preţul unul număr 3 Lei. Anul XX

Cenzurat 8a], Sa 19 Iunie Nr. 25

A B O N A M E N T U L 150 Lei 75 Lei

300 Lei

ţi an • • • ţ jumătate .

¡1 străinătate

Adresa: „UNIREA POPORULUI", BLAJ, jad. Târnava Mică

în temeie tor i : ; f AL. LUPEANU M E U N ş i IUL1U MAIOR

Director (ULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl ga

plătesc nn şir mărunt odată 5 LeJ,

a doua şi a treia oră 4 Lei.

De săptămâna copilului Săptămâna care s'a dus a fost închi­

naţi în întregime copilului. A fost săptă-jnîna celor mat curate frumuseţi, săftâ mina nevinovăţiei şi a sufletelor nevino-tite. Fraţii noştri mai mici şi-au avut şi tio săptămână, în. care lumea le-a dat mei mită atenţie şi s'a ocupat de ei

La Bucureşti din acest prilej au avut Im întruniri şi manifestaţii. Sau dat s/a Hri ţi învăţături frumoase, în cari s'a a titat marea valoare a copilului pentru fa-talie şi Stat, şi s'a încercat să se trezească li lume mai multă dragoste şi înţelegere lutru copil.

Un lucru cât se poate de înălţător, de irmos şi de folositor a fost acesta. Copiii mt dar şi binecuvântare dela Dumnezeu, kt o comoară rară de preţ mare, pe «re El ne-a lăsat-o nouă. Sunt tot ce pă-*W nostru, tăvălit în fărădelegi şi pa­uli, îl mai poate oferi curat şi bun lui bmneseu, căci nimic nu-i mai curat decât «flitul de copil.

Pentru părinţi ei sunt izvor de ntgrd-bucurii şi mângâieri. Din leagănul lor

*« revarsă decât bucurie şi dragoste, şi sunt ei pătrunde mai multă lumină

lUricire. Casa în care nu va răsuna y nevinovat de copil, va fi întunecată Uttt.

Părintele în Hria viaţă, şi

iubirea soţilor *ţ* in copil şi N E / . kt P r i t t C 0 * i l s e cimentează legăturile

l r e *°fi> ^ familia devine mai trainică. însăşi tăria şi reazimul familiei şi

Wut. Sunt sâmburele sănătos al so-; comoara de nădejdi şi idealuri pen-J"tor. Neamul care va avea copii

^ nu va

ă âtorirea împăratului Hristos

el îşi vede continuată prin el începe o viaţă

de căsătorie se întil-se întăreşte mai mult

Impunătoarea manifestaţie de credinţă şi dragoste dela congresul euharistie al lumii întregi, ţinut la Budapesta

Dacă privim cu bfgare de seamă Ia viaţa omenirii, nşor se poate vedea, că ura, neînţe­legerile şi toate relele din lume vin deacolo că oamenii 3'an îndepărtat foarte tare de Dum­nezeu. Oameni singuratici şi chiar popoare Întregi s'au lăsat prea uşor Înşelate de por­nirile păcătoase ale trupului şi de ispitele sa­tanei, care mai întâia a reuşit să înşele pe Adam şi Eva.

Pentru înlocuirea urli cu iubire creşti­nească în suflete, în familie şi societate, loc­ţiitorul lui Iaos în biserică, Papa dela Roma, ajutat de oameni înţelepţi, castă %\ îndrepte, din nou şi tot mai puternic, privirea omenirii spre Dumnezeu, spre Mântuitorul Hrfstos, care e de faţă în sf. cuminecătură. Cu acest scop ie ţin congrese euharîstlce internaţionale, la cari iau parte creştini din toate naţiile pă­mântului.

Congresul echaristic vrea să fie o adq-nare a creştinilor, cari cred şi mărturisesc cu tărie, că Domnul nostru Isus Hristos, cu fiinţa sa omenească şi dumnezeeaacă, se află de faţă în sf. cuminecătură. Congresul de felul aces­tuia, la care iau parte credincioşi din diferite neamuri ale globului pământesc, se numeşte congres euharistie Internaţional. Astfel de con­grese euharîstlce se ţin de mai bine de 50

ani. Mai întâiu s'a ţinut la anal 1881 în oraşul Lille din Franţa. De atunci s'au ţinut cam din 2 în 2 ani, în mal multe oraşe din ţările Eu ­ropei, apoi in America, Africa şi Australia.

Cel din armă congres s'a ţinut in acest an, între 25 şi 29 Maia, Ia Budapesta, capitala Ungariei. Având norocnl să ian parte Ia acest congres, mă simt Intra câtva obligat faţă de „Unirea Poporului" şi vrednicii săi cetitori* s i - le povestesc ce am văzat acolo.

Dintru început ţin să pomenesc că Ia acest congres euharistie s'au adunat, ca să se închine, să. cânte şl să se roage în genunchi înaintea Ini Isus, şi chiar să se cuminece, aşa de raalţl oamen', cam cred că na voia mai vedea niciodată, decât doar la sfârşitul lemil, la judecata din urmi .

Şi într'adevăr au luat parte creştini de toate neamurile, de toate colorile şi din toate continentele. Dela noi din ţară încă au mers, cu trenări speciale, vre-o şase mii de credin­cioşi. Aproaps toţi au fost minoritari romano-catolicl (ungari, şvabi, nemţi şi poloni). Ro mâni greco-catolici abia am fost vre-o câţiva. Nici arhiereii noştri iubiţi u'aa pătat lua parte, fiind reţinuţi de alte datorfnţe. Alături de fran­cezi, spanioli, italieni şl belgieni, noi românii uniţi ca ei de aceeaşi credinjă catolică, eram

n,i pieri niciodată. Ţara, unde ltagăne multe, va trăi prin veacuri şi

*:t, *utern*că şi temută. In vremurile de ij(t

care şi primejdie, copiii ei se vor ri-Hi**^ ca frunza codrului, vor face %l nepitrt*ns cu piepturile lor şi o vor

Din contră neamul fără de copii este t . m *°rtit pietrii. Ţara, unde satele • "ştii de

(uri copii, unde sunt mai multe cos-, decât leagăne, este o ţară căreia t t ? a t e cdnta prohodul, căci ţara aceea

f decât u n î n c e p u t de cimitir. "»d copiii un dar atât de mare, o

lh\ H a ? a d e Preţioasă, nu se poate în-n Păcat mat mare decât acela al

uciderii de prunci. Omul care-şi ucide co pilul său, chiar şi înainte de a se naşte, acela are numai chipul de o/r, iar sufletul de fiară. Acela este vinovat nu numai îna­intea lui Dumnezeu, ci şi înaintea neamu­lui său. El n'a ucis numai nn om, ci a lu­crat la uciderea ţării sale.

Pentru copii trebuie să avem toată dragostea şi înţelegerea, trebuie să ni-i a-propiem mai mult şi să căutăm să o pă­trundem cât mai bine sufletul.

Acelora cari sunt săraci să căutăm să le venim în ajutor, să le facem copilăria fericită, şi familiilor sărace să le dăm sprijinul nostru. Sunt emoţioante cuvintele pe cari M. S. Regina le adresează copiilor de ziua lor, şi prin cari îi îndeamnă să a-jute copiii săraci, cari se sting în lipsă şi boală:

„ Dar Eu duc grija acelora dintre voi care lâncezesc şl ale căror mame sunt în­tristate, îmi amintesc de cei bolnavi, la că­pătâiul cărora m'am oprit adesea prin spitale lângă o mamă desnădăjduitd.

^Cereţi dar, dela măicuţele voastre, să vă cumpere câte o puşculiţă dela Moţi, ca la fiecare desfătare, la fiecare praznic, să puneţi într'însa câte 1 leu. La sfârşitul a~ nttlui voi copiii sănătoşi îmbelşugaţi şi ve­seli cu dragoste şi mulţumire, veţi dărui ce-aţi strâns în puşculiţa voastră.

Şl părinţilor, care se bucură de sănă­tatea copiilor lor, le zic:

„Daţi pentru cei sărmani, daţi pentru cei suferinzi, pentru cei lipsiţi de îngriji­rile părinteşti."

Aceste călduroase cuvinte ne sună şi nouă celor mari. Ne sunt adresate şi nouă, căci şi noi, şi în primul rând noi, avem datoria de-a veni in ajutorul copiilor lipsiţi.

Sărbătoarea aceasta numai atunci îşi va avea înţelesul ei, când ajutorul nostru nu va rămânea numai la vorbe, ci se va traduce şi în fapte. Numai atunci putem spune că ne-am pătruns de înţelesul aces­tor zile şi am pus o piatră de întărire la temelia neamului.

mândri fi fericiţi, anzind la faţa locnlnl, cât de mult ie aseamănă limba noastră româ­nească cn graiul fraţilor noştri din Apus.

Printre nenumăraţii! europeni fi ameri­can! cu pielea albă, au fost negri din Africa fl piei galbene din Asia. S'au adunat din toate părţile lumii: tineri şl bătrâni, bărbaţi fl femei, copil şl moşnegi cari deşi se deoseblau prin graiu şi Îmbrăcăminte, prin obiceiuri şl felul de a gândi, prin naţionalitate şi cetăţenie, prin Învăţătură şi păreri politice, — totuşi erau uniţi toţi, ca nişte fraţi, prin una şi aceeaş credinţă* bisericii noastre, cire este „uns, •lântă, catolică şl apostolici".

Iu numir rotund neamurile pământului au fost reprezentate prin 15 cardinali de di­ferite naţionalităţi, (cardinalii sunt nişte vlă­dici de rang mai înalt cu car! se sfătueşte Papa), aproape 300 de episcop! şi mitropolit!, mal multe mii de preoţi şi peste cinci sute de mii de mireni.

Oare cine a putut atrage atâta potop* de lume la congresul euharistie internaţional dtn luna trecută? Pare-că răsunetul puternic de peste veacuri al Îndemnului dat de prorocul Davld, întărit de glasul dulce al sfintei biserici: „Veniţi, să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hrlstos împăratul şi Dumnezeul nostru", a vrăjit sufletele tuturor celor ce au putut numai s i plece.

Mintea nelntunecată de patima ari!, ci laminaţ i de credinţ i ne fi spune, c i — pe lângi una şl aceeaş credinţi, a biserici! noa­stre catolice, care ne învaţă c i Domnul Hrlstos in persoană, cn firea Sa omenească fi dum­nezeiască e de faţă în sfânta taină, — numai iubirea înflăcărată faţă de Isas, împăratul vea­curilor, a putut să faci acest lucru.

