ALEX MAROIU

UMBRELETRECUTULUI

,<**

ANil CENU$il

Poaestea lui Paul

Li'b,risEDITORIALRespect pentru oameni 5i c;rti

opiliria mi-am petrecut-o la malul mdrli, laConstanta, cel mai mare port al Romdniei. Mi-arfi pldcut si spun ,,M-am ndscut pe malul mdrii",

bucuria de a privi la nesfdrgit intinderea apelor care se uneau^lin deplrt[ri cu orizontul gi emolia pe care o resimleam ori de

cfltc ori o revedeam ar fi avut in felul acesta o explicafie ^pffite.

tJna in plus, cdci, in primul rind, iubeam marea pentru ce ea

imi didea sentimentul libertngii. in fond, am considerat intot-deauna cl,viala mea a inceput acolo gi tot ce a urmat, indife-rent unde gi cum s-au petrecut lucrurile, s-a raportat mereu laacel loc. Locul unde pirea cd incepe si se termind totul.

Am simlit mereu, stdnd pe ma1u1 mirii, o chemare la visare

Ei mai ales un indemn de a incerca sd evadez spre o libertatepe care am invdtat de mic s[ o apreciez 9i si o doresc pentrucd, tot de mic, am inEeles ci, in comp aratie cu ceilal1i copii 9ioameni care existau in jurul meu, eu aveam mai putini liber-tate gi mai putine sanse sd am parte de ea in felui in care aveau

ceilalti.

ALEX MAROIU

Libertate, in sensul corect si mai ales profund a1 cuvdn-tului, asa cum am inpeles ulterior ce este sau cum o descriautextele cirtilor, nu avea de fapt nimeni. Eu insi., in raport cumarea majoritate a celorla1ti, eram din nastere ales si am gi

mai putind.Am inteles inc5, de mic, de cAnd simplele comparatii cu

ceilalti imi fvrnizau primele rd.spunsuri, ci ceva grav se in-tdmplase cu mult timp in urmi. in familia noastrd, inainte sim5. nasc. Venisem pe lume intr-un decor marcat deja de ne-fericire si, mai ales, mi simteam sub presiunea unor forge ma-lefice care trebuiau si"-mi alimenteze constant si pe termenlung sentimentul ci si eu as fi, intr-un fel, direct sau indirect,vinovat de situatia mea. Acesta a fost de asemenea un lucrupe care l-am simtit inci de la inceput. intAi l-am simtit, apoitteptat l-am inteles exact iar faptele celor din jur m-au ajutats5.-1 accept definitiv.

Ticerile prelungi si semnificative care m-au inconjurat de

mic, intrebirile mele rimase mereu firl rispuns, vorbitul ingoapti pe care bunicii mei il foloseau mai tot timpul gi tresi-ritul la orice zgomot care venea de afarl,, au construit pentrllmine, in timp, fiecare si impreund, o prematuri si bizari lumemohordti si timidd, mereu amenintati. de umbre si prevestirisumbre.

Casa noastrd" era aproape de malul mirii. Mugetul miriiaddnc si dureros se auzea uneori noaptea, in special iarna dacivintul nu bdtea atdt de tare incdt si acopere cu suieratul luitiios zgomotul valurilor tzbrnd stdncile de 1a mal. Mi feceamcovrig sub plapumi, de frici si de frig, cei doi mari dusmaniai mei care m-au insotit toati copiliria.Instinctul si, mai apoi,experienta m-au ajutat mai mult sd-i evit decit si-i infrunt.Asta a fost una dintre reguli, erau insi mult mai multe.

