint'îâ Panta

IN SEARA ACEEA... —— СапШ in seatu*aceea coprins de'nfiorare, Vibraţiile triste umpluserâ odaia.... Eu ascultam tăcută bizara ta cântare Şi asupra noastră luna îşi tremura văpaia,

In sborul mâinii tale pe clapele deschise Şe răspândeau în aer miresme parfumate, Plângeau tn calde note himericele vise Apusurile pale din zări îndepărtate.

Şi urmărind cântarea ce se stingea uşoară Bu nu ştiam ce plânge'n acordurile-i line Romanţa ceea tristă ca un^ amurg, în seară,

**• Sau jalea fără margini ce hohotea în mine

UZI PANÎA.

t.NIvi-:?? c:ui. і . ! Т П : Л »

ViS B L O N D

Pe mormăia tetősei dansa iubita goa'ă, Cu brute''uţioruie ca struna unei Iun pe. Cu ochii: două loi Ic (Ic f lócán şi de smoala, Jar gura ca o rana muşcata de i.n şut pe.

Era o ti apte calmă... şi luna onalină Aiurea pe cai nea a.bă şi rece de cocotă Ce, speriin 1 liliecii ie rusei in ruină. Se mlădia in gestuii subtile de gavotă.

Iar eu, amant macabru, ucompanieam in şoapte Rejienul mandolinei ce-mi lănccza sub mână Şi-al cărei spqsm molatec se risipea în noaote Umndu-sc departe cu-un plânsei de fântână,

ii. Jacobe sen

c ] o c 3 U L A M P I A

Cobor, p u r t a t de g â n d u r i , învesmânta t în ha ina ^ p i t e l o r faceri, eu deznădejdea în su­flet şi cu blestemul pe buze. i'oteoa adormi ta s u b covorul :'•••'n/t'lor r n o r ' r t e

P r iv i r ea , p r i n t r e l a enm; mi -o Pierd în haosul întuneri-• ti ut de jie-sic «ea lur i şi in •ocul nevjnovatelor picai uri

de rouă îm a p a r e în faţa еці-pnl E u l a m P ' e i frumos ca o ; " ană

Mă opresc, cut i 'emuiat de un fior de gh ia ţă şj in tőre ca-•M .

De pe vâr fu l colinei. Ma rárítjrea mă pr iveş te nepf.».a-

;оагч p r in doj ochi de l umină ; din g a n g u r i l e ei întUiieooaK. 4" înfir ipă un g ' as tainic:

— P l âng i în zaci ai", ^("'a E-(••amp'a e a mea

Prjn crengile uscate ale te­ilor, pr'm văi şj pe (ie;i|uri. I - ia pădurea adormilă în pa-іхя u i ta te lor v ise . vau iu l r e ­peta:

- - Plângi în zadar . X'<r-d K i Ui m pia e a mea.

Oboseala îmi eutr*:n"i"ă fi in ta. dure rea n u m i dă i>ut.:-r; •şa m a i gâadee-a.»

TântPlftle îmi zvâcnesc cu î'-u'ere, pr iv i r i le încep să mi s> întunece ş>... mă prăbu-ieee

Cerul coboară cu iuţeala fulgerului ьргр mine. raaujja-rea mi se face greoaie , i a r două si ele- Înr j şându-se p r in ­tre nori i de cărbune , 'şi înfig razele bolnăvicioase în o c b v ШРІ.

0 fur tună năprasn ica ' •«( deslănţ.ue a supra pământului*. Pădurea se vaWä îngrozita in cajea bieiui toruhi i vân t 'ou> natec, a P e i e încep să se nm-Пе în matcă, inundând va l ea t răznetele brăzdează cerul . . .

O melodie divină c â n t a t ă pe s t rune de a rg in t îmi rnâu-ffiîe s imţirea.

L u n a coboară obosită după plopi; djn spatele Mâuastb 'e! şi în poleia'a ei t>n stol d«» îilbe fecioare coboară spre pământ in legănări uşoare . m ar ipi je de nimic ale нм?1о-diei.

Dansur i fantas t ice î n v â r . fese împre ju ru l meu. l n joeurî uini ţ toare de lurplnă.

Un ciripii vrăj i t P'4-ne-jr: din mijlocul lor:

— D e c e p l â n g i nobil* ateu tăre ţ a 1 v i s u l n i t

eu. . . ш pr iv i t МапЛшЦі-

— E c ân tecu l S p e r s * ^ * * deşar te p lâneuţ t ă u , oop ib iar povestea t*..- * n o a s t r * este! . .

— L u a t i r n * «*n ^of. feodo*-r e ale v ă z d u h u l u i . Duceti-m* pe a r i p a necuacecutalai Ѣ. t a i n a s f e r e l o r cereoţ i fi ai* p i e r d e ţ i î u in f in i t .

Şi h o r a l o r u ş o a r ă t&răfte g â n d u r i l e m e l « î n t r ' o n vâr* tei n e b u n a t e e epr« *lb**»t.rL m e a c a t i f e l a t ă a c e r u l u i .

A m r ă m a s în mi j locu l e t a t , pnlui oa u n b o b d e ojs 'p i a fata pus t iu lu i fără hotare .

I n s 'avă . m e l o d i i l e d i v i n * <e p ierd în h a o s u l nemărginirea j o s . u n d e j u c a s e r ă f e W e . b a a r d e a î m p r e j u r u l mera î n f lăcări d e d u r e r o a s ă a p e m n ţ ă

Şi'n g o l u l s u f l e t u l u i mea. sufcr 'nta »ntf e â n t a Hya»a|

G«arJ- Iaa

N o e m b r i « , HM*.

M A G I I Floarea Torna Păcwraru era

ap&l&toreaeu cu 2.ua. Ciăbuee» fcoata săptămâna mâinile Iu' apă cu з&риа şi sodă, de curăţa a. t a t a rufărie că deabia câşt iga atât eát să întreţii familia-, ea. tut bunic bătrân de 70 <Jo ani şi un copil numai de o uoă.

