UI_6_Circuitul_Ec.doc

8/17/2019 UI_6_Circuitul_Ec.doc

1/12

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6

CIRCUITUL ECONOMIC DE ANSAMBLU

După ce veţi studi cest u!itte de "!văţ#e veţi pute "!ţe$e%e&

• Semnificatia macroeconomiei• Ce sunt sectoarele institutionale si ce functii indeplinesc acestea in cadrul economiei• Principalii indicatori macroeconomici• Semnificatia indicatorilor macroeconomici in termeni nominali si in termeni reali

6'( Ce este Mc#)ec)!)*i+6', Sect)#e$e i!stituti)!$e $e ec)!)*iei !ti)!$e6.3 -$u.u$ ci#cu$# $ ve!itu$ui 6'/ I!dict)#ii *c#)ec)!)*ici

6'( Ce este Mc#)ec)!)*i+

Indiferent de natura lor pieţele comunică între ele formând o reţea complexă deinterdependenţe. Aceste interdependente sunt legate de producerea si schimbul de bunuri siservicii de reparti!area veniturilor de folosirea unor instrumente financiare valutare etc.

Pornind de la cunoasterea acestor legaturi putem retine ca pietele sunt puternicinterconectate iar tot ceea ce afectea!a functionarea uneia dintre ele provoaca perturbatii pe

celelalte pieţe din retea. " serie de efecte se situea!a dincolo de o piata sau alta afectandfunctionarea de ansamblu a unei economii sau chiar a economiei mondiale. #conomistii suntinteresati in consecinta nu numai de fenomenele aflate in sfera microeconomiei ci si de

procese si conditii care se manifesta la scara economiei. Mc#)ec)!)*i este acea parte a economiei care anali!ea!a fenomenele si procesele

economice petrecute la nivelul economiei naţionale. $ermenul este promovat in literaturaeconomica de %. &risch insa intemeietorul acestui domeniu de studiu este considerat a fi '. (.)e*nes.

6', Sect)#e$e i!stituti)!$e $e ec)!)*iei !ti)!$e

#conomiile de piaţă funcţionea!ă prin acţiunile a numero+i agenţi economici liberianimaţi de reali!area propriilor interese. ,escrierea vieţii economice presupune cunoa+tereaacestor agenţi economici a naturii operaţiunilor economice la care participă precum +i afluxurilor reale sau monetare care apar în cadrul circuitului economic între multitudinea deunităţi economice elementare- întreprinderi publice sau private consumatori organisme publiceagenţi economici re!idenţi +i nere!idenţi etc.

A%e!tu$ ec)!)*ic repre!intă o persoană sau un grup de persoane fi!ice +isau /uridicecare participă la viaţa economică având funcţii bine determinate în cadrul acesteia.

Agenţii economici pot fi priviţi ca agenţi economici elementari +i agenţi economiciagregaţi. Agenţii economici agregaţi re!ultă din gruparea agenţilor economici elementari care

îndeplinesc funcţii similare. Agregarea agenţilor economici se poate reali!a după ramura deactivitate 0pe tipuri de activităţi1 după forma de organi!are după funcţiile economice îndeplinitesau criteriul instituţional.


2/12

Conform acestui ultim criteriu agenţii economici se grupea!ă în mai multe sectoareinstituţionale după cum urmea!ă-

0 S)cietăţi 1i cvsi0s)cietăţi !)!02i!!ci#e' Aceste unităţi economice au ca activitate principală producţia de bunuri +i servicii 2 exclusiv serviciile financiare 2 destinate vân!ării-societăţi comerciale private întreprinderi publice cooperative. Sunt cuprin+i astfel toţi aceiagenţi economici care produc pentru piaţă oferă bunuri comerciale +i obţin pe această ba!ă

venituri. %esursele acestui sector provin in consecinta din incasările re!ultate din vân!area producţiei0 I!stituţii de c#edit' Cea mai mare a agenţilor economici efectuea!ă operaţiuni

financiare fără ca acestea să repre!inte activitatea lor principală. 3nităţile economice aparţinândacestui sector au însă ca funcţie principală reali!area de operaţiuni financiare. 4n acest sens elemobili!ea!ă resursele băne+ti temporar disponibile +i le redistribuie finanţând astfel economia.4n această categorie sunt cuprinse băncile 2 banca centrală +i băncile comerciale precum +i alteorganisme financiare speciali!ate. ,obân!ile si comisioanele aferente operatiunilor desfasurateasigura resursele acestui sector.