UMBRELE TRECUTULUI

I lrrclc reguli debazd: vorbitul incet sau in soapti, evitarearr;rIrIiIrrIrri usii sau portii, interzisul strigdtului, mdncatul pii-rrri t'rr trnt sau gem (singurele delicatese furnizate de mama)

rrrunrri in casi sau in curte, purtatul tenisilor noi sau pantofi-l,rl numai cdnd ieseam in orag, deveniseri 9i ele pentru minelcflcxc care functionau prompt in funclie de situatie. Care, inrrt'clirsi timp, evident, se addugaula acea listd lungi de reguli.

l')xplicatia pe care o primisem la,,De ce"-urile mele fusese

rrrr {ll de rispuns - sfat, din nou: ,,Nu mai pune atdtea intre-lrru'i si nu mai aftage atentia celorlalti, treci cdt mai neobservat

,,,i rrrr deranja niciodati pe nimeni, numai asa vei fi protejat de

rrlrrriiri, acceptat de cei din jur 9i primit 1a scoalf'. Ameninlarea,'ri nu voi fi primit la scoali, folositi adesea ca solugie universa-lrr pentru fi cuminte gi inlelegitor,era mereu prezentd.invialanrca prescolari simph si trist5.. Ea nu mi-a dat insi acele rIs-prrnsuri la numeroasele intrebiri ale copildriei.

Pc de alti parte, mersul la scoalX fusese visul spre care fu-ri('s('nr indemnat s5-mi concentrez toatd, atenlia gi dorinlele,nrrlirrul fiind acelasi cu cel fluturat pe dinaintea privirilor tu-trrror copiilor;,,numai cine merge la scoali si invali bine poaterrjrrngc cu adevdrat cineva invratd". Si cum eu imi doream sitlcrrin profesor de geografie, ca bunicul, sau de {rancezd. si rusd,ca bunica, meseria de profesor se identifica pentru mine per-l.cct ctr a fi cineva inviatd.. Cdnd insi am mai crescut si m-amintilnit cu restul materiilor, mi-am dorit in final si cunosc 9i,,,r predau matematica. Atdt de mult mi-a pldcut matematicarrrcrit viata mea de elev si ulterior de student a fost constru-ilrr rrrrmai in jurul acestei materii uimitoare si exacte de care

rrvcam atAta nevoie ca si mi simt 9i eu, micar la acest capitol,lihcr si independent.

Matematica a fost marea mea prietend la scoald 9i in viagi.Nrr voi sti niciodatl exact cit ii datorez. Cred cd. in afard. de

ALEX MAROIU

ceea ce le datorez bunicilor, care m-au crescut pini la 14 ani,restul il datorez aproape in intregime matematicii.

N-am uitat de mama. Cea care m-a iubit si sprijinit, apoi,dupi ce am venit la Bucuresti gi pdnn la final. Nu, n-am uiiat-o. Weau doar si. spun ci si fird dragostea ei, m-as fi descur-cat totusi. Nu o spun cu rlutate, nici n-aq vrea si. scad cumvadin intensitatea sentimentelor care ne-au unit mereu. ceea cevreau si spun este ci. in momentul in care ne-am intd"lnit cuadevdrat pentru a trii si rimAne impreuni., eu eram deja an*trenat pentru viati si ci. acest antrenament fusese reartzat {drdsprijinul ei. Doar atdtvreau si spun. Asta nu inseamni. ci. nune-am iubit. Nici c5" nu ne-am inteles. Si nici ci. nu mi-ag fidorit ca lucrurile sd se fi petrecut altfel.

J, -l- -r-

Cdteva lucruri importante mi-au marcat de la inceput des-tinul pornind de la ,,locul si momentul zero" cum am numiteu casa din Constanfa 9i ziuain care i-am vdzut pe mama sipe bunicii mei imbricati in negru. Locul nu avea nimic uritsau trist. Casa de pe malul mirii era pentru mine casa dinvis. Momentul era insl apisltor, intunecat gi misterios. DupIpdrerca bunicii, cea care decidea totul in casi, momentul era

,,finalul unei situatii nefericite incepute cu multi ani in urmisi incheiate definitiv" (bunica, vorbind parcd. pentru a ne da odefinigie pentru tot ce urma).