Pruocul ae nâseuee în vremuri grele, ta putere* ernei. In toiul lipsei. Venise ce o măngâere 4» pierdere* bărbatului der ş povară, căci din саига sarciuej. pär&siee muşterii locniai de sâr-butwi ţi se trezise de Crăciun fără legumă şi fărâ ban tn ra.sî'i. Dorea si ea. ca tot creştinul un pumn de mălai şi o bucată <J« carne de porc pentru sărl>At<'>>i dar ajutor nu-i venea de nicăeri.

l a 2lua de Ajun. aruncă pe ee flista »i sorţul de spălătoreasă, ar mfâşurb ia cap cu o broboa­da, tsi tmse fn picioare niste ѣічсі şi fără 9ă se mai gândeas­că i* soroc începu col inda pe Ia toţi, pe care ti арЫяве, spre a rosti ceva de Crăciun.

Spre Seară se întoarse acasă far* nimic. Era trudită si rebe­gită de frig.

Timpnri grele, de pomană ni­meni nu dai...

Câod apăru pe prag. bătrân u] gârbovit şi galben, şedea lângă pat. legănând cu mă na lui us­cat*, un mototol de zdrenţe 1л «ari era copilei. Din firidă can­asta arunc* o lumina gălbu*, ptiaft de mßa...

УШж&п&л e t a» clatin*, moş-Matul a» taámM. <Аігщ m, m-

dar t inzând i o a n e l e s'o prindă ajunse prea. tàr / iu:

— Floarea căzu grttuiadă jos tn nesimţire. Puterile o pără­siseră, în cât nu mai putu să a jungă ia patui ei de scânduri.

I se părea că pa este Maria, «•opi'.til l i sus iai moşneagul. bă­trânul loeif. Ca^a era staul, pa­tul iesle. Corul îngerilor îuiona osana'e iar pe cer lucea steaua... Steaua nădejdei şi a bucuriei; «teaua călăuzitoare rătăciţilor, n i îi n gă ere n e f e r i i ••; t î I < > r.

In depărtare se auzea trop>i şi glusuri emerite, care a pro piindu-se Îngânau cântec de laudă născutului ce-I ţinea în f*şu. lângă sân.

— Bătrânul 1 îi privea fericit şoptind: „Magii!... Magii!., vin cu daruri"!... . . . . . e .

Se deşteptă zmuncindu-«>. In curte câinele lătra cu furie şi înaintând prin tindă tn isvorui strivit pe nas." a doi inşi, un g las răguşit mormăia:

„Naşterea ta Christoase Dum­nezeul nostru. Răsărita luroe :

l u m i n a cunoştinţei, căci întru dânsa , cei ce s lujeau stelelor, de

la stea s'a-u învăţat să se In­cit ne ţie, soarele щч plute: ţi să te cunoască pre tine răsăritul ce! <!o Sus, Doamne mărire tic".

Privi năucită spre bătrân ce-i sta la căpătâi, trist, cu ochii ple­caţi spre barbă, rumegând gâa.

'durile altor vremuri. . . Lumina candc ei îi cădea pt

fată. — Nu te speria ! J, ;'rinteir Gri-

g'ire .ne vesteşte Crâriunul... — Párintele v e s t i t e Crăciu­

nul? . . . Preotul deschise uşa -fi înainta

tn odae cu icoane *n mâni ur­mai Ф dascăli!, ce.i uneau ?;ică

Se apropie de pat. unde zăcea b'iinavă Floarea se ridică pe cot, făcu o cruce şi după ce sărută icoana zise:

.•Părinte, murim de foame şl m a m e este Crăciunul!

— Preotul se încruntă, întoar­se O' tui roată prin rasă şi răs­punse cu dojana:

..Copil Iţi trebuia?! Ce pot să fac eu la atâţi i nenorociţi câţi sunt pe lume?!

A.poi fntorcându-se către unul din dascăl i care purta o traistă cu ce adunase d e k credincioşi Ü spuse:

— M i i Iile, ia scoate un os Щ^Щ'Щ^ТІ m a l c u c a r n e > o bucată de şoriciu flMifffi^ — 9 І - 0 prescură.. .

f| Fio?rea privi pe preot, ra'n-şSiî:, deia, eopiral şi căzând іат pe

spate se sfârşi... Ш Д, Z a m f i r

UNlVFRSUf. UTfc'RAR

S O N E T Către Scréte

Jn tainicia nopţilor de vi a ja O umbră se zărea păşind eu teama Dar nimenea nu o băga in seamă Căci numai tuna sta in noapie strajă.

Cu flori venea în fiecare noapte Şi le-arunca păpv.şei adormite Cure zâmbea in visuri fericite, M noaptea ac mistere şi de şoapte.

Şi sub balcon el rămânea 'n visare. Cât ur fi vrut su uite şi să plece ! Dar ü ţinea a dorului chemare...

Şi dorul a voit mereu să-l poarte S"aducă flori, dar timpul iute trece,

'Şi'i toamn'acam... şi flot Le suni moarte. ION MAOU.

I D E A L S I R E A U

Ce dulce simfonie, un cor de îngeri pare,

Jar suflelu-mi visează, se duce 'n depărtare.

Aş; vrea să mă apropii, din ce Ш ce mai mult,

De raiul care îmi cântă *a ьи/tet să-l ascult.

Căci e în al meu sifiet şi 'n nesfârşita zare,

Pe aripi luminoase mă poartă în depărtare.

O clipă corp de-aşi face din sfânta-i melodie,

Din mine trecătorul ar creste-o vecinieie.

