Ivan Sergheevici Turgheniev a fost un romancier, povestitorgi dramaturg rus. S-a niscut tn oragul Oriol,la 28 octombrie(9 noiembrie) 181 8, lntr-o familie de nobili. In 1827 ,familias-a mutat la Moscova, unde viitorul scriitor se preg[tegtepentru admiterea la universitate. In 1833 se lnscrie lalacul-tatea de Litere din Moscoya, pentru un an, iar din 1834 laFacultatea de Filosofi e din Sankt-Petersburg, incheindu- gi

studiilein 1836. fntre 1838 qi 1841 studiazdlaUniversitateadin Berlin, dupd care se lntoarce ln {ar5. Scrie versuri 9idebuteaz[, tn 1838, in revista $oyremennik (Contemporanul),ln primele lncerciri in prozil se simte influenfa lui Cogolgi Lermontov. In 1843 are o relatie cu cdntireafa de operiPauline Viardot Garcia, r{m$n4nd allturi de ea qi de sofulacesteia pentru tot restul vie{ii. Devine celebru tn 1852,dupd aparifia volumului Po vestirile unui vdndtor. Din 1856,locuiegte mai mult in strdin[tate, in Germania gi apoi la Paris.Leag[ prietenii cu mari scriitori - Flaubert, Zola, Hugo,Maupassant, Daudet -, ale clror opere le face cunoscute lnRusia, Sunt anii in care lgi publicd marile romane * Rudin,1856; Un cuib de nobili,1859; In ajun,1860; Pdrinfi gi copii,L862; Fum, L867; Desfelenire, L877 -, mai multe volume denuvele gi povestiri (printre care Apele primdverii,1872), darqi o serie de lucriri dramatice. ln 1878 este ales vicepreqe-dinte al Congresului Internafional de Literaturl, prezidatde Victor Hugo, iar in 1879 primeEte titlul de doctor al Uni-versit[iii Oxford. Moare, dup6 o lungi suferin{i,la Bougival,l6ngi Paris,la 22 august (3 septembrie) 18S3.

[.S. TURGHENIEVUN CUIB DE NOBITI

Runrxr

Traducere din limba rusd

de Mihail Sevastos Si Vladimir Stoian

**tniicuregti

2019

I ;:

lntr"o senini zi de primivari, pe sear6, ci{tva'nouragi trandafirii se.vedeair in tiriile cerului lim-pede, pirind cd nu plutesc, ci se depirteazlin addn-cul azurului. '

La fereastra deschisd a unei case frumoase, pe unadintre strilzilem*rginage ale oragului O..., regedinqide gubernie (lucrurile se petreceau in L842), gedeaudoud femei: una la vreo cincizeci de ani, iar cealalti,betrane ca de Eaptezeci.

Cea dintAi $e nurnea Maria Dmitrievna Kalitina.Soful ei; fost procuror guberni&I, om de afaceribine.cunoscut pe timpuri * un bdibat rflzbititorgi hotirdt, arfigos qi incdpifdnat -, murise de vreozece ani. El cipitase o educafie aleasd, inv6lase iauniversitate; dar fiindci se ridicase din clasa celorsiraci, inlelesese de tlmpuriu nevoia de a-qi cfoj undrurn in via!6 gi de a strdnge avere. Maiia Dmitri€vnail iuase din dragostei era chipeg, de$t€pt gi, cdnd voia,foa rte amabil. Mariar Drhitrievna (nds cutd Pestova)rimisese f*r6 p[rinfi incl din copillrie, petrecusecd{iva ani la Moscova in pension; iar dupi ce se

I.S. Turgheniev

intoarse de acolo, locui la cincizeci de verste de O, ".,in satul natal, Pokrovskoe, cu o m[tuqd qi cu frateleei mai mare. CurAnd dupi aceea, fratele se mut[ laPetersburg, cip[tAnd o slujbd. Se purta urit cu soraqi cu mdtugi-sa, pAnd cAnd, intr-o zi, moartea subit[puse capdt purtdrilor sale. Maria Dmitrievna mogteniPokrovskoe, dar nu rdmase multd vreme acolo; la unan dupi ce se cisdtori cu Kalitin, care izbutise sd-icucereascd inima in cdteva zile, satul Pokrovskoe fuschimbat pe o alti mogie, mult mai binoasd, insSurdti 9i fird conac. in acelagi timp, Kalitin cumpdr[casa din oragul O..., unde se stabili definitiv cu so[iasa. L6ngi casi se afla o gri.dind mare: o parte a eidddea drept in cdmp, in afara oraqului.