Murise tata. Primul lucru important din viata mea a fostlipsa unui tati. Desi eram inci. prea mic si inteleg totul exacrimi amintesc bine de mama care pldngea incet privind mereuspre mine, ca si cum dorea si-mi transmitl o rugiminte, un

10 71

TJMBRELE TRECUTULUI

Ir.l rlc cxlrlicatie ca o scuzd. ci nu putea si-mi ofere ceea ce

;r\/('iru ('ci rnai multi dintre copii: o familie completi.Lipsir unui tati a fost greu de ingeles si de acceptat.IJneori,

rrrri rrrult decAt trist, piream uimit. In plus, mama, pe care o,,ctlcirn-r numai periodic, nu locuia cu noi la Constanta, ctlallrrcurcsti iar bunicii mei, pirinlii mamei, oricit de buni gi

rrlcrrti ;rr fi fost cu mine, nu puteau fi nici tineri ca mama 9irrici prrternici sau curajogi ca unii dintre tatii copiilor pe care iir iln()stc?tm si pe care ii studiam curios de la distanti.

[']rr de ce nu am tati?l)cntru cI a murit, imi rispundea bunica.l)e ce a murit?

- A fost bolnav, foarte grav bolnav si a murit. Expiicagia se

()l)rca aici. Stiam ins[ ce lipsea din finalul explicatiei,,,a fostlrrrlnzrv gi a murit Ia Canal"l .

inlciegeam greu de ce arv'r-rsesem ghinionul si moari toc-rrrri trrtn, degi mai existau copii in jurul meu orfani de tatd,trti t'run din cauza aceluiasi motiv: "pentru ci a murit la Ca-n;r1", spnneau copiii fhri si stea pe ginduri. Unii dintre ei,

rrrrri lrutin antrenati cum si vorbeasci, repetau fdrl, sd, ezite ce

iruzcnll in familie: ,pe Canal a curs mai multi moarte decdt

rrpirl". Asa spuneau 9i $tefan si loana, cei doi frali din vecini

I ('rnlhrl Dunire - Marea Neagri('unal navigabil din judcpl Constanta cc leagi porturile Cernavodi gi ConstanEarrr Irrrrsimc de 95,6 Km. Constructia Canalului a inceput in antl l-949 folosindu-se, rr lirrti dc muncd. in speciai deginugii politici din inchisorile comuniste gi o parte a

r'pl'zt:ntentilor minoritililor religioase. Construirea Canalului a fost incurajati detl.l(.S.S. lrezentd in acel moment cu trupe militare pe teritoriul Rominiei, in Do-I'r,rricr. Clnalul gi portul Constanta prezentau un interes deosebit geopolitic pentrutl.l{.S.S., Canalul fiind considerat proiect strategic, economic gi politic al primu-Irri r:incjnal de citre autoritilile romane devotate Moscovei. Lucririle Canaluluirru lirst sistate in anul 1953 dupi moartea lui Stalin,si reluate dupi un nou proiecti 1976. Gheorghe Gheorghiu - Dej, Secretarul General a1 Partidului Comunist,pc rtunci numit PMR, a folosit perioada construirii canalului pentru exterminareaclitci ronrincsti gi a oponenEilor regimului, in special a1 intelectualilor.

ALEX MAROIU

cu care eram prieten si md jucam toatd" ziua pe plaja de Ia rrra_lul mirii. Tatil 1or eta atestat si muncea ra canar.Am dedusrepede, din limbajul bunicilor, cdla Canal, cei arestati ,,mun_ceau" iar cei liberi ,,lucrau". Tati] meu, la fel ca cel a1 lui Ioanagi $tefan, muncise, adici. fusese arestat si obligat si. munceas-ci. De un timp, famlha Ioanei si a lui $tefan nu mai primeavesti de capul familiei, era cazul cel mai des intdlnit,,,Mamane tot spune ci intr-o zi va fi mai mult ca sigur anuntatd. cd.

tatz a murit intr-un accident!" (Ioana, ficdndu-mi destdinuiricdnd ne plimbam pe dig).