0 I!stituţii de si%u#ă#i' Aceste instituţii asigură o plată în ca! de reali!are a riscului înschimbul primelor contractuale +i a coti!aţiilor voluntare care le sunt vărsate.

0 Ad*i!ist#ţii pu3$ice' Acest sector cuprinde unităţi care prestea!ă servicii nemarfare pentru colectivitate +i redistribuie veniturile. 4n mod concret există administraţia publica centrala0guvernul +i alte organisme ale administraţiei centrale1 administraţii publice locale +iadministraţii de securitate socială. %esursele lor provin din vărsăminte obligatorii de la altesectoare primite direct sau indirect.

0 Ad*i!ist#ţii p#ivte' Acestea repre!intă organisme fără scop lucrativ care furni!ea!ăunor grupuri speciale de gospodarii servicii marfare +i nemarfare. Aici sunt incluse partidele

politice sindicatele asociaţiile culturale. %esursele lor sunt constituite din contribuţiile voluntareale gospodariilor.

0 4)sp)dă#ii 5*e!e7' Aici sunt incluse ansamblul persoanelor fi!ice aflate în calitate deconsumatori +i eventual în calitate de producători atunci când producţia este organi!ată încadrul întreprinderilor individuale. 4n această ultimă iposta!ă mena/ele oferă bunuri +i serviciimarfă nefinanciare. 5eniturile obţinute cu precădere din plata muncii dar +i din unele transferuriefectuate de alte sectoare sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum.

0 Restu$ $u*ii 5e.te#i)#u$7. Acest sector sinteti!ea!ă relaţiile dintre unităţile re!idente +icele nere!idente.

6'8 -$u.u$ ci#cu$# $ ve!itu$ui "peraţiunile agenţilor economici au loc prin intermediul schimbului pe piaţă. Astfel între

agenţii economici au loc permanente fluxuri de bunuri +i servicii 0fluxuri reale1 +i respectivfluxuri de venituri +i cheltuieli 0fluxuri monetare1. -$u.u$ ci#cu$# $ ve!itu$ui evidentia!a

tran!actiile intre sectoarele institutionale asociate pietelor bunurilor ale serviciilor factorilor de productie precum si pietei financiare 0figura 6.71. #l constituie o repre!entare schematica aorgani!arii unei economii.

Anali!a relatiilor dintre sectoarele institutionale din schema fluxului circular evidentia!aurmatoarele aspecte-

8 gospodariile furni!ea!ă firmelor factori de producţie primind în schimb un venit pentruserviciile furni!ate. " parte din acest venit este cheltuit pentru achi!iţionarea bunurilor +iserviciilor de consum iar cealalta parte a venitului este economisita fiind destinata satisfaceriinevoilor viitoare.

8 firmele cumpara factori de productie si vand bunurile lor catre gospodarii reali!and incasari.

$otodata ele fac investitii in capital resursele necesare sustinerii procesului investitionalaflandu8se in relatie cu economiile gospodariilor drenate prin piata financiara catre firme.

9


3/12

.8 administratiile publice beneficia!a de venituri provenite din impo!ite si taxe prestand serviciinemarfare pentru populatie si efectuand si alte cheltuieli publice.

