@ zorT Cristina Nemerovschi

@ zorT Editura Herg Benet, pentru prezenta ediqie

Aceasti carte este o operi de ficgiune. Orice aseminare cu

locuri sau personaje reale este intampletoare. Aceasti carte este

protejatd de legea drepturilor de autor. Reproducerea textu-lui este interzisi fird acordul expres al editurii, indiferent de

suportul fizic sau electronic, in afara limitelor legale de citarefolosite in recenzii sau in mediile de promovare.

C d:rgile,\rv en: un trademarkEDITURA HERG BENET

Str. Aurel Vlaicu nr. 9, sector 2, BucureEti, RomAnia

wwwhergbenet.roeditor@hergbenet.ro

Concept grafic: The Spartan BureauFoto coperti: @ FlexDreams lAdobe

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiNEMEROVSCHI, CRISTINA

Ultima urdjitoctre din Transilc)ania / Cristina Nemerovschi. -

Bucuregti : Editura Herg Benet, zorT

3 vol.ISBN gz8-6o6-763-uo-4

Vol. r : Contesa Aneke.. zor7. - ISBN g78-6o6-763-m-t

8zr.r35.r

Tipirit in Rominia

,,,,, llillllll,,,,,CCDREST

umrrne VRAIITOAREDTN

TRANSILVANIA

VOLUMUL 1:

CONTESAANEKE

CruS:rTNE NEMEROVSCHI

TEIN FICTION

HERG BENTT

2017

VOL. 1: CONTESAANEKE

--<*--

in satul V am ajuns penru prima datl inviaf[ intr-o zi cilduqi qi luminoas[ de la sfirgi-

tul lui iunie zorz.

il vedeam.din deplrtarer intins pe o coli-

n[, liniqtit, cu piduri, cu case albe, mititele,

cuminqi gi bine rAnduite. Oameni agezati 9i

gospodari, prirnitori, latgi la suflet, cu mul-

te povegti gata de a fi. istorisite erau cei care

triiau acolo. Aga spuneau legendele. Ele mai

vorbeau gi despre fapte intunecate 9i infri-coqltoare, dar, mai mult ca sigur, acestea nu

erau reale. Povegti de speriat copiii $i de atras

turiqtii care nu au parte de prea mult suspans

in viegile lor pline de rutind., Trebuia s[ locuiesc aici la nigte rude cunr-

va indep[rtate - veriEori mai tineri de'ai stri-buriicilor mei - timp de doui luni qi jumitate.

-23-

t.

U LT I MA VRA/I TOARE DIN TRANSIIVANIA

---<6S9>-

Toati vacanfa de vari, adic5. La naiba... imimai rimdnea apoi doar o sdptimAna de vacan-qd in Bucuregti, la inceputul toamnei, in caretoti ar fi stat pe capul meu ca sd m[ pregltescde gcoal[.

Am coborAt din trenul accelerat in gara

celui mai apropiat ordgel. Dac[ in ritmul sa-

cadat al trenului satul V. pdrea sI se migte qi

el, acum, dupd ce atinsesem pdmAntul, satulera scdldat in soare, feeric qi indepirtat. Pdrea

aproape un tablou al unui pictor expresionist.Rdzvan avusese de fdcut un referat pentru fa-cultate despre pictori morfi demult, qi tr[se-sem qi eu cu ochiul prin albumele alea.

Aveam de str[bitut cAteva strlzi pAna laautogard, de unde trebuia sd iau microbuzulpAni in V.

Am privit cu un fel de regret cum trenuldin care tocmai cobordsem o lua din loc, sco-qind un pufiit gi pe urml fecandu-se tot maimic, pAnd ce a dispdrut complet, in timp ce amfumat o ligard Pall Mall Lights. Astdzi avea ungust ciudat. Ca qi cum a,s fi fost incapabili sd

prind savoarea intreagi a tutunului. Mi se maiintAmpla si nu simt gustul intens ai gigdrii inzilele in care aveam tezd sau cdte o lucrare mai