Toata lumea vorbea in soaptd despre Canal, marele Canalmereu in lucru, niciodati terminat, care urma si lege Duni.-rea de Marea Neagri., cel care inainta atdt de incet de parcd,nimeni nu dorea cu adevirat si fie terminat, cel despre carese vorbea mereu la radio ca fiind o mare rearizare dar si celcare, se spunea in ascuns, inghigea zilnic noi si noi victime,oameni de tot felul, dar mai ales, se spunea, cel care inghiteatogi detinutii politici din Romdnia.

- Ce este un defnut politici intrebam.

- Un om care face tdu tdrtr,mi se rispundea cumva evaziv.

- Ce fel de riu poate face liriil- Un om care face un riu foarte mafe. in general, orice

detinut a fr.cut cu sigurantd. ceva rd.u.

Nu intelege am bin e ro1ul p arant ezei,,in general" pronuntatide bunica cu o subliniere evidentd in intonatie, asteptdnd par-ca intrebarea urm5.toare.

- $i togi oamenii care fac riu ajung la munci la Canal?

- Nu stiu, e posibil. Nu mai intreba tot timpul cd.re ceva.

- Daci acest Canal se face cu detinuti, cu cei care fac riutirii, de ce ne liudi.m cu el la radiol

12 1,3

UMBRELE TRECUTULUI

* Canalul este important,valega Dunirea de Marea Nea-

i{r'ri. (lineva trebuie si munceasci acolo ca s[-l termine si s5*1

lrrt'rr sir funcgioneze. Nu conteazd cine.

-'lata a fost detinut politic?

- D", dar e1 nu a fhcut nimic r[u, niminui, mai ales 1irii,lrcbuie sd crezi asta indiferent ce vor spune ceilal1i.

Nu gtiam nimic despre tata, nici de bine, nici de riu. imiplrit'ca sd cred ci fusese un om bun care nu fdcuse niciodatirrlrr, lruli ales tlrii. Cu privirea mereu pe intinderea de ape,

rn'rrrrlirrd de la locul meu de pe tirmul inalt vapoarele care

r,t' irrrlrcptau spre or:rzont, simteam o chemare. Era ca si cum,

,lt' rrndeva, din imensul mirii, tata incerca sI mi cheme la

t'l ;i sir-mi spuni adevdrul. Zbuciumul mlrii semina cu fri-nrirrtiirile mele de copil, pirea zbuciumul judecdgii de apoi,

rrnrt'nirrtltoare pentru toli cei nedrepgi. Dar nu pe pimint, nu

t rrl lriricsti, adici nu prea curind.('rrrrtl ir-rsi am intrebat-o pe mama de ce nu am tatd., ma-

rt';r srrr'prizii a fost cI ea nu mi-a dat niciun rdspuns, ticerea ei

liirrrl lrrngri gi parci incircati de durere 9i de miln. Cred insir'ir l)(:ntrLl ea, mult mai mult decdt pentru mine, durerea era

It'uirti tltfel de lipsa tatei. Si atunci cdnd am intrebat-o dar 9irrltt'r'ior am simtit ci oricdt de mult mi iubea m m\ o parte,lirr tlr-lqostea ei, din dragostea ei totald plecase odati cu tata.

,,1,','rrrril<'srrnt fS.cute sd trliascl alituri de bnrbali si nu singu-,,"'(llrrrri.'t, irr momentele grele cdnd se certa cu mama). Desil('l ('lr, lrtltrugir in soaptl ci:

,,1,) tdcvirrat, nu lAngd orice fel de bdrbagi" (bunica, de data

:rsl ;r vorbind singurl).

ALEX MAROIU

***

Locuiam cu bunicii, pnrinlii mamei, amAndoi profesori,un lucru care initial mi-a adus mici necazuri, adicr tot fe-lul de ocupafii si activitd.ti suplimentare, grele si nurneroase.Vreau si spun ci eu am inceput 9coala Jai devreme. poateci a fost o-exagerare, un fel d- precaulie sd. inteleg totul maidin timp. Ulterior insi invitdtura gi educatia'pri_lte d. hbunici, pe care o numeau in secret ,,antrenamentul pentru aputea supravietui comunismului" (bunica, certd.ndu-se intr-ozi cu mama), mi-a adus avantaje pentru ci. toate acele micisarcini indeplinite zrlnic au devenit obiceiuri intrare in reflexcare mi-au format in timp acele calititi cu ajutorul cd.rora amputut rezista ra tot ce putea fi ri.u. Mi intreb daci eu azi asputea realiza acelasi lucru daci ar trebui pentru copiii mei.Rispunsul este evident negativ.