,,Prin urmare, hotdri Kalitin, care nu punea niciun pre! pe liniqtea rura16, nu va mai fi nevoie sS neducem la !ari." Maria Dmitrievna iqi arita de multeori addnca pirere de rIu dupl frumosul s6uPokroyskoe, cu rdul zglobiu, cu luncile intinse qidumbrivile inverzite. Niciodati insi nu i se lmpo-trivea solului, c[ci avea un respect profund fa1[ demintea gi ta{i. de experienla lui de via![, Iar dup[cincisprezece ani de cisnicie, cind acesta muri,ldsind in urmi un fiu Ei doui fiice, Maria Dmitrievnase obignuise intr-atAt cu casa gi cu viala de la oraq,incAt nu mai vru sd plece din O...

In tinerele, Maria Dmitrievna trecea drept o bk:n-dini driguld; nici la cincizeci de ani nu avea trdsdturilipsite de gingdgie, degi erau pu{in mai ingrogate qi-qipierduseri din frigezime. Era mai mult sensibil[decAt buni, iar apuciturile de pension gi le plstrase

frUn urib de nobili

pAn[ in anii maturit6{ii; era alintati, se supira uEor,

ba chiar pl6ngea, dacd nu i se respectau obiceiurile.In schimb, se arita foarte prietenoasi gi amabild dacii se implineau toate dnrinlele gi nu o contraziceanimeni. Casa ei se numira printre cele mai plicutedin oraq. Avea o situalie foarte bun6, nu atdt din ceea

ce moqtenise, cAt din agoniseala sofului. Cele douifete locuiau cu ddnsa; b6iatul invila la una dintre cele

n:ai bune gcoli de stat din Petersburg.Bitrina cu care Maria Dmitrievna gedea la fereas-

tr[ era acea mltugfl, sora tatdlui sdu, cu care petrecuse

oclinioari cdliva ani de singuritate la Pokrovskoe.O chema Marfa Timofeevna Pestova. Trecea drepto fiinli ciudat6, avea o fire independentd, tuturorle spunea adevlrul verde-n fali gi, cu toate ci avea

venituri foarte modeste, se purta ca qi cum s-ar fijucat cu miile. Nu-l putuse suferi pe rdposatul Kali-tin gi, de lndatd ce nepoatd-sa se cisitori, pleci incdtunul ei, unde stitu la un liran zece ani inche-ia[i, inff-o cisu!6 fdrfl horn. Maria Dmitrievna se

cam temea de dAnsa. Cu pirul negru gi cu privireaageri chiar Ei la bitrdnele, micl gi cu nasul asculit,Marfa Timofeevna avea un mers vioi, se finea drept qi

vr:rbea repede gi rispicat, cu o voce subXire qi sonori.Purta totdeauna bonetd gi bluzd albd.

- Ce ai? o intrebi deodati bitrAna pe Maria Dmi-trievna. De ce oftezi, maicdL?

- Ia aqa, ii rispunse aceasta. Ce nori minunati!- Pesemne {i-i mild de ei?

Maria Dmitrievna nu-i rispunse nimic.

I0 , LS. Turgfueniev

- Oarb de ce nu vine Ghedeonovski? rosti MarfaTimofeevna, mAnuind cu iu{eal6 andrelele (impleteao eqarf{'mare de lAni). El ar ofta impreuni cu tine,daci nu s-ar apuca sd scorneasci vreo trlsnaie.

' - Cat de aspru il judeci totdeauna! SergheiPetrovici e un om respectabil.

- Respectabil! repetd bdtrina, cu un ton de dojani.- $i cit de credincios i-a fost rdposatului'meu sot,

addugd Maria Drnitfievna, nici acum nu-qi poateaminti de ddnsul firi emofie

- Ba bine ci nu: el l-a scos de urechi din noroi,mormii Marfa Timofeevna, gi andrelele porni16.s6-i joace qi mai dihai lri mdini. Are o privire atdt desmerit6, incepu din nou bitrAna, capul i-a incirunlitde tot, dar curn deschide gura - minte sau bArfeEte!

$i inci-i consilier de stat! Ce sd-i faci? Zi-ifecior depopd, qi pace!

* Dar cine-i fir[ de picat, mitugico? Desigur,el arermeteahna asta! La drept vorbind, SergheiPetrovici n-a cdpitat o educalie aleasi, nu vorbegtefranpzegte; dar,'daci-rni dai voie, re.un om plicut.

- Da, fiindci te lingugeqte tot timpul. Ci nu vor-begte franfuzeEte, atAta pagubi! Nici,eu nu-s preatare ln ,idialehtul" francez. Mai bine n-ar vorbi nicio limbi, dar si;si2uni numai adevirul. De altfel,uite"'I, vorbeqti du lup qi lupul Ia uqir adiugi MarfaTimofeevna, privind pe stradi. Iatd, c|vine,omul tiupl6cut, Vai; ce,lungan, ca un cocostarc!

Maria Dmitrievna lgi potrivi buclele. Marfa Timo-feevna li aruncI o cdutituri ironici.'