8 legatura dintre agentii interni si cei externi este asigurata prin van!area si cumpararea de bunuriindin exterior adica prin export si import

.-i%u# 6'( -$u.u$ ci#cu$# $ ve!itu$ui

%etragerile 0%1 din fluxul circular al venitului îmbracă trei forme-• economiile 0S1 2 partea din venit pe care gospodăriile nu o cheltuiesc pentru consum si caeste depusa la bănci sau la alte instituţii financiare:• taxele si impo!ite 0$12 plătite de titularii de venit administraţiilor:• importurile 0I(1 2 curprind cheltuielile efectuate de gospodării si firme pentru bunurile deconsum importate +i respectiv pentru materiile prime provenite din exterior.

% ; S < $ < I(

In/ecţiile 0'1 în fluxul circular al venitului cuprind-• investiţiile 0I1 2cheltuieli efectuate de firme privind cre+terea stocului de capital

=

Investiţii

Impo!ite +i taxeImpo!ite +i taxe

Cheltuieli publice Sistemulasigurărilor sociale

Cheltuieli deconsum

Cererede bunuri

5enituri

"ferta de factoride producţie

Plata factorilor de producţie

Cerere de factoride producţie

4ncasări

"ferta de bunuri

&irme >ospodarii

Piaţa factorilorde producţie

Piaţa bunurilorde consum

Piaţa financiară

Administraţii publice

#conomii

#xteriorulImporturi#xporturi


4/12

• cheltuielile publice 0>1 2 includ achi!iţiile guvernamentale de bunuri si servicii• exporturile 0#?1 2 vân!ările ţării către restul lumii

' ; I < > < #?

6'/ I!dict)#i *c#)ec)!)*ici

Activităţile economice ce se desfă+oară în cadrul unei economii naţionale seconcreti!ea!ă într8o gamă variată de bunuri +i servicii. #valuarea acestora sub aspect fi!ic sauvaloric se reali!ea!ă cu a/utorul indicatorilor economici

I!dict)#u$ ec)!)*ic constituie expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de loc si de timp.

4n funcţie de nivelul pentru care se calculea!ă pot exista indicatori microeconomici +iindicatori macroeconomici. ,acă primii măsoară re!ultatele economice la nivelul agentuluieconomic individual ultimii exprimă performanţa la nivelul ansamblului economiei naţionale.Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl repre!intă cei

microeconomici.Indicatorii sintetici cei mai folosiţi în calculele macroeconomice sunt- p#)dusu$ i!te#!

3#ut 59IB7: p#)dusu$ !ţi)!$ 3#ut 59NB7: p#)dusu$ i!te#! !et 59IN7: p#)dusu$ !ţi)!$ !et59NN7: ve!itu$ !ţi)!$ 5VN7.

9#)dusu$ i!te#! 3#ut9#)dusu$ i!te#! 3#ut exprimă valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse

de agenţii economici care acţionea!ă în interiorul ţării în cursul unei perioade date. #l esteconsiderat adesea drept cea mai bună măsură statistică a performanţei unei economii.

Când vorbim de bunurile finale avem în vedere produsele +i serviciile reali!ate în cursul

perioadei de calcul +i care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. PI@ excludec)!su*u$ i!te#*edi# 5CI7 adica valoarea acelor bunuri produse in cursul unei perioade sifolosite la producerea altor bunuri si servicii. Includerea consumul intermediar în PI@ ar însemnadublă înregistrare

PI@ este o variabilă de flux si nu de stoc. 5ariabilele de flux se referă la bunurile produse pe parcursul unei perioade in timp ce variabilele de stoc se refera o valoare existenta la unmoment dat.

9IB se c$cu$e; p#i! t#ei *et)de& p#)ductiei: c


5/12

,eterminarea PI@ prin metoda productiei se reali!ea!a conform relatiei urmatoare-

PI@ ; 5A@ < IP < $5 2 SPunde-IP 8 impo!itele pe produse: acestea repre!inta varsaminte obligatorii fara contrapartida in bani

sau in natura prelevate de administratiile publice sau de institutiile 3# pe unitatea de bun sauserviciu produs sau schimbat.$5 8 taxe vamale: acestea sunt prelevari asupra importurilor.SP 2 subvenţii pe produse: acestea repre!inta transferuri curente fara contrapartida pe careadministratiile publice sau institutiile 3# le varsa producatorilor re!identi pe unitatea de bun sauserviciu produsa sau importata in scopul influentarii nivelurilor de productie preturilor siremunerarii factorilor de productie.