+ rt -r-

^ Mi s-a spus ci noi veneam din Buziu, un oras plasat incdmpia Dunirii, in Birdgan, acoro unde se ni.scuseri. buniciisi mama si de unde fuseserim obligali si plecim dupi termi_narea rdzboiului 9i ,,schimbarea situatiei". Expresia ,,schimba_rea situatieT" apdrea frecvent in discugiile dintre bunicii meisau intre ei gi mama. in decursul timpului a'r invitat si asoci-ez cu aceasti schimbare aproape tot ce tinea de necazurile tre-cutului, ale noastre si ale celorlalp in gencral, avand stabilit siun moment de la care se mXsura efectiv: ,,de la venirea rusilorsi a comunismului" (Ioana, explicdndu-mi cind s-a schimbatconcret situatia).

Nimeni din familie nu mi-a spus o asa grozdvte, n_ar fiavut curaj si, in plus, ar fi insemnat si. se dirdme dintr_un foc

1,415

UMBRELE TRECUTULUI

l( )l ('(' sc construise cv atdta migall in educatia sau in antrerr -rrrrrrtrrl rneu zilnic de pdni atunci.

Nrr, nimeni din familie nu critica niciodati Rusia si nici co-

rrrrrrrisrnul. Ar fi fost mai mult decdt riscant! Dar unele lucruri,,'rr trrrcle nuante ciudate mai scipau, probabil din greseald.

in dupi-amteztle in care rrrd. culcam in bucdtirie, unde,'r'rr rnai cald decit in cealalti cameri, trdgeam cu urechea la

tlisr'rrtiile bunicilor. Prin usa lisati intredeschisi ca sI le vinllrrrlinit clldurl, auzeam mereu ci ,,lucrurile ar fr. mers multI'irrr: Pcntru noi daci nu intrau rusii in gari. Aga ins5, situagia

', rr schimbat complet si acum suferim din cauza comunismu-lrri". Am inteles de mic c[ suferinta poate veni pe diverse cii.Urrt siguri e comunismul.

Mnma, care venea la doui siptimdni s[ mi vadI, se gdn-tlt'rr irr primul rdnd si-mi aduci imbrdciminte, dulciuri gi si

1rr',rlitc de acea jumitate de duminicd,in care ne vedeam ca sd

rrt' strinsem in brate si si-mi punl, zeci de intrebiri, simplesi r"clrctate, care pe ea o linisteau pini Iavrzita urmitoare dar('rrrc pe mine nu mi ajutau si inteleg mare lucru despre situ-rrfirr noastri.

in fata mea, discutiile dintre bunici si mama erau partizl, r,rlifit:lte, majoritatea subiectelor fiind legate de lipsa banilor,,lc virrtrL mamei alituri de,,O" (carc era, mi s-a spus, inilialarrrrrrrt'ltri unui birbat important care ficea politicn 9i puteairrtclvcrri s,i influenta conducerea intreprinderii unde lucrarrrtrnu) 9i de viitorul nostru dar mai ales de al meu in legdturi,'rr scoala. ,,Va incepe scoala aici sau 1a Bucuresti?", era intre-

ALEX MAROIU

barea repetatd. pe care o puneau mereu bunicii mei si la carcmama evita mereu rispunsul.

Nu mai era mult p6.ni incepeam scoala si presiunea Iegatd"de locul unde trebuia si mi inscriu la gcoarJ crestea tot Laimult.

- Nu stiu ce sL fac, mai e timp sd. ne g6.ndim.- Lasi-l aici, e prea mic. Ti.r nici nu ai timp si. te ocupi de

el, in plus acolo e si ,,O" care nu-1 suporti si poate si_i faci riu.Asa, daci nu-lvede, mai uiti de el.