Un caib de nobili 11

- Ce-o mai fi qi asta, qraici, nu curnva e un fir depir cirunt? Tu s-o dojenegti pe Palagka. Ce pizeqte?

-Ei, mituEico, totdeauna... mormii cu ciudiMaria Dmitrievna gi incepu sd ciocineasci cudegetele in bralul fotoliului.

- Serghei Petrovici Ghedeongvski! anunld biiatulde casi cu obrajii rumeni, ivindu-se de dupd ug6.

II

Intri un birbat de staturi inalti, intr-o redingotdingrijit[, cu pantaloni destul de scur]i, cu minuqigri din piele de antilopi gi cu doui cravate - unaneagri deasupra gi alta albd dedesubt. Avea in totulun aer de decen!6 gi de buni-cuviin!6, incepdndcu fafa-i plicutd gi cu pirul lins la t6mple, pdnd lacizmele-i firi tocuri gi fird scdr!. Ficu o pleciciunemai lnt0i faln de sti,pina qasei, apoi inaintea MarfeiTimofeevna qi, scofAndu-qi tacticos minugile, se

apropie si sirute mAna Mariei Dmitrievna. Dupi ce o

sdrutd cu respect de doui ori la r6nd, el se aqezi alene

intr-un fotoliu gi, frecAndu-gi vdrfurile degetelor,lntrebe cu un zdmbet:

- Elizaveta Mihailovna e sinitoasi?- Da, li rispunse Maria Dmitrievna, e in grddini,- Dar Elena Mihailovna?- $i Lenocika-i in gr[dini. Avefi vreo noutate?

- Cum de nu, cum de nu, zise oaspetele, clipindarar gi fuguindu-gi buzele. Hrn!... poftim o noutate,gi lnci ce noutate: A sosit Lavrefki, Feodor lvanici.

Un cuib da nobili

pirerea, stimatd doimns.

- Fedea!.strigd Mar,fa Ti.,rno,fee-vrra, N-u qrai spu4efNu cumva-i vreo scornituri de.a ta, taig6?,

- Nicidecum, l-am vizut in persoand.

-Astaincd.nu;iodovadf. :,,,,,- ii merge foarte bine, urmd Ghedeonovsii, pref{.

c6ndulsg ci nu auziss replica Marfe!,Tiqrofeevna, s-aficut mai lat,in spate:qi-i rumen la fald, ,

, ,'- Ii rn$rge bine, rosti apisaf ,Maria Dmitrievna,degi s'ar pprea ci n-a1e de ce si,i meargd chiar asa!

- Da, rdspunse Ghedeonovski, 4ltuia in locul luii-ar fi rugine sd se arate intre oameni.

- $i anume de ce? il intrerupse Marfa Timofeevna.Ce prostie o rnai fi astai Omul s-a intors iir patrie -unde afl vreri s6, se duci? $i, la o adici, cu ce-i vin'ovat?

- SolUl tot{eaund-i vinovat cAnd so}ia lui hu afepurtdri frurnoa$e, dac6-mi dali voie si-mi'spun

13

- Asta o spui, taic6, fiindcirnu epti cdsitogit.GhedeonovskizAmbiin,sili.' '"" i ii ,,l- thgaduiti"mi sd fiu curios, intrebe musafirul

dupd o scurti tdcere, cui ii este hdrdzit[" e$affa astadriguli?

Marfa Timofeevna ii aruncd o ciutdturi tdioasd.E hdrdziti;'tispunse ea, aceluia care nu bdrfegte,

nu umbli cu giretlicuri qi nu scornegte niciodatinimic, nunrai daci existA:pe lurne asemenea om.Pe Fedea il'cunosc foarte bine; tare o singuri vini:qi-a r,icfilat prea rnult nevasta, Apoi s-a lnsurat din'dragoste qi din astfel;de cununii nu'iepe niciodati,ceva acitd"rii;,ad{ugd bitrina; uit6,ndu.se ch:ior6^g laMaria Dmitrievna gi ridicdndu:se dinloc. Iql acqm,

14, t,S:Turgheniet

l

tdtucule, poli se bArfegti pe oricine - chiar gi pemine... eu mi duc, n-o si v6 incurc.

$i Marfa Timofeevna se retrase,

- Totdeauna-i a;a, grii Maria Dmitrievna, urmd-rin^du-gi mituga cu privirea, totdeauna...,

- VArsta Domniei Sale e de vin[! Ce sd-i faci!remarci Ghedeonovski. Iati, a binevoit si zici:aceluia ca're nu umbll cu qiretlicurl. Dar cine nuumbld astizi cu qiretlicuri? Aga-i veacul nostru. Unprieten de-al meu, un om cdt se poate de respectabilqi,.vi asigur, lure t1 gragr :pu1q

a cd astdzi cici qi

gdina se apropie cu giretenie de griunte, parci tot catd

si-i dea tdrcoale. Dar cdnd mi uit la dumneavoastri,doamna mea, avefi o fire ingereasci; dafi-mi" vi rog,mdnula asta neprihdniti.