Numai aceas t i credinţă neînfrântă şl a-ceastă Iubire, care na cunoaşte misura jertfei, a putut face ca vapoare, din cele mai înde­părtate porturi ale celor două AmericI şi ale celorlalte continente, s i se pună în mişcare şi ca iuţeală fulgerătoare să spintece pânza s -pelor întinse fi spumegânde a mirilor, iar su­tele de trenuri accelerate din diferite ţări, ca nişte monştri sburători triumfând asupra de­

părtărilor, s i nesocotească munţi şl văi, ca apoi să verse potopul de lame la picioarele Mân­tuitorului d!n sf. taină a cuminecător».

Numai această credinţă vie şi această Iubire înflăcărată faţă de Isus ,—care azi este nesocotit în biserici, înjurat şi vătămat de pă­cătoşi, bitjocorlt, dispreţuit şl prigonit de bol­şevici şi necredincioşi, — a putut aduna atâta lume care a trecut ţări şi mări ca să se proş-tearnă la picioarele Domnului din sf. taină a chivotului, ca să-I dee închinarea cuvenită, să-I ceară Iertare pentru păcate şi să repare, cât se poate mal bine, muitele vătămări ce I-se fac necontenit.

Credinţa şi iubirea faţă de Isus, din cere Izvoreşte supunerea fleascâ şi alipirea neclin­tită faţă de Preafericitul Papa Pius al XI lea, au făcut ca aşa de mulţi creştini să se obo­sească fi să cheltuiască bucuros pentru a putea fl de faţă ia congresul euhirlstic inter­naţional din luna trecută.

împăratului nemuritor al veacurilor, care este Isas Hrlstos: închinare, cinste, laudă şi mărire îa veci! — Iar Preafericitului Părinte, din Roma străbună, iubire fleascâ şl alipire neclintită până la moartei

Pr. D r . Leon S â r b i i , Bit]

Sgârcenia

La c e m a i . p o a t e s luj i u n t a n c . Un tace este o armă îngrozitoare de luptă, o ma­şină de război, de secerat vieţi o m e n ş t i , de împrăştiat moarte şi jale în juru-i. Ş totuşi un tanc poate fl întrebuinţat şi la alte lucruri mai bune şi mal frumoase. Ua ziar din Spania povesteşte un caz foarte interesant, petrecut Ia Rorqie tas lângi Tortora. In timp ce lup­tele erau în toiu, tunurile bubuiau, iar mitra­lierele r ipălau, în afara zonei de luptă au văzut lumina zilei patru copilaşi nevinovaţi. Soldaţii generalului Franco au aflat imediat de tinerii născuţi, şi aa ficat toate pregătirile pentru botez. Ca altar şl cristelniţă s'au servit de un tanc. Botezul a fost săvârşit de preotul regimentului de tancuri uşoare, iar naşi aa fost comandantul regimentului cu Iacă trei ofiţeri.

Dumnezeu ne-a plăsmuit şi n e . a

aici pe pământ zicând: >Creşteţi şi ̂ j1

mulţiţi şi umpleţi pământul şi-l s t ă p J pe el, şi stăpâniţi peştii mării şi p^J ceriului şi toate dobitoacele şi t 0 ( 1

mântui şi toate jivinele cari se târăsc pământ< (Moise, Cartea Facerii 1 j Iată deci, de când şi de unde avem \ oamenii dreptul de a stăpâni şi de ai aduna câte ceva aici pe pământ!

Pe lângă traiul de toate zilele, trebue însă să ne gândim şi la ziua mâine, la zile de boală şi de nepotioj la zilele grele ale bătrâneţelor, punâo; deoparte, prin cruţare, bani albi pent zile negre. A fi cruţător este deci o tute.

Indatăce însă cineva nu se Îndesii leşte cu ceeace îi este trebuinţa şi pi deoparte o avere mai mare decât are voie el şi familia sa, cu gândul de arc bogăţie cât mai mare, începe să se lipsească de păcatul iubirii de argint sau: sgârceniei, care este unui din păcatele i căpetenie şi are urmări grozave penii nenorocitul de om cuprins de acest w păcat.

Asemenea este sgârcitul unei k fără fund, pe care n'o poţi umplea i odată; sau unui lup care e pururea» mând; sau focului care, cu cât pui* mult pe el, cu atâta ar mistui mai rus

Sgârcit sau iubitor de argint e* însă nu numai acela care vrea să 1 $ totnl, ci şi acela care ţine lacom k'1

Foiţa „UNIRII POPORULUI"

Cântec Mărci satu, eu nu 'ncap. La nime nimic nuA fac, Şi'atâta'S de vorovită, Câtă frunză'! pe răchită, Şi-atâta^s de judecată Câtă'i şi pe jos picată. Da, nu mă judece nime, Că'oi muri astăzi ori mâne. Azi ori mâne am să mor Ş'oi avea judecător. Şi'oi merge la pod de/aramă Şi mi'oî da faptele'n seamă. Şi'oi merge Ia pod de argint Şi mi'oi da faptele 'n vânt. Mi'oî lua faptele 'n mână Şi'oi sta oablă ca'O lumină.

Două lumi într'un sat Domnul Schvarzenfl, fost „beamter" Ia

judeţ, din pricina jurământului, nu şl-a mai aşteptat pensionarea, ci îşi deichlse în satul de naştere, în caaele rămaae moştenire dela •ocru-io, o prăvălioară, cât o deiagă, cu fel de tel de mărunţişuri. Copiii satului, dela scosul

clurzii, până la apă la culcatul găinilor, stăteau cu ochii înbolbaţi, lăsându-le gara apă Ia ve­derea atâtor zaharicale în toate colorile şi în diferite forme. Câte unul mai norocos, s'avânta cu leul in mână, îl lăsa pe tarabă şi ieşea cu comedia de zahăr în gură, spre ciuds şl râvna gloatei, care i-se strângea în j u r u l .

Schvarzenfl, regulat, în flecare zi, de cam işi ia cafeaua, până la vremea închisului, cu pauza de an clas la amiazi, şede după ta­rabă cu ciubucul între dinţl-i de aur, într'o mână ţinând măturicea de alungat muşte, Iar în cealaltă gazeta. Trebue s'o amintesc dela început, că Schvarzenfl e cel mal zelos cetitor de gazete, din câţi am putut cunoaşte până azi. Dumnealui ceteşte toate jurnalele nem­ţeşti şi ungureşti, câte-i pică în mâni . Nu ştiu pe cine are la oraş, că aproape în fiecare zi îi vine câte an pachet. Şi bucuria omului, când intră factorlţa ca teancul de hârtie în­vechită. Căci gazetele lai Schvarzenfl poartă data anei săptămâni încheiate. Cum pune mâna pe pachet, lu! Svarzenfi li sticlesc ochii de nerăbdare. Pare c'ar aştepta omul ceva mare, un noroc, o veste de bucurie din teancul de hârtie cetită.

Cu mâinile grăbite îşi şterge ochelarii, dă foc cocenilor din ciubuc, se aşează tacticos pe scaun şi răsfoieşte număr de număr, fugind ca ochii peste rânduri, ca un tren peste tra­versele de stejar, de sub el.

Din e tnd în când privirea i-se opreşte în loc, inhoalbi ochii, ai crede, că I-se sparg

ochelarii. La scurte răstimpuri, fără de» ridica capul, jepeheşte cu măturicea In'fl'l tele, cari au roit pe zaharlcaiele din o* rânduite pe tarabă. Câteodată atât de clj îi e alungatul muştelor, c i sare câte-o J boani, durlgându-se pe duşumele. Alteori şiitul e lin, milos, pare c'ar vrea numai' mângâie marfa.

După ce răsfoieşte foaie de foaie, cum s'ar zice smântână noutăţilor, »c , zenfl s'apucă de adevăratul cetit, la z'af

ziar şi nu lasă doască nerumegată. d rând îl ceteşte de două, trei şi chiar ori. Ceeace nu-I prea Interesează, nutna

iii te':

de P'lf ii oi'' dlatf şi aceea p i să reş te , cum ar ciuguli

strugure necopt. ):

Când vreun muşteriu i-se r » t a C ' f fft

prăvălie, fără de-a căuta clne-I întreab» finalicefte: „ce doref te"" ^

Numai după ce I-se cere marfa» capal, se scoală fi servefte pe carflP ^ Daci acesta e un străin, un necunoseflu , dati cu încasarea preţului, îl zice fl l * ,;

buni . Iar de-l Intr i un creştin din sat, fl ^ Schvarzenfl, na-şl a l t i n i rava l , de-a de pe om p â n i In firele subţiri. j .

— ,No, Dumitra, Iară facem aleg8

dlputat". — „Iară, domnule Schvârţinfl"-— „Şl-acuma, ta Dumitru, unde a

fl pune pecetu?" ,< — „Olu vedea atunci, ce-ola face

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

s, nu ar da un ban din mână ce ite

a cat bun e îa lume. p C D t Asemenea sunt aceşti sgarriti cài-

care roade la un os şi se mornăie ^Ttice se apropie un alt câine de el, f acela chiar propriul său căţel.

Oameni sgârciţi se ailă şi între bo-intre săraci, de acee spune sf. Au-

l'Y • >La mulţi bogaţi afli bani, dar nu ? .oârcenie şi la mulţi săraci afli sgâr-> I | | S 8 «„ afli bani* . cerne,

dar nu afli bani*. ' Sgârcitul este slujitor idolilor*,

ne st. apostol Pavel în epistola sa ţ e Bfeseni (5, 5), pentrucă dumnezeul

este banul. >Banului, acestui dumnezeu Jsâu, H jertfeşte sgârcitul toate grijile şi fetele, tot gândul, întreagă sudoarea ,fci sale, până şi sufletul şi fericirea s a t , ijaugâ Tertulian, un mare dascăl al lumii ¡o veacul al treilea.

Sgârcenia este un tiran îngro-iilor spune sf. Grigore de Nissa, care M.¡ dă pace slugii sale. Şi, oricât de bo­nt ar fi sgârcitul, el veşnic este plin de Li, cu atât mai ales că este de cre­dinţa că e stăpân pe atâţia bani şi pe atâta avere, deşi în rea l i ta te banii şi averea îl stăpânesc pe el. Dacă latră un câine, sgârcitul crede că deja vine hoţul ca să-1 lare. Dacă se mişcă un şoarece, el crede câ vreun servitor d e al său chiar acuma are de gând să se răscoale împotriva sa, ca să-1 omoare şi să i fure tot ce are. Ba inii sgârciţi se tern până şi de fiii lor proprii.

„Rădăcina tuturor relelor este iubirea de argint", zice sf. apostol Parei In cea dintâi a sa carte către Ti-motei, la cap 6, viers 10. Iară mai înainte, la viers 9, zice: >Iară, ceice vor să se îmbogăţească, cad în ispite, şi în curse şi Vpofte multe fără de treabă şi vătămare tâ cufundă pe oameni în pierire şi jalare «.