Dar sufletu-mi ce vruta s'atingă nemurirea,

Când zări ü mistuiră şi şi-a simţii peirea,

El din văzduh căzut-a pe acelaş trist pămunt, Să-şi cânte iar poema cu acelaş nou avânt,

D. BADAC.

P O V E S T E Zilele trecute a venit pe la

ttlne un prieten de copilărie. Eu, pentru câ'l ştiam fată bisericească, 11 întrebai, mirat de faptul că nu-l Vedeam înbrăcat în antereul său : — Dragul meu. unde ţi-al lăsat patrafirul? — E! heil Cum? nu ştiai că au trecut mai bine de doi ani de când orara lepădat de el, Uni răspunse dânsul. . — Aşi şti, dacă иіІ-а) fi spus-o,

i l ftlMl... — De te Interesează. Hi voi

povesti atunci tot, reluă el. Şi începu •

Era in postul Crăciunului Eu fiindcă ma plictiseam grozav CÜ viaţa sgomotoasă a oraşulu1, mă retrasesem ietr'un sat depărta', fn creierul munţilor la o mănăs­tire. Atmosfera cea tihnită, şi rugáciitr.üe cele sfmleţ Imi deter?. idôia &a щ;і călugăresc, sis si făcut, lată dar, cum intr'o buna *i, mă trezii îmbrăcat m rasă Ch-Ша pe care o locuiam, Ja acea tnauftsiire, era săpată in scorbura unui copac, ce avea câţiva metr frosihic. Mobila ei era 'întocmita diu un pat aşternut cu nişte pături groase, d.ih o masă şi două scaune echioape. Un urcior cu apă lim­fatic- de isve-r şi o pâine de se­

cară, (mi serveau drept îndes­tulare.

Mă desprinsesem, ba de voie, ; ba de nevoe, cu chipurile cele j searbă de şi bolnăvicioase ale ' călugărilor,cari, dis-de-dimineaţa, ' ne deşteptau din somn cu rugă­

ciunile lor. Şi aşa azi, aşa mâine, itâuă rând parcă nu mă mai

! gândii cu părere de râu la îerl-I citele clipe petrecute in lume,

sau In sânul familiei — Inti'o noapte de Decembrie,

un vis cu totul ciudat veni să mă turbure scotăndu-mi din cap pentru totdeauna ide ia de-a irai rămânea călugăr.

Se făcea, în acel vis, că mă vïid pornit la un drum ce se afundă in inima unei păduri.. Mie, cu cât mergeam, pe atât drumul îmi p?rea mai nesfârşit.

Mersei aşa o bucată de vreme. cSnd, pădurea intunecăndu-se şl mai mult, fusei si lt să mă opresc locului, ne mai ştiind In colr'o s'o apuc. Foamea începuse sä mă frămănte; setea itnl ardea găt-

, iejul. Noaptea »e coborâse, iar din ochii ei picurau lacrimi de

i mărgăritar Crivatul ce se des-lanţuiae ru putere, jmi aruncă p

J ploaie de săgeţi inghietate in

de PETRE BARDA obraz. Urletele lui imi pătrundeau in auz, ca o mante dumneaească. Fulgi de tlpadă se flc«ft* tot mai mari $1 mai repesi, fair íri|al» ce-şi oţeliee dinţii, ra*»eă 4ia mine ca un lup flamand diartr» pradă ce «e sbate ia zadar si scape.

Neştiind pe unde s'o Iad, fmt făcui semnul crutel, şi mă lirai ia plata Domnului.

Pe cănd stăm şl mă gândeam ce sä fac, iati că. înaintea mea, eşi, ca din pâmant, un «aocaetg cu o barbă pâaă in brâu. Ea, cum îl zării, înaintai spre el, şi-1 întrebai : Hei, Moşule, nu cumva şti, prin apropiere, ѵге-нп adl*> post, ca sa petrec noaptea asta, căci mor de foame şl de frig? •

— Cum sä na ştiu, părinte, Icul răspuuse ei ; — chiar au departe de,aci, se află unul; — e colita tinuH om cu mila lut Dumnezeu. Hal să mergem, că te voi petreci până'-acolo. ZicäfTd aceste votjHL plecă eu mine, ţi după cătva «Ap njunserăm in faţa unei coşare lipită cu pământ, la a cărei uşi băturăm.

— C'ue e ? se auzi o voce groasă de bărbat ce ѵеам dinăuntru,

UNIVERSUL LITERAR

— Oarr.enî buni, »räspunsetam ooi.

— Atunci, dacă e aşa, intraţi «*,Şi descniiăndu-ni-se, ne afla-татгі h» olale. Ómul care ne eşise întră íitímpinare, era roşcovan Bt ne Ifibift să şcdem eu vorbe bteeyoHoare şi se apucă să puie Bi»s».

Nu te mai osteni degeaba, emule,; ii lisei eu, căci postesc

t( ml voi mulţumi cu o bucată e pàroe i*un urcior de apâ. t~

Nn «ç poate Imi răspunse el, trebui* M roănlnei, cici eu nu «Miau ca pa urmă sä aici că ai plecat aeoepătat din casa mea.

Apoi, bătu de trei ori din palme V, e» prin minune ! IP faţa noastră ta ivi, asterput« gata şi încărcată eu bucate, o masă împărătească. Ba vrând, ba nevrăod fuserăm aţltti tă ne aşezam dinaintea ei.

Oaml cal roşcovan luă apoi «ait «mite pisari ce sa aflau wtetarat» aria «colturile odăjei аіфн»* ce la toflpae fa frigărui, fe *Дг* in foc, Grăsimea după ala tepfadti-a* fncepu să sfările, fïe*|iP4(4<l «ta miros plăcut, mai ,

cu seamă penfru tn om Lămând. Păsările, după ce se rumeniră,

fură aduse ce om pe masă. Poítim ia şi dumceata dia

ele, mă îndemnă'el. — Nu muljumcsc ii răspunsei

eu nu tî-iij« spus odată ta pos­t e s c ? Vrei sa nul bagi in păcate? doară t u nu voi manca cu dea-îila şi m!i împotrivii, cât _putui, ispitei. . . Dar foamea nu voia să ţ:i şocptcală dc nici o l e g e . şl

începui să mănânc: De cum insă in-.bucni din bietele păsări, se tăcu o larmă mare şi irâ pomenii că, de sus cade un trăznet ceresc şi că, din rasa lui, se desprinde -un ngtr care îmi zice : Blestemat să fi că ai căzut in ispita ; tu esti nevrednic se serveşti de agi irja-ir,ţu pc Comnul... Jar după açea» sta, pieri.