C$cu$u$ 9IB se p)te #e$i; "! p#eţu#i$e pieţei 0pp1 su "! p#eţu#i$e 2ct)#i$)# 0pf1după cum sunt incluse sau nu impo!itele indirecte nete-

PI@pf ; PI@pp 2 impo!ite indirecte < subventii

Impo!itele pot fi directe si indirecte. I*p);ite$e di#ecte repre!inta impo!ite suportate direct decătre cei care le plătesc +i care nu se transferă asupra preţurilor 0exemplu- impo!it pe profitimpo!it pe salariu pe venit agricol pe dividende etc.1. #le se stabilesc nominal in sarcina unor

persoane fi!ice sau /uridice in functie de veniturile sau averea acestora pe ba!a cotelor deimpo!it preva!ute in lege. I*p);ite$e i!di#ecte constituie impo!ite cuprinse în preţurile

bunurilor +i serviciilor sub forma taxei pe valoarea adăugată 0$5A1 taxe vamale acci!e plătitela bugetul statului de către unităţile economice care vând bunuri si servicii dar suportate de cătrecumpărători.I*p);ite$e i!di#ecte !ete repre!inta diferenta dintre impo!itele indirecte si subvenţiile deexploatare' 37 Met)d c


6/12

-)#*#e 3#ut cpit$u$ui 2i. priveste valoarea bunurilor durabile achi!iţionate decătre unităţile producătoare re!idente cu scopul utili!arii timp de cel putin un an în procesul de

producţie precum si valoarea serviciilor incorporate in bunurile de capital fix.V#iti st)cu#i$)# cuprinde bunuri altele decat cele de capital fix detinute la un

moment dat de unitatile de productie si se masoara prin valoarea intrarilor in stoc diminuata cuvaloarea iesirilor din stoc.

E.p)#tu#i$e se refera la bunurile si serviciile vandute unor cumparatori aflati in exteriorultarii. I*p)#tu#i$e se refera la bunurile si serviciile furni!ate de producatori aflati in exteriorultarii. ,iferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor repre!inta e.p)#tu$ !et.

Fivelul acestuia constituie o expresie a aportului comertului exterior la formarea PI@.

c7 *et)d ve!itu#i$)#PI@ calculat prin metoda veniturilor repre!inta suma veniturilor aferente factorilor de producţieantrenaţi în activitatea economica dintr8o ţară

Conform acestei metode PI@ cuprinde urmatoarele componente-PI@ ; % < #@# < AIP 2 ASP

unde-% ; remunerarea salariaţilor:#@# ; excedentul brut de exploatare:AIP ; alte impo!ite pe producţie:ASP ; alte subventii pe productie.

Re*u!e##e s$#iti$)# include salariile si cheltuielile aferente acestora precumimpo!itele pe salarii contributiile la asigurarile sociale la fondul de pensii etc.

E.cede!tu$ 3#ut de e.p$)t#e repre!inta partea ramasa din valoarea adăugată creată în procesul de producţie după ce s8au sca!ut remunerarea salariaţilor +i plata impo!itelor pe producţie. In aceasta componenta se regasesc venituri din proprietate +i venituri din activitatea deîntreprin!ător.

A$te i*p);ite pe p#)ducţie cuprind impo!itele suportate de intreprinderi ca urmare aactivitatii lor de productie independent de cantitatea sau valoarea bunurilor tran!actionate.

A$te su3ve!ţii pe p#)ductie constituie sume de care pot beneficia unitatile re!idente infunctie de activitatile de productie.