Sgârcitul îşi este înainte de toate an şie însuşi, pentrucâ el nu se

satură din bunătăţile sale, ci trăieşte în cele mai mari lipsuri. El nu se satură In veci. Asemenea este el boului care adună grâul In şură şi grânare, el însuşi insă nu mănâncă decât paie, zice sf. Augustin. A-semenea este el lui Tantalus, fiul zeului Joe, care a fost pedepsit în iad cu aceea că era cufundat In apă până la grumaz, şi totuşi se prăpădea de sete, fiindcă apa se retrăgea ori decâteori voia s'o înghită; că doară şi sgârcitul are avere, dar nu se atinge de ea, ca nu cumva să i-se gate. Sf. Ambroziu spune câ dreptatea lui Dum­nezeu se răzbună asupra sgârcitului, pen­trucă el posteşte cu toate că are ce mânca şi prin aceasta se răzbună lacrămile săra­cilor. Foarte drept spune Sf. Scriptură a Vechiului Testament în cartea lui Isus fiul lui Sirah (cap 14, stih 4) »Oelce adună din nevoia sa, altora adună, şi cu bună­tăţile lui alţii se vor desfăta*.

Sgârcitul este groaznic faţă de deaproapele său. Lui nu îi e milă nici de ceice sufcr, nici de cei necăjiţi şi să­raci, zice sf. Inocenţiu. Inima lui este aspră ca nicovala, care nu se înmoaie, oricât o batem cu ciocanul, zice sf. Vincenţiu Ferrerius. Asemenea este el unui câine turbat, care muşcă şi atacă tot ce-i vine înainte; tot asemenea atacă şi sgârcitul pe oricine, voind să câştige de pe spatele fie­căruia. Asemenea este el balenei care mă­nâncă toţi peştii pe care îi întâlneşte, pentrucâ tot aşa ar nimici şi sgârcitul pe toţi oamenii pe cari îi întâlneşte, numai punga să i-se umfle cât mai tare. Asemenea este el porcului, care numai după moarte este folositor, iar cât trăieşte tot adună la un­soare. De aceea-1 şi întreabă mai sus po­menitul Isus Fiul lui Sirah pe sgârcit (14, 14): >Au nu altuia vei lăsa trudele şi ostenelele tale să le împartă cu sorţi?*

Sgârcitul îşi pierde liniştea su­fletească. Dacă i-se măreşte bogăţia, îi cresc grijile, aşa că la altceva nu se m a poate gândi; dacă îi scade bogăţia, atunci

— „Şi dacă nu biruie, pe care vrea to f "ea satu tot ?*

~ „Să ne trăiască, cine va ieşi, că tot «mân de-al nostru o hi şl Ala!"

— „No, eu auzit, câ satu face revoluţlon!" — «Ba ne-o feri Dumnezeu, domnule,

t , - |toinl lucrului şi-i sătulă lumea de bătaie!" — Lui Scbvarzenfl pare câ i-s'a pus

j 1 V | r*° 1» stomac, face o faţă supăra ţ i , lo-(!'« dnpi o musc i , să-fi rupă măturicea

18 două. S'ande sbierăt răguşit în stradă. Schvar-

u, d l n doi paşi e în uşa dogheniţel. Liţa Iul , , t l a t* îşi face ponturile de toate zilele. Şi-a

1 Porţia, a făcut larmă, a căpătat un picior, ( f '^m ameninţă pe cârclumar: „te omor, m i ,

^«ju»' ^ e o m o r * o l a f a > c * n d 8 e v a f a c e r c "

(

L*i Schwarzenfi îi râd ochelarii. Are ceva MiJÎV* u i t a t » î n mişcări. Ceva 1-a gâdllit

c" • *n ureche. i, J n ! r ă gr»blt Ion ăl Săvoali, să-şl cumpere

1 de car. !"oMi " ^ " r o ' i n t c i domnule, că-mi rup boii

mancă strechea, să-1 omoare !• «Iij-T" 8 Pnne satu, Ion, nu face la noi

" ^ . r e v o l u ţ l o n ? " «M( *^"> «* vă apere Dumnezeu, dom-

V de vă mişcaţi, vă potopeşte satul" >Hfac

8 t , n » ce-a înţeles Ion în graba, de-a l(o|| , , e , t r e c h e a vreo poznă, dar Schvar-«tle, J ffl,c,t c'o achloapi, şl-a căpătat

Când a murit Regele Ferdlnand şi-a r dlcat nasul îndrăsneţ din gazetă:

— „No, Pantilimon, murit la RfgeV — „Murit, Dumnezeu să-1 facă parte de

hodini , că bagseama a fost minunat de cuminte şl viteaz şi ban, ca pâinea ceă caldăl"

— „D'apof, ce ziceţi voi când nu eate Ja voi Rege?"

— „Ce să zicem? Rău o hl, fără clpe-tenle în ţară. Dar or vedea ei domnii, de noi, că noi vezi D-ta, avem cu lucrul câmpului".

— „D'apoi che pus Ia Rege un copil mic, cât Fritz al meu".

— „Sărăcuţul de el. Cuminte şi minunat o hl, Dumnezeu să ni-I ţină".

Domnul Schvarzenfi zlua-noaptea e cu gazetele în mână. Le ceteşte, Ie răsfoieşte, cântă şl aşteaptă ceva dela elf. Descossă muşterii, cari acum vara sunt totdeauna grăbiţi.

Iu dugheana domnului Svarzenfi e bine şl răcoare. Muştele sug zahăr, unele îşi lasă ciolănuţele acolo, altele scapă de sub mătu­ricea ucigătoare.

In creerul domnului Schvarzenfi umblă fel de fel de gânduri, dorinţl, cari nu se pot împlini, căci sătenii sunt atât de ocapsţi cu lucrul câmpului. Şl lumea e sătulă de miş­carea, pe care o visează mulţi de pănura lui Schvarzenfi. Dar să-1 apere Dumnezeu, — vorba Iul Ion — „ci de se mişcă, îl poto­peşte satul". . a _ . . .

T P e t r e a D a s c ă l u l

e şi mai chinuit, Încât e vai şi amar de capul lui.

Sgârcitul este în stare să făp-tuiască orice păcat. Iată ce zice sf. Vasile cel Mare în privinţa aceasta: »Iu­birea de argint umple pădurile cu hoţi, casele cu tâlhari, târgurile cu înşelători, judecătoriile cu mărturii strâmbe, ochii săracilor cu lacrămi, temniţele cu lăcători de rele şi iadul cu condamnaţi*. Iuda, In sgârcenia sa, a fost In stare să-1 vândă pe Învăţătorul şi Stăpânul său. Şi, Doamne, câte războaie, câte măceluri şi câte gro­zăvii s'au făcut şi se fac zilnic, tot numai din iubire de arginti Abia la judecata din urmă se vor putea vedea' toate fărădele­gile făptuite pe urma acestui mare păcat.

Sgârcitul îşi pierde credinţa, fiindcă nu-i ajunge vremea să se gân­dească vreodată la suflet, iar să meargă la biserică nici prin gând nu i trece, că doară în ora acea cât ţine sf. liturghie n'ar mai putea câştiga bani. De altfel o spune însuşi Mântuitorul: >Nu puteţi sluji Iui Dumnezeu şi Iui Mamona* adecă bo­găţiei (Luca 16, 13).

Sgârciţii vor fi pedepsiţi cu iadul. Aceasta ne-o spune Domnul nostru Isus Hristos, la Matei 25, 41—45: »Du-ceţi-vă dela mine blăstămaţilor în focul de veci care este gătit diavolului şi îngerilor lui, că am flămânzit şi nu mi-aţi dat să mănânc; însătoşat-am şi nu mi aţi dat să beau; străin am fost şi nu m'aţi primit; gol şi nu m'aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă şi nu m'aţi cercetat*; la I. Cor. 6, 10; >Nici lacomii împărăţia lui Dumnezeu nu o vor moşteni* la Matei 19, 24; >Mai uşor trece funia corăbiei prin urechea acului, decât bogatul să intre Intre împă­răţia lui Dumnezeu*. Până şi păgânit erau convinşi de aceasta, de aceea l-au pus pe t-luto, zeul bogăţiei, mai mare peste împărăţia iadului —- zice marele învăţat iezuit Cornelius a Lapide.

Sgârcitul nu are nici un folos din bogăţiile sale, căci toate le lasă aici şi din întreagă avuţia sa nu duce cu sine decât doar câteva scânduri şi un tropar pe obraz. De aceea zice psalmistul David: »Nu te teme când se îmbogăţeşte omul şi când se îmbogăţeşte mărirea casei lui. Căci când va muri, nu va lua nimica, şi belşugul lui nu se va duce cu dânsul» (47, 1 9 - 1 9 ) . ,

Şi acuma, cum ne putem scăpa de acest păcat groaznic'?

1. învaţă-te a da zilnic ceva din pri­sosul tău săracilor, şi anume cu cât eşti mai bogat, cu atâta dă mai mult. 2. Gân-deşte-te la marea sărăcie a Mântuitorului nostru Isus Hristos care a zis: >Vulpile au vizuini şi păsările ceriului cuiburi, iară Fiul omului n'are unde să-şi plece capul*; (Matei 8, 2fj). 3 Gândeşte-te cât mai des la moarte, duşmana neîmpăcată a sgârci-ţilor, care-i seceră fără milă, nedându-Ie voie să ducă cu sine nimica. >Pentrucă nimic nu am adus în lume, adevărat este: că nici a duce nu putem* (I. Timotei, 6, 7).

închei cu sfatul sfântului apostol Pavel îndreptat către Evrei: »Să vă fie obice­iurile fără de iubire de argint, îndestuliţi fiiind cu cele ce aveţi, căci însuşi a zis:' ,nu te voiu părăsi, nici nu te voiu lăsa1. Aşa încât noi îndrăznim a zice: ,Domnul' este mie ajutor, şi nu mă voiu teme, ce-mi' va face omul'*.

P ă r i n t e l e l u l i u .

Cum a fost sărbătorită ziua de 8 Iunie — O noua lege pentru sectari — Ce se mai petrece în Cehoslovacia — Lumea se

pregăteşte de răzbii — Luptele din Spania şi China Z i u a d e 8 I u n i e ia B u c u r e ş t i

Mare* «i ibi toare a Restauraţie', amin­tirea urcării pe tron a M. S. Regelui, a fost prăznuită de întreagă ţara cu multă însufleţire şi dragoste.

La Bucareşri în această zi as avut loc mari serbări strSjereştl. Au venit mii de stră-jerl şl străjere dela toate şcolile din ţară.