VOL. 1: CONTESA ANTTf

complicatd, de a .;; depindeau multe

lucruri. in dimineata asta de iunie era insd de

inqeles. Tocmai coborAsem din trenul pentru

care fusesem nevoit[ sd mI trezesc la a Ei ro, cunoaptea-n cap, si ies din cas[ in fugi, fere sa

md pieptln (chestie pe care, slavd Domnului,am reugit totugi s-o fac in tren!), fird si gust

cafeau4 pe care Rdzvan o fdcea infiecare dimi-neafi atAt de buni. De cdnd se mutase [a noi,fratele meu vitreg ficea cafele din ce in ce mai

bune. Md trezea in fiecare dimineagd cu cafea-

ua aburind pe lAngn nasul meu inci adormit,

smulgAndu-ml din lumea viselor care erau

chiar cu el, cel care mi-o aducea qi md privea

cu un aer amuzat in timp ce o beam. Mi grdbea

sd-mi termin ceaEca cu lichid amirui, ca sI md

ia apoi pe motor gi s[ md lase la qcoald. Rlzvanavea dimineala ori cursuri la facultate, ori re-

petigii cu trupa. in unele zile, cAnd se trezea

mai devreme Ei cAnd ii era foame Ei lui, Rdzvan

imi pregdtea un sandviE sau mi agtepta cu oomlet[ pe misuqa din bucdtlrie.

Aveam o presimfire ci Dora a phnuit va-

can(a asta numai pentru ca si stau un timpdeparte de Rdzvan. Mda, mama nu se putea

abqine s[ nu-mi controleze viafa.

-24- -25*

U LT I MA VRA/TToARE DIN TRANSITVANIA

Propunerea ei a venit pe neagteptate.

,,Alexandra, tanti Mathilde gi unchiulJohan te-au invitat sI stai la ei doud Luni! Zici mergi, tre' sd mergi! Habar n-ai ce migto e

acolo!", mi-a zis maicd-mea, cu un entuziasmpufin ciudat. CAnd Dora folosea cuvinte ca

,,migto", ,,marfi.", ,rcooltt, ,rbelea", ceva efa pu-tred la mijloc. Cu atAt mai aiurea era propu-nerea fiindci pldnuisem pentru august sd mer-gem doar noi doud la mare, in Vama Veche, ca

anul trecut. Era locul nostru,,de reconectare",

cum ii spunea Dora. imi indesa vreo doud-treiberi pe gAt, dupi care agtepta sd-i fac confesi-uni, sd-i spun tot ce se intdmpld in viaga mea

secretd.

Firegte c[ nu m-a incAntat cine gtie ce pro.punerea si plec in V. i., seara aia, am adus indiscuqie gi varianta si nu merg, totugi, dar tata

- care de obicei era cAt se poate de pasiv cAnd

era vorba de decizii privind concediile - a siritca ars gi a spus c[ e musai sd merg, de unde am

dedus cI avusese inainte o conversaqie lungigi chinuitoare cu Dora.

Ok, am spus, merg, dar numai de pro-ba. Dacd nu md simt bine douf-trei zile, vininapoi.

-26- -27-

VOI-. 1: CONTESA ANEKE

Partea buni era cd aveam sd fiu cAt de citde capul meu. Mathilde, cea la care aveam sIstau, era prinsd cu o grimade de treburi de-ale

gospodiriei, dupi cum mi pusese Dora la cu-

rent. ,,E o femeie harnici qi in banca ei. Sd vezi

ce tare o si-qi plac[I", concluzion"r. *"-". i.,afafi.de asta, Dora imi dddea ceva bani seriogi

de cheltuit. Fie aveam sd m[ distrez pe aco-

lo, sd fac mici cildtorii prin zoni - plinuiams6, vizitez gi Clujul - fie, dacd nu aveam unde

sd-i cheltui, ii puneam deoparte pentru haine,

cirgi gi prostioare, pentru cAnd md intorceam

in Bucureqti, la inceputul lui septembrie.

Asta daci aveam sd supraviequiesc dou[luni jumate in acel sat din Transilvania.