Mari limbi dç flăcări copriose* sg insă coliba şi groasa îmi fu cumplită când le văzui că st schimbă in balauri cu aripi, ia caracatiţe, fa broaşte uriaşe şi c i , toată această oaste a Iadului vrea să se arunce asupra me.

A doua zi, când mă deşteptai îmi dădui seama că, tot ce cre­zusem că văd şi câ mi se ini am­pla, nu fusese de cât un vis, dar mă simţi nevrednic să mai rămân la călugărie.

Şi lată pentru ce m'arn tutore printre oameni. Căt timp lăcomiile trupeşti vorbesc Ineă intr'un auf« let nhiteni dragul meu, «ă nu §a ducă ia mănăstire.

Petre Bardă

!<1

Palatul vechia cu tugrele-i baieoant, Agi tüTtmrilrsi 'nalß 'negurate, Ca două braţe rupte, sfărâmate Pe vijelia mori vremi duşmane

Nici, sgomote, nici cânturi fredonat*, N'auzi în goluri plin de vtchi icoane, Nici chipuri de fantome diafane Nu vezi sfapará 'n noaptea femeçaté

Ades în goluri cată te 'nfioară * Un liliac orbit de lună zboară: — O amintire'n sufletul pustiu,

in lumea noastră schimbă totul внН, Pin om ţărână şl din palat sicriu m care dorm de veacuri castelanii,

• Ioan Tot»

4« UNIVERSUL LITERAR

I N S E A N A R I D E R A 5 B 0 I U S U F L E T D E FATĂ

!£m sosit Ja un prânz eu s r ,aro •Bult şi multa vc.-elio. M le cu mare ieşise sä ne primească. Am oprit 'ta partea «-» miazâ-noapte a su. tttlui. Л tvient liât. I jn man!,-.

1 posturi şi ccislaltc bit t. ssii ia ni-f»H-'t pe la ca~e de găzduire. O i •Însărcinaţi cu ,.adăpostireU'' îşi I făcuse de cu vreme datoria, ca ci s puteai m*tuioa ţte munca lor dupa

e C i ' L c i i l cu eret a' albă pe porţi sau L.çe zăplazurue înalte.

P e o poarta: I Сошрчи':а I. :- L/a a 1 ţa :

Comp. П, S e c ţ ia I. "'La o poartă de oasâ mare:

...,,pentru d. căpitan"., sau .lo­cuinţa d.lui colonel.. "

P e mine m-au pierdut din ve ­i ére şi în zadar » m , colindat çi am cercetat şi am numărat toate porţile să -vedem unde îmi este dată găzduirea, căci eeeace ceream eu edieă ,,Secţ'a ITI, Comp. VI' 4

•au ceteam nicăeri. Un ceas de cer. cetàri dezamăgitoare. In sfârşit, la o poarta citesc: Secţia П , Comp. 4 V I , iar la casa de alături: ^.Secţia IV, Comp. Yf'' dar poarta mul; aşteptată cu ,.Secţia nici

.'«nde. .Şi ca un ,,вйргЫвц'« ho-1 târât să-mi găsesc poarta mea şi /jitt a altei s ec ţ i i mă aşezasem in-ître cele două casc cu S. П çi 8. •IV aşteptând. Ce?. K'ci eu nu ştiam.

Osfeşu mei obosiţi mă priveau Buraţi. Tn sfârşit unul îndrăzni:

— Da las'odata d-lc sergent, jns.ţi bate capul eu greş-ila lene­şilor ceea, ci ве-ош aşeza ?i noi în întâia casă ce ne-o veni la in. idamână*.

'• Zis şi făcut. Ta dreapta o сТэ-ídire îmi atrase băgarea de seama: erau case],-, primarului, inii luai oamenii in două comenzi teurte şi î e dădui şi lor io sfârşit! >o« de odihnă. Pe nona poartă nw wris C U cretă fie dona c-uluri mare. f. mare: Sert:* Ш C. VI şi toţi râv­neau la palatul niet!;..

Am -fiicnt o plimbare ţie s í k . b . poi am coborât în curie. iL'.im spălat c" apă uVb» ciutura re­născut pni'cu. «m îndrăznit să «*>r veciuei de poste gard car?

4 * te? - mettra Ш/'îtiea *p*U-№

meJe war:, un ştergar. Infr'tf clipii, mi .1-a şi întins ţ>e deasupra gar. duiui. l-am mulţumit frumos, am mei St;?;imb;it două trei vorbe şi пе-аш d«*partH făgăduindu-i că la misa de scara voi ii poftitul d-neü..

Am urca( în cerdac, apoi în odaia de mfn.cr.re unde u n i c'm.,tit cu primarul, un om înalt cât un munie şi cu o aluniţă pe obrazul drept şi tot in casă ,. Anişoara" i s t a d-Jni m'a ocărât cum se cade •sici ,,yi la mine (adică la d-ei) ье găsea din mila Domnului un tergar şi de-am avut nevoi© de

ce nu i-am cerut căci na era mare osteneală pentru nn lucru aşa de neînsemnat. Şi că de oe să-i eer vecinii care e aşa şi pe dincolo... 0 ! de-aşi fi ayttt vată în urechi

Ii auzit gjjasul numai; ca na ztuizet de bondar... . .

Am luat masa ctr toţf'şf etnd zic cu ,,toţi«' se înţelege; Prime­nii, nevasta. Anişoara, mititeii lui, şi secţia mea fără lipsuri şi încă vreo câUva oameni de sat.