- Vorbim data viitoare.

- Asta spui de cdteva luni.Simteam din felul cum vorbeau ci se temeau pentru vii_

torul meu si ci acest viitor depindea, intr-o misuri directi side ,,O", sau mai ales de el. Despre ,,O', se vorbea intotdeaunacifrat, adici fie se vorbea despre ,,O,,, fie despre ,,E1,, (folositexclusiv de bunica, in sens pronuntat critic ra adresa lui darparci si cu un fel de repros la adresa mamei). Bunicur era Iardndul lui lapidar, il strecura in fraze pe ,,O" prin ricoseu, cudispref si revolti, ,,si-i spui din partea mea cdnd il vezi, cd.minte!". $i chiar daci nu se pronunta acel ,,O" subintelegeamtotusi, de fiecare dati, c6.nd era vorba de el.

,,O"rlitera, simbolul sau semnul care insemna, foarte pre-scurtat, numele ,,acelui bdrbat,.Toate acele discutii fragmen_tate, reluate si uneori neterminate datoriti apariliei melen€agteptate, ajungeau totusi, in diferite feruri 9i ocazrira ure-chile mele. Nu inlelegeam niciod atd. tot, nu participam, evi_dent, ia discutii. Eram doar si eu acolo 9i copil fiind md in_cd.rcam cu un fel de tensiune carc rdmdnea in mine mult timpd"qu:.. discutiile se incheiaserd si mama plecase la Bucuresti.

In lipsa mamei, intre noi, cei rimasi in Constanta, domneaarmonia necesari. nu numai pentru a functiona dar si ca un fel

1.6 77

UMBRELE TRECUTULUI

rlr' ;rrrloarpirare impotriva riului din afatil, adicd a loviturilor

1rr rrrrilc zilnic de la cei considerati ,,curati", persoane oficiale,

r rnostinte sau strdini ,,fird probleme", definilia bunicului, in,,,'rrsrrl de persoane ffu\" necazurt politice: comunisti, oameni

, livcrsi care ii iubeau pe rusi 9i rude ale acestora, in fond m tea

rrrrr joritate a populatiei care se declara, de bunivoie mullumiti:;i t'hiar fericiti. Evident de frici.

lJtrnicul era mai mare cu zece ^nr

ca bunica,,,Nu gtiu nici,r( uln ce mi-a spus ca sd mi convingi si-l iau", spunea adesea

l,uniczr si nu neapirat in glumi. Implinise deja 65 de ani si

l)rrca ceva mai resemnat si mai calm in fala destinului,,cu pri-vircr la final in general gi la finalul meu in particular" (bunicul,

rrtsdnd concluzia la disculiile in contradictoriu cu bunica).

Pesimismul lui era vechi, mereu legat direct de situatia Ro-rrriniei, ,,un profesor de istorie triieste altfel evenimentele, i9i

,li seama de ceea ce va urma si se stiplnegte greu si nu vor-lr,rrscd s,i chiar sd. noteze" (bunicul, incercdnd si ascundi fap-trrl ci nota evenimentele intr-un jurnal). La tristetea lui per-rnanenti. se adlugase, sau poate apdruse logic, boala de inimd.I )e ceva timp fhcea crize pe care le combitea cu pastile atunci

..:ind le gisea gi mai ales cAnd avea bani sI le cumpere, adicd.

numai in primele zile dupi primirea pensiei.

Boala sau deceptiile bunicului erau insi uitate cdnd era

vorba de mine. De fapt eu eram permanent in atentia lui.liram tot timpul impreuni. Disculiile noastre se prelungeau

pini tdrziu.,,Daci vrei si nu se faci de ris mdine la scoali ar

li cazul si-fl aduci aminte ci el trebuie sl doarmd noaptea gi

rru si stea de vorbl! Ca profesor puteai sI gtii asta" (bunica,

critici si severi permanent cu noi).Interventia ei era semnalul

rlc culcare, daci nu imediat in cel mai scurt timp.