Md opresc sI-mi aprind incd o gigari gi sd

caut prin rucsacul ticsit de haine agenda pe

care mi-am notat indicaqiile - cum ajung la au-

togard, de pildn. Reugesc se ristorn in praful

din drum vreo doud bluze care fuseserd inde-

sate la repezeali induntru. Le privesc pufinnedumerit5... unde naiba o s5. reugesc sd portaga ceva? Plasd, curele qi piele eco? Le-am ciratcu mine degeaba. Aici, oamenii par desprinEi

din tablouri vechi, de cel pufin o sutl de ani,

ULTI MA VRA/ITOARE DIN TRANSILVANIA

sau din romanele lui Rebreanu. Nu cred ca sa-

tul V. sd aibi nici micar discoteci. Nu mai fu-sesem la discoteci de cAnd aveam rz ani, din-tr-o vari la mare. Cu Dora, evident. in uitimiiani am iegit doar in cluburi. $i, chiar dacd ar fidiscotecl in V., imi imaginez c6. ar fi numai cuplaylist de manele, aga cd mai bine nu.

La fundul rucsacului sunt gi cAteva roma-ne cu vampiri gi doud horror-uri cu strigoi.Dora imi aritase poze din V. Nu pot sd spuncd erau neinteresante... ba chiar dimpotrivi.Totul arlta foarte intunecat. Aveau patru ci-mitire, iar eu cipitasem o fascinagie pentrua$a ceva. M[ gi vedeam citind in cimitir, pdndce se intunec5, iar apoi un portar md inchideacolo gi trebuie sd agtept dimineaga ca s[ potieqi, aga cum piqise la un moment dat M. dinSdnge satanic. Satul mai avea dealuri, pdduri,locuri necilcate de picior de om, ba chiar Ei ocasd bdntuit[. Dora mi-a spus povestea ei, pe

scurt: fusese locuiti de o contes[, Aneke, ju-mdtate romincd, jumdtate unguroaicd, desprea cirei frumuse(e se dusese vestea. Refuzasesi se mirite cu cel pe care i-l alesese familia.Dupd intdmplarea asta, se izolase gi se spuneacd in incaperile uriage ale castelului, din care

-28- -29-

VOL. 1: CONTTSAANEKE

---<6S9>--

astizi mai rimdseserS. doar ruinelen fdcea totsoiul de vr[ji. Sdtenii se imbolnlveau gi mu-

reau, femeile nu mai puteau rdmdne insdrci-

nate. Animalele mureau Ei ele. Asta pAni in-tr-o zi,cAnd oamenii din sat au scos-o cu forga

din castel gi au ucis-o in p[dure, ca rizbunarepentru ci le fusesepiazd.rea. La mulqi ani dupd

moartea ei, oamenii spuneau ci incepuserisI-i vadd fantoma intr-o clsuqd simph, dinpiatrd gi ciment, a{latd lAngn ruinele castelu-

lui. Duseser[ vorba mai departe cd era o casd

bAntuit[. ,E la o aruncitura de bng de casa luiMathilde, unde o si stai mdtdluqi. Phii, ce te

invidiez!", m-a informat Dora.

M[ imaginam citind cirqi in aceasti casipdr[sit[, infiorindu-mi la adieri de vAnt, la

o ugd ce scArgAie sau la zgomote ciudate care

par a veni din pivnigi... $i multd, multd hoi-ndreald. Cred cd fotografiile fuseserd chestia

decisivd care md convinsese s[-i dau o gansi

vacangei in satul V.

Mi agteptam si nu fiu controlatd strict de

cltre Mathilde qi Johan, mizAnd in special pe

faptul cd nu-mi erau rude apropiate. La ori-

ce mic semnal cd aveau de gAnd sd-mi incalce

libertatea, urma si plec inapoi la Bucureqti.

U LT I MA VRA/TTOARE DIN TRANSITVANIA

F[ri si stau pe gAnduri.

Da, asta e: din picate, agenda mi-am ui-tat-o acasi.

Diminegile in care nu apucam sd beau ca-

feaua fdcutd de Rdzvan se prelungeau intot-deauna in prdnzuri qi dupd-amiezi imprdgtia-te, haotice, in care nu-mi mergea deloc bine.

La gcoald flceam tot felul de timpenii. Nureugeam si rlspund la ore, md impiedicam de

colqul ridicat al linoleum-ului de pe culoar intimp ce ieqeam la tabld, cddeam pe scdri, imiuitam rucsacul in biblioteci etc. Acum, de pil-di, nu retinusem cum se cheami strlzile pe

care trebuia sd merg pAni la autogard.