Maria Dmitrievna abia zdmbi gi-i intinse o mdnidurdulie, cu degetul mic desfilcut. El iqi lipi buzelede mdna ei; iar ea igi trase fotoliul l4ngi musafir gi,

aplec6,ndu-se ugor, il intrebd cu jumitate de gurS:. Deci l-afi vizut? lntr-adevir e bine, sinitos,

vesel? I

- Vesel, bine, ii rispunse in Eoapti Ghedepnoyski.

- N-afi auzit pe unde o fi acum sofia lui?.. In vremea din urmi era la Paris; acum se

zvonegte ci s-a mutat in ltalia, ' .

- Situa{ia lui Fedea e ingrozitoare, pe drept cu-vint; nu,gtiu cum de.o poate lndura. Se intdmpli ne-norocirl; lntr-adevir, cu oricare; dar se poate spune cipe dAnsul ea l-a ficut de rds in toatl Europa.

Ghedeonovski ofti; " ,

Un cuibde nobili t5

- Da, da. Cici parerse. ci $.a ayut bine gi cu artisti,gi cu pianigti, gi - cum se spune in lumea lor - cutot felul de a$tri,pi luctferi, A pierdut orice ruqine,..

* lmi pare foartE, f,oarte r[u, zise Maria Dmitri-evna. Doar mi-e rudd, gti{i, Serghei Petrovici, mi-enepot de gradul altreilear ,

, * Cum si nu gtiu, cum de nu! S+4r putea edrfniscape ceva ce privegte farnilia dumneavoastri? Arfi cu putin!6?

* Va veni gi pe la noi, ce crede{i?- Seprea poatei,de altfel, se zvoneqte ci dumnealui

se pregdteqte si plece la !ar6.Maria Dmitrievna iqi ridic[ privirea,*Ah, Serghei Petrovici, Serghei Petrovici, mi gdn-

desc cb noi, femeile, trebuie si ne purtirn cu multibigare de seami!

- Sunt fernei qi femei, Maria Dmitrievna. Din ne-norocire, se afl6 gi de cele cu purtiri ugoare... ei, gi

virsta; pe deasupra, nu primesc educafie din frage-di copilirie. (Serghei Petrovici scoase din buzunaro batist[ albastri cu pdtrd ele gi lncepu s-o desfaci.)Asemenea femei, desigur, exist6. (Serghei Petroviciduse colpl batistei, pe rdnd, Ia fiecare ochi.) Indeobgteinsi, dacd stai gi te g6ndegti, adic{,,. In orag e un prafnemaipornenit, incheie oaepetele, :

'Ma.ma.n, maman, strig6, dAnd buzna in camerd,o fetila nurlie, ca de unsprezece ani, vine VladimirNikolaici, cdlare!

Maria Drnitrievna se scul6, Serghpi Petrovici se

ridici de asemenea qi se inclini. ,,Respectele noas-tre cele mai addrrci Elenei Mihailovna", rosti el gi,

16, I

at.Turgheniev

retrigendu-se intr-un colf din motive de buntr-cu-viinfd, se apucd sd-qi sufle nasul siu lung qi drept.

* Si vezi ce cal minunat are! urmi feti{a. Acuml-arn vdzut in dreptul porti[ei gi ne-a spus, mie qi

Lizei, ci intri pe poarta principald.Se auzi un tropot de copite qi pe itradi se ivi un

c516re{ chipeq, pe un cal murg, frumos, qi se opri infala ferestrei deschise. III

,- Ziaabuni, Maria Dmitrievna! rosti cildrefulcu glas sonor gi plicut. Cum vd place cumpird.turamea cea nou6?

Maria Dmitrievna se apropie de fereastri.-Ziua buni, Woldemar! Vai, ce cal falnic! De Ia

cine l-ai cumpdrat?

- De la fuinizorul armatei... Mi-a luat mult, tdl-harul.

* Cum ii zice calului?- Orland... E un nume stupid; vreau si i-l

schimb.., Eh bien, eh bien, mon gargonl... N-areastAmpir!

Calul forniia, se frimdnta cdnd pe un piciot cAnd

pe altul gi-Ei scutura botul inspumat.

- Lenocika, mAngiie-I, nu-!i fie team6...Fetifa iqi intinse mdna pe fereastri, lnsi Orland

se ridici brusc ln doul picioare qi f6cu un salt inl6turi. Cildrelul nu se pierdu cu firea, iqi str6nse calulin pinteni, 11 plesni cu cravaga peste git gi, cu toati

1 Ei, ei, baiete fin'limba francezS lri original)