S-a băut « s ' a închinat îa să­nătatea Е о т д а і ѳ і Mari. • i'i

Anişoara, a ciocnit cu min*' un pahar şi mai înserat când a vrut ?á-mi arate numai mie livada şi eăiărlle prinse de troscot ci iarbă de, când fraţii şi flăcăii s'au dus I* ..talieni'« de tratet« ?' durere mare a plân.s- cu capul rezimat de umărul meu drept...

(lina, am luat-o acolo unde am fo.it poftit dc'ou z'- Anişoara. m-a aşteiptat la peam şi s'a bucurat şi <t 'jjteput a bate din palme când a \a/.ut că nu mă/pricep sa des. ehid poarta de fier. Tn noa-pte, ini >e pare 'că ţie furiş am mai colindat eu dânsa livada, ca să-mi ariic. cum rumene?!e luna, meri nalţi şi încărcaţi de rod...

A doua zi am făcut pe un deal Mi ici încercări de luptă ; După a-mi- iz:i , ca de sărbătoare eu înce­put să se Btrăugă în curtea pri­marului neveste şi fete tinere imbrâcate-n port frumos, ostaşi do-ai noştri cu flori înfipt© în m à n u D c h i n la piept şi capelă p nelipsit a fost ş> Marinieu t'ga. • nul care ţitie.i, uiorţi | cu dibla lui su-£î **at* .„telvutiiV

I

Citeam nn rävas de tea**, '£» nişcera, m-a luet cu de.asUa sf*-ră, să jucăm împreună ca să. ficg, in voie veciniehü... Pe Trote, pe nevrute, am e.«t şi-alm jucat t-mândoi. D'ntâi am rămas mirul, căci s e strânsese lume ca la un . A [ost destul să s e *udă struna lui ,.Marmica'' şi domol, dorn»! s i 'behiegat o hora mândră, S-a» p p u s flăcău no 7(ri, pe urmă o ne­vastă două, o fi»tă. două, trei.., apoi cu toate... După ^donwl" f i ­reşte! Hora яп-eoput ..vârta"*' t Nu s e lăsau o s t A ş i - n strigături d« joc dar mgi prejos aioi iüoele dia< Ţara Oltului...

Ostentt a»ă trásesem !аі»*п» nnghier, î - ч «îiţa traca o ІИМАІА» îş i petrecu ccîri Ц hor* aoaiArl apoi oftând і іга c*p»l in pamâat* LacrtmJ V- stväiuoc«« in ochi,

,Una rosti iângă mine: 'A lui Vsralec. . . j-я mertl

bărbatul în război Hora mi prin. ee iar şi după amiaza a treo»* repede, repede, ea nn vie în car* abia ît ' înmoi inimaî... *

geara , aită lună. altă livadă' t* cu s i tă ,,Anişoara"... Vecina ЦВй:

purta sâmbetele şi până s-a *rafc; să-mi arate şi ea rostul goepoda»! rîei sale un s * lăsat şi-na inia* de noapte ]-am pierdut în s t r i a t gerile ei de vädurioarä tânăra ţ/\ pătimsşe şi-am uitat de eaeă 4. războiu î a yraja eărutiraer 4 fierbinţi...

rA doua z i . . d e dim'me«^, '»l şoara, avea ochii roşii de pline ţt nesomn. Intrarea la un prânz W avantpoif-uri. W'-a d*t un şterg»* înflorat, să am la nevoie^ <жт* dulciuri ş i poza ei. şt la pleeara mi.a întins frunte* s ' o sărut'„pă­rinteşte"... M-am eimţit tn clipa ? е е е а atât de v^ovat, atât de « l e . atât de nevrednic în cât тааіав chipul el ca marmora, œhH ao*ea rugători, mustrători m-a podidit lacrimile şi ca un nebun am si» rutat-o setos pe bubele micuţe şl moi....

Nevrednic cé-am fo*t! O f a t * care mi s-a d«t cu toată i n t » S •* curată, eu tot dorul unei І О Ы Г І î l írig ura te şi pe»te «sar* trec ETG atâta a^nrînţSj c* *>cl wltMi *iia, ţ«sm $» p\Î$% «<•*»"* eiw» tmfy

UN'JVFRSIX LITERA!?

*»re» rupe din inima mea de rău-iicios-. .

A M privit.o îa iăeere, cuprins de o milă frăţească, ceruta de Iui. pietrari poate, am sărutat-o ta «uubra porţii dulce, mult. mult ?' • ш plecat. Vecina, mi-a flutura* P batista din fereastra casei ei. l«r Aoişoarei i-am s imt4 Pâi;â departe privirea umedă şi pună de tristeţe...

De două zile siiat în avant po«-feri. Уе-«п» rânduit bat-чіюпиі pe cideVa culmi deepădurite lăsând f]k urină satul în oare am petrecut тШ#а clipe dulci. O pădure din fi*rt>a de miază noapte a font îu-itâriţi cu reţele de sârme. „Ch'u-|MţSul'< după o vâlcea face , ţ sem-ataU2ar«a" cu a]t sergent aoezjt la, • 0«öÄrt»re bunicică.

Omenii foiesc încoace îi în colo pe lângă Unia de corturi, aiţi m«) s-jpă şenţulet"! de scurgere în preajma bordeiafului, alţi. cu pi oş­ti-le legate eu sfoara lor de un deget o pornesc după ană ce ţ> limpede ca stiobi.

O dimineaţă trista. Am paza realelor de sârmă din РІ;<*ПГР On ОРГ ininnecat. í~' <ie-en»>az:> wlr<»an Іл mirilor ploiűfi. Л'Mii! е nmed, un írig se strecoară in mădulare M'-aru scos capul diri n u (ortului şl citesc şi mu gândesc pe juma-täte. Am în faţă o ca r te .Copiii Murejului-' de Xieuleseu-Novaci. Versuri bine simţite, bine alcătui­te, şi-n cetirea lor îmi p-jre rău că s'Utt apruape de ü l t nu-s mei aproape de Mură?...

j^ljitll-fi jli CO)'ţV!\ DfiiPjv^P: Sul,

T4 V % •

CRONICA

locotenentul Popesea vorbeşte eu mult avânt despre ..«x-bjlism.' -ai" » g r e a n u casca de. se dùrâmă шн. lui...