Serbările ac început miercuri dimineaţa în faţa M. S. Regelui, a Marelui Voevod Mihai şl a conducătorilor ţlrii. Desfişurirea în t r r sg l a programului a fost împiedecată însă de ploaia mare cea început să csdă încă de pe Ia orele 9, aşa că serbările au eontlnuat şl a doua zl, Joi 9, Iunie.

O n o u ă l e g e a s e c t a r i l o r

Sectarii ?unt o mare primejdie pentru neam. învăţaturile lor au în ele sâmburele dez­binării şi revoluţiei.' Pentru a feri neamul nos­tru de această mare primejdie, ministrul culte­lor a adus zilele acestea o nouă lrge prin care opreşte o mulţime ds asociaţii religioase dău­nătoare ordlnel şi linişte! publice. Sunt oprite astfel pe viitor următoarele asociaţii: M le-nlştli, M*rtorll lui Iehova, Pentlcostallştii,Tre­murătorii, Biserica lui Dumnezeu apostolici , Pocăiţii, Nazarlnenll, Adventiştii reformat', Se-cerâtorll, Hliştil, IoochfntJştfi şi Stiliştii.

Pe viitor nici o aso:iaţ le sau grupare rc-llg'oasă nu va putea să fancţioneze, adică membrii el si-şi mărturisească In public cre­dinţa, dacă nu vor fi autorizaţi şi recunoscuţi de ministerul cultelor.

Propaganda religioasă este oprită. Pre­dicatorii pocăiţi nu vor putea si-şi îndepli­nească lucrările lor religioase decât în casele de rugăciuni aprobate. Sectele recunoscute szi sunt: baptiştii, adventiştii de ziua 7 şl creştinii după evanghelie. Acestea vor putea lucra şl pe mai departe, insă numai în cadrele nonei legi.

S i t u a ţ i a Tn C e h o s l o v a c i a

Pentru a asigura liniştea ţării şi a se în­tări şi mai mult în faţa evenimentelor grele şl îngrijorătoare prin care trecem, Cehoslovacia a hotărît să Introducă serviciul militar obli­gator de 3 anf.

Alegerile comunale de duminecă au tre­cut în linişte. Aceste alegeri apăsau greu in cumpăna războiului şi erau aşteptate de toată lumea cu îngrijorare. Acum această piatră a fost înlăturată. Guvernul cehoslovac este ho­tărît s i faci tot ce-1 cu putinţă pentru ' liniş­tirea şi împăciuirea Cehoslovaciei.

Abia s'a potolit Intru câtva mişcarea pro­dusă de cererile Germanilor şl o altă piatră de încercare s'a ivit pentru guvernul cehos­lovac. Slovacii din partidul condus de preotul Hllnca au organizat In ziua de Rusalii o mare manifestaţie politică la Bratislava. Această manifestaţie a produs vâlvă mare şl o neli­nişte guvernului cehoslovac, căci se crede că ţ \ Slovacii ar vrea să so rupă de Cehi.

P r i m e j d i a r ă z b o i u l u i n'a t r e c u t î n c ă

Aşa.spâne un mare ziar englezes:. Asu­pra Eoropei a fost trss clopotul morţii. S'tua-ţia de azi a Eoropei este cu mult mal prirnej-d i o î s i ca In 1914. Sunt trei cuiburi de foc, cari ameninţi lume*: Spania, Cehoslovacia şi Cb'na. Primejdia cea mai mare râmâne însă tot Spaalf.

Franţa a văzut primejdia, şi la 21 Mai avea gst t ordinul de mobilizare.

R u s i a s e p r e g ă t e ş t e d e r ă z b o i u

Partidul comunist din reg'unea Leningrad a ţinut z'lele acestea o mare adunare. Cu s-cest prilej, unul din conducătorii Rasiel de azi, a declarat c i în f i ţ i stărilor tot mai tuiburi şi neliniştitoare din Eoropa, Rusia trcbale să se pregitesscă din greu, psatru a putea fi gata ori când de război.

S t a t e l e Uni te s e î n a r ­m e a z ă d in g r e u

Deşi atât de depărtaţi de Europa, Ame­ricanii nu vreau să fie nepregătiţi în cazsl când ar izbucni războiul ş' deaceea se înar­mează din greu. Ano! «cesta vor construi 19 vapoare noul de război. Pe de altă parte pen­tru Intlrlre* şl înzestrarea armatei parlamen­tul american a votat suma de 459 milioane dolari. .

Lupta î m p o t r i v a E v r e i l o r Tn P o l o n i a

De o vreme încoace luptele împotriva E-vreilor în Polonia sunt tot mal dese şi msi mari. Poporal polonez copleşit de Evrei, caută să se scape de ei cât mai repede. Această luptă împotriva Evreilor cutropltorl este sus ­ţinută mai ales de studenţimea poloneză.

Studenţii cer trimiterea peste graniţă a tuturor Evreilor din Polonia, scoaterea lor din serviciile pnblice de stat şi comună, împiede­carea Evreilor de a se aşeza înnoulle reg'uni şi centre industriale, şl alte măsuri aspre.

R ă z b o i u l d i n S p a n i a

De pace între Spaniolii învrăjbiţi nu se poate vorbi. Luptele continuă cu aceeaşi în­verşunare ca şi înainte. Armatele naţionaliste înaintează biruitoare pe toate fronturile, fără a ajunge însă să dea lupta hotărîtoare.

Ia ultima vreme s'au întâmplat însă unele lucruri destal de neliniştitoare şl îngrijorătoare pentru pacea Europei. Mai multe avioane ne­cunoscute au trecut in două rânduri din Spa­nia in Franţa, aruncând bombe.

Guvernai francez crede că sunt avioane de ale voluntarilor străini cari luptă în armata generalului Franco. Acesta fiind întrebat a de­clarat că nu ştie nimic de aceste treceri şl c l avioanele naţionaliste nu s'au apropiat nici când de graniţa Franţei.

întărite cu trupe noul, armatele naţiona­liste au deslănţult un atac general pe întregul front dintre Teruel şl Mediterana, cucerind

mal multe oraşe însemnate dia mâna h cilor. De asemenea avioanele na{ioD \ \ ^ r

îaceput bombardarea oraşelor si * 5

bolşevice. ? P o r l « % Pe frontal Castellón au avut | 0 ,

luptă de avioane. Peste 50 de avioane V?1

vice au atacat avioanele de bornbarrj italiene. S'a î n d e s , o luptă crâncenă, | a ^ căreia au fost doborîte 11 din avioan . i C , ! , !

, * Y - u a a t le k,. şeyice. U5'

L u p t e l e d í n C h i í |

Pe pământul Ch'nei' laptele' contînni înverşunare. Cu toată rrz'stenţa trapelor î

; n--ze, Jsponezit înaintează biruitori i p r c 5 kow care de teama unui «tac a înceţi i'' fie părăsit de lo:oitor ' . "

Oraşul Kvfccg, capitala provinciei Hot¡. după o apărare de câteva zile a b s t p},̂ de Ch'nez! cari s'a a retrăi spre Ccrg^.,, unde se crede că în curâod se va d» o m bătaiie.

Avioanele japoneze borBbardegzî h » tinua oraşul C«ntoa. P>ste 10.000 da oamei as fost oroorîţi Ia cursal acestor borabard¡ mente. * .

Deşi mereu înfrânţi, Ch'nezii sunt hM rîţi să rfz 'ste până îa sfârşii. Trapele lom rstrVg día faţa Japonez'lor,. in {¡asterüc mm. toase. Acoîo nidi jduieac să rez'ste mal biet atacurilor j iponeze, deoarece în luptele diki ionetă Cbintz ' l au fost întotdeauna mal tt decât J «ponezii.

Catolicii din Germania şi dl Hitler

Ds câţ iva vreme catolicismul în Gs msnia a început să fie mai mult lovit fi pi gonit. H tier şi prietenii lai vresu să-1 ini căiască, la locul credinţei creştine el va s i introducă o religie nonă ptntru pop german, o reltgie pagină, izvorâtă din rel!f veche a poporalal german de demult. C* licll germani se opun lasă din toate put"111

ior. Ia faţa încercărilor de des creştini» i rez 'st l curajiofi şi ch'ar eroic. CavântolP'P1' şl conducătorilor bisericii germane i-auî^ şi mal m u t .

De Damlneca Sfintei Treimi, eplicoi d ; Berlin a adresat o pastorală tinerilor ca tollci germani, în care le cere să lnpte cnr»iM pentru Izbânda crucii lai I«us H iito». S* părea Germaniei este numai în cruce fi tol' sunt datori s'o apere, s'o susţină şi să suim pentru ea.-

P ă ţ a n i a u n u i a c a r e căuta o O m o a r ă Tntr'un c i m i t i r . O mare nenof^ s'a Întâmplat în comuna I. G, Daca din D1' brogea: Locuitorul M. I. Varneanu » ' j 1

un vis tare clndat, din care i-s'a tf«« treagl nenorocirea. O femeie îmbrac»» alb şi luminată de lumini orbitoare i ' a , p, (

să se ducă la cimitirul turcesc dia sat fl sab piatra dela căpătâiul unui morm»™ sspe că va găsi o comoară. Lucrul ace»*' „ baia sl-1 facă numai noaptea, căci s 1 0*,%. se afandă In pământ şi nu pot fl g i 6 ' f ' | crezător Ia cele visate, Varneanu s'a do' preună cu doi veri al săi la cimitir • » e \ comoara. Ajunşi acolo, Vârneanu a IflceP sape sab piatra mormântului, pană cân ceasta s'a prăbuşit peste el, omorânda-1 P

Cetiţi şi răspânpiţl „UNIREA POPORULUI

U N ¡ R E A P O P O R U L U I

Biserica în slujba neamului Marea vrednicie a episcopului Inocheniie — Ce stări grozave erau în Moldova s l Muntenia în vremea aceea când lnochentie îndrăzni să ceară dreptate pe seama Românilor ardeleni Cu

mare cat erau stările de dincolo de mun|i mai

uşinoase, cu ami e mai mare vrednicia acestui mare vlădică — Şi cu foţi duşmanii ce-i avea, a isbufit să schimbe moşia din Gherla şi Sâmbăta de jos

cu cea delà Blaj, şi să întemeieze cele dintâi şcoli româneşti • din toată lumea, aici la Blaj.