PI@8ul măsoară fluxul activităţilor economice derulate într8un anumit an pe +i prin pieţele organi!ate. " mare parte din activităţile economice actuale se desfă+oară încă în afaraeconomiei de piaţă. ,e+i aceste activităţi nu sunt incluse în mod tradiţional în PI@ ele consumătotu+i resurse reale +i satisfac dorinţe +i nevoi reale.

,intre activităţile semnificative care nu sunt măsurate prin intermediul indicatorului

PI@ enumerăm- activităţile nedeclarate +i neînregistrate 0economia subterană sau piaţa neagră1:activităţile care nu se desfă+oară pe piaţă 0servicii necomerciali!ate cum ar fi cele casnice saumunca voluntară1: activităţile pe cont propriu: activităţile care produc poluare

Pe de altă parte generarea PI@ presupune de multe ori epui!area unor resurse naturalesau deteriorarea mediului încon/urător. ,e exemplu exploatarea lemnului unei păduri poatedetermina cre+terea PI@ al unei ţări însă repre!intă în acela+i timp o epui!are a activelor ţării.$ocmai de aceea se vorbe+te în ultimul timp de un 9IB ve#de care ar permite deducerea dinPI@8ul convenţional a deprecierii resurselor naturale. 3n astfel de indicator va arăta într8o maimare măsură dacă o activitate economică generea!ă avuţie naţională sau duce la reducereaacesteia ca urmare a utili!ării resurselor naturale.

9#)dusu$ i!te#! !et9#)dusu$ i!te#! !et repre!intă valoarea adaugata netă de piaţă a bunurilor +i seviciilor finale produse de agenţii economici ce acţionea!ă în interiorul unei economii naţionale în cursul

6


7/12

unei perioade determinate de timp. Acesta se calculea!ă scă!ând din PI@ consumul de capital fixsau amorti!area-

PIF ; PI@ 2 CC& 0A1

9#)dusu$ !ti)!$ 3#ut9#)dusu$ !ţi)!$ 3#ut exprimă valoarea de piaţă a bunurilor +i serviciilor finale produse

de agenţii naţionali într8o perioadă determinată indiferent de locul de desfă+urare a activităţilorîn ţară sau străinătate.Spre deosebire de PI@ care exprimă venitul total obţinut în interiorul economiei atât de

agenţii naţionali cât +i străini PF@ privilegia!ă caracterul naţional exprimând venitul obţinut deagenţii naţionali chiar dacă ace+tia acţionea!ă în exteriorul ţării.

PF@ în preţurile pieţei se calculea!ă pornind de la PI@ prin corectarea acestuia cu soldulvalorii adăugate brute al agenţilor naţionali din străinătate +i al agenţilor străini din interiorul ţării0S5A@1.

PF@ pp ; PI@ pp < S5A@ pp

4n funcţie de mărimea acestui sold PF@ poate fi mai mare mai mic sau egal cu valoarea PI@.

Astfel de exemplu dacă venitul factorilor naţionali care î+i desfă+oară activitatea în străinătateeste superior venitului factorilor străini care î+i desfă+oară activitatea în teritoriul naţional atunciPF@ este mai mare decât PI@.

9#)dusu$ !ti)!$ !et9#)dusu$ !ţi)!$ !et exprimă valoarea netă de piaţă a bunurilor +i serviciilor finale

obţinute de agenţii economici naţionali în cursul unei perioade determinate.

PFF ; PF@ 2 CC&

Produsul naţional net se deosebe+te de produsul intern net prin valoarea netă a producţiei finale

reali!ate de agenţii naţionali în străinătate 0se adaugă1 +i cea a agenţilor străini pe teritoriul ţării pentru care se calculea!ă indicatorul 0se scade1. 4n consecinţă PFF poate fi mai mare mai micsau egal cu PIF.

Ve!itu$ !ti)!$Produsul naţional net exprimat în preţurile factorilor repre!intă venitul naţional. Ve!itu$

!ţi)!$ este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de producţie ca urmare acontribuţiei lor la crearea bunurilor +i serviciilor. #l va include deci compensarea salariaţilorveniturile proprietarilor rente profiturile corporaţiilor +i dobân!ile nete.