T>e!a PreiuJ nr. 3 o sanf 'nsiă rmt vesteşte... Aiul, i.-a.;/],_, e о Г з .

>.av... — ,.Гп foc do arro.1-.. mif-гні

noii {ii... cineva a vrut -;i se furi . si-'/e printre reţele a іпеіи<ггЧ-о Іч.-nil m*u drept i:i mima e o u .U . . . inii pare rău, să trsiţi... spioauu. dar D-avea de cât merinde... du . cea la cineva poate.

Mă duo repede: — Auişoara!.» i f -am prăbuşit grămadă pe . ta

trupul ei insâugeratţ__. : (

t'esar Pruteauu

Z A L E Sonete şi pantume

de Cridim

JLiteratura unei ţări în care războiul a bântuit cu ínrie, a Jaşat urme glorioase. se resim­te totdeauna, capătă chiar o culoare specifică.

£pw>ea wnui neam trebue scrisă, nevoi imperioase o cer, si capitolele marei epopei \e formează versurile şi proza scriitorilor ce so inspiră delà ea, L* noi. poeţii sunt chemaţi sá cânte mărirea cehii шаі în cercat popor, celui mai glorios neam. Vom avea o suipvă pro­ducţie literara, asa numită li­teratura de război, si vom pu-tea a'e.ge m voe. selecţiona, păstrând^ uentru nemurire ce va fi mai ales.

Volumul poetului Cridim e inspirat 'm întregime de ma­

rea noas tră t raged ie^ războiul nostru, si conţ ine pagini de un l ir i sm înăl ţător s i f r u m o a s a inspiraţ ie . Versul său e s i m ­plu. n e m e ş t e $ u g i t , dar cald şi plin dp avânt .

•

— Să sirajureasa) 'n soare Superbele i-roiee '

Să vezi triumfătoare A noazirâ ' pvon.-'f !" Imagin i i n i m o a s e , evocutua

re în f iecare vers :

„Să striiliireazvă 'n loure Oalitni dc mii dc i'i'n.i"

sau Jn frunzele Mipcrh însâiru-nit,' fiu văd icoana oştilor plecai? : Nu-e Iuzivi ? Nu plâns urâiKU — ,.- ._- nmjiuiZ'

P e s t e to t im văl d e o p t i ­m i s m patriotic , de înalta ş i d e m n a î n c r e d e r e în biruinţă.

S u p e r i o r i t a t e a versur i lor corustă t o c m a i în d i s c r e t a ex" punere a acelui puternic pa­t r i o t i s m . Nu întûlnim în v e r ­surile d. C r i d i m a c e l patr io ­t i s m eftiu şi rece , al d i s c u r s u ­rilor d e m a g o g i c e . Un v o l u m patriotic- — d a r a vreţ i — d a r cu nota patriotică foarte d i s -cri'lii e x p r i m a t ă cu î n d e m â n a ­re c l a s a t ă printre versur i d e cea mai m i r ă p o e z i e şi. ferici" tf; inspiraţ ie .

7ale rosii. un volum din ci­el!:! m a r e i epopei , s ingurul c u i ' ^ i;oate fi luat in s e a m ă până acum.

. - 'Sizy3. y

MAURICE MAETERLINCK Compania Bitlandra: Monna Vanna, piesă în 3 acte de M. Maeterl inck,

tradusă de A. de Hertz

• ЛЬл nou compania dramat i -e ă Bu land ră r ep rez in tă o o-Peră d in domeniul p u r a l Hte-r â t u r e j , căci Monna Vanna, este poate cea mai l i t e ra ră di» operele d r a m a t i c e ale poetu­l u i belgian, Maur ice Maeteiv IJDCk.

Succesul obţ inut este bine meritat: şi se a d a u g ă la hui­tul succeselor eu ca re ne-a f>-bişnui t aceas tă compania pa r ­t icu lară . . . ne p a r e r ă u că încă n u i_a venit r ându l l i te rn ture i noas t r e d ramat i ce , compania B u i a n d r a a r fi ş t iut cttm s'o prezinte!

Maurice Maeterlinck, filozo­ful poeziei moderne , a cărei concepţ ie a sup ra vieţei o cu­noaş tem din minunată m „iu telepcinn e a şi des t inul" , din Pa re a f ' ă m de încrederea ce •re în educaţia voinţei, ca t e ajngură d e t e r m i n ă vju.ţa ino-' a 1 * a utiui ins. conducând to tdeauna la. înţelepciune; a i i căre i minuţ ioase .ţj ѵу.яіе .«ui-й' і în v i a t a a^ ' iu r lor . ne-au (uimit aproape, în орогд d r a m a t i c ă , a p a r e în пціѵа^і і l umină a gen iu lu i său. cviiion-Ăia»* mai mul t cal i tă ţ i le .-aie ti-e poet Şi gând i to r profund. ' Toa ' a f»}i(-r:i S;i (il-.'im-ii ic:i. p u t e r n i c ă d c a t ' i ige culmii!' t racet i jei . niaj t o r t ă c ЬіѵеіИа î n t r ' t uc Văl - scump, împletii

-Wa mist ic ism şi poe'-if a lea» ' ' ! ; Ceea Ce a real izat -\inetpi-Ijnck în o P e r a sa d ramat ică *c

apropie mul t de opera g i g a n ­tului Shakespeare . Aceia? profundă g â n d i r e , aceiaş con­cepţie înal tă , aceiaş p u t e r n i c ă expr jmare . aoeia? fantezie feer ica! I n dramele sale cele m a i puternjee, cele m a i vigu­ros scrigê, ca $i în feeriile sale. Maurjce Maeter l inck ră ­m â n e un g â n d i t o r a les . u n poet subt i l , cu mul t a imagina­ţ i e feerică. Şi t ° tü l exp r ima t în t r 'o forma de-o sîmpljtnte u imi toa re . Reci t i ţ i Pe | léas et Méjlsamle. I/fntruse. I n t é r î . cur. vă va minuna s i m p l i t a ­tea formei , v a va mi?ea i-t'o-mnzimea gândi re i , şj ace l misterios t r ag ic al inconştien­tului- ce exis tă în t«ate.