Vlădica lnochentie Micn-KIein a fost cel dintâi « r e 8 c a t e z 8 t s ă ' § ' r i a i c e g'asul In dieta l gsn cum s'ar zice azi, io „parlamentul" nea­murilor streine de sufletul naţiunii române — I, acele vremuri el era singurul arhiereu cu su-jet §i inimă românească şi părinte al intreguini

popor, căci in ţările româneşti Moldova şi Mun­itola sau Ţara Românească, stăpâneau pe atunci (jrecii numiţi Fanarioţi, despre cari iată ce ne ipune istoricul Alexandru Xenopol din Moldova:

După Matei .Basarab (1633-1654). şi Va-iile Lapu (1634—1653), nu numai domnii din Principatele Româneşti începură să devină din ce in ce mai slabi, ci şi boierii ţărilor, cei mai mulţi căzură într'un fel de moleşală care mai awlt semăna a laşitate şi a ticăloşie. Plăteau toate birurile nemaipomenite pe cari domnii le arun-csu pa spatele lor, sufereau batjocuri şi umiliri de tot felul, cil o laşitate şi lipsă de,demnitate care îţi făcea de adreptul scârbă. Făceau teme-jele şi plocoane nenumărate domnului — oricine «r fi fost, — îi admiteau toate capriciile şi ne-tuviinţele, şi se simţeau fericiţi dacă acela ii In­vita din când In când la câte u i prânz, unde să cada" în genunchi de câte ori beau fn sănătatea domnului, iar la ospeţe să joace pe uliţi în caf­tanele lor lungi, să bea pănâ-i due ciohodarii a-casă, iar in ziua următoare să meargă din nou ta domn, să 'ngenunche înaintea lui, să-i sărute \»la fainei şi să şi ceară iertare pentru cecu-tţsle de ieri.

in ce priveşte viaţa religioasă şi moralitatea tal era numai o superficialitate sau spoială. Boierii mergeau des la biserică, şi duceau lomâ-*i; dar In schimb cu mare uşurătate îşi căl-«f» jurămintele. Prin mănăstiri era simonie (sloj-W« dumnezeeşti şi sf. Taine se vindeau numai P«ntra bani) şi desfrâu, cum de altcum aşa era , ! întreagă ţara In păturile de sus.

In Ţara Românească, în timp de 72 ani, "ce domni au urcat şi au coborit treptele tro-Moi, dintre cari numai doi au avut domnie ceva -j" tongă, Şerban Cantacuzino 10 ani şi Con-Ştantia Brâncoveanu 25. Ceilalţi 37 de ani s'au

Parţit pe 8 domni. Acestea au fost între anii 1654—1716

Ia Moldova era şi mai rău. Dela detrona-J 'oi Vasile Lupu (1653) până la cel dintâi ^fanariot ( n i l ) , adecă Intr'an răstimp de 58

a n i . au fost 21 de schimbări Ia domnie, dintre ' numai Constantin Cantemir a domnit 8 ani

~~1693). Boierii din Moldova nu erau mai decât

t l c ' clerul lisii ;'ri.

cei din Ţara Românească, precum aici călugării din mulţimea de mâ-

, j e . J.Dnct>onarii mai de frunte începură să fie "i t i m t t e ® r e c " P"Păşiţi prin amândouă ţările, f»3tel * D n m e d e l a T H ' B « * - Altfel, marele

n , e sau ministrul afacerilor streine, de re-* 6r»

inluj. 8 r e c . Capuchehaia sau delegatul dom-nijtjuj* • ? 0 s r t a Otomană, şi Vistiernicul sau mi-Q r e c i j 8 boante, deasemenea erau greci. Apoi Mm ,j e p n r 4 a 8 6 v â r l 9''° a , t e » - u i b e d e s t a t » Dimt. D d B U , t a B « I . cu prilejul tractatului lui ""lien C a n t e n , i r c u » 8 r n l Petru cel Mare al S Pn 1 3 A p r i l i e m i » f ă r ă 8 ă m i i , n t r e b e

V o j j ? d o m a Pe grecul fanariot Nicolae Ma-a > care nici nu ştia româneşte. Aflând

apoi despre tractatul secret al lui Brâncoveanu cu acelaş ţar la 16 August 1714, îl ucise împre­ună cu cei°patra fii ai săi, dupăce mai întâia a fost supus Ia multe chinuri, ca să-1 facă să spună, undo-i sunt ascunse averile (Gr. Tocilescu, Ma­nual de Istoria Română, Bucureşti 1894, pag. 141).

Ia locul lui Brâncoveanu, în troDul Ţării Româneţti sulfanol puse pe Ştefan Cantacuzino, iar după doi ani îl alungă, iar tronul il dete lu arândă, numai pe trei ani tot grecului fanariot Nicolae Mavrocordat, care veni din Moldova, unde lăsă pe Mihai Racoviţă pentru a treia oră.

Domnii Fanarioţi, în scurtele lor domnii se sileau sâ adune cât mai multe averi, ca să-şi poată ţinea tronul, vărsând sume mari Î D vistie­riile sultanilor şi ale marilor viziri (primul mi­nistru la turci), apoi In chimirele „paşalelor8

(generali) şi ale altor funcţionari de-ai înaltei Porţi. Se mai îngrijau apoi să aduné bani albi pentru zile negre, ca în caz de „mazilire" (alun­gare din tron), să aibă cu ce-şi răscumpăra scaunul.

Boierimea era împărţită în trei clase, dintre cari cel mai mic se adresa celui mai mare nu-mindu-se „supus şi preaplecat rob, sărutu-ţi mâ­nuţele şi picioarele, sărutu-ţi prea milostivele tâipi* şi alte de felul acesta. Dar pe cât era cineva de zmerit şi de supus faţă de cel mai mare tn grad, pe atâta era de aBpru şi nemilos faţă de cel ma 1

mic. Şi aşa mergea dela celdin urmă „papu-gibaşa" (vápsitor de ghete) şi până ia domn

Domnul, dacă se întâmpla să vadă un paşă turcesc, alerga in grabă Ia el şi i săruta poala veşmântului, Dacă se 'ntâmpia ca Paşa să fie că­lare, domnul mergea pe jos pe lângă cal, mai repede sau mai încet, după cum mergea calul şi aşa il însoţea până Ia gazdă. In palatul său însă, nu treeea dintr'o cameră într'alta decât sprijinit da doi boieri din clasa de «us. (A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, Iaşi 1891, Voi. IT. pag. 569—578). Iutr'atâta sse ticăloşea demnitatea omenească şi .mândria ro­mană" în timpul aceia prin Ţările Româneşti. Apoi amintitul scriitor ne mai spune la pagina 611, că în toate clasele, dar mai ales în cele de sus, domnea o corupţie (desfrâu) înspăimântă­toare, care întocmai ca nişte eari măcina măduva morală a întregului corp.

Faţă de cel mare închinăciuni până la pă­mânt, târîri pe pântece, sărutări de tălpi şi de poalele hainei; faţă de cel mic brutalitate, tira­nie, cruzime şi împietrire; iar faţă cu egalii minciună, făţărnicie, jurăminte false şi călcări de jurăminte, trădări şi subsăpări; aceasta era viaţa de toate zilele în Ţările Româneşti In timpul acela — zice Xenopol —. Desfrâu, lux, făţărnicie şi trădări între cei mari, mizerie, sărăcie, ticălo­şie şi nedreptăţi la cei mici. Aceasta este icoana Ţarii Româneşti din timpul când vlădica lno­chentie cerea dietei din Sibiu drepturi pe seama românilor şi alerga pe Ia cartea din Viena, ca să spună tuturor şi să audă şi împărăteasa, că Românii sunt cei mai vechi locuitori ai acestor meleaguri, că pământul acesta era odată al lor, dar le-a fost răpit pe nedreptul. Că Românii sunt urmaşii legionarilor Romani aduşi de împă­ratul Traian, şi că vreau să trăiască ca popor şi naţiune liberă în ţara în care i-a aşezat Prove-dinţa şi bunătatea Iui Dumnezei.

Prin ţările româneşti, numai feciorii de bo­ieri învăţau ceva carte, dar şi aceea grecească şi puţină; iar vlădica lnochentie cerea împărătesei şi guvernului ardelean respectarea celor două di­plome împărăteşti şi anume Românilor Bă li se dea scoale, adecă la Făgăraş, la Alba Iulia şi la Haţeg, precum li-s'a făgăduit, ca să aibe unde învăţa carte, ca să-şi cunoască obârşia şi să ştie alege binele din râu.

După multe rugăminţi, curtea din Viena porunci guvernului din Sibiu să facă şcoală pentru Români. Guvernul mai amână cât putu, dar în sfârşit trebui să permită să se facă mănăstire, care să fie şi şcoală, dar na tn trei loeari — precum suna diploma împărătească, ci într'un singur Ioc, ia Blaj, unde vlădica român se mu­tase dela Făgăraş cu vre o patru ani înainte. Iată cnm:

Intre cele 24 de petiţii adresate de vlădica lnochentie împăratului Carol VI, era şi aceea că episcopului român nu i se dă întreţinere ca ce­lui romano-catolic — precum era prevâsut în di­ploma leopoldină. Moşia dala Sâmbăta de jos şi cea dela Gherla nu adac atâtea venite cât vlă­dica să poată face faţă necazurilor de tot felul şi să mai ajute şi bisericile sărace, şi sa zidească şcoli şi să le întreţină.

Împăratul recunoscu adevărătatea cererilor episcopului, şi In locul celor două moşii îi dărui alta, adecă moşia Blajului, care era socotită că aduce venite tocmai înc'odată atâtea, adeeă 6000 f:oreni Ia an, în loc de 3000.

Domeniul sau moşia Blajului era insă grea de administrat deia Făgăraş, de aceea vlădica ceru voie deia împăratal să se mute Ia Blaj, ca să fie mai în mijlocul credincioşilor săi, şi să-şi poită supraveghea mai de aproape moşia. Gu­vernul din Sibiu puse şi de data asta piedici, că vlădica nu e iertat să locuiască tn sat, iar Blajul era un sătuleţ mic. Ba că moşia aceea e prea' mare şi prea bună pentru vlădica român şi altele D a r . în sfârşit împăratul, la 24 Ianuarie 1736, dădu un decret prin care Blajului îi dada drep­tul de târg de săptămână, şi episcopului i se de­dea voie ca din acest sătuleţ, abia cu câteva fa­milii UDgureşti calvine, să facă oraş românesc, care să fie centru bisericesc şi cultural al aces­tui neam. Ia primăvara anului următor, adecă Ia 19 Mai 1737, Episcopal lnochentie descăleca ca total în Blaj, nnde şi începu a lacra îndată pentru punerea temeliei mănăstirei şi şcoalelor româneşti, care aveau să fie cele dintâi in toată lumea românească de atunci. N'a apueat insă să le vadă, căci răutatea omenească I-â scos din mijlocul alor săi, ca să pribegaască departe în surghiun, lăsându-şi poporul său credincios şl iu­bitor, ca pe o turmă fără de păstor.