Ba nivelul gospodariilor se poate determina venitul personal +i venitul disponibil. Calculat pentru acest sector ve!itu$ pe#s)!$ 05P(1 se obţine prin diminuarea venitului naţional cuveniturile cuvenite altor sectoare institutionale 05cas1 +i adăugarea unei sume repre!entândveniturile gospodariilor provenite în urma redistribuirii 05mr1-

5P( ; 5F 8 5cas < 5mr

5eniturile cuvenite altor sectoare includ contribuţiile pentru asigurări sociale profiturilenedistribuite precum +i impo!itele pe veniturile firmelor. 5eniturile mena/elor provenite în urmaredistribuirii includ transferurile către mena/e care cuprind a/utoarele de +oma/ a/utoarele de

boală alocaţii pentru copii pensii +i dobân!ile plătite populaţiei.Prin scăderea din venitul personal al mena/elor a taxelor personale 0pe venituri +i

proprietate1 se obţine ve!itu$ disp)!i3i$ al mena/elor destinat consumului si economiilor..

9IB !)*i!$ ve#sus 9IB #e$.

G


8/12

PI@ poate fi exprimat utili!ând două tipuri de preţuri- preţuri curente +i preţuri constante.Prin utili!area preţurilor curente se obţine 9IB !)*i!$ 59IB!7: în timp ce exprimarea bunurilor +i serviciilor finale în preţuri constante conduce la determinarea 9IB #e$ 59IB#7'

PI@ nominal poate cre+te ca urmare a influenţei separate sau concomitente a preţurilor +icantităţilor diferitelor bunuri produse în timp ce PI@ real doar ca urmare a cantităţilor preţurilerămânând neschimbate.

%aportul dintre PI@ nominal +i cel real repre!intă de2$t)#u$ 9IB-

,eflatorul PI@ ; PI@n PI@r

,eflatorul PI@ compară preţul bunurilor într8un an cu preţul acelora+i bunuri într8un anconsiderat de ba!ă.

,eflatorul PI@ nu repre!intă singurul indice care exprimă dinamica preţurilor. Cel maifrecvent se calculea!ă indicele preţurilor de consum pe ba!a studierii evoluţiei preţurilor unuico+ de bunuri de consum în cursul unei perioade date. $otu+i între cei doi indici există +i câtevadeosebiri.

" primă deosebire re!idă în sfera lor de cuprindere. ,eflatorul PI@ include preţuriletuturor bunurilor +i serviciilor produse în timp ce preţurile cuprinse în indicele preţurilor deconsum se referă doar la bunurile achi!iţionate de consumatori.

" a doua diferenţă între cei doi indici este aceea că preţurile bunurilor importate afectea!ăindicele preţurilor de consum nu însă +i deflatorul. Aceasta datorită conţinutului PI@ carecuprinde doar bunurile +i serviciile produse în interiorul ţării.

4n fine o ultimă diferenţă provine din structura celor doi indici. Indicele preţurilor deconsum se determină pe ba!a unui co+ dat de bunuri 0cantităţile anului de ba!ă1 +i având ponderifixe în consum în timp ce deflatorul comportă o structură variabilă determinată de bunurilereali!ate în anul respectiv.

" anali!ă comparativă a celor doi indici privind impactul cre+terii preţurilor asupra

costului vieţii nu relevă superioritatea netă a unuia sau altuia. 4n condiţiile cre+terii preţurilor indicele de tip Baspe*res 0indicele preţurilor de consum1 tinde să supraestime!e această cre+tere+i efectul ei asupra costului vieţii în timp ce indicele de tip Paasche 0deflatorul PI@1subestimea!ă efectul preţurilor asupra bunăstării.