N-am ce face, n-am altd variantS, trebuie sd

socializez. Sting ligara gi abordez un om intredoud vArste, inc[rcat cu multe pungi pe care

scrie Mega Image. imi arati direcqia gi chiar mIinsoqegte pAni in capitul strdzii. Mi intreabidaci sunt de prin partea locului. imi place ac-

centul oamenilor de aici.

Pe strizi sunt copii mulgi, unii cu ghiozda-

ne in spate, alqii cu sacoge, unii venind de laqcoale, alqii trimigi de piringi dupd cumpdrd-

turi, probabil. Aiung la microbuz chiar in mo-mentul in care e cAt pe ce sd o ia din loc, spre

-30- -31 -

VOL. 1: CONTESAANEKE

satul V. imi croies;;drum pe culoarul

inqesat de papornige, de tot felul de genqi. incapdtul microbuzului e ceva mai liber gi chiar

am loc si mi gin de bari. Nu e niciun copilprintre cildtori gi asta mi se pare un pic ciudat,

mai ales dup[ invazia de pugtime care alerga

prin or[qelul pe care acum il ldsam in urmd.

Drumul spre V. a fost de vis. OricAte foto-grafii mi-ar fi. aritat mama, niciuna nu se com-

para cu ce vedeam acum pe viu. Dealuri care

se ridicau unul in prelungirea altuia, cisuqe

agezate pe vArf, animale care piqteau atAt de li-niqtite... Nu md speriaserd niciodatd linigtea gi

singuritatea. imi plicea mult si meditez. Maiales in perioadele in care eram indrigostitd.M[ izolam cu patimi, ceutam un loc clt mai

pustiu, mai departe de zarva oragului, gi aco-

lo vorbeam cu mine in minte, analizam fiecare

reacfie, fiecare cuvAnt. imi pldcea gi s[ visez.

Vacanga se ar[ta interesantl din punctul dsta

de vedere. Pe de alt[ parte, gtiam cd imi va figroaznic de dor de Rdzvan. Md consolam insicu gAndul ci-l pot suna pe mobil ori de cite orivreau. imi promisese cd, daci scapi din turne-ul cu trupa, va da o fug[ pAni aici, sd petrecem

impreunl cAteva zile. Firegte, ai mei nu aveau

U LT I MA VRA/I,TOAR6 DIN TRANS/LVANIA

de ce si bdnuiascd nimic. GAndul ci el vine insecret gi vom putea face tot ce ne trece princap, departe de supravegherea Dorei sau a ta-

tdlui meu, md infiora teribil. Mi gAndeam sI-lsun imediat cum ajung Ei s[-l bat la cap si vindcAt mai repede.

Dupi numai zo de minute, am ajuns.

Art" "r"

satul V.Aici aveam si petrec doui luni jumate.

Departe de mama, departe de taic[-miu, cucare nu mi mai ingelegeam de nicio culoa-re, departe (chipurile!) de fratele meu vitreg,RIzvan.

-32- -33-

VoL. 1: CONTTSA ANEKE

2.

Credeam cd voi recunoa$te ugor cisuqa luiMathilde giJohan, doar reconstituind in min-

te fotografiile pe care mi le aritase Dora ina-

inte de plecare. Dar,lucru ciudat: toate casele

aveau garduri aproape identice. Mi-a trecutprin cap ideea nebuneascl de a-i suna pe mo-

bil, ca si-i intreb care este numirul casei gi, de

asemenea, daci am nimerit bine strada. CAci,

da, altd chestie... trei strdzi se chemau la fel:

Avram Iancu. Firegte, Mathilde gi Johan nu

aveau telefon mobil, ba nici mdcar frx.

A trebuit si intru in vorb[ cu un bitrAn

care cosea iarba in faqa curfii:

- Nu vd supdragi... Aveqi idee care este

casa doamnei Mathilde Covaci?,l-am intrebat.

BitrAnul a ridicat capul, dar pdrea si nu fi

ingeles. Am repetat intrebarea.