N. L u p u

Din Bobohalma Deşi puţini, credincioşii parohiei Bobo­

halma muncesc cu drag în ogorul Domnului si arată mare dragoste faţl de b'serlcă. Au o Reuniune .Mariană", care a îafâptult în anii de câad a fost înfiinţată multe lucruri bune fi frumoase. Din banii colectaţi de membrele Reuniunii fi d n dania credinciosului Ioan Hanc i'au cunpăra t la biserici doi prapori frumoşi, sfinţirea cărora s'a făcut Dumineci în 5 Iunie, de către preoţii Ilie Oaofrel, din Ch'nch 'ş şi Ioan Şerbin din loc.

Dapă sfinţire a vorbit frumoi pir . I. Oaofrel arătând care este rostul asociaţiilor religioase Iar preotul local a cetit cu numele pe mem­brele înscrise, acum 10 ani în reuniune fi pe membrele cari au diruit bani pentru prapori, i r i t â n d si sama donaţ i . — DupS aceea a urmat un banchet dat de reuniunea femeilor in cinitea oaspeţilor, la care au luat parte cam la 80 de bărbafl şl fcme/.A!ci s'au strâns

Pag. 6

din cinste o sama frumuşica. La banchet aa vorbit Ioan Şerban, preot, pentru credinciosul Io an Hanc şi păr. Iile Onofrei. Frumos a vorbit apoi dl Nicolae Damian înv. dlr., arătând lupta ce o depune biserica unită şi vredniciile po­poralul unit. îndeamnă apoi poporul la jertfă pentru strângerea fondurilor zidirei unei noul biserici.

8 Iun i e Ia B l a j . Ziua Restauraţiei a fost sărbătorită în istoricul nostru orăşel cu an deosebit fast. Dimineaţa s'a oficiat o slujbă religioasă în biserica catedrală, apoi toată lumea s'a îndreptat spre stadionul de pe „Câm­pia Libertăţii", unde s'a desfăşurat un frumos program de cântece şl jocuri, executat de s to­lurile de străjer! şi străjere dela toate şcoalele Blajului. Seara a avut loc o frumoasă retra­gere cu torţe prin întreg oraşul, cu opriri la prefectură, primărie şi mitropolie. A urmat apoi pe „Câmpia Libertăţii", la lumina focului, o frumoasă şezătoare străjerească.

O p u ş c ă c e s e p o a t e s c h i m b a î n m i t r a l i e r ă . Ua mecanic suedez, a descoperit un fel de mecanism, care schimbă cu cea mai mare uşurinţă o puşcă într'o mitralieră, fără a-I mări mult greutatea. Numerose ţări caută să cumpere pentru ele secretul acestei des­coperiri. .

P o p u l a ţ i a G e r m a n i e i d e a z i . In urma înfăptuirii Auschlnssului, Germania a devenit şi mai întinsă şi mai puternică. Nu­mărul locuitorilor Germaniei de azi se ridică la 73 de milioane 144.233, anunţă o mare ga­zetă nemţească.

P u t e r n i c c u t r e m u r d e p ă m â n t în B e l g i a , F r a n ţ a ş i G e r m a n i a . In săptă­mâna trecuta un puternic cutremur a sgudult pământul Europei apusene. Cutremurai a fost mai simţit îu Franţa, Belgia şi Germania, unde a pricinuit numeroase stricăciuni. In multe oraşe din Belgia zidurile caselor au fost dă­râmate. Locuitorii şi-au părăsit casele de groaza cutremurului. In regiunea Lille apele râurilor au ieşit din alvle provocând mari inundaţii.

O m o r î ţ i c u s e c u r e a . Iu Germania eate de multă vreme introdusa pedeapsa cu moartea. Acolo pentru vinile mai mar! se dic­tează de multe ori această groaznică pedeapsă. Aşa în zilele trecnte au fost osândiţi şi omorîţi cu securea, 4 oameni cari jefulseră şi uclseră în anul trecut pe un automobilist.

S t a t e l e - U n i t e c o n s t r u e s c c e l m a i m a r e a v i o n d e b o m b a r d a m e n t . Iu fa­brica de avioane dela Santa-Monlca (Califor­nia), Americanii construiesc cel mal mare avion de bombardament din lume. Acest nou avion va fi un adevărat nrlaş al sborulul. Aripile măsoară o lungime de 72 metri. Greutatea în­tre gel maşini este de 72 tone (o tonă 1000 kgr) şi are 6 motoare fiecare de 2000 cal pu­tere.

P r e ţ u l l â n i i î n a c e s t a n . Printr 'an decret-lege, apărut nu demult în „Monitorul Oficial" s'au fixat următoarele preţuri la lână; Lina merlnoa 77 lei kgr. lâna spancâ 71 lei kgr., lăua \ig»e 65 lei kgr., lâu« tigaie de Ca-

U N I R E A P O P O R U L U I

Corul „Doina" la Bi C a 2

Societatea corală „Doina", a e suh dinţia dini Mihail Constantinescu, av,?' ' ' 1

o activitate din cele mal binefăcătoare 1

neam. Aproape in fiecare duminecă a c

P ţ l l t f l

minunat pleacă în propagandă prin sat i judeţ, însufleţind ca farmecul cântecelor stre bisericeşti pe credincioşii veniţi | ( 1°°'' strămoşească.

In ziua de 29 Mal, corul „Doina", j n

de părintele protopop Gh. Ivan, afost'inj^ 1

taşa comuni românească dela graniţa Cine? în Bicazul Ardelean.

Sfânta liturghie a fost slojiti de nj. tele Gh. Ivan, ajutat fiind de păr, j j f ' lector. Răspunsurile au fost date mlţcâto/' înălţător de corul „Doina". La sfârşitul liturghii preotul satului îa cuvinte frumou' a mulţumit coriştilor pentru bucuria ficJ credincioşilor din comună. Din pattea oaipl ţilor a răspuns pâr. Gh Ivan îatr'o cuvântn aleasă şi pl ini da învăţături.

Această dumineci , credincioşii parohiei Bicaz nu o vor uita niciodată. Ea a fost penin ei o adevărată sărbătoare, piină de alese bu­curii sufleteşti şi înălţare către Domnul.

P r . T e o d o r Gândea

Posta g a z e t e i Dlui Anrel Modi, Oradea. Doriţi, să tâlcuimţi

paremiile din cărţile bisericeşti, adecă citirile din Ve­chiul Testament ce se fac în prezileie anumitor săibi-tori. Noi le-am-tâlcui bucuros, însă cine le-ar cumpiiil Am tâlcuit toate evangheliile şi apostolii din dumineci şi sărbători, cheltuind xeci de mii de Lei cu tipărirea. Întrebaţi insă, câte trec la an. La noi e jertfă a scrie şi o cheltuială mare, care nu se reîntoarce în bmii rul scriitorului decât poate in 20 de ani. Cine se oc:; la noi cu răspândirea cărţilor bune şi creştineşti? 4-! preoţi idealiştii Atâta tot. Iar pentru atâta nu sepii teste să tipărească omul cărţi.

P a r o h i a g r . c a t . V a d — F ă g ă r a ş

Nr. 135—1938.

Concurs Parohia gr. cat. diu Vad. jud. Flglm

prin aceasta deschide concurs pentru lucrat® din lemn şl pictură a iconostasului, pe z/afl* 4 Iulie c. ora 10, în localul şcoalei primare dl) localitate.

Concurenţii, până la data concursului." vor prezenta pentru luarea măsurilor în ved«' rea lucrării planului ce au să prezinte l« c 0° curs. Ia planul, la scarl , ce se va prezenta» concur», cel puţin câte o icoană dintre ' e

împărăteşti, precum şi dintre cele proiect»| pentru registrele superioare, să fie exeent» în cu'orl. Pentru celelalte Icoane se va «w'J numai subiectul, In locUl respectiv. Plano'' fi însoţit de un devlz-ofertă detailat ţi , e V

depune la of. par. garanţie 5% din oferta' cută, în numerar ori efecte garantate de »"j — Se vor admite la concurs numai pl c t 0

autorizaţi de On. Minister. „ După desfacerea ofertelor, curator»

poate să lase loc şi unei supralicitaţii verD şi îşi rezervă dreptul a angaja pe oricare" tre concurenţi, indiferent de suma aju

Cot'' fie»'1

deschiderea ofertelor ori suprallcitaţie. toratul nu va restitui nimic din spesele ^ cu deplasările ori lucrarea planului. Io c '* {, nereuşită a concursului, se va ţinea au »' ^ lea concurs, îu acileaşl condfftuni, in * i 0

4 Mie c. Vad, la 12 Iunie 1938.

l o a n O n i g a paroh

T o m a s 000

1045 ( 1 - 1 ) curator P" •inia'

drilater 53 lei kgr., lâna ţurcană albă 40 lei kgr., lâna ţurcană neagră 35 lei kgr., lâna co-dlnă (tunsă dela coadă) 33 lei kgr. Nimenea nn poate cumpăra lână cu un preţ mal mic decât acestea.

P r i m a f e m e e p r e o t î n R o m â n i a . In orăşelul Dumbrăveni, din judeţul Târnava Mică, a fost instalată ca preot pentru unitari, o femee, domnişoara Berta Deack. Noul păstor al unitarilor din Dumbrăveni a ăbsolvat teo­logia la Cloj şl este prima femee preot în România. Când a fost instalată în scaunul preoţesc, domnişoara preot a declarat că se va strădui mult pentru binele sufletesc al credin­cioşilor el. Aceştia sunt însă într'o mare în­curcătură. Nu ştiu, dacă trebue s i i-se adre­seze domnişoarei preot: „părinte" ori „maică".

E x c u r s i e î n R u s i a . In cursul lunilor August şl Septemvrie anul curent se fac ex­cursii în Rusia Sovietică. — Se vor vizita Tiraspol, Odesa, K'ew, Moscova, Leningrad.— La Moscova se va Vizita marea expoziţie a-gricoii. — Costul excursiei este 12,500 lei de persoană, cu care sumă se plăteşte călătoria şl întreaga întreţinere şl hoteiuri. — Informaţii se cer ia Camera Agricolă. înscrierile se fac până la 15 Iulie, până la care dată s e depune şi suma de lei 500 acont.

O m o r î t d e t r ă z n e t . Săteanul Pop* Ioan, din Ocna-Sibiului, in timp ce se afia la prăşită! porumbului, a fost lovit de trâzoet şi omorît pe loc. Soţia sa care se afla lângă ei a scăpat, ca prin minune.