Termeni cheie(acroeconomia Agenţi economici &luxul circular al venitului Produsul intern brut Produsulintern net Produsul naţional brut Produsul naţional net PI@ preţul pieţei PI@ în preţul factorilor PI@ nominal PI@ real 5enitul na+ional Indicele general al preţurilor Indicele preţurilor bunurilor de consum

Întrebări de verificare7. Pre!entaţi agenţii economici care acţionea!ă în economie +i arătaţi funcţiile lor

principale.9. Cum se calculea!ă PI@H=. Care este diferenţa dintre PI@ +i PF@H. Ce înseamnă PI@ exprimat în preţurile pieţeiH ,ar PI@ exprimat în preţurile factorilor de

producţieH

E. Care sunt diferenţele dintre IPC +i I>PH6. Ce înseamnă deflatorul PI@ +i cum se calculea!ăH


9/12

Teste grilă

7. 4ntemeietorul domeniului teoriei economice numită JmacroeconomieK a fost-a1 Beon Lalras:

b1 'ohn (. )e*nes:c1 '. ). >albraith:d1 %agnar &isher:e1 (ilton &riedman.

9. PI@ 0produsul intern brut1 repre!intă-a1 expresia valorică a producţiei de bunuri +i servicii intermediare create în decursul

unei perioade de regulă de 7 an de către agenţii economici care î+i desfă+oarăactivitatea în interiorul unei ţări 0re!idenţi1:

b1 expresia valorică a producţiei de bunuri +i servicii finale create în decursul unei perioade de regulă de 7 an de către agenţii economici care î+i desfă+oară activitatea

în interiorul unei ţări 0re!idenţi1:c1 expresia în bani a producţiei de bunuriservicii finale create în decursul unei perioade

de regulă un an de către agenţii economici naţionali 0indiferent dacă î+i desfă+oarăactivitatea în propria ţară sau nu1:

d1 valoarea bunurilor materiale +i serviciilor create +i consumate 0cu excepţiaconsumului de capital fix1 în vederea producerii de noi bunuri +i servicii:

e1 valoarea totală 0brută1 a bunurilor economice de orice fel 2 intermediare +i finale 2 produse într8o economie de regulă într8un an.

=. 5eniturile reali!ate de către cetăţenii români care lucrea!ă în Spania sunt incluse în-a1 PI@ al %omâniei +i PI@ al Spaniei:

b1 PIF al %omâniei +i PFF al Spaniei:c1 PF@ al %omâniei +i PI@ al Spaniei:d1 Fumai în PI@ al %omâniei:e1 Fu sunt incluse în PI@ sau PF@ al %omâniei.

. Identificaţi relaţia corectă-a1P>@ ; PI@ 2 CI:

b1PI@ ; C < > < Ib ; consum guvernamental de bunuri +i serviciiIb ; investiţii brute#x ; exportIm ; importI indnete ; impo!ite indirecte neteCC& ; consumul de capital fix ; amorti!areaPf ; preţul factorilor

Pp ; preţul pieţei

D


10/12

E. 3n fermier vinde într8un an grâu în valoare de 7 u.m. unei firme de morărit care vinde făinaobţinută în valoare de 7E u.m unei firme de panificaţie. &irma de panificaţie vindeconsumatorilor bunuri finale în valoare de = u.m. Să se calcule!e valoarea adăugată brută05A@1 de firma de morărit +i 5A@ pe total-

a1 E u.m: = u.m: b1 E u.m: EE u.m:c1 7E u.m: = u.m:d1 7E u.m: EE u.m:e1 7 u.m: = u.m.

6.3n indicator exprimat în preţurile pieţei-a1 nu cuprinde impo!itele indirecte nete:

b1 cuprinde impo!itele directe:c1 cuprinde impo!itele indirecte nete:d1 cuprinde subvenţiile de exploatare:

e1 nu cuprinde amorti!area.

G. Agentul economic %enault8,acia în calitate de societate nefinanciară are ca funcţie principală-

a1 producerea serviciilor nemarfare: b1 producerea de bunuri destinate pieţei:c1 plata daunelor în ca! de accidente auto:d1 transformarea resurselor financiare:e1 colectarea resurselor financiare.