T n o p e r a sa. ca ş i în Shak-Cs. pe,-,re imagina ţ ia joacă eon-sjdfr.rnbil rol. Çi fofi iş în t ra­g e d i i l e « i le — c l n a r i n feerii — c a r a c t e r e l e sunt b ine sţn d»atc. şi n;oti\i>.r'}e psihologi­ce în a m ă n u n t rcclnie, siif ici ni o r n e z e ï forinoit i t pfniă 'n а_ df;iH\ Toate lïvf!iti.;-Je s i l e s . b'StrcaZfi li.'in a ^ a e t a ca ibu" t e : m l a n - a caraelor«Ior oâ; mai ndc !a . 'oa; a p r o a p e dp !•( a!, şi liiii,. cviiiosii.iatá. Chiar (á iül І!ІІ"І'\І!Н' m i s t eru l мі-prann ; ura! e) ui. рсі%оп:іц) jje paMrs-azü inar-'a- eftiiinţii <С alít

Aş;i. globii i>c Mncierljiic!. în j.Tj'ifisi'a« bjeu" —- cea ruai poetică feerie — Ca îi in -,Ma-r'ii Alaffdalena' 4 cea mai m i s ­ticii dm opprî ' e sa ' e .

Petsnnagiilf- nu s-unt «.iuv]r

păpuşi . Püse sä vorbească <îe un a u t o r d ibac i şi de t a l en t , personagUle t r ăe sc v ia ţa Iar suf leteasca a ş a cum e n a t u r a l sÄ o t ră iască , curii s j t ua t i a lo­gică a acţitvnei o cere.

Monna Vanna, cup r inde toa te aceste r e m a r c a b p e cali­tă ţ i ajo mare lu i autor .

In pr imul r ând , o auajizu psi­hologică a sen t imente lo r ce puüe iu m i ş c a r e personagHle t ragedie i , făcută cu r a r ă mă~ estr ie , ett mü l t spjri t de ob­se rva ţ i e şi a f l a t ă . Nici o f r a ­za, nici un gest n u r ă m â n e ne_ motivat psiliologiceşte; s ă n u se u i te că Monna Vanna a r e cel ma i romant ic fond.

F inu l psiholog, poetul g â n -djrei. a Ştiut să inpr ime aces­tei opere e s e n t i a l m e ö t e ro­mantică, o m a r c ä de p r o f u n d ! ana l iză psihologică, c e t i d ă impresia celui mai p u r n a t u ­ra l i sm.

Sti lul luminos şi d a r . f * r t a fi obscur, cu o a b u n d e n t a •Ic calităţi V é r á r é d* a e î n c h i . pnit. Poetul n completat Pe PMliojog. н\ M o n n a Vanna , e o Perlă a 1 i t é ra iu re l unjVer . •••a] o. F r a z a o curgJiroar«, lim­pede ca un izvor, l iberară.

Y orbeţi c Monna V a n n a t ..BarbR<ii...-. i»u totdeauna.. ** prfvire, (bui'iitî ce n« rte la*fc să le siHinoju cu 1 Jubim, 8І eäi am vrea să ştim ce se petrec» în sul ' letnj Jor. Si în och ' j iU vád o do r in ţ ă ; dar nü g •aş: nu mă îndeţrărteator," mă îngrozeşte. . . am s imţi t nu.

и м ѵ п г г я ш . U T E R A R 47

mai «I©<-Äf că te *:i«u»ştea«i. tara să te l ' ï v H ï i i t vreoda­tă..."*) *a» - ,a m i»*t fcritsUu.

*) M n »ni a V; i iu ia . pi.-wi iu §ct*>. 1''а*ч!ісі'у ed i tor , ) l a r ; s .

atât cât l»ot» F', t'ânil ai renun­ţat lu vjeuri lc apn>ai>c nebu­ne, cari par'c-a nu sunt îactite pentru v î a t a noastră u n i c

- ' ? O F E M E E vorbeste astfel, o

femee din alt sţ«oJ, un ?eeo} rtnaautic iutr'o tara ş» m a ! ro­mantică,

' e literară frază, ce poetic MPîi'niată. 9i flecare replică e ia fel. C E L E t~eî ac-4«e ALE a. zçiieï puternice traffedjj, c h i a r Ia ni"'! unde nu A V E M un pu­blie îndeajuns pregătit «aut ascultate eu o linj$te religioa­să, l iniş tea ce V-o insuflă frumosul totdeauna.

• 1 ' * Interpretarea de care s'a bucurat Monna Vanna e iee-

^riogra Vojcnleseu — ori-

v.« s ' a f 7.K:c, TO ц VC a nOiH(.:S. . W a m a i . t \ ' u i c u ! e 4 - » . v - a ïuct.it in!« (Uu c t ! c inni a r t i ş t i c t ; cr.-:«ti' 'lill iu 1 l e < ; S 4 >a ea!'!'- 1

Л І ; і і 1 » ! - і і ; п і і ! a! l o j a j u i ţ 'j;< ;.: cúldtii'a' c < H i ; i i t > ; c a t i v ! t l : i i s ă u (iijciit. o ià i ï i r i ' ie un fttufiîu m i n u t i o * *i i n t e U g e n i EOND-.SS. r e» l i z i ind o i n t e r p r e t a r e i d e « -'a. de o rcnîA val"a!•>•?•. *'c'i11r-'-•-r a m e n i n ] .'iui ptKcrnif; ,->. fo - t l ins };i (4'iiiti-!i>!.iţie. dar a f<-''t ab i ! V cu .ii'tă ţinu* in ; ? a coi o u n d e t r e b u i a . Iată n i a -r e ' e nierit al i n t e r p r e t a r e ! şi izvorul m a r e l u i său'.succes.