O m o ş t e n i r e u r i a ş ă . Acum doi ani a murit in America, la Chicago polonezul Hen-lyk Duszlntki. Ei a lăsat rudeniilor săi o avere foarte mare, care se ridici la 86 milioane do­lari, Iu banii noştri nici mai mult nici mai puţin decât 14 miliarde. Toţi moştenitorii în număr de peste 500 s'au adunat într'uu con­gres la Torun şi au cerut guvernului polon sâ-i sprij !ne&sci, pentru a şl putea primi ci t mai repede moştenirea,

G r o a z n i c ă e x p l o z i e î n t r ' o m i n ă . Iu zilele trecute s'a produs o puternica ex­plozie la o mină de cărbuni din Shicue (ja­ponia). Au murit 8 lucrător), Iar 37 au fost acoperiţi de dărâmături.

O m a r e r u p e r e d e n o r i î n T i g h i n a . Atupra comand Ceâârlunga din judeţul T i ' ghina (Basarabia) s'a abătut îu săptămâna trecută o ploaie mare, urmată de rupere de nori. Ia unele locuri apa â atins înălţimea de 2 metri, Inundând numeroase gospodării şi locuinţe, 63 gospodării au fost în întregime distruse de această uriaşă revărsare de apă şi numeroase vite au fost înecate. Pagubele sunt foarte mari.

Ş i p r o t e s t a n ţ i i s e î m p o t r i v e s c h î t -i e r i s m u l u i . Gazetele streine aduc vestea câ şi protestanţii din Germania se împotrivesc hitlerlsmului. In Prusia 1500 de pastori pro­testanţi au refuzat să depună jurâmâatul îa faţa lai Hitler. Dacă ţinem seama de înpotri-virea şi mai înverşunată a catolicilor, atunci putem spune, că toate puterile spirituale ale Germaniei de odinioară se ridică împotriva suflulai de păgânism adus de Hitler şi învă­ţătura Iul.

De vânzare una maşina pentru scărmănat lână, în stare bună. Doritorii să se adreseze la Gebel Ioan, în comuna" Cenade, jud. Târnava Mică. 1041 ( 2 - 3 )

Nr. 25

publicaţie de licitaţie U N I R E A P O P O R U L U

Curatoratol g f > c s t - d m Galda de Jos, d i întreprindere în z 'aa de 29 Ianie o r i 4 d. 1) r e p » r a r e a ?' complectarea iconostasului

'' j6 icoane şi 6 morale, 2) zugrăvirea blse-Hl. Se va înainta deviz-ofertă amănunţit, în-' f||t de o icoană în miniatură In culori, atât

g(fo Jcocoatss, cât şi pentru cele mnrale. P Spete de deplasări şi pentru deviz nu it d»u,

Caratoratui îşi rezervă d ' c p t u l d e a alege jljtre concurenţi pe caie îi convine.

La caz de nereuşită, «e va ţine a doua Ucitiţle la 10 Iulie. ,¡,18 (i-2) C u r a t o r a t u l

ROMÂNI 4 judecătoria m i x t ă D u m b r ă v e n i , s e c ţ i a

Cf. l u d . T â r n a v a M i c ă

Nr. 12-1937 C i

Extract din publicaţiunea de licitafie Iu cererea de executare fâcotă de urmă-

ritorni Dr. Sander Frideric adv. Dumbrăveni contra urmăritului Wetlmanu Mihsil domiciliat )n Migheruş.

jade:ătorla. A ordonat llciUţiunea rxecuţlonală in ce

priveşte 1/4 a parts & imobilelor situata în co­muna Mâghsraş d n circumscripţia Tribunalu­lui fi judecătoriei Dombrâvenl.

Nr. c. f. 82 nr. top. 155 cu 15 st. p. în preţ de 10 lei nr. top. 116 co 6 st. p. îa prêt de 5 lei nr. top. 226/2 cu 11 st. în preţ de 6 lei, nr. top. 378/2 cu 15 st. in preţ de 8 lei, cr. top. 469/2 cu 24 st. în preţ de 15 lei, or. top. 556/2 ca loi st. îa preţ de 50 lei, nr. lup 557/2 ca 129 st. în preţ de 70 lei nr. top. V> cu 521 it. în preţ de 260 lei nr. top.834/1 »130 st. in prêt de 70 let, nr. top. 852/2 ru B5 st. in preţ de 70 lei, nr . top. 1136/2 ca 472 ".în preţ de 240, iei nr. top. 1148 cu 418 it. 11 Preţ de 200 lei, nr, top. 1242/1 ca 348 st.

Preţ de 170 lei, nr. top. 1483/9 ca 59 tt. în ( r t l de 30 lei, nr. top. 1518 ca 370 «t. în preţ i ( 1 ? 0 le-, nr. top. 1622/1 cu 76 st. 'n preţ d: * H nr. top. 1757 ca 610 st. în preţ de 300 | ! |. nr. top. 1783/2 ca 146 st. în preţ de 70 H nr. top. 1965 ca 597 «t. în preţ de 300 lei, "• t<JP- 2016 ca 403 st. în preţ de 200 iei, cr. '"P. 2188 cu 128 st. în preţ de 60 let, nr. top. 2 3 1 2 « 79 st. ca preţ de 40 lei 2560/1 ca 227 l t l î n preţ de 110 Iei, nr. top. 2602/2 ca 92 st. , 0 Preţ de 50 lei, nr. top. 2622/1 cu 286 st. în P r tt d e HO lei, 2811/1 cu 83 et în preţ de 40 l(l>nr. top. 2841 cu 25 st. în preţ de 15 lei, t r- top. 2902/1 ca 257 st. în preţ de 130 lei. J top. 3101 cu 131 st. în preţ de strigare de

l e i> nr. top. 3172/2 cu 49 st. în preţ de 25 . '» n r - top. 3270/1 cu 327 at. în preţ de 160 ( l.nr. top. 3430 cn 570 st. în preţ de 280 leI, r' top. 3689/1 cu 350 st. în preţ de 180 lei, '• t°P. 3725/1 cn 329 st. în preţ de 170 lei, r'top. 3737 cu 661 st. în preţ de 300 lei, nr.

J' 3763/2 cu 351 st. în preţ de 180 lei, nr. § 4 0 2 2 cu 39 «t. în preţ de 20 lei, 4025 cu I *n preţ de 45 lei, nr. top. 4161 cn 8 st.

<e « ? d e 5 , e , « n n t o p ' 4 2 3 6 c n 2 4 s t l n p r e t

35 [° l e ' . nr. top. 4606 cu 67 st. în preţ de l{|

l e i» nr. top. 4481 cu 139 st în preţ de 70 "»r. top. 4673/2 c a 1 7 9 i t i î n p r e ţ de 90 lei,

toi ia" 4 7 2 7 / 2 c n 1 0 5 î n P- T e t d e 5 0 l c ' ' D r ' 49?o 9 0 2 / 1 cu 189 at. în preţ de 951el,nr. top. 8 r ; c n 3 2 at. In preţ de 15 Iei, nr. c. f. 243

h'tte ' 3 1 0 0 c n 1 8 7 î n p r e t d e 9 0 " f - î n 1 / 2" a

** 8S5Dr" C* !" 2 4 4 î n 1 / 4 * a p a r t e n r - t 0 p ' 9 8 7

*3 tî î 1 , î n P f e t de 440 lei, nr. top. 1072 cu "> Preţ de 180 Iei, nr. top. 1812 cu 440

Pa«. 7

— Construcţia Târnăveană S. A. Diciosânmărtin -

Convocare Construcţia Târnăveană S. A. Diciosânmărtin îşi va ţinea adunarea generală ordinară

la 27 Iunie 1938 ora 5 p. m. în sala mică a Restaurantului «Carpati" din Diciosânmărtin la care dnli acţionari aunt îavitaţl cu aceea, că bilanţul examinat de comitetul de cenzori, îm­preună cu raportul care va fl prezentat adunării generale, sunt depuse la biroul socie­tăţii în Dâmbâu.

ORDINEA DE ZI: .

1. Emiterea unei comlalanl pentra laarca în aeamă a acţiunilor depose şl raportul acesteia,

2. Raportai consiliului de administraţie despre gestione! anului 1937 şl prezentarea încheierilor de conturi.

3. Raportul comitetului de cenzori. 4. Propuneri. Iu senzul statutelor drept de eliberare şl votare are nomai acel acţionar, care şi-a

depus acţille proprii, respective în caz că reprezintă pe aitai, acţille acestuia şi documentul de Împuternicire dela el, cel mai târziu cu 5 zile înainte de zina adunării la cassa firmei Con-itrucţia Târnăveană şi pe seama sa a fost estradai biletul de votare.

• In senzul art. 9 din statute, ca reprezentaţi ai acţionarilor absenţi pot să exerclteze dreptul la adanarea generală nomai împuterniciţii majori şi nomai în baza procure! în forma prescritâ.

Diciosâamirtiti, la 1 Ionic 1938.

Bilanţ General la 31 Decemvrie 1937 Cassa in numerar Stabilimente . Instalaţiuni . Mater ia l Malfari Efecte Pierderi în anul 1937

1689.02 1,326074.76

467667.07 4668.—

195902 — 1037250

1 529752.65 3.536126 —

Capital . . 2,000000.— Fond de rezervă 18000.— Fond de amortizare 2800 — 20800 — Cont curent . . 1.505947.— Dividende neridicată . 9379.—

3,536126,

Contul de Profit şi Pierdere la 31 Decemvrie 1937 Gaz metan Cont fabricaţiuni Cont chfltueîi . Cont dări Cont dobânzi . Cont sa'ar funcţionari Cont salar muncitori , Pierdere îa anul 1936

323382 — 8796 —

62754— 89522 — 20256.— 84582.—

262723 . -1.546053 65 2,398068.65

Cont. mirfurilor Pierdere

868316.— 1.529752.65

2,398068.65

1046 (1-1)

Consiliul de Administraţie Construcţia Târnăveană S. A.

st. în preţ de 200 lei, nr. top. 1853 cu 459 st. în preţ de 230 lei, nr. top. 3248 ca 343 st. în preţ de 170 lei, nr. top. 4892 cu 259 st. p. în preţ de 130 lei, nr. top. 724/1 ca 601 st. ia preţ de 300 Iei, nr. top. 732/2 ca 521 st. în preţ de 260 lei, nr. top. 2098/1 ca 98 st. în preţ de 50 lei, nr. top. 2541/2 cn 65 st. in preţ de 30 let, nr. top. 3268/1 ca 981 st. In preţ de strigare de 500 lei, pentra Încasarea creanţei de 4700 lei capital şi accesorii.