. Care dintre elementele de mai /os repre!intă retrageri din fluxul circular al venitului-a1 economiile:

b1 investiţiile:c1 taxele:d1 importurile:e1 a < c < d.

D. ,acă din venitul personal al mena/elor se scad impo!itele +i taxele plătite de populaţie seobţine-

a1 venitul populaţiei care provine din transferuri: b1 venitul naţional disponibil:

c1 venitul disponibil al mena/elor:d1 produsul naţional net:e1 soldul transferurilor cu străinătatea.

7. Care dintre următoarele elemente nu este luat în calculul PI@8uluiHa1 activitatea de !ugrăvire a locuinţei de către o firmă speciali!ată:

b1 !ugrăvirea propriei locuinte:c1 munca reali!ată de membrii unei organi!aţii pentru protecţia mediului ba!ată pe

voluntariat:d1 munca depusă de un anga/at al @F%:e1 b < c.

7


11/12

77. ,acă consumul populaţiei a repre!entat GM din produsul intern brut consumulguvernamental EM iar investiţiile 9M. 4n aceste condiţii-

a1 exportul a fost mai mare decât importul cu E puncte procentuale din produsul intern brut:

b1 exportul a fost mai mic decât importul cu E puncte procentuale din produsul intern brut:c1 exportul net a fost negativ repre!entând EM din produsul intern brut:d1 exportul a fost mai mare decât importul cu DE puncte procentuale din produsul intern

brut:e1 exportul net a fost nul.

79. Care va fi efectul reducerii preţului petrolului asupra deflatorului PI@ +i asupra IPC în ca!ulunei ţări importatoare de petrol-

a1 IPC +i I>P vor cre+te în aceeaa+i măsură:

b1 IPC +i I>P vor scădea în aceeaa+i măsură:c1 IPC va scădea mai puternic decât I>P:d1 IPC va scădea mai încet decât I>P:e1 nu va exista nici un efect.

7=. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte în cursul unor perioade caracteri!ate prin inflaţieHa1 PI@ nominal cre+te cu aceea+i rată ca +i PI@ real:

b1 PI@ nominal cre+te cu o rată inferioară PI@8ului real:c1 PI@ nominal cre+te mai rapid decât PI@ real:d1 PI@ nominal scade mai rapid decât PI@ real:e1 nu se poate preci!a.

7. Se consideră o economie în care se produc doar două bunuri A +i @. Pe ba!a datelor dintabelul de mai /os să se determine PI@ real I>P +i IPC.

An Preţ A 0unitar1 NA Preţ @ 0unitar1 N@ = =. 79.7 7 7. 6.

a1 = mil.: EM: EM: b1 G mil.: EM: EM:c1 G mil.: =EM: EGM:

d1 7E mil.: EGM: =EM:e1 G mil.: 9EM: G6M.

7E. ,acă deflatorul PI@ este 79EM +i dacă PI@ nominal este . mld. u.m. atunci PI@ realeste-

a1 =. mld. u.m.: b1 =9. mld. u.m.:c1 9E. mld. u.m.:d1 79E. mld. u.m.:e1 =7.E mld. u.m.

77


12/12

Răspunsuri:4#i$ !#' Răspu!s c)#ect

7 @9 @

= C ,E A6 CG @ #D C

7 #77 A79 C

7= C7 C7E @

BIBLIO4RA-IE &

7. C)$ectivu$ Cted#ei de Ec)!)*ie 1i 9)$itici Ec)!)*ice K#conomieK #diţia a opta

#ditura #conomică @ucure+ti 9D pag. 7G787GG9. C)$ectivu$ Cted#ei de Ec)!)*ie 1i 9)$itici Ec)!)*ice K#conomie8AplicaţiiK #diţia a+asea #ditura #conomică @ucure+ti 9D pag. 7D7897D

=. R'Lipse=0>'C

Documents

UI_6_Circuitul_Ec.doc