T o n y Bufàmlra. în notă ca în toţde . -una, f r u m o s şt ca! 1 ' .

- N . Bnfanrfr^. . . 'öturi de fra­te le i u n , un m a r e t a l e n t , a fă­cut d in rojiţoru? s ă u o c r e a ţ i e d e s ă v â r ş i t ă .

O. Brădesca, demn şj impre-si'onant.

O m o n t a r e s t r ă l u c i t ă , ar t i s ­tică şt de ta l ia t e o m P u s ä . p c o m p l e t a t c a d r u ' şi sueeesn i meritat, al ace le i reuşite re (

prezentaţii. V P.

RUBRICA JOCURILOR \ 4

m K R L A V i l ă

« S O L U Ţ I I - — -

I N PUNCTE ét Icslaleti

a idr l

pp J O C I N L I N I I I

de Marinat Eţstate

3. ŞARADA de Calancea M. Fa an CER - DAC

4, A R I T M O Q R I F

de Anton/cscu-Râmnic Pietrar Ea Tudor Re Ulcioraa

Petru Rareş

S . D U B L U T R A P E Z

de I. Scărlătcscu A N I T

N A R O I R I S

T O S C A N A A M A N

N A N I A N I N

0 . A R S W S C R l ? de Tttby van Grcen

Torino Om.iibus Baron Yost

• Vals Amar Nord Gang., r Rinul Kgee Eschimos Nu

7 . A R I T M O C I R I F de Armand-Narcis

Amvon Ratnna. Măgar Abrac Nogai Dumas

Armand — Narcis

1 a. І Д Ш Ш А

de P. Dragocsca

iN-DIQrO

9. J O C I N L T T B K A f . de St, Vasiliu

1— 2 Barba De!ayr?Qc«a 2—12 Afganistan

12-11 Neva 11-10 Albania 10— 9 Avar Ô - 8 Riga 1 - 3 Băltăfeşti 3— 4 loan 4— 9 Nicola» 9— 6 Elena 6— 7 Amar 7— 9 Rama

10. JOC AMTftt t fC de Bacher Samut

16 3 5 lü

1 14 »* 7

15 4 6 9

2 13 (I 8

11. ARITHOORIf de V . 5 . Stefanie»

Sirop Trico E S C U L A P

4* ГШѴР.!??И.. 1 ГТРПАР

Laringc Stclian - Popescu Isis Adanac Kicu

1 2 . Ş A B A D A rfc C/co PjIizu

CÂRN-A-ŢAR

1 3 . А Ш Т М О С Ш ? de St. VusItiu

A T S U R A

A U G U S T T R U F I A

A S I A Г A

1 4 . <£?A<iRAMA de V. S. Ştejanescu

Co ar Hotar Notar Rotar Fortar

1 5 . ŞARADA de Caro

VEST-A

1 S . P A L I N 0 R O M de St. Vasiliu

AVIS-SIVA

Au dezlegat: No. 1 Pa l iu Gr. P e t r e .

No. 2 M a r i a G. Dumi t rescu . Ionel I Pope*>cu-T.-Jiu- Niţes eu Alexandru T . . J iu , T. R. Таиа*е J igăl îa . N. Grjgoriu. Dora Stânciule&cu Bajş, M. Delà P ru t t i v i t a . Tache Ber_ bec-iu C. de Argeş, A. Sţoe-llf'SCU.

No. 3 Paliu Gr . Pe t re , \ i -tescu Alexandru T.-Jiu. Іокц O. 'Sivu. .Elenuta A T a b a c u iî. :>i'i"at. N. Grjgorju, Ionel S'uuiei'. Mar ioa ra 1. Vasil iu.

No. 4 Niţescu A l e x a n d r u T.-Jiu, Armand Naroie, Mar i ­oara T. Vasiliu. No. 6 Pal ju Gr. Pe t re . d_ra i leana A. Levy, Ni tescu Ale­xandru T.-Jju.

No. 7 Pa] iu . Gr. Pe t re , d-ra I leana A. Levy.

No. 8 Pa l iu Gr Petre, d-r* lb>a"a A. Levy. Xiţeeeu A' ' exandru T. J iu . A r m a n d N * r eis Ioan O. Savu . Martoarm I. Vasilin.

No. 10 D. Chjriac Brăfl». N ' n a Tycuci, Mar ioa ra I. Va­siliu.

No. 11 Mar ia G. D u m i t r e s ­cu, Paliu Gr. Pet re . l«ac P . Сілѵи Pocşani , d-га I l eana A. Iaîvv . Njţescu Alexandru T.» J iu , -Vina Tecuci . Tit«us Rftrii' S a h a n Botoşani . Eterniza t ) . 'J 'abacu R. S ă r a t d-ra ШѵЧж-beta стЛ. Iov Pjteeti. M ă s o a ­ră I. Vasjlin.

No. 13 P ă u n Gr. P e t r e No, H M a r i a G. D u m i t r e s ­

cu. Pa l iu Gr. P e t r e No. 15 M a r i a G. Dumi t res ­

cu. Palju Gr. P e f e . No. V» Mar i a G D a œ t t r é »

cu, P a l m Gr. P e t r e . I a r d n a МаИ* Cfaudia

M a w r a dezjega-t t oa t e jocu­rile a fa ră d e cel de l à Ne. 1 şi elevul Spath y R t oa te 3«m-r i Ie a f a r ă de oe4e de]« N-ieţe 1 si 9.

AteIi<M4.*Sc /.iiii-iihii ,„5 Xï VKHSLL**