Llcltaţiunea ae va ţine în ziaa de 30 Iu­nie 1938 ora 10 la casa comunală a comunei Migheror.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vân­dute pe un preţ mal mic decât 3/4-a parte din pretai de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori aâ depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de «frigare drept garanţie, în numerar s'au în efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX din 1881 e'an să pre­dea aceluiaşi delegat chitanţa constatând de­punerea judecătorcşte, prealabilă şl să sem­neze coadlţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX din 1881 § 21 legea LX din 1908).

Dacă nimeni nu oferă mai mult cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de­cât cel de etrigare este dator să întregească imediat garanţia fixată conform procentului

preţului de strigare la acelaşi parte procen­tuală a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908.

Dumbrăveni, Ia 8 Ianuarie 1938. aj. dir. cf. / . Rondoleanu Jad. Dr. I. Lazdr 1042 ( 1 - 1 )

ROMANIA J u d e c ă t o r i a m i x t ă D u m b r ă v e n i , s e c ţ i a

c . f. l u d . T â r n a v a - M i c ă

Nr. 374—1938 c. f.

Extract din Publicaţie de licitaţie In cererea de executare făcută de urmă­

ritorul Kutscher Andrei dom. în Senereuş contra urmăritului Wetlmann Stanlslau dom. tn Mă-ghernş.

Jadecătorla a ordonat llcltaţiunea execu­ţlonală In ce priveşte »/< a parte a imobilelor situate în comuna Măgherus din circumscrip­ţia Tribunalului şl judecătoriei Dumbrăveni: Nr. c. f. 82 nr. top. 115 cu 15 at. în preţ de 10 lei nr. top. 116 cu 6 st. p. In preţ de 5 lei nr. top. 226/2 cu 11 st. In preţ de 7 Iei, nr. top. 378/2 cu 15 st. în preţ de 8 Iei, nr. top. 469/2 ca 24 st. în preţ de 15 lei nr. top. 556/2 cu 101 «t. în preţ de 40 lei, nr. top. 557/2 ca 129 at. în preţ de 70 fel nr. ;top. 780 cu 521 et. în preţ de 260 Iei. nr. top. 834/1 cu 139 tt, în

preţ da 70 lei tir. top. 852/2 ca 133 st. în preţ de 70 lei n r . top. 1136/2 ca 472 st. în preţ de str igare de 240 iei nr. top. 1148 ca 448 st. în preţ de 220 lei nr. top. 1242/1 cu 348 st. în preţ de 170 lei nr. top. 1482i'9 ca 59 st. în preţ de 30 Iei nr. top. 1518 cu 370 st. în preţ de 170 lei. nr. top. 1622/1 cu 78 i t . în preţ de 40 lei nr. top. 1757 cu 610 at. în preţ de 300 lei, nr. top. 1783/2 cu 146 st. în preţ de 70 lei nr. top. 1965 cu 587 st. în preţ de 300 iei nr. top. 2016 cu 403 st. îa preţ de 200 lei nr top. 2188 ca 128 st. îa preţ de 60 lei, nr. top. 2342 ca 79 si. în preţ de 40 lei, nr. top. 2560/1 ca 227 st. în preţ de 110 lei nr. top. 2602/1 ca 92 st. în preţ de 50 lei, nr. top. 2622/1 ca 286 st. în preţ de 140 Iei nr. top. 1811/1 ca 83 st. în preţ de 40 lei nr. top. 2841 cu 25 st. Ia prs?ţ de 15 lef, nr. top. 2902/1 cu 257 st. Ia preţ de 130 lei nr. top. 3101 cu 131 st. în preţ de 70 lei nr. top. 3172/2 cu 49 ai. în preţ de 25 lei nr. top. 3270/1 cu 327 ut. în preţ de 160 lei nr. top. 2430 cu 570 st. în preţ de 280 lei nr. top. 3689/1 ca 350 st. în preţ de 180 Iei nr. top. 3725/1 ca 329 st. în preţ de 170 lei nr. top. 3737 cu .661 st. în preţ de 300 lei nr. top. 3763/2 cu 251 st. în preţ de 180 lei or. top. 4022 cu 39 si. p„ în praţ de 20 lei, nr. too. 4025 cu 85 st. în preţ de 40 lei nr. top. 4161. cu 8 at. în preţ de 5 lei nr. top. 4236 ca 24 st. în preţ de 10 lei. nr. top. 4606 cu 67 st. în preţ de 35 lei nr. top. 4481 cu 139•st. în preţ de 70 lei nr. top. 4673/2 cu 179 st. în preţ de 90 lei nr. top. 4727/2 cu" 105 st. în preţ de 50 lei nr. top. 4902/1 ca 189 st. în preţ de 95 lei nr. top. 4928 ca 32 st. în preţ de 15 iei nr. c. f. 47 porţiunea de 36/486-a parte nr. top. 69 şt şi 70 cu 2000 lei preţ de strigare pentru în­casarea creanţei de 14.000 lei capital şl acce­sor i i . • •-•••••'•

Licltaţlanea se .va ţinea în ziua de 30 Iunie 1938 ora 9 la casa comunală a comunei Măgberus în localul oficial c. f. aşe Nr. 18.

Imobilele ce vor // licitate na vor fi vân-date pe un preţ mai mic decât 3/4-a parte din pretai de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt daiori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţui de strigare drept garante), în umerar s'an îa efecte de cauţie socotite după cursa! fixat în § 42 legea LX din 1881 sa'u sâ predea aceluiaşi delegat chitanţa constatâsd depune­rea judecătoreşte, prealabila şi să semnez* coadlţluuile de" licitaţie § 147. 150 170 Ug?s LX din 1881 | 21 legea Lx din 1908.

Dacă nlmnnî nu oferă mai mult cel csre a oferit pentru imobil an preţ mei urcat decât cel de strigare este dator să Jntregesscă ime­diat garanţia fixată conform procentului pre tulul de strigare la acelaşi parte procentuală a preţului ce a oferit § 25 XLI 1908.

Dumbrăveni, la 9 Aprilie 1938 ss. Judecător: Dr. I. LÂZĂR 1043 ( 1 - 1 ) sj. dir.de c. f. J. RONDOLEANU

M I T R O P O L I A R O M A N A U N I T A — B L A J

• a p a s a s i ï E l ; JLi i\. Il'l/Îl '-il'ai

e s t e s u f l e t u l eoanerţu l ia i

8 • — — — —

8 8

un© a g A aparul noua ei L i ? U R û H I E J R U L U I

; C r u d o . . . . ; . . . . . 2 5 0 Lei j Lega t în t reg în pânză, a u r i t 340 „

LIBRĂRIA SEMINARULUI - BLAJ

Nr. 4008 - 1938.

T A B L O U L

Tipul şcoalei Ş c o a l a

Nrul de ordine al catedrei

C a t e d r a Observăr i

E.

Liceul român unit de băieţi »Sf. Vasile Cel Mare»

2 6 7 9

10 12 17

21 22

Religia unită L. Română L. Latină L. Franceză L. Franceză L. Germană Filosofie-Drept Fizico-chimice Fizico-chiihice

C. Liceul de fete român unit

2 3 4 S 6

10 12 14 17 18

L. Romană L. Română L. Latină L. Latină-Elină L. Franceză Filosofie-Drept Fizico-chimice Caligrafie-Desen Lucru tle mână , Gospodărie

C. Şcoala Normală română unită de

învăţători

3 4 6 7 , 9

11

L. Rornână-Latină L. Franceză Istorie -Geografie Fizico-chimice Ştiinţele agricole

C. Şcoala Normală

română unită de învăţătoare

1, 7, 8,

13 14

Religia unită Geografie Matematici Ţesut Gospodărie

Liceul Comertial român unit

de băieţi

1 2 3 4

< 5 6 8 9

Ï0 11 12 13 14

L. Română L. Franceză-Română L. Germană Limba Italiană Geografie Istorie Ştiinţele comerciale Ştiinţele comerciale Şt naturale-fizico-chimice Şt. naturale-fizico-chimice Ştiinţele juridico-economice Matematici Muzică-Caligrafie şi Desen

: (

D. Liceul comercial J

român unit I de fete

1 2 3 4 8 7 1 S 9 - 1

10 12 13 14

L. Română L. Franceză-Română L, Germana L. Italiană Geografie Şt. comerciale Şt. comerciale Şt. comerciale Ştiinţele naturale-fizico-chimice Ştiinţele juridico-economice Matematici Gospodârie-Lucru

Gimnaziul indus­trial român unit

>Sf. Iosif«

Trei catedre de profesori (partea ştiinţific ă-lit) Un post de maestru suplinitor (lăcătuşerie) Un post de maestru suplinitor (maestru la ma­şini şi tâmplărie)

Salar de bază 1280 Lei Salar brut 4350 L«

Salar de bază^fOO^

Şcoala urbană de gospodărie

gr. I.

L. Română-Franceză Aritmetică-Şt. naturale-Fizico-chimice Ştiinţele menajului Ţesut şi ornamentaţie Spălat-călcat Bucătărie , Menaj

Post deajut .de măestr* Post de ajut. de mie»»"

lu conformitate cu dispozifiumle Art. 12 din Legea specială decretată cu Nr. 2799 d l

5 August 1929, asupra raporturilor dintre şcoalele secundare confesionale române din , ^ ° { Blaj, Beiuş, Brad şi Ministerul Educaţiunii Nafionale, se pubică catedrele vacante din învăţăm»0' secundar de orice categorie, atât al băiefilor cât şi al fetelor dela şsoalele secundare rot»âfl

unite din Blaj. Cei care doresc să fie numiţi profesori sau maeştri cu titlu provizoriu sau să fie t r? f l*[[ e

rsţi la vreuna din catedrele vacante dela acestea scoale, sunt înştiinţaţi, că pe lângă condifi u I \ {

prevăzute de Art. 36 din Legea învăţământului secundar trebuie să îndeplinească şi urmato»1

condiţiuni prevăzute de Art. 10 din menţionata lege specială: La Blaj să fie de religie u»1^' Profesorii bărbaţi, cu excepţia maeştrilor, trebue să fie absolvenţi ai unei scoale superioare teologie sau cel puţin studenţi în teologie. Profesorul bsrbat care cere definitivarea va treb«" fie şi preot hirotonit. ?

Cererile însoţite de acte doveditoare a îndeplinirii condiţiunilor de numire în învăţat secundar, se vor înainta până în 15 Iulie a. c. cel mai târziu, Consistorulul Arhiepiscopesc row unit din Blaj, care va face numirea pe ziua de 1 Septemvrie 1938, potrivit dispoziţiunilor P văzute de Art. 12 din legea specială.

B L A J , din şedinţa consistorială ţinută în 7 Iunie 1938. D r . ALEXANDRU NICOLESCU .

1050 (1- l j Arhiepiscop şi Mitropolit de A l b a - l u l i a j